DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL FARINGO – AMIGDALITELOR ACUTE

Microbiota cǎilor aeriene superioare:

1. nǎrile gǎzduiesc în special stafilococi şi difterimorfi;
2. nasofaringele cuprinde o microbiotǎ complexǎ, dominatǎ de
streptococi şi de difterimorfi, stafilococi coagulazǎ – negativi;
3. orofaringele: peste 200 microrganisme diferite, cu predominenţa
bacteriilor anaerobe (100:1);
4. sinusurile paranazale şi urechea medie: ocazional contaminate dar
necolonizate.

Sindroame şi circumstanţe Microorganisme implicate

Faringite/tonsilite/angine
Angine roşii (eritematoase)
 Primare
 Asociate virozelor
respiratorii şi unor viroze
sistemice cu poartǎ de
intrare respiratorie
Angine albe
 eritematopultacee
 pseudomembranoase
Angine ulceroase:
 veziculare, ulcerate
 ulceronecrotice
 ulceromembranoase
Flegmon amigdalian
Angina Ludwig: celulita
difuzǎ a planşeului bucal
frecvent rar
Streptococcus pyogenes Streptococi grup C, G
Mycoplasma pneumoniae Meningococi, gonococci
Chlamydophila pneumoniae H. influenzae tip b
Arcanobacterium haemolyticum
M. hominis
Adenovirus V. Epstein – Barr
Rhinovirus, Coronavirus, v. V. citomegalic
Coxsachie,v.ECHO,V.paragripal, v. urlian
v. gripal A, B, C V. rujeolic, V. rubeolic
S. pyogenes Streptococi grup C, G
Corynebacterium diphtheriae
Candida albicans
V. Epstein - Barr
V. Coxachie, V. herpetic, V. Infectie mixtǎ cu anaerobi
varicela Asociaţie fuso - spirochetozicǎ
S. pyogenes
S. pyogenes
S. pyogenes

Prelevarea probelor:
1. Exudat faringian – indicaţii:
 diagosticul faringitelor streptococice;
 confirmarea suspiciunii de difterie;
 depistarea portajului de S. pyogenes, C. diphtheriae.
- se recolteazǎ înainte sau dupǎ 3 ore de la ingestia de alimente, ori
toaleta gurii.
Prelucrarea tamponului faringian:
 în maxim 3 ore de la prelevare; temporizarea însǎmânţarii necesitǎ:
 utilizare mediu de transport: Stuart;
 descǎrcare tampon pe hârtie de filtru.
 Metode rapide:
 latexaglutinare pentru detectarea S. pyogenes;
 coaglutinare;
 ELISA.
Cultivare – medii utilizate:
 gelozǎ cu infuzie cord – creier sau tripticazǎ soia cu 5% sânge de berbec;
 medii selective: gelozǎ sânge cu cristal violet, gelozǎ sânge cu 3,5% NaCl;
Însǎmânţare: se descarcǎ tamponul şi apoi se epuizeazǎ inoculul cu ansa în
cele 3 cadrane.
Incubare: aerob 24 ore la 37° C, cu prelungire la 48 ore pentru mediile
selective.
Citirea culturilor: urmǎrirea coloniilor β hemolitice (colonii mici, înconjurate de o
zonǎ largǎ de hemolizǎ completǎ: β hemolizǎ).
Identificare:
 de gen: frotiu colorat Gram, testul catalazei;
 de specie: testul de sensibilitate la bacitracinǎ;
 identificarea serologicǎ.
Antibiograma:
 S. pyogenes şi-a pǎstrat nemodificatǎ sensibilitatea la penicilinǎ;
 Antibiograma se face pentru supraveherea epidemiologicǎ a rezistenţei la
macrolide.
Comunicarea rezultatului se poate prezenta astfel:
 prezent streptococ β hemolitic grup A sau non grup A;
 culturǎ negativǎ pentru streptococi β hemolitici.

Diagnosticul etiologic al anginei difterice sau cea determinatǎ de

N. gonorrhoaeae: numai la solicitarea expresǎ a clinicianului.

CONFIRMAREA BACTERIOLOGICă A ANGINEI DIFTERICE

Prelevare:
- 3 tampoane faringiene(TF);
- un tampon nasofaringian.
Microscopie directă:
 din TF – 1: frotiu colorat Gram sau cu albastru de metilen alcalin
Loffler = bacili corineformi cu granule metacromatice polare.
Cultivare:
- TF – 2: însămânţare mediu Tinsdale, geloză sânge;
- TF – 3: se descarcă pe un mediu de îmbogăţire O.S.T.(ou – ser – telurit).
- tamponul nasofaringian se descarcă pe O.S.T.
Identificare:
- examen microscopic;
- identificare biochimică;
- demonstrarea toxigenezei prin testul Elek.