Sunteți pe pagina 1din 20

Prevenirea si combaterea mbolnvirilor acute si cronice n colectivittile de copii si adolescenti

Morbiditatea sprecific a copiilor si adolescentilor se diferentiaz pe glob astfel: Morbiditatea de tip evoluat, caracteristic t rilor dezvoltate, grupeaz n plan secundar, bolile infectioase si parazitare, dup bolile cardiovasculare, tumori, accidente, bolile sistemului nervos, endocrine si metabolile, afectiunile respiratorii si digestive. Morbiditatea de tip primar, caracteristic trilor n curs de dezvoltare si slab dezvoltate, situeaz pe primele locuri bolile infectioase si parazitare. Morbiditatea de tip intermediar se caracterizeaz prin valori ridicate att pentru unele afectiuni acute din tipul primar, ct si pentru boli cronice si degenerative de tip evoluat. Tara noastr se situeaz n profilul intermediar, cu tendint spre cel evoluat. Morbiditatea este considerat un indicator esential al strii de s ntate, dar totodat indirect. La nivel de individ si de colectivitate, cu ct morbiditatea este mai redus, putem afirma c starea de s n tate este mai bun si eficienta activittii medico-sanitare mai mare. Rolul de indicator al strii de sn tate ndeplinit de morbiditate este conditionat de:

Existenta unui program de actiuni de supraveghere a strii de sntate care foloseste date de morbiditate. Evidente unitare si nregistrri corecte ale evenimentelor de boal. Calcularea si valorificarea indicilor de morbiditate n vederea mbunt tirii snttii.

Cunoasterea nivelului morbidittii ntr-o colectivitate cuprinde:

Examene medicale naintea intr rii copilului prima dat n colectivitate, triajul epidemiologic: zilnic, dup vacante, la plecare n tabr, examenul medical periodic si de bilant,

examene medicale la solicitare n caz de boli acute, traumatisme etc.

Calcularea indicatorilor de morbiditate incidenta, prevalenta.

Evaluarea eficientei examenelor medicale.

PREVENIREA SI COMBATEREA MBOLNVIRILOR ACUTE


TRANSMISIBILE
Bolile transmisibile constituie una dintre cele mai frecvente cauze de mbolnviri ale copiilor si tinerilor din colectivitti, avnd drept consecinte afectarea strii de sntate pe o perioad ndelungat, cu repercursiuni asupra dezvolt rii fizice si neuropsihice. Cercetarea morbidittii ntr-o colectivitate d posibilitatea aprecierii capacittii de rezistent pe plan individual a fiecrui copil si tnr, precum si evaluarea niveluluin global al strii de s ntate n colectivittile de copii, adolescenti si studenti.

Factori de risc ai patologiei acute transmisibile


Precizarea acestor factori d posibilitatea personalului medical de a preveni aparitia sau agravarea unor afectiuni acute transmisibile, prin msuri igienico-sanitare corecte, aplicate la timp. Principalii factori de risc sunt: Conditiile igienice si de mediu n care si desfsoar activitatea colectivittile de copii si tineri, gravitatea afectiunii fiind influentat de:

Susceptibilitatea organismului la actiunea nociv a acestor factori, n functie de particularit tile morfologice, fiziologice si psihice ale etapei de dezvoltare. Mecanismul de actiune a factorilor de mediu si tulburrile pe care le pot induce la nivelul organismului. Posibilitatea de prevenire a actiunii factorilor de mediu pentru evitarea producerii afectiunii. Influenta complicatiilor bolii si a sechelelor asupra strii de sntate, n etapele ulterioare de dezvoltare. Frecventa afectiunii n functie de conditiile favorizante, de receptivitatea sau rezistenta organismului.

Vrsta Sugarii, copilul mic, prescolarii si scolarii mici (6-9 ani) au receptivitate crescut fat de bolile infecto-contagioase. Evolutia infectiilor prezint forme caracteristice legate de rezistenta general mai sc zut a organismului si de particularit tile de dezvoltare a sistemului nervos, care nc nu controleaz eficient functiile adaptative. Relatiile ulterioare cu mediul de viat, extind posibilittile de contact cu agentii patogeni. La agresiunile acestora, reactiile de aprare ale organismului au la baz mecanisme reflexe neconditionate si conditionate. Dac conditiile igienice si de mediu sunt corespunz toare, stimulii din mediu favorizeaz procesul de organizare a rezistentei fat de boal . Cnd conditiile de viat ale copiilor sunt necorespunz toare, pot influenta defavorabil rezistenta la boli infectocontagioase. Scolarii de vrst mijlocie (10-14 ani) sunt receptivi la infectiile streptococice si complicatiile acestora (boala reumatismal si afectiunile cardiace). Adolescenta nu este dominat de patologia infectioas. Anotimpul n care se desfsoar procesul de educatie si invatamant. Frecventarea grdinitei, a scolii si faculttii corespunde, n mare msur, anotimpurilor cnd afectiunile catarale rino-faringiene sunt mai frecvente (toamna, iarna, primvara) favoriznd p trunderea germenilor (prin scderea rezistentei mucoasei respiratorii) si propagarea lor n mediu prin picturile de secretie nozofaringian. Aglomerarea copiilor si tinerilor n crese, grdinite, scoli, facultati. Rspndirea infectiilor este favorizat prin contact direct sau indirect, prin obiecte (crti, juc rii, pahare etc.) utilizate n comun. De aceea, dintre bolile infectioase mai rspndite la copii sunt cele cu poart de intrare respiratorie.

Notiuni despre patologia acut transmisibil


Bolile transmisibile sunt determinate de microorganisme (bacterii, virusuri, fungi etc) si paraziti. Perioadele caracteristice ale bolilor infectioase transmisibile sunt urmtoarele: Perioada de incubatie - din momentul ptrunderii agentilor patogeni n organism, pn la aparitia primelor semne de boal. Durata variaz de la cteva ore (gripa, dizenteria), la 2-7 zile (scarlatina), 11 zile (rujeola), 1-3 luni (hepatita acut) etc.

Cunoasterea perioadei de incubatie a fiecrei afectiuni transmisibile este foarte important, deoarece n acest interval pot fi luate m suri de prevenire sau diminuare a manifestrii bolii, dar mai ales, de prevenire a transmiterii la alti copii, prin izolarea bolnavului nainte de aparitia primelor simptome. La sfrsitul perioadei de incubatie, copilul devine contagios. Perioada de invazie, n care bolnavul nu prezint simptome de certitudine, ci numai semne generale de boal infectioas (febr, tuse, diaree, vrs turi). Durata este de 1-7 zile. n aceast perioad, contagiozitatea este maxim si de aceea copilul trebuie izolat pn la diagnosticarea bolii Perioada de stare , cnd boala se manifest cu toate simptomele caracteristice (eruptie, febr, diaree sanguinolent etc.). Durata bolilor infecto-contagioase este de 6-8 zile, dac nu apar complicatii. Exist ns si boli cu durat mai lung (febra tifoid - 2-3 spt mni). Perioada de declin, in care simptomele scad in intensitate. Perioada de convalescent , n care simptomele dispar treptat si capacitatea de aparare antiinfectioasa a organismului se reface. n unele afectiuni (febra tifoid, hepatita epidemic, poliomielita), bolnavul este nc contagios si de aceea trebuie mentinute msurile de izolare.

Factorii incriminati n patologia acut transmisibil


Pentru ca o boal transmisibil s se rspndeasc este necesar existenta a trei factori: sursa (izvorul) de agenti patogeni, cile de transmitere a agentilor patogeni si organismul receptiv. Aceste trei elemente sunt legate ntre ele, de unde si denumirea de "lant epidemiologic". Sursa de infectie

Omul (copilul) bolnav (boal tipic sau atipic - subclinic, asimptomatic) diseminarea fcndu-se prin saliv (scarlatina, rujeola), fecale (dizenterie, febr tifoid), urin (leptospiroza, bruceloza), snge (hepatita epidemic ), mbrcminte, rufe, jucrii, crti, vesel si obiecte personale ale bolnavului, comune cu cele ale persoanelor sntoase;

purttorul de germeni: preinfectios, aflat n perioada de incubatie, care este contagios n ultima parte a incubatiei; o aparent sntos (temporar sau cronic), care are un anumit grad de imunizare si o bun rezistent general nespecific. Pentru anumite perioade, gzduiesc si disemineaz agentul patogen; o fost bolnav, o convalescentii disemineaz agentii patogeni si n perioada de convalescent (zile, sptmni, luni), o cronicii disemineaz agentii patogeni timp de luni, ani sau chiar toat viata (febra tifoid, dizenteria bacilar etc.). Animalul bolnav sau purttor, care prin fecale, urin , snge, lapte, secretii purulente, carne, ln , tegumente etc. contamineaz factorii de mediu (aer, ap, sol, alimente).
o

Animalele de cas (cinele, pisica) si roztoarele (soareci, sobolani) pot constitui izvor de infectie deosebit de important.

Vectori biologici activi. Artropodele sunt tntarii (malarie, encefalite, meningite etc.), pduchii omului (pediculoza, tifos exantematic, febra recurent etc.), cpuse (encefalite, tuleramia, febra Q etc.), purecii sobolanilor (pesta, tuleramia, parazitoze etc.), flebotomii (leishmanioza etc.).

Dac sursa de agent patogen sunt animalele sau artropodele, afectiunile aprute la om se numesc zooantroponoze. Cile de transmitere a agentilor patogeni Transmiterea se realizeaz prin dou modalitti: direct , obligatorie pentru agentii patogeni cu rezistent mic. Bacteriile, virusurile sau oule de paraziti pot ajunge la copilul sntos prin contactul direct cu sursa de infectie (mini murdare, srut, muscturi, inhalare de picturi septice, obiecte infectate etc.). Modul de viat neigienic creeaz cele mai multe conditii pentru o transmitere direct (virusul gripei, ruje olei, varicelei, hepatitei epidemice de tip A, parazitoze etc.); indirect , specific agentilor patogeni rezistenti la actiunea factorilor de mediu. Aceast modalitate de transmitere se face prin intermediul

aerului, apei, solului, alimentelor, obiectelor, mustelor, tntarilor, cpuselor etc

Aerul contaminat

Aerul nu este un mediu favorabil supravietuirii agentilor patogeni, deoarece acestia sunt distrusi (n perioade variate de timp) de variatiile de temperatur, umiditate, actiunea radiatiilor solare, absenta substratului nutritiv, interventia substantelor chimice, a poluantilor de natur fizico-chimic etc. Aerul intervine n vehicularea unor agenti patogeni, n cazul bolilor cu poart de intrare respiratorie. n anumite circumstante (aglomeratii, absenta igienizrii n unittile sanitare, laboratoarele de bacteriologie etc.), aerul este contaminat de ctre sursele de agenti patogeni, prin mecanismele descrise de Flugge (picturile de secretie nazofaringian, nucleii de pictur si praful bacterian). Cele mai rspndite boli prin intermediul aerului sunt gripa, adenovirozele, bolile infecto-contagioase ale copilriei (rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsiv, parotidita epidemic), tuberculoza, difteria, streptocociile prin streptococul beta hemolitic etc.

Apa contaminat

Apa rurilor, lacurilor, fntnilor se poate contamina prin urin, fecale, ape reziduale provenite din diferite surse etc. Ea nu constituie un mediu favorabil supravietuirii ndelungate a agentilor patogeni datorit compozitiei chimice, pH-ului, variatiilor de temperatur, iradierii solare, gradului de aerare, florei saprofite, bacteriofagilor, datorit metodelor de tratare si dezinfectie. Apa poate transporta agentii patogeni ai bolilor infectioase la mari distante si prin consumul de ctre om s produc 4/5 din bolile cunoscute, asa numitele afectiuni hidrice: salmoneloze, shigeloze, holera, leptospiroze, hepatita viral A si E, enteroviroze, adenoviroze, parazitoze etc. n anumite zone geografice, apa constituie mediul n care se dezvolt gazdele agentilor etiologici ai unor boli (febra galben, malaria, strongiloidoza, ankylostomiaza, filarioza etc.). Riscurile contaminrii apei potabile sunt diferite n raport cu sursele de ap (izvoare, fntni, sisteme centralizate) si cu scopurile utilizrii, nivelul de salubritate a localittilor, educatia populatiei etc. La nivel mondial, consumul de ap contaminat produce n fiecare an, peste 500 milioane cazuri de boal diareic acut (BDA), urmat de peste 20 milioane decese (dintre care 6-7 milioane sunt copii n vrst de pn la 5 ani).

Poluarea biologic, chimic si fizic a surselor de ap potabil a produs, la nivel mondial, o adevrat "criz a apei".

Solul contaminat

Contaminarea solului se face prin ape reziduale si reziduuri organice, prin existenta fermelor zootehnice, a anexelor gospodresti, a depozitelor pentru reziduuri, a cimitirelor etc. Contaminarea poate fi direct de la surse sau prin intermediul celorlalte ci de transmitere. Desi solul poate fi contaminat intens, prin procesele de autopurificare poate interveni n reducerea numrului agentilor patogeni. Structura geochimic a solului, variatiile de temperatur, umiditate, expunerea la radiatiile solare, flora teluric, antagonismul microbian, actiunea bacteriofagilor si tratamentele agrozootehnice reprezint factori de reducere a contaminrii solului. Agentii patogeni frecvent vehiculati prin sol sunt salmonelele, shigelele, vibrionul holeric, bacilul tetanic, botulinic, bacilul crbunos, leptospirele, oule sau larvele de geohelminti, sporii micetelor patogene etc.

Alimentele contaminate

Alimentele contaminate constituie o cale important de transmitere a numeroase afectiuni cu poart de intrare digestiv, prin natura lor variat si datorit drumului complex pe care l parcurg de la surs, la consumator. Ele pot fi de origine animal sau vegetal. Riscul mbolnvirii difer n functie de urmtorii factori:
o o o

consumul alimentelor care au suferit un tratament termic prealabil sau nu; consumul alimentelor mixte contaminate (creme, maionez, nghetat); contaminarea produselor finite n timpul consumului.

Alimentele se pot contamina direct de la sursele de agenti patogeni (bolnavi, purttori) sau indirect, prin intermediul celorlalte ci (aer, ap, sol, obiecte, mini, vectori). Agentii patogeni care contamineaz frecvent alimentele sunt bacterii, virusuri (sau toxinele acestora), paraziti si micete. Consumul de alimente contaminate produce annual, la nivel mondial, peste 1 miliard cazuri de boal diareic acut si peste 5 milioane decese, mai ales copii. Alimentele sau buturile nealcoolice contaminate si consumate n unitti de alimentatie public si colectiv (restaurante, cofetrii, cantine) sau n sistemele stradale improvizate, contribuie n mare msur la cresterea actual a incidentei morbidittii cauzate de agenti patogeni cu poart de intrare digestiv (salmonele, shigelle, stafilococ enterotoxic, bacil

Koch, brucele, vibrion holeric, enterovirusuri, virusurile hepatitei A si E, agenti patogeni encefalitici, ou de paraziti, spori de micete etc.

Obiectele contaminate

Datorit diversittii structurale si utilitare a obiectelor, copiii pot fi permanent contaminati. Obiectele pot fi contaminate direct de la sursele de agenti patogeni sau indirect, prin intermediul celorlalte ci de transmitere (aer, ap, sol, mini etc.). Prin obiecte se pot transmite la copiii receptivi att agenti patogeni cu rezistent redus n mediu (virusurile gripei, rujeolei, rubeolei, varicelei, parotiditei epidemice, meningococul etc.), ct si cei cu rezistent mai crescut (stafilococ, piocianic, Klebsiella, colibacili, Proteus, enterovirusuri, virusurile hepatitei, ou de helminti, spori de micete etc.). Intensitatea contaminrii obiectelor depinde de specia agentului patogen, structura si modul de utilizare a obiectului, posibilittile de decontaminare, nivelul de educatie al copiilor etc. n colectivittile de copii prescolari si scolari, obiectele contaminate reprezint o important cale de transmitere a bolilor infectioase.

Minile contaminate

Contaminarea minilor se produce n permanent n cazul copiilor, fie direct (chiar si autocontaminate) de la sursele de agenti patogeni, fie indirect, prin intermediul aerului, apei, solului, obiectelor sau a minilor altor copii. Toti agentii patogeni pot contamina minile la un moment dat. Ele pot fi recent contaminate (modalitate direct) sau, n conditiile neigienice ale unei colectivitti (modalitate indirect) pe tegumentele minilor putnd exista salmonele, shigelle, entorovirusuri, virusurile hepatitei, ou de paraziti etc. Populatia receptiv Receptivitatea este starea complex a organismului, dependent de factori si mecanisme genetice si/sau dobndite n timpul vietii, care nu asigur protectia fat de boli. Activitatea de medicin preventiv urmreste transformarea organismului receptiv n organism nereceptiv fat de anumite afectiuni, prin diferite modalitti. n funct ie de vrst, copiii sunt mai mult sau mai putin receptivi la bolile infectioase:

Pn la 6 luni, copiii pstreaz o imunitate dobndit de la mam. Dup aceast vrst, receptivitatea la diferiti agenti patogeni creste.

Cel mai frecvent prezint boli infectioase copiii de vrst prescolar (3-6 ani, mai ales cnd intr n colectivitate). La scolarii mici, bolile infectioase apar mai rar dect la copiii prescolari, astfel nct pe msur ce creste, procentul de morbiditate prin boli transmisibile scade. Cauza este reprezentat de imunizarea natural a copiilor care au trecut prin boal. La copiii mai mari de 12-13 ani se ntlnesc rar tusea convulsiv, scarlatina, rujeola, rubeola etc. datorit cresterii rezistentei organismului fat de aceste infectii.

Reactivitatea fat de infectie a copiilor este diferit, dependent de o serie de factori. Ea se poate modifica sub influenta factorilor de mediu externi. Rezistenta organismului poate scdea temporar, factorii cei mai importanti fiind surmenajul, stresul, odihna insuficient, alimentatia neadecvat vrstei etc.

Boli acute transmisibile cu frecvent crescut


Infectiile cu streptococ betahemolitic - grup A (SBHA)

Sursele de agent patogen copilul bolnav (tipic sau atipic) cu faringit, angin, amigdalit, scarlatin, erizipel. Cea mai important surs este reprezentat de omul bolnav cu angin streptococic. copilul purttor de SBHA poate fi: reinfectios, cu o contagiozitate de 1-3 zile sntos, cu localizare temporar nazal, faringian sau mixt. Contagiozitatea este de 7-14 zile. Acesti purttori sunt depistati si neutralizati prin actiunea de supraveghere epidemiologic n colectivitti de scolari fosti bolnavi (rareori), cu contagiozitate de 1-3 luni

vacile cu mastit streptococic, care pot transmite SBHA la ngrijitori sau prin lapte la consumatori. Deoarece anginele au cea mai mare frecvent, secretiile nazofaringiene constituie produsul patologic cel mai important prin care se disemineaz SBHA.

Cile de transmitere directe : n conditii de aglomeratie (colectivitate, familie, mijloace de transport n comun, sli de spectacole etc.) si n conditii de viat neigienice.

Picturile septice de secretie nazofaringian sunt elementele principale de contaminare si infectie indirecte : transmiterea SBHA prin intermediul aerului, alimentelor (lapte), obiecte (de uz individual, colectiv), mini, muste. Toate cile sunt contaminate prin produsele patologice eliminate de surse.

Receptivitatea organismului tnr

Este crescut la copii, dar sczut sau chiar absent la persoanele care au fost bolnave de scarlatin. Numai serotipul de SBHA care produce scarlatina este imunogen. n general, orice infectie produs de SBHA este urmat de aparitia (la cteva sptmni) a anticorpilor care persist ctiva ani. Cu exceptia anticorpilor post scarlatin, anticorpii antiSBHA nu sunt protectivi, dar evidentierea lor prin teste serologice (ASLO) ajut la diagnosticarea infectiei si la stabilirea posibilelor complicatii tardive. n ultimii ani au fost elaborate teste rapide pentru evaluarea prezentei anticorpilor indusi de SBHA (Streptozym, Streptex, Phadirect, Strep. A etc.)

Msuri de prevenire o supravegherea epidemiologic, clinic si de laborator a colectivittilor de prescolari, scolari si adolescenti o efectuarea triajului epidemiologic la nceputul activittii si dup vacante n colectivittile cu risc, ndeosebi cele cu internate o depistarea precoce a infectiilor faringo-amigdaliene SBHA si sterilizarea lor o depistarea si sterilizarea purttorilor sntosi de SBHA o supravegherea fostilor bolnavi, timp de 4-6 sptmni, pentru a depista eventuala stare de purttor de SBHA sau prezenta unei complicatii poststreptococice o controlul sectorului de alimentatie, ndeosebi lapte si derivate o realizarea educatiei pentru sntate privind riscurile si preventia infectiilor cu SBHA. Msuri de combatere o efectuarea anchetei epidemiologice o depistarea bolnavilor tipici, atipici, suspecti o izolarea la spital, a cazurilor de scarlatin, erizipel si a formelor severe de angin o raportarea forurilor sanitare superioare o depistarea si sterilizarea purttorilor o supravegheerea contactilor o decontaminarea cu substante chimice uzuale

o o

igienizarea general, cu accent pe ventilatie educatia pentru sntate.

Hepatitele virale A si E ( HVA; HVE)

Sursele de agenti patogeni

Bolnavul:
o o

pentru HVA - ndeosebi copiii pn la 15 ani, pentru HVE - populatia peste 15 ani.

Bolnavii pot prezenta forme tipice sau atipice, subclinice, inaparente. HVA poate evolua cu risc n cazul persoanelor care provin din mediu cu standard igienico-sanitar ridicat, unde nu s-a produs imunizarea natural. Purttorul: preinfectios: foarte contagios (prin materii fecale), cu 8-15 zile nainte de debutul bolii; sntos: elimin virusul hepatitei n cantitti mici, cteva zile sau sptmni (acesti purttori au fost n contact cu omul bolnav sau purttorul preinfectios); fost bolnav: disemineaz doze reduse de virus, cteva zile n convalescent.

o o

Produsele pato logice prin care sursele elimin virusul hepatitei sunt materiile fecale si sngele (n perioada de viremie).

Cile de transmitere directe : intereseaz colectivittile si familiile cu standard igienicosanitar sczut ("boala minilor murdare"; "boala sracilor") indirecte: ambele tipuri de virusuri sunt eliminate de surse ndeosebi prin materii fecale, pot contamina apa, alimentele, aerul, solul, minile, obiectele si mustele. Au rezistent crescut n mediu.

Receptivitatea organismului copilului

Imunitatea pasiv (ca urmare a transferului de anticorpi de la mam la copil) este evident n HVA, deoarece toate femeile la vrsta fertilittii posed titruri ridicate de anticorpi fat de virusul hepatitei A. n zonele unde HVA si HVE este endemo-epidemic, aproape ntreaga populatie este imunizat si reimunizat periodic, la trecerea prin infectia cu virus sau prin ingestia acestuia n conditiile unui mod de viat neigienic.

Msuri de prevenire o supravegherea epidemiologic cu adresabilitate particular pentru grupurile cu risc crescut (copiii pentru HVA) o igienizarea global, dezinsectia, decontaminarea, salubrizarea o evitarea infectiilor nosocomiale o evitarea transmiterii hidrice si prin alimente contaminate Msuri de combatere o efectuarea anchetei epidemiologice o depistarea, inclusiv a cazurilor atipice o raportarea urgent a cazurilor o izolarea la spital o supravegherea contactilor o dispensarizarea convalescentilor si educarea n scopul respectrii regulilor de igien o decontaminarea mediului cu substante clorigene o igienizarea si salubrizarea prin msuri speciale o educatia pentru sntate.

Pediculoza

n functie de localizarea par azitului, exist trei tipuri : pediculoza capului, a corpului si pediculoza pubian. Pediculoza capului

Sursa de infectie: bolnavul parazitat de femela parazitului (n regiunea occipital si parietal). Oule chitinoase se fixeaz pe tija prului. Calea de transmitere: o direct o indirect, prin vestimentatie sau pieptene.

Pediculoza corpului

Sursa de infectie: bolnavul care trieste n conditii igienico-sanitare extrem de precare. Calea de transmitere: aceeasi ca n cazul pediculozei capului Pediculoza pubian

Sursa de infectie: aceeasi ca n cazul pediculozei capului. Calea de transmitere: o direct, prin contact sexual o indirect, prin lenjerie, obiecte de toalet comune etc.

n toate cele trei forme de pediculoz, cei mai receptivi copii sunt aceia care frecventeaz o colectivitate. Probleme asemntoare exist si n cazul scabiei, parazitul (Sarcoptes scabiae) producnd leziuni tegumentare. Boala cunoaste o recrudescent n tara noastr si are o frecvent crescut n colectivittile de copii.

Msuri de prevenire si combatere a bolilor acute transmisibile


Preventia (profilaxia) reprezint un complex de actiuni efectuate n absenta bolii constnd n depistarea si neutralizarea factorilor de risc nainte ca acestia s perturbe starea de sntate, concomitent cu promovarea factorilor sanogeni, n scopul mentinerii snttii. Preventia cuprinde trei faze: Primar - constituie obiectivul fundamental al medicinei preventive si se realizeaz prin actiuni speciale, prin programe care urmresc depistarea si neutralizarea factorilor de risc pentru sntate. Concomitent se asigur depistarea persoanelor sau grupurilor cu risc, care sunt dispensarizate (dispensarizarea reprezint un sistem programat de supraveghere a strii de sntate pentru persoane sau grupuri cu risc crescut la o anumit boal). Secundar - realizat concomitent cu preventia primar. Const n depistarea si dispensarizarea persoanelor asupra crora au actionat factori nesanogeni, aflndu-se n starea de preboal. Tertiar - const n depistarea precoce, activ a persoanelor bolnave n faza compensat, atipic sau inaparent. Acestea beneficiaz de spitalizare, urmnd ca la externare s fie dispensarizate.

In colectivittile de copii, prevenirea si combaterea bolilor acute transmisibile se efectueaz n raport cu caracteristicile de vrst ale copiilor si cu caracteristicile institutiei. Actiunea const n msuri adresate fiecrei verigi a lantului epidemiologic. Msuri de prevenire referitoare la sursa de infectie, n scopul mpiedicrii introducerii sau ptrunderii sursei de infectie n colectivitti

Triajul epidemiologic al copiilor se efectueaz n urmtoarele situatii:


o o o o o

la admiterea n crese si grdinite; la intrarea zilnic n institutie; la revenirea dup o absent care depseste 3 zile, dup vacante, la trimiterea n tabere, cnd exist cazuri de boli transmisibile, pe toat perioada maxim de incubatie de la ultimul caz aprut sau ori de cte ori este nevoie.

Dac se depisteaz o boal infectioas, copilul va fi izolat (la spital sau la domiciliu, n functie de afectiune si conditiile oferite de familie), n vederea asigurrii tratamentului si mpiedicrii diseminrii agentilor patogeni. Copiii depistati cu faringo-amigdalite acute streptococice afebrile sunt tratati cu penicilin si recontrolati bacteriologic dup ncheierea acestui tratament, de ctre cabinetul medical din colectivitate. Copiii depistati cu paraziti si scabie (aceasta trebuie confirmat de dermatolog) sunt supusi unui tratament specific, fiind recontrolati clinic n a IV-a zi de la depistare.

Izolarea si tratarea corect a bolnavilor sau a copiilor suspecti de o boal transmisibil prin separarea de ceilalti membri ai colectivittii si efectuarea dezinfectiei n focar.

n functie de gravitatea bolii izolarea se efectueaz la domiciliu (izolator) sau n spital (sectia de boli infectioase). Izolatoarele din unittile de copii si tineri s fie astfel amplasate, nct s nu constituie un risc de rspndire a bolilor n restul colectivittii. Se recomand situarea periferic a izolatoarelor, n afara circuitelor salubre.

Depistarea purttorilor de germeni si a contactilor si supravegherea lor. Controlul strii de sntate a personalului angajat (educativ, administrativ, sanitar si a personalului din bocul alimentar), prin examene medicale la angajare si periodice. Controlul accesului persoanelor strine n institutiile de copii. Organizarea si respectarea circuitelor.

Interzicerea accesului animalelor n colectivittile de copii si adolescenti.

Msuri de prevenire referitoare la cile de transmitere n scopul reducerii contactului ntre copii si ntreruperii cilor de transmitere prin respectarea conditiilor igienice.

Pentru reducerea contactului ntre copii se recomand: o izolarea grupelor de copii si a ncperilor folosite de acestia o izolarea, prin constructie, a grupurilor functionale (bloc alimentar, grupul administrativ, grupul sanitar etc.) o controlul circulatiei ntre grupe, a copiilor si adultilor o organizarea si respectarea circuitelor pentru evitarea aglomerrii si a ncrucisrii circuitelor salubre cu cele insalubre o izolarea individual a copiilor prin folosirea individual a hainelor, lenjeriei, veselei, obiectelor de toalet, a unor jucrii, a echipamentului sportiv etc o limitarea numrului de copii n clase, dormitoare, n sala de mese etc. Msurile pentru controlul si ntreruperea cilor de transmitere constau n: o controlul sistematic al curteniei (mturare si stergere umed, splarea pardoselii cu ap si substante dezinfectante) o asigurarea ventilatiei eficiente, prin aerisirea frecvent a ncperilor o asigurarea desfsurrii activittii copiilor (si chiar a odihnei) n aer liber o dezinfectia aerului n scopul decontaminrii o evitarea polurii aerului cu gaze de ardere, pulberi si fum o controlul bacteriologic si chimic al aprovizionrii cu ap potabil o controlul salubrittii transportului, pregtirii, distribuirii si pstrrii alimentelor o respectarea conditiilor igienice de ndeprtare a reziduurilor lichide si solide o evitarea desfsurrii activittilor educative si de joac pe solul contaminat: o asigurarea curteniei jucriilor, a materialului didactic, a aparatelor si materialelor pentru educatie fizic o respectarea regulilor de igien individual (curtenie corporal, a hainelor, a obiectelor de uz personal). Splarea minilor cu ap si spun naintea fiecrei mese sau ori de cte ori este nevoie o efectuarea dezinsectiei (pentru combaterea mustelor, tntarilor, gndacilor etc.) si a deratizrii (pentru combaterea roztoarelor mici - soareci, sobolani).

Pentru prevenirea bolilor transmisibile predominant cu poarta de intrare digestiv se vor lua urmtoarele msuri :
o

Asigurarea functionrii normale a sistemelor de distribuire a apei curente, la toate grupurile sanitare. Acolo unde nu exist retea local sau central sau unde pe parcursul zilei scolare, ntreruperea apei se face pe mai mult de 3

o o o o

o o

o o

ore se vor asigura recipiente n care se va depozita apa necesar curteniei grupurilor sanitare. n mediul rural sau n localittile urbane fr retea de distribuire a apei potabile, prescolarii si elevii vor folosi recipiente proprii, individuale, cu ap adus de acas. Dotarea grupurilor sanitare cu substante necesare curteniei si dezinfectiei. Efectuarea cu maxim eficient a curteniei si dezinfectiei grupurilor sanitare. Splarea obligatorie pe mini nainte de servirea mesei sau gustrilor si dup folosirea grupului sanitar Efectuarea curteniei slilor de clas, laboratoarelor, cabinetelor, slilor de gimnastic etc. cu stergerea umed a bncilor si msutelor, cu substante dezinfectante, dup fiecare tur scolar. Asigurarea n numr corespunztor cu ghene pentru depozitarea rezidiilor solide din colectivitti, astfel nct s fie mpiedicat accesul prescolarilor si elevilor n perimetrul lor. Evacuarea ritmic a reziduurilor solide. Colectivittile care cumuleaz 5 cazuri de boli transmisibile cu internare obligatorie vor anunta Directia de Sntate Public n vederea dezinfectiei terminale. Vor fi instituite msuri de lupt n focar, specifice fiecrui tip de boal transmisibil cu poart de intrare digestiv. Actiuni de educatie pentru sntate.

Msuri de prevenire referitoare la organismul receptiv al copilului, n scopul cresterii rezistentei la agresiunea agentilor patogeni

Msurile nespecifice, de crestere a capacittii de aprare a organismului tnr, prin mobilizarea mijloacelor de aprare local si general constau n: o alimentatia rational, cu efect favorabil asupra functionalittii sistemului nervos si asupra imunittii o regim rational de activitate si odihn o folosirea judicioas a factorilor naturali (aer, ap, soare) n scopul clirii organismului o aplicarea principiilor igienice prin miscare (jocuri), gimnastic, sport. Msuri specifice, de crestere a rezistentei specifice a organismului tnr, prin mecanisme de imunizare umoral si tisular dobndite pe cale natural (trecerea prin boal sau transplacentar) sau artificial (vaccinuri, seruri sau imunoglobuline). Principalul mijloc de obtinere a imunittii specifice const n vaccinarea obligatorie a copiilor din colectivitti, pe baza evidentei precise a masei receptive

si evalurii eficientei imunizrilor.Scopul urmrit este crearea unei mase de copii mai putin receptivi sau chiar nereceptivi la bolile infectioase. Eficienta imunizrilor este redus n cazul colectivittilor de copii cu dezvoltare fizic deficitar sau a celor care triesc n conditii de mediu nefavorabile. n Romnia, controlul bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare este organizat n cadrul Programului National de Imunizri, care asigur preventia prin vaccinare sistematic si de mas a poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, hepatitei B si a tuberculozei copilului. Continutul acestui program corespunde Programului extins de vaccinare al OMS ncepnd din anul 1995, cnd vaccinarea contra hepatitei B s-a introdus n practica antiepidemic. Programul National de Imunizri din Romnia are ca obiectiv de control pn n anul 2000 eradicarea, eliminarea sau reducerea drastic a frecventei si gravittii bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare sistematic si de mas. Obiectivele de control corespund strategiei "Sntate pentru toti pn n anul 2000" (OMS).

Metodologia aprecierii morbidittii acute


Pentru aprecierea strii de sntate a unei colectivitti de copii, morbiditatea furnizeaz importante date orientative. Dac morbiditatea colectivittii evolueaz nefavorabil, trebuie analizat actiunea factorilor de mediu asupra snttii copiilor si se impune elaborarea msurilor de ameliorare a acestor factori. Urmrirea strii de sntate, depistarea cazurilor noi de boal si nregistrarea lor se efectueaz n cadrul unor forme de activitate medical: triajul epidemiologic, examenul medical periodic, consultatii efectuate de dispensarul institutiei pentru copii si tineri sau consultatii curente date n afara institutiei, precum si actiuni medicale speciale.

Triajul epidemiologic
Triajul epidemiologic este o metod de supraveghere activ a strii de sntate practicat n colectivittile de copii si adolescenti. Urmreste depistarea si izolarea precoce, nainte de intrarea n colectivitate, a suspectilor si bolnavilor de boli infectioase. Triajul epidemiologic se efectueaz prin: termometrizare, examenul clinic al tegumentelor si conjunctivelor, examenul clinic al cavittii buco-faringiene.

Pentru a preveni transmiterea infectiilor prin manevre medico-chirurgicale este necesar dotarea cabinetelor medicale din crese, grdinite, case de copii, leagne si scoli de toate gradele, cu apstoare de limb (de preferat de unic folosint), termometre, pense chirurgicale pentru pansamente, seringi de unic folosint, tampoane sterile pentru efectuarea exudatelor faringiene. Cabinetele medicale din aceste unitti vor fi aprovizionate cu penicilin si substante pentru tratarea parazitilor si a scabiei. Particularittile triajului epidemiologic difer n functie de unittile pentru copii si tineri: n crese si grdinite triajul se va efectua zilnic, n spatii special amenajate, la sosirea fiecrui copil, nainte de intrarea n colectivitate, n ziua n care copilul este adus din mediul familial. Termometrizarea copiilor se va face zilnic n crese si leagne, iar n grdinite numai la copiii suspecti sau bolnavi. Examenul clinic al tegumentelor, conjunctivelor si cavittii bucofaringiene va fi completat cu anamneza luat nsotitorului, din care s se poat stabili dac copilul a venit n contact cu un bolnav de boal infectioas sau a prezentat unele semne subiective sau obiective de boal. Dup o absent care depseste 3 zile, primirea n colectivitate va fi conditionat de prezentarea unui aviz epidemiologic eliberat de dispensarul medical teritorial sau de medicul de familie, prin care s se ateste c nu sunt bolnavi sau contacti de o boal infectioas pe care n-au mai avut-o. n scolile de toate tipurile, triajul epidemiologic se efectueaz la prezentarea elevilor dup fiecare vacant si ori de cte ori este nevoie. Examenul clinic al cavittii buco-faringiene se completeaz, n conditiile depistrii unor faringo-amigdalite acute, cu examene bacteriologice efectuate pe exudate nazo-faringiene. Examenele bacteriologice sunt recomandate si n piodermitele depistate la triaj. Ultima etap a triajului epidemiologic este evaluarea pe tipuri de colectivitti: leagne, crese, grdinite, case de copii, scoli generale, licee, si pe unele categorii de boli infectioase depistate. Anexm un model de fis de raportare.

Consultatii efectuate n cabinetul medical scolar se acord la solicitarea copiilor bolnavi. Consultatii n afara institutiilor pentru copii si tineri, care au loc la dispensarele teritoriale, policlinici sau chiar la domiciliu si n servicii medicale specializate. Actiunile medicale speciale sunt organizate de serviciile medicale de specialitate, n scopul depist rii unor mbolnviri n colectivitate (exemplu: reteaua de ftiziologie pentru depistarea TBC; reteaua de igien pentru depistarea purttorilor de bacili, paraziti tegumentari, helminti intestinali etc.). Rezultatele examenelor medicale vor fi nregistrate n fisa individual a copilului din cabinetul medical al institutiei pentru copii si adolescenti.

Stabilirea si analiza indicatorilor de morbiditate


Morbiditatea unei colectivitti de copii poate fi analizat n dinamic (urmrindu-se evolutia pe parcursul mai multor ani) sau comparativ cu datele altor colectivitti, cu indicii de morbiditate pe plan teritorial (oras, judet) sau tar. n calculul morbidittii se iau n considerare numai bolile depistate si nregistrate n cursul unui an. Periodic (deobicei odat pe an), datele de morbiditate trebuie totalizate n vederea analizei morbidittii pe colectivitate si/sau pe fiecare copil n parte pentru a evidentia bolile care au aprut pe parcursul unui an.

Indicatorii utilizati la calcularea morbidittii n colectivittile de copii sunt urmtorii:

Morbiditatea general global, calculat dup formula : (Numar cazuri de boala/ numar locuitori) X 1000 Morbiditatea specific, calculat dup formulele: pe grupe de vrst (numar cazuri noi de imbolnaviri la o varsta/ numarul copiilor de aceeasi varsta) x 100 pe cauze de boal (numar cazuri noi de o boala/ numarul cazuri total al cazurilor de boala) x 100

Dac indicii de morbiditate evolueaz ntr-o directie nefavorabil ntr-o colectivitate de copii, comparativ cu alt colectivitate de referint, trebuie cercetate conditiile de mediu si luate msuri de prevenire complexe.