Sistemul educaional in Frana Sistemul educaional francez are la baz mari principii inspirate din cele care au stat

la baza Revoluiei de la 1789, din legile votate ntre 1881 i 1889 i din Constituia din 4 octombrie 1958: organizarea nvmntului public obligatoriu gratuit i laic, la toate nivelurile este o datorie a statului. Preambulul din Constituia francez din 1946 stabilete c Statul garanteaz acces egal pentru copii i aduli la educaie, formare profesional si cultur. Sistemul educaional francez asigur coala obligatorie gratuit pentru copiii cu vrstele ntre 6 si 16 ani i dreptul la educaie ncepnd cu vrsta de 3 ani. Statul asigurara egalitatea de anse i de succes pentru toi elevii, prin stabilirea unei baze de cunotine comune (stpnirea limbii franceze, matematic, o limb strin, tehnologia informatiei si comunicarii i cultur) i de asemenea intereseaza integrarea tinerilor pe piata muncii. Sistemul de nvmnt francez este foarte bine centralizat, organizat i ramificat. El este divizat n trei stadii diferite : nvmntul primar, nvmntul secundar i nvmntul superior. Pre-nvmntul primar (grdini) a fost creat n 1881 este pentru copii cu vrste cuprinse ntre 3 si 6 ani. Astfel n Frana copiii ncep coala foarte timpuriu, la vrsta de 3 ani cnd majoritatea prinilor ii trimit copiii la gradini (maternelle), unde acetia petrec 2 sau 3 ani. Ultimul an de grdini (grupa mare - grande section) reprezint un pas important n procesul educaional, deoarece este anul n care copiii ncep s nvee s citeasc. Exista si un program de crea pentru copiii cu varste cuprinse intre 2 luni si 3 ani, furnizat in conditiile in care ambii parinti lucreaza .Sunt 4 tipuri de cree: crea colectiva ,condusa de comunitatea locala.Este cea mai populara si locuri disponibile se gasesc foarte greu. Mini-crea, care este tot o crea colectiva ,dar mai mica.Crea parentala ,formata din grupuri de parinti ,unde se accepta pana la 16 copii. i cree familiale,unde poate fi lasat copilul unui asistent maternal, insa trebuie verificat daca acesta este acreditat de Protectia Maternala si Infantila. Programul creelor se desfoar intre orele 7:00 si 19:00 , iar costurile variaza in functie de veniturile parintilor ,i costul unei asistente maternale este de 22 euro pe zi. Dup grdini, copiii merg la coala primar care dureaz 5 ani (de la 6-7 ani pn la 10-11 ani). Aici, n primul an numit curs pregtitor (cours prparatoire) ei nva s scrie i i dezvolt abilitile de citire. Ca i n alte sisteme educaionale asemntoare celui francez, n coala primar elevii au de obicei un singur nvtor care pred ntregul curriculum. n limba francez, nvtorul din coala primar este numit professeur sau instituteur/ institutrice. Predarea religiei nu este furnizata de scolile publice, secularismul este unul dintre preceptele principale ale republicii franceze.In schimb ,elevii au parte de cursuri de educatie civica,unde invata despre replublica, functionarea si organizarea sa si despre faimosul motto - Libert, galit, Fraternit . Intr-o hotarare din martie 2004, guvernul francez a interzis toate simbolurile religioase vizibile in scolile publice si alte institutii cu intentia de a preveni prozelitismul i de a favoriza simul toleranei in rndul grupurilor etnice.

nvmntul secundar francez este mprit n dou coli: colegiul ntre vrsta de 11-15 ani (4 ani dup terminarea colii primare) i liceul ntre 15-18 ani (3 ani dup terminarea colegiului). Terminarea studiilor secundare se termin cu examenul de bacalaureat care are origine francez, fiind introdus n sistemul educaional de ctre Napoleon. Bacalaureatul este diploma de sfrit de liceu care ajut absolvenii s intre la universiti sau la cursuri specializate. Examenul final de bacalaureat este foarte important pentru elevii francezi. Este un examen riguros, fr variante multiple de ntrebri: aceasta include o faz scris i una oral, fiecare cu mai multe subiecte. Examenul dureaz de la dou pn la patru zile. Aproape 30% din cei care l susin nu-l promoveaz. nvmntul primar i secundar sunt predominant sub ornduirea statului, exist i coli private (aproximativ 20% din colile din Frana). Toate aceste scoli private sunt bazate pe considerente religioase, majoritatea sunt catolice i protestante, iudaice i cel mai recent musulmane. In ciuda statutului de coli private, acestea primesc finanare de la guvern , asigurnd in acelai timp c programa coalar este in concordana cu cea impusa de stat. Educaia preuniversitar Dup terminarea studiilor gimnaziale ce dureaz patru ani, elevii pot opta fie pentru educaie general/tehnologic, n licee unde se pregtesc pentru bacalaureat sau pentru bacalaureatul tehnologic, n trei ani, fie pentru nvatarea unei meserii, n coli profesionale unde se pregtesc mai ntai pentru Certificatul de Aptitudini Profesionale (Certificat d'Aptitudes Professionnelles) sau pentru Brevetul de Studii Profesionale (Brvet d'tudes Professionnelles) n doi ani i apoi, pentru cei care doresc s continue, pentru bacalaureatul profesional, dupa nc doi ani. Educaia universitar Elevii care au promovat examenul de bacalaureat au dreptul la un loc gratuit la universitate n Frana. Frana are 77 de universiti finanate de guvern. Doar 30% din elevii de gimnaziu vor intra vreodat acest nivel de educaie n Frana. Universitile din Frana sunt gratuite pentru studeni, cu toate acestea, toi studenii sunt obligai s stea un examen la sfarsitul primului an si numai cei care il promoveaza au dreptul s continue cu studiile superioare. Educaia superioar n Frana este caracterizat printr-un sistem dual: studiile se fac n universiti (incluznd institute politehnice de stat - " Instituts nationaux polytechniques ") la care particip un numr mare de studeni,i Grandes coles(sistem de invatamant superior de elita pentru 5% dintre cei mai buni studenti) i alte instituii de educaie superioar profesionale cu reguli de admitere selective. Programele universitilor sunt n general concentrate asupra cercetrii i aplicaiilor sale practice. Sistemul francez trece in prezent printr-o reforma, Procesul de la Bologna, care vizeaz crearea unor standarde europene pentru studii universitare, foarte importanta fiind durata studiilor ,de 3 ani pentru licenta ,doi ani pentru master si 3 ani pentru doctorat. Universitile franceze au adoptat sistemul de credite ECTS (de exemplu, o licen are o valoare de 180 de credite). Cu toate acestea sfritul curriculum-ul tradiional se bazeaz pe examene la finele semestrului,sistem nc n vigoare n cele mai multe universiti din Frana.

In timp ce majoritatea institutiilor reprezinta responsabilitatea Ministerului Educatiei, unele Grandes Ecoles fac parte din alte ministere. Universitatile sunt alcatuite din unitati care ofera un curriculum in domenii academice si din diferite institutii si scoli, cum ar fi IUT, care ofera cursuri de inginerie si tehnologie si programe speciale de Management, Stiinte Politice, Limbi straine si Educatie Fizica, IUFM (" Instituts Universitaires de Formation des Maitres ") care ofera cursuri pregatitoare pentru invatatori si profesori de gimnaziu, IUP (Instituts Universitaires Professinels), care ofera cursuri tehnologice si cursuri practice. Grandes Ecoles ofera un standard inalt de pregatire profesionala in trei sau mai multi ani dupa doi ani de clase preparatorii si dupa luarea unor examene foarte selective la inscriere. Ele ofera cursuri de inginerie, tiine aplicate si management in afaceri.Sunt 140 de astfel de institutii in Franta .Studentii sunt pregatiti gratuit si chiar primesc sprijin pe durata studiilor.Totodata,dupa absolvire ,studentii sunt obligati sa lucreze in functii publice pentru o anumita perioada de timp. Cinci institutii catolice pentru studii universitare pregatesc fie pentru diplome traditionale sau profesionale sau pentru a deveni preoti. Diplomele recunoscute national sunt conferite de universitati. Primul stadiu in studiile universitare: "Premier Cycle" Primul ciclu al studiilor de lunga durata este alcatuit din cursuri generale, la diferite materii de studiu. La doi ani dupa bacalaureat se poate obtine o Diploma de Studii Universitare Generale (Diplme d'Etudes Universitaires Gnrales (DEUG)) unde se mentioneaza domeniul de specializare. In medicina, primul ciclu este numit PCEM. Pentru a intra la "Grande Ecole", sunt necesari doi ani de studii preparatorii. Al doilea stadiu in studiile niversitare: "Deuxime Cycle" Al doilea ciclu urmeaza in mod normal la un an dupa licenta si inca unul dupa " Matrise ". In domeniile profesionale, se obtin urmatoarele " Matrise " la doi ani dupa obtinerea DEUG: " Matrise des Sciences et Techniques (MST) ", " Matrise des Sciences de Gestion (MSG) ", " Matrise des Mthodes Informatiques appliques la gestion (MIAGE) ". " Matrise " este acordata trei ani dupa obtinerea DEUG (sau DUT). In medicina, acest ciclu (DCEM) inseamna patru ani de studii si de stagiat in spital. In stomatologie si farmacie, se obtine " Diplme d'Etat de Docteur en Chirurgie Dentaire " si " Diplme d'Etat de Docteur en Pharmacie ", dupa sase ani. In " Grades Ecoles " se acorda diplome in inginerie, comert si litere, in general dupa obtinerea DEUG, DUT sau a CPGE. Titlul de inginer este " Titre d'Ingnieur " este oferit de scoli de inginerie independente sau de catre scolile de inginerie din cadrul universitatilor, dupa cinci ani de studii. Unele scoli de inginerie accepta studenti in urma unui examen de admitere, la doi ani de studii dupa promovarea bacalaureatului (in acest caz, studiile dureaza cel mult trei ani), sau in functie de rezultatele obtinute la bacalaureat urmat de teste de aptitudini si de un interviu (in acest caz, studiile vor dura patru, pana la cinci ani). Al treilea stadiu al studiilor universitare: "Troisime Cycle" In al treilea stadiu, studentii se specializeaza si se pregatesc pentru cercetare. Se ofera doua posibilitati: una profesionala, care duce dupa un an la obtinerea unei " Diplme d'Etudes Suprieures Spcialises (DESS) " si una doctorala, care duce dupa un an la obtinerea unei " Diplme d'Etudes Approfondies (DEA) ", dupa care incepe pregatirea pentru doctorat. Diploma de doctorat se obtine dupa trei sau patru ani de cercetare individuala.

Costurile de colarizare In situaia in care invamntul superior este finanat de stat, taxele sunt foarte mici,variind de la 150 pna la 700, in funcie de universitatea aleasa i diferitele niveluri de scolarizare (licen, master, doctorat). Se poate obine o diplom de master (n 5 ani) platind aproximativ 750 - 3.500 euro. n plus, studenii din familii cu venituri reduse pot aplica pentru burse de studiu, platind sume nominale pentru taxe si manuale si chiar pot primi un stipendiu lunar de pana la 450 euro/lun. Taxa se scolarizare in scolile de inginerie este asemanatoare cu cea perceputa de universitati, desi un pic mai mare, in jur de 700 de euro. Cu toate acestea poate ajunge la 7000 euro pe an pentru colile private de inginerie, iar unele scoli de afaceri, care sunt integral sau partial private percep o taxa care poate ajunge pana la 8900 euro pe an. Asigurarea de sntate pentru studeni este gratuit pan la 21 de ani, deci se adaug numai cheltuielile de trai i pentru manuale. Dup varsta de 21 de ani,asigurarea de sntate pentru studenti cost 200 de euro pe an i acoper majoritatea cheltuielilor medicale. Recrutarea profesorilor Decenii in urma, invatatorii erau pregatiti in scoli normale,iar cei pentru gimnaziu si liceu, evaluati prin intermediul examenului "Agrgation", situatia s-a schimbat in 1950 cand s-a introdus o noua forma de examinare pentru profesorii pentru gimnaziu si in 1990 s-a infiintat Institutia Universitara pentru Pregatirea Personalului Didactic (IUFM),unde profesorii sunt recrutai de ctre comisii speciale, i sunt mpriti ntre: - Cercettorii, profesori (lectori), cu un doctorat, cel puin: Ei predau cursuri i fac cercetri n domeniul lor de expertiz. Ei sunt fie lectori, sau profesori. Numai un profesor poate fi director de studii pentru un student doctorand. Platit net: de la 2300 la 8800 euro. - Profesorii pentru ciclul secundar (gimnaziu si liceu) care au fost detasati din pozitiilor lor initiale pentru a preda la universitate.Nu le este permis sa conduca cercetari ,dar predau de doua ori mai multe ore comparativ cu cei care conduc cercetari .Sunt numiti conferentiari si preofesori certificati . Programa saptamanala este de 15-18 ore. Platiti net ,de la 1400 la 3900 euro. -Profesorii CPGE (Classe prparatoire aux grandes coles ) sunt detasati de catre Inspectoratul General ,functie de calificarile acestora. Norma saptamanala este de 9 ore pe saptamana , 25 sau 33 de saptamani pe an . Remuneratia neta este de la 2000 la 7500 de euro cu ore extra. Profesorii pentru scolile primare si pentru gradinite ,educati in Institutiile Universitare de Formare a Cadrelor Didactice , au de obicei o licenta si norma lor de lucru este de aproximativ 31 de ore pe saptamana. Statistici Franta este o tara cu 63 milioane de locuitori,care traiesc in 22 de regiuni metropolitane .In ciuda faptului ca populatia este in crestere usoara (cu 0,4% pe an), proportia tinerilor sub 25 de ani este in scadere.Acum sunt mai putin de 19 milioane de tineri in Franta metropolitana sau 32% din totalul populaiei, 40% n raport cu n anii 1970 i 35% la momentul de la recensmntul din 1990,Franta cunoaste o imbatranire lenta a populatiei. Sunt 18 milioane de elevi si studenti,adica un sfert din populatie este in sistemul educational.din acestia , peste 2 milioane sunt in invatamantul superior. Bugetul national pentru educatie este de aproximativ 65 milioane euro, sau 23,31% din bugetul national si reprezinta 3,91% din PNB. In 2005-2006 erau 15 milioane de elevi in sectorul public

si privat. Guvernul francez cheltuie 6,790 euro per elev. Peste 85% din cheltuielile cu educaia sunt cheltuieli finanate de sectorul public (guvernul central: 62,7%, administraiile locale: 21,3%,alte autoriti publice i fonduri de alocaii familiale: 2,1%). In 2005 cheltuielile pentru educatie au totalizat 117,9 miliarde euro, care este echivalentul a 6,9% din PNB, cea mai mare pondere din toate tarile OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica). Programul International de Evaluare a Elevilor , coordonat de OECD, situeaza in prezent sistemul educational din Franta pe locul 25 din lume.