�ntrist?toare pove?

ti, nespus de iubite-ntr-o vreme,

Nu mai cerca?i a-mi vorbi de z�nele voastre cu steme.
M�ndre palate, viteji, ?i cai ce m?n�nc? j?ratic,
St�nsu-s-au toate de veci ! Copilul de-atunci, nebunatic,
Nici nu mai cred c-am fost eu, at�t mi se par de str?ine
Sfintele mele-amintiri, ?i-n lumile voastre senine,
Glasuri at�ta de de dulci zadarnic mai vin s? m? cheme,
�ntrist?toare pove?ti, nespus de iubite-ntr-o vreme.

Bietele g�nduri ?i-au ars aripele-n para durerii;

Grele �mi par, ca de plumb, �n v�lva at�tor mizerii.
Un �ntuneric ad�nc, ?-un frig ca de moarte m-apuc?:
Cald? lumin?, te-ai stins, pierdutu-te-am, sf�nt? n?luc?,
Ce-at�t de mult te-adoram, �nc�t m-a?teptam c�teodat?
Ca din pove?ti s? te rupi, ?i-n bra?e s?-mi cazi �ntrupat?.
Ce ferici?i am fi fost ! Azi toate r?mas-au puzderii,
Bietele g�nduri ?i-au ars aripele-n para durerii !

Sil? de ziua de azi, ?i team? de ziua de m�ne,

Asta e tot ce mai simt. Dulci visuri � ce fur??i st?p�ne
Inimii mele � fugi?i, l?sa?i-o de-a pururi pustie.
Ce s? mai cate-n de?ert la vremuri ce n-or s? mai vie !
Cad? uitarea de veci ?-acoper? basmele-mi sfinte.
Pleac?-te, suflet zdrobit, durerilor de-aci-nainte:
Sil? de ziua de azi, ?i team? de ziua de m�ne !