are enon JOHN C. MAXWELL ISBN 973-9397-99-5, WLM 1739» 397391 editura eenJOHN C. MAXWELL Ars GARqI DE JouHN CG, Maxwatt APARUTE LA BDITURA AMALTEA + Cum si devi o persoand cu influent mpreunat cu Jim Dornan) + Dezyolut tiderut din tine + Dezvoltélideri din jurut tt + Cole 21 de legi supreme ale liderutui In pregoire + Attudinea tnvingdtoraluiee Saat ma et Currins : Malti. Det Ci bate Introducere Coed esa eR. area 1 CARACTERUL- Filo bucat din sins. u aterianrans 2 CARISMA: Prima impresic poate pect AfACEER wsnsncnnne 18 stern iki) . ‘8 ANGAJAMENTUL: Diferenyiant pe reprin2tori de visor au. 24 21686 | 4 COMUNICAREA: Fi ea cltoret sngu su a SE 5 COMPETENTA: Duct o conse 38 © CURAJUL: © persoant craoa este © major ernene 4S 1 DISCERNAMANTUL: Pane cpt mistrelor ft ASPB oon 52 8 concrarnanea: Ccit ee miei Dabimranaama te aa elf mai puemio pierce 9 GENEROZETATEA: Filia anu se stnge doch apeinde 0 ne 66 Se ies Peto“ 10 INITIATIVA: Si nu pleci de acast £808 €8 oun iis“ See aroanes 111 ASCULTAREA: Penta fi mal aproape de ini lor Wate: wneamaene Toloseste urehile i Terk nememtce 12 PASTUNEA: Inj destino mig ubogte-t oon 8 18 artopmvea roztttk: Dt et set 7 “ec Ppt aasen St vel pute Ssateeayseocon|currins Hk PRONLEMELOR: No pai pemite tale si devindo problema 16 RHLATH: Dac eytiprictens, ete vor accepta 16 RESPONSABILITATEA: Duel nu ai posesia mingi, ‘ poy. conduceechipa 17 SIGURANTA: Competenta nu compenseaza niciodatl nesigurana 18 AUTO-DISCIPLINA: Prima persoan pe cae o conduc et tu 119 SERVITUDINEA: Pentre a progress, ‘pune pe cella pe primul loe 20 ENVATAREA: Ca si poti conduce, continu St Inve 221 VIZIUNEA: Poti cuprinde numa ceea ce poi vedea Conelsie si 100 107 us 120 126 133 140 147 153, Muctumiat Dorese si muljumese tuturor oamenilor dela Thomas Nelson ‘care muncesc intotdeauna cu congtiinciozitate si care s-au ingrijit cu mule atentie de editarea cirilor mele. ‘A$ dot s muljumese personalului Grupului INJOY —Linda Eggers, asistenta mea administrativi; lui Brent Cole, asistentul meu care se ocupi cu cercetarea gi lui Stephanie Wetzel, cititorul ‘meu de ineredere -toti mi determind s& devin un om mai bun. ‘Trebuie st multumesc lui Charlie Wetzel, scriitorul meu, care {mi sporeste influenta prin munca sa,INTRODUCERE CCofi determint pe oameni si-si doreasca si urmeze un lider? De ce oamenii accept un anumit lider cu yovbial, ar pe atul fl turmeaza cu pasiune pan la cap&tul lumii? Ce fi separt pe terorigti ‘care se afl la putere de liderii de succes care conduc eficient in Jumea reala? Rispunsul se giseste fn calitile de earacter ale respectivei persoane. Prietene, si tu dact posezi ace calityi necesare unui lider, act esti acel gen care atrage oamenii gi face ca lucrurile sf se intdmple? Vreau si spun ¢8, dacd ifi faci timp s& te privesti i profunzime, vei gisi calititile de care ai nevoie pentru af tai Visele cele mai indrizneje, atat de insemnate, incat nu le-ai destfinuit niminui? Aceasta este o intrebare pe care fiecare dintre noi trebuie s aib& curajul si o pund sisi dea un nspuns —dact ” INFORMEAZA-TE Cand anatizezi viata nei persoane ca Eddie Rickenbacker, ‘nu poi st nu observi marele curaj de care a dat dovads. Curajul este ugor dc intdnt a eri derzboi, da este de asemenea prezent jn fiecare lider cu succes in afaceri, guven sau organizatii religioase. Ori de ete ori observai progrese semmnificative tnt-o ‘nue organiza atunci vet sic iderul a luat deca curajoase, O pozitie de conducere mu garanteaza curajul unei persoane, inst ‘urajul poate garantao pozite de conducere, Acest lueru fost Valabil pentru cApitanul Eddie Rickenbacker. ”AGA CALITATE Larry Osborne face urmitoarea observatie: ,Cel mai izbitor lucra in legiturt cu liderii cei mai eficienti este eft de putin Jucruri au fn comun, In timp ¢e unul erede fntr-un Iucru, all este avertizat si nu-l fact, Ins o trisiturd iese fntotdeauna la Tumis disponibilitatea de a risca.” Pe iiisurd ce aborderi problemele difcile care te provoaet, recunoaste aceste adeviiruri despre cura): 1. Curajul incepe cu 0 lupinterioardt Fiecare test la care esti supus ea lider incepe fa interiorul tu Testul curajului nu este diferit, Ca psihoterapeut, Sheldon Kopp noteazi:, Toate luptele semnificative se daw in interior”. Curajul nu inseamnd absenga fricii. Curajul inseamn si faci ceea ce i este team st faci, Este puterea de a te desprinde de familiar si 4 pitrunde pe un teritoriu strfin. Acest lucru a fost perfect adevirat in cazul lui Richard gi poate fi adevarat gi in cazul dumneavoastr, 2. Curajul inseamndé nu numai se-pi organizesi actiunile, cf si fact luerurite cum trebuie. Liderul drepturlorcivile, Martin Luther King Jr. adectarat: Un ‘om nu se judeca dupa felul fn care reactioneaza\ in momentele de Tiniste 51 confort, ci dup cum reacfioneazt in momentele de provociti si controverse.” Adevirailideri poseds abilitatea de ‘acomunicacu oamenii gi dea-i convinge si facd i compromisuri sisi munceasca in echipa. Darei pot de asemenea sia attudine, atunci cand este nevoie. CCurajul ine de prineipiu, mu de perceptic. Dac& nu posezi abilitatea de a intui momentul cand trebuie s& te ridici si convingerea de a o face, nu vei fi niciodati un lider eficient. Dorinja de atingere a unui potential trebuie si rman mai puternic& decat doringa de a-i mulqumi pe ceilali. 8 cunajur 4. Curajul liderului inspiré angajamentul celorlalti .Curajul este contagios”, afirma evanghelistul Billy Graham, ..Cfind un om curajos ia atitudine, voinja celorlali este anihilat®”. (0 dovadi de curaj din partea unei persoane fi poste incuraja pe ceilalti, Insa 0 dovada de curaj care vine din partea unui lider inspiri, ficndu-ipe oameni si-si doreasca si-1 urmeze. Prietenul ‘neu Jim Mellado limurea: ,Conducerea este expresia curajului care fi obligt pe oameni si fact ceea ce trebuie"” 4. Viata ta se extinde proportional curajului tu Teama limiteaza un lider. Istoricul roman Tacitus ascrs: ,Doringa td sigurani st mai presus de orice act nobil de cura”. Dar curajul ine efect opus, Bl deschide usile, si acesta este unul din ecle mai tl pret benefit ale sale. Probabil de aceea teologu!brtanic John Henry Newman a spus: Nu te teme c& viaja ta va ajunge la sfargit, ci de faptul ef na va avea nicfodaté un inceput.” Curajul ny numai c& fi garanteaz un inceput promitétor, dari vaoferi un vitor mai bun. Ironia este cd cei care nu au curaj spi asume riscur si cei cate au cura i fact acest cru sunt stip de acelag sentiment de Trica. Singura diferent este cf cei care nu rset se tem de Iucrurile mirunte, Dactt intentionezi si-ti invingi frica gi indoielile, ai putea si ii seama de acest luer. REFLEGTBAZA Eleanor Roosevelt a declarat: «CAstigi putere, curaj si incredere cu fiecare experiengl in care reugestisi-j invingi teama. act esti capabil si-ti spui Am depisit aceast teronre, Pot st fac fap urmltoarei situafi care va aplrea’,trebuie si faci acele lucruri pe care crezi ct nu le poti face” » *AGA caLiTarE cunayuL Cum faci fai fricii? Te confrungi cu ea? Sunt experientele ExemPtun ZiLNic neplicute ceva obignuit in viata ta? Sau te-ai retras att de mult ; ‘ntr-o zoni sigur si confortabilt incat nici macar nu mai simti Un preot din secolul al nowésprezecelea numit Peter teama? Cum poi dezvolta un spirit curajos tn vial? Cartwright se pregitea si tint un discurs fntr-o zi de duminica, cand afostaventizat ct presedintele Andrew Jackson va participa El a fost sféuit ea remarcile sale si fie inofensive. In timpal Invata prezentitii mesajului stu, ela inclus urmitoarele fraze: ,Mi s-a spus c& Andrew Jackson asst la aceastfntrunire. $i am fost rugat si fiw atent la ce spun, Ceea ce trebuie si spun este ci ‘Andrew Fackson va ajunge in ad, dact nai cere iertare penta pata su.” Dupa ceremonie, Jackson I-a abordat pe Cartwright Domne”, spuse presedintele, acd as avea un regiment de foameni ca dumnesta, ag putea stpni lumea”. Un act de curajaduce adesea rezultate poitive neasteptate. Pentru a-ti spori curajul, procedeazi astfel: * 1a viata in piept, Rezolvao situajie dificilt doar de dragul de a-fi spor curajul. Vorbeste in Fata unui public (temerea cea mai mare a majorittiii oamenilor). Joac& fnr-o pies de teatru, Fi surfing pe apa. Catlet-te pe o stincl. Nu conteazi ceea ce faci, atta timp eft te pune in fafa unei temeri adevarate. + Vorbese cu ace persoant. Muli oamen evité confrunarea cu anumite persoane ~ un angaat, o rudd sau un coleg de mune. Dach si tu ai aceastt problems, discutd cu acea persoanf siptimana aceasta, Nu o evita sau nu abwza de ca. In dragost, spune fatotdeauna adeviral (Nu Mi vaf ata de tear so faci, dct ai Pet deja surfing ete). *+ Fe un pas mare. Poate ci t-a fost team’ siti schimbi cariera. Dack ai simtit car fi tebuit sti schimbi locul de ‘muned sau si incepi acea noua afacere, acum este timpul s& treci la actiune. Acordi-ti timp si reflectezi asupra acestui lucre, Discutt cu sotia ta, cu mentorul téu gi cu tunul sau doi prieteni de tneredere, Dac doresti tnt-adevar si faci acel lucra, atunci nu mai ezita ° PaDIscERNAMANTUL: PUNE CAPAT MISTH@HLOR FARA RASPUNS LLideri inteligenti cred numai jumatate din ceea cce lise spune. Liderii care au discerntimant stiu intotdeauna cae este jumitatea in care trebuie sf cread’. =loln C. Masel Prima regult a gtopilor: ‘find te afl tntr-una, nu mai spa. ~My ns. DISCERNAMANTUL Fir INToTDEAUNA IN MIEZUL PROBLEMEL Marya Sklodowska si-a dorit intotdeauna si fie tn miezul probleme Pe vremea cdnd era copil si locuia in Polonia, fi plicea si meargt la gcoala gi st invefe. Cand paringi ei si-au pierdut slujba de profesori, tinind chiriasi pentra a supraviejui, ea petrecea ore in gir ajutandu-i la diverse sarcini domestice. Dar acest lucru nu a impiedicat-o si fie cea mai bunt elevi din clasi, examenele sustinandu-le in limba rus. Deoarece nu a putut urma fnvayimantul superior, a devenit bond si meditatoare. Ea a reusit oarecum si economiseascit suficiengi bani pentru a-i trimite surorii mai mari la 0 gcoali de medicind din Paris, Mai tdrziu ea insti s-a mutat in Franta, pentru a studia la Sorbona. Doi ani mai tarziu, a absolvit cu media cea mai mare la fizicl. Un alt an de studii i-a adus o diploma de ‘masterat in matematict, CChiar din aces perioads ea s-aindreptat ntreaga atenfe citre cercetare, mai precis fiicnd experimente in interesul societitii industrialefranceze. Inst adevarata sa pasiune a fst descoperiea secretuluirazelor de uraniv. {in timp ce era preocupatt de gisirea unui laborator mai performant, Marya I-a intlnit pe birbatul care avea si devinit soful gi parteneral su in cercetare, pe numele su Pierre. Probabil ‘i ati auzit de Marya Sklodowska, dar si mai probabil este cio ccunoasteti dup numele dobéndit in urma ciisttoriei eu Pierre Curie, tn anal 1895: se prezentafntotdeauna doamna Marie Curie. Doamna Curie a continuat munca istovitoare in domeniul radioactvitii termen introdus de ee, deschizdnd portile studiului fizicii nucleare gi radiologiei medicale modeme. Cénd Pierre a decedat in urma unui accident, in 1905, Marie Curie i-a continuat cercetarea, ficind numeroase descoperiri. Vina nu este ugoar’ pentra nici unul dintre not”, a declarat ea, $i ce dact? Trebuie si fim perseverenti i mai presus de 3toate trebuie si avem fncredere fn noi. Trebuie si credem c& fiecare este fnzestrat cu un anume talent, care trebuie folosit.” CCercetitil sale iu adus mari satisfac: cincisprezece medalii de aur, nowtisprezece tiluri si dout premii Nobel (unul in fizica, celélalt in chimie), ‘Tenacitatea lui Curie a fost evident& mu numai fn dorinja sa de a cunoaste, dar gi in punerea in practicd a cercetirilor sale. In timpul celui de-al doitea rézboi mondial, eaa observat cu atentie cea ce se petrecea pe cdmpul de lupti, dandu-siastfel seama ck tehnologia descoperiti de ea poate salva vieti omenesti. impreunt . Nu vei putea si progresezi dack initiativa nu vine din interior. * Nu astepta ca sansa sét vind din senin, Sansa nu bate la Usd, Trebuie ca tu so caufi, Examineaz4-fi atuurile, talentele si resursele. Acestlucru iti va face o idee despre potentjalul tiu. Timp de o siptamand, petrece fiecare zi ciiuttnd oportunititi. Unde crezi ct este nevoie de tine? Cine cautt experienta pe care tu 0 posezi? Ce grup de amen are nevoie disperatt de ceea ce poti tu 88 oferi? Oportunitatea este pretutindeni + Fa urmaitorad pas. Una este st vezi sansa, alta este sf faci ceva in legiturS cu ea, Duplt cum spunea odatt cineva, fiecare dintre noi are o idee mareatf, dar numai cétiva 0 aplicd. Alege cea mai bunt oportunitate pe care 0 vezi gi nu te opri pani ce nu ai fcut totul pentru @ 0 pune in practic’, ExeMpLor ZILNic Inanul 1947, Lester Wunderman a fost pe neasteptate demis din slujba de agent publicitar, pe care © definea in New York. {nsi tandrul gtia c& poate fnvia foarte multe de la directorul 8 INITIATIVE tigentiei, Max Sackheim. fn dimineata urmatoare, Wunderman sa fntors la biroul stu gi @ continuat sf. ucreze ca gi pan atunci ~ ins fr st fie plait. ‘Timp de o lun’, Sackheim Ia ignora, dar in cele fa urma ea abordat pe Wunderman, spundind: ,Bine, ai cstigat. Nu am ‘cunoscut niciodatt un om care si-si doreasca o siujba mai mult decat banii cistigati de pe urma et ‘Wunderman a devenit unal dintre cei mai de succes oameni de publicitate ai secolului. El este cunoscut ci intemeietorul rmarketingului direct, Pentru ca maine t-t ating potentialul real, trebute ca astzi sd faci un pas curajos tnainteASU LTA WB A: Pentru 4 Fr Magllarnoad@|pe trite Lon Fovos#@pe-tr Uplecuiie Urechea liderului trebuie si asculte fn tandem cu vocile oamenilor. = Woodrow Wilson, Pred american Un lider eficient fi murajeazt pe angajati si ‘tei destfinuie ceea ce el vrea si afle, sinu ceea ce vrea s& audi Jolt ©. Mawel ASCULTAREA Vonszsrz Mott, Dax ASCULTA §1 Mar Mutt Pecine aj include pe o lista celor mai influengi cameni din Statele Unite? Desigurc& Presedintele -arafla pe aceast list La fel gi Alan Greenspan. De asemenea Michael Jordan ~ cel ‘mai popular om de pe planeti. S-ar putea s-l include si pe Bill Gates. Opriti-vl pentru o clip si gindigi-vi la oamenii pe care i-agitrece pe list. Acum ag vrea si adugayi pe list un nume Ia cre probabil cl nu v-afigindit: Oprah Winfrey, {n 1985, Winfrey era practic necunoscutf. Ea a apiut in filmul lui Steven Spielberg Culoarea purpurie gi tot ea a fost ‘guzda unui talk show matinal local, pe care I-a realizat timp de uunan fn Chicago, Succesul pe care si -a cdstigat poate fiatrbuit abilitaji sale dea comunica. ,Comunicarea cu oamenii mi-a dat intotdeauna o si mai mare incredere in mine”, explict Winfrey. i datoritdacesteia, succesul a yenit mex de timpuriu, mi amintese ci aveam doi ani cand vorbeam tn bisericd gi auzeam e oameni spundnd: ,Acest copl ste int-adevis st vorbeascl. ‘Acesta este un copil vorbire.” Insti Winfrey a ficut mai mult decat s& asculte. De fapt, abilitatea sa dea asculta a constituit o caracteristct fundamental a vieti sale. Ea este 0 persoana studioasf, iar abilitatea ei de ascultare provine din intelepciunea ciptattin urma cdiorcitte Acititcu mlacarare prozi de fictiune i biograii ale seritorilo, ‘nvajdnd astfel cum gandesc gi simt ceilalfi oameni; in acest proces a descopert gi multe lucruri noi despre ea, ‘Aceasti disponibilitate pentru ascultare aajutat-o foarte mult Intoate aspectele carierei. Calitatea saesteevidentiin cazul show. ului de televiziune prezentat de ea. Observi gi ascultd constant Pentru a gsi subiecte de discutie pe care sile aplice fn emisiune. lar cfind aduce in emisiune celebritit, scriitori sau experti, ea asculti cu adevirat ceea ce au de spus acestia. Starul de muzicd ‘Madonna a mirtursit despre ea: , fost atat de mult timp in aAwa CaLitaTE atentia publicului, si totusi are acest raport extraordinar cu amenii, Nu am idee cum reugeste acest lucru.” Ea reuseste tocmai prin ascultare. Talentul lui Oprah Winfrey de a asculta a fost risplitit prin Suecese remarcabile si o influengi incredibili. Ea este cea mai bine plititt prezentatoare de emisiuni de divertisment din lume, ‘fgtighnd aproape jumftate de miliard de dolar. Siptimanal, \weizeci gi tre de milioane de oameni din Satele Unite ti urmarese show-ul {in ciuda succesutui pe care emisiunea sa o are la public, ea §-a gindit de curdind s& ointrerupi. Contrarasteptirior,s-a decis, ‘4 0 fmbunitajeasct. Cum s-a hotirit ea ce schimbiri s8 fac? $i-a intrebat echipa. ‘Nu trebuie si fie o sarcina”,le-a spus membrilor echipei Si facem schimbiri in acest show, este ca gi cum am face schimbiri in viaja noastri, Aga c& haide si trecem la aciune. (Cum trebuie si procedim pentru a o face mai distractiva?” A avut multe indoicli in legaturt cu una din ideile pe care Jc-apropus unul dintte membrii echipei sale. Dar aavut suficient& ‘njelepeiune s& o asculte si sf 0 aplice. Ideea sprijinea aparitia ‘unui club de carte, Dupt cum probabil sti, succesul ei a fost fenomenal. Sute de mii de oameni invala si evolueazl citind, unit pentru prima oar. Iar Winfrey este incintat8. Scopul ei in viafi este sf aduct valoare in viata oamenilor. $i a reusit acest Tueru, pentru cf a stiut sf asculte. INPORMEAZA-TE In Cele 21 Legi Supreme ale Liderului am subliniat liderii trebuie sii se apropie de sufletul unei persoane, tnainte de a-i ‘cere un servicit. Aceasta este legea conectiti, Dar inainte ca un lider si se apropie de sufletul cuiva, trebuie si cunoasci acea ppersonn. El invagi aceasta prin a-asculta fs ASCULTAREA Nedisponiblitateade a ascultaeste foarte rispnité fn ind liderilor obignuiti. Peter Drucker, pirintele managementului american, considera ci un procentaj de 60% din problemele de ‘management este rezultatul comunicarii deficiente. Ag putea firma cX majoritatea covargitoare a problemelor de comunicare provin din ascultarea insufiient. (O mulkime de voo! ii solicit atenta, in timp ce te gndesti ‘cum si-fi petreci timpul acordat ascultirii, mu uta eit ai dows, scopuri: st te conectezi cu oamenii gi sl inveti. Din acest motiv, va ttebui si fil atent la acesti oameni: 1. Diseipotit ra Lideri eficieny, genul pe care oamenii vor sil urmeze, fae mai mult det si conduc afaceri,atunci end interactionexzi cu discipoli lot. Ei igi acord un timp in care analizeazt cine este fiecare ca persoan’. Philip Stanhope, contele din Chesterfield, ta fnctedingat c& multi oameni ar prefera mat degrabi si. le asculi povestea, decdt sf le acorzi o favoare pe cae f-o cer. Daci ai obiceil si asculfi doar faptee, gi nu persoana care le exprimi, schimbaicentrulatenjei~ si asculti eu adevirat, 2. Clieni ett Un proverb Cherokee spune:,Ascultl soaptele, gnu vei fi nevoit st auzifipetele.” Ma uimese liderii care sunt att de preocupati de proprile ide, neat nu aud niciodaté problemele plangerile gi sugestile clinfior. fn carteas, Afacer eu vitezagdndlu, Bill Gates afirma: ,Cliensé nefericitt sunt itotdeauna o problema. Fi reprezintt de asemenea cea mai mare gansi a ta”, Liderit eficiengi mtotdeauna fac o prioritate din a menjine contactul ex persoanele pe cae le servese 3. Competitort rt Sam Markewich afirma: ,Dact nu eg de acord cu min, faseamn ci nu mai ascultat”, Des Prd dial cl cea o glumd,tristulAWA CALITATE adevar este cf, atunci cAnd un lider vede int-o altk organizatie ‘un posibil rival, tsi concentreaz& atenia asupra sustineri propriei cauze, uitind sé Invefe din acivitigie celuilat grup. Larry King sustine: ,Imi amintesc in fiecare dimineati ci ‘na voi favianimic din ceea ce voi afirma astzi, Astfel cf, dact imtenjionez s& fava, trebuie s& fac acest lueru ascultind”, fn calitate de lider, mi vrei s& copiezi pe nimeni; totusi ar trebui st ascult sist tnveqiceea ce poti face pentru a deveni mai bun. 4. Mentorit i Nici un Tider nu este atat de experimentat, inet si renunge la ‘mentor, Am invitat atit de multe de la liderié cu mai mult ‘experienfi, oameni ca Melvin Maxwell (att meu), Elmer Towns, Jack Hayford, Fred Smith si J. Oswald Sanders. Dactt nu aveti deja un mentor, gsiti-vi unul. Dac nu putesi apela lao persoan’, ‘ncepej procesul prin acticin. Astfel am fnceput eu Principal este si porigt acest proces, REFLECTEAZA Esti un bun ascultitor? Imi amintese o%, atunci cénd am objinut o pozitie de conducere, nu eram un bun ascultitor. Eram, prea preocupat de propriile mele atributi gi de incercarea de a ‘actiona. Dar de indatk ce am fnceput si acord o mai mare atengie 1a ce se fntampla in jurul meu, am descoperit ef am mai multe suceese in activitatea mea, (Cfind ai acordat ultima oar atentie oamenilor si problemelor care ji preocupau? Nu te axa numai asupra faptelor. Asculti nu doar cuvintele ci si sentimentele,injelesurile gi subtntelesurile. InvaTaA Pentru a-iimbunititi puterea de ascultare procedeazi tn felul urmitor: + Schimbati programul, Peteci timp ascultandu-i pe adepti, clienfi,rivalii sau mentorii thi? Dact aceste grupuri de coameni nu se gisesc fn mod regulat pe ordinea ta de zi probabil ci nu le acorzi suficient& atentie. Stabileste o Sntrevedere zilnic, sptimAnald sau lunar eu fiecare dintre ei. + Stabileste puncte comune. Cheia de a deveni un ascultitor bun este si gisesti puncte comune cu oamenii. Data vitoare cnd te intlnesti cu un director sau un client, pune-i patra sau cinci fntrebari despre el ca persoant. Incearct st descoperi cine este si cauta un teren comun, pentru a stabil olegituri cu el + Chtesteprintre randuri. in timp ce interactionezi cu oamenil, cu siguranfd c& doresti st acorzi atentie conginutului faptic, al conversajiei, Nu ignora ins confinutul emojional. Uneori oti afla mai multe despre ceea ce se intfmpli, dact cites printre rinduri in lee gi sptimanile urmitoare acordii timp sh asculti cu inima, ExempLur Zrinic Pregedintele Theodore Roosevelt a fost un om de actiune, dar gi un bun ascultitor, apreciind aceast calitate gi la ceilalf. dati, 1a 0 ceremonie de gal4, se plictisise sé fact intruna Ccunogtingi cu oameni care fi rispundeau cu aceleasi formaliiti ‘anoste, inet a inceput siti fntmpine cu un zimbet, spundnd: BsAWA CALITATE ‘Azi-dimineaté mi-am ucis bunica”, Majoritatea oamenilor,atft de emojionati de intanirea cu el, nici micar nu auzeau ce spune. inst un diplomat a auzit cuvintele sale. La auzul remarcii presedintelu, s-a aplecat si i-a gopti: ,Sunt sigur cl fost vina 1” Singura cale de a afla ceea cei lipseste este s¥ fncepi st asculi. stu Ta-t Destinuflin 1 LUBESTE-L Cid un lider stabileste rea cu pasiune, de obicei i se rispunde cu aceeasi pasiune. John € Manca! ricine poate cocheta cu un anumit lucru, dar o dati ce f-ai uat acest angajament, singele tau are ceva aparte, iar oamenilor le este foarte greu si te opreasci = Bl Cash, actor %AWA GALITATE Sosut pe Pizza Ess 1n SANGeLE Lui In Cele 21 Legi Supreme ale Liderului vi spuneam povestea ‘despre Papa John’s Pizza si modul in care compania, fondatl in anul 1984 de citre John Schnatter, s-a extins de la | la 46 de restaurante fn primi gapte ani, iar apoi de la 46 Ja 1600 in ‘urmitori ani Suceesul fenomenal pe care Ia iregistrat compania ‘prima jumatate, s-adatorat Legti ester explozive, care afm cf, Pentru a adiuge, condu-i pe discipolis pentra a tnmuli, condu-ipelideri.” Dar care a fost cheia succesului lui Papa John fn prima jumatate? Rispunsul este pasiunea. John Schnatter nu numai ct ‘miindne’ Papa John's Pizza; el respi, doarme gi trdieste cu ea, Jar acesta este Mntotdeauna gindul sui dominant. Analistu lui Leham Brothers, Michael Speiser a seris despre el fn revista Succes” astfel: ,Pizza este viaja lui Schnatter, iar elo ia foarte fn seios. Filozofia li Schnatter este simpla si sincer8. ,Concentreazi-te eceea ce sti si faci", ne sfttuieste el, ,$i f¥ acel lcru mai bine decit oricine altcineva”, Ceea ce ste el sf facl este si conduct cea mai prosperd afacere de acest gen din lume. $i se bucurk de ea atht de mult, cd este intotdeauna fn miezul problemei, Recent s-a dus si viziteze restaurantul, proprietatea sotiei sale Annette, situat i Louisville gia descoperit cd era neasteptat de aglomerat, Ce a ficut atunci? S-aoferit si ajute la prepararea pizzei timp de o ori si jumatate. Iubeste si fact acest Iucru, El viziteaza restaurantele de patru sau cinci ori pe siptimand — adesea neanun{at~ pentru simplul motiv de ase asigura cl totul se desfigoar conform planului. »Cind, la varsta de douiizeci si doi de ani vorbeam despre Yisul meu de a deschide 0 afacere cu pizza, oamenii mi luau rept nebun”, misturiseste Schnatter, ,Viinzitori bancheri sau chiar cAtiva prieteni au ras pur gi simplu efind le-am comunicat 8 voi deschide cinci sau sase restaurante pe lund.” Acum el ‘deschide regulattreizeci de rstaurante nar ~cte unl i fiecare A aanului Doreste st extindd si mai mult afacerea. Un restaurant a fost «deschis in Mexic, iar Schnatterplénuieste sf extindt afacerea tn Venezuela, Puerto Rico, sale peje strfine. Nu intentioneaza si se opreasci pana nu devine cel mai mare vanzitor de pizea din lume, S-ar putea si ating aceastt performanti, deoarece tsi iubeste meseria gi ar face totul de dragul ei INFORMEAZA-TE Experfi petrec mult timp gandindu-se ce fi face pe oameni si devind plini de succes. Ei pun acest lueru pe seama caitiilor, inteligentei, educatii sau aaltorfactori. Dar ma presus de toate se afld pasiunea, David Samoff dela RCA sustine et .nimeni nu. posts ave sues dae mg iobepe mio” ete servi vieile liderilor eficienti, ve ric Cees a De exempi, mai mult de 5056 dintr-un num de 500 de lider’ au avut in colegi calificatival C (echivalentul notelor de 6-7) sau mai putin, Aproape 75% dintre ‘of pregedingi american se mumarau na douajumatate din casa, ca performan. Peste 50% dintre antreprenori milionari nu au terminat scoala, Ce face posibil ca oamenii care par obignuiti s& realizeze lucruri mreje? Réspunsul este pasiunea. Nimic nu poate ua locul pasiuni in viaga uni Tider. Citeste cu atenjie cele patru adevaruri despre pasiune gi ce rezultate pot avea asupra ta ca lider: 1, Pasiunea este primul pas spre realizare j Doringa taf hotiriste destinul. Gandeste-te la lideri remarcabili, si vei fi uimit de pasiunile lor: Gandhi pentru drepturile omului, 8‘Winston Churchill penta fibertate, Martin Luther King J, pentru egalitate, Bill Gates pentru tehnologie. Cricine duce o viatt peste media obignuita posedit doringe mari, Acestlucru se aplicd in orice domeniu: doringaslabi aduce rezultate slabe, aga cum focul mic produce eélduri putind, Cu cat focul din interior este mai puterie, cu att mai mari vor fi rina gi potential ti, 2, Pasiunea sporeste puterea voingei Se spune ci un tnt lipsit de pasiune s-aadresatfilozofulli gree Socrate,afirmand la ntAmplare: ,O, vestitule Soerate, am venit la tine pentru cunoastere.” Filozoful a mers cu acest tnd pe frmul mari, s-au sclldat fn apa, dupa care I-a,inut cu capul sub apa pret de treizeci de secunde. Cand i-a scos capul din apa pentru a trage aer in piept, Socratei-a cerut si repete ceea ce dorea. »Cunoastere, invajtonile”, a bolborosit el. Soerate La bigat «din nou cu capal nap, numai cd de data aceasta -a nut mai mult. Dupa repetate scufunditi i rispunsur, filozofal a fntrebat: ,Ce doresti?” Tandrul resis spundin cele din wrma: Aer, vreau ar »Bine”, rispunse Socrate, ,Acum, c& doresti cunoastere Ia fel de mult cum doresti aer, 0 vei dobiindi” ‘Nu exist substitut pentru pasiune. Ea este combustibitul voin{ei. Daca iti doresti ceva suficient de mult, vei gisi puteres Voingei pentru a reatiza ace! lucru, Singura ale de avea aceasti ring este de a dezvolta fn tine pasiune 3, Pashnea te schinba Dacl i umesi pasianea tn ciudeperepfilor eer ~ cu sigurant vei deven o persoand mal dedicat, mai productiv Tar acest raj va spot abiitatea dea interaction cu cela Incele din um psiunea va aveno mal mare influent asupra tn dec personales. PASIUNEA 4. Pasiunea face imposibitul posibil amenii sunt constritiastfel incdt ori de céte ori sunt stipanii de 0 mare dorint,imposibilitatea de a o infiptui care ii arde in suflet schimba totul fn viaja ta. De aceea lider stiptniti de pasiumea muncii lor sunt atat de eficiengi. Un lider cu pasiuni puternice si abilitii puyine intrece pe acela cu abiltti deosebite, dar céruia ti lipseste pasiunea REFLECTEAZA {In ciuda puterii pe care o are pasiunea, multi oameni din generatia noastri sunt de prere ct este ceva suspicios. Sociologul ‘Tony Campolo observa: ,Suntem pringi intr-o anume etaplt a ctosului national, in care nu suntem numai materialist, ba mai ‘mult; ca oameni, din punet de vedere emotional, suntem morgi ‘Nu efit, nu dansim, nict macar nu picdtuim cu suficient centuziasm.” Este pasiunea o caracteristici a viepi tale? Se int ampli sf te ‘wezesti dimineaja cuprins deo stare de entuziasm? Este prima zi din siptimang favorita ta, sau astepti nerabdtor weekend-ul, trecind cu superfcialitate peste rutinazilnic&? C&t timp a trecut de cind mu ai mai putut dormi, fiindca erai prea entuziasmat deo anummité idee? acti pasiunea mu reprezintt penta tine ocalitate calider te alsesti in mare dificultate. Adevarul este cX nu poyi conduce ceva de care nu est legat prin pasiune. Pentru ca organizatia ta si fie prosper, pasiunea trebuie st porneascii de la persoana care 0 conduce, Tnvata Pentru ca pasiunea ta si sporeasc®, fi urmitoarele: otA mA CaLitaTE * Ta-ti pulsul. Cit esti de pasionat de viata pe care o ai side ‘munca ta? Se simte aceast& pasiune? Chestioneaza-i soya $1 colegii de serviciu in leghturd cu nivelul doringei tale g ‘ncearcé si objii un rispuns onest. Nu vei deveni un om pasionat de ceea ce face, dact nu es oate aduce schimbarea fn viaqa ta sti convins c& pasiunea Revino la primele pasiuni. Mulji oameni circumstantelor sale s& fi descuraj perioada cfind ti-ai inceput catiera perioada copilitiei, Ce te determina utea face ore in gir? Incearcl si-ji fentuziasm. Apoi evalueazi-ti viata acestor pasiuni trecute, permit vietii i jeze. Aminteste-fi de ~ sau poate chiar de ‘tii atitudine? Ce ai redobiindesti vechiul si cariera fn lumina Asociazit-te cu oameni pasionati, Sunt ciudat, dar cine se 'sseamfnt se adund. Dact f-a pierdut pasiunea apropie-te de oamenii care fi pot aprinde focul ei. Pasiunea este contagioast. Fa-t timp pentru a interactiona cu persoanele ‘care te pot ,infecta” cu pasiime. EXEMPLUL ZiLwic Goneralul Billy Mitchell, un ofier de caiet a fostinstrinat, ‘In anul 1916, cu conducerea unui departament de aviate. Aici a ‘nvajat si piloteze un avion, devenind pasiunea vie ‘aviaia a jucat un rol minor in primul rizboi mondial, ‘Potentalul militar al fore aetiene. Dut rizboi, el a infiat 9 campanie pentru a convinge armata si cteeze of for aeriant, A oferit demonstraii dup demonstiafii tn legtuur ‘cu capacitatea ‘paratelor de zbor, ins a intémpinat mult& rezist ten. Frastat, a obligat armata si-l trimiet in faja Curgii Maryiale, ‘n anul 1925, oe PASIUNEA, Un an mai tarziu gi-a dat demisia, Numai dupa cel de-al doitea, rizboi mondial Mitchell a fost declarat nevinovat ~ si dupi oars sia. acordat Melia de Onoare, El fost dapus st plteasci orice pret pentru ceea ce eredea cd este bine, Dar tu