Sunteți pe pagina 1din 7

EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR IN ROMANIA

Gasco Dina Gr.1322

Moneda Moneda piesa de metal (aur, argint, cupru etc) care se prezinta in general sub forma de disc plat si serveste ca mijloc de circulatie, de plata si eventual de tezaurizare. Spre deosebire de bani, nu este un termen generic, ci se refera la un anumit fel de bani si anume la piesele de metal cu valoare proprie deplina sau inferioara valorii nominale. Piata trebuie sa permita o confruntare permanenta a cererii si ofertei si sa comunice cu pietele straine. Interesul pentru convertibilitate poate fi formulat astfel: - prin convertibilitate se creeaza premisele determinarii exacte a eficientei comertului exterior in ansamblu si a fiecarei tranzactii in parte si pe plan mai general, a intregii productii a tarii. Ca urmare a convertibilitatii, produsele tarii se afla intr-o concurenta reala cu produsele celorlalte tari, imbunatatirea activitatii de productie, cresterea productivitatii muncii, ridicarea nivelului tehnic, calitativ si estetic al produselor sunt stimulate. Convertibilitatea face posibila restructurarea permanenta a economiei prin dezvoltarea productiei sectoarelor si produselor celor mai eficiente cerute la export. Din punct de vedere financiar, convertibilitatea contribuie la realizarea echilibrului valutarfinanciar, moneda nationala putind fi utilizata - desigur vremelnic si in anumite limite pentru acoperirea unor eventuale dezechilibre ale balantelor platilor. Cursurile valutare in general si valoarea monedei natioale in special sunt puse pe o baza economica, ele rezultand din cererea si oferta de pe piata valutara. Trecerea la convertibilitate poate fi deci considerata ca fiind un rezultat al atingerii unui nivel mai inalt de dezvoltare si eficienta economica si totodata ca un instrument de perfectionare a relatiilor comerciale si financiare internationale in scopul largirii si diversificarii schimburilor economice. Convertibilitatea inlesneste comertul cu strainatatea si cresterea eficientei acestuia. O tara cu moneda convertibila poate face comert cu toate celelalte tari, pe pietele unde obtine cel mai mare avantaj. Cu toate acestea, putine tari au putut introduce convertibilitatea libera. In perioada interbelica, numeroase tari au trebuit sa renunte la convertibilitate din cauza conditiilor economice potrivnice. Romania nu a avut moneda convertibila decit 3 ani: 19291932. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, convertibilitatea a devenit unul din principiile fundamentale sistemului monetar international din 1944. Cele mai importante state vesteuropene au trecut insa la convertibilitate de-abia in 1958. In viata economica si in vocabularul de specialitate, convertibilitatea si-a facut aparitia odata cu crearea bancnotelor. Intrucit la origine bancnota a derivat din chitanta eliberata de bancher clientului care depunea la el o cantitate de aur din motive de securitate si comoditate, acest instrument a pastrat multa vreme caracterul de angajament subscris de banca emitenta de a plati la cerere, in monede de aur, suma inscrisa pe bilet, deoarece biletul nu era altceva decit un reprezentant al aurului. Aceasta insusire a bancnotei de a fi oricind transformabila in aur a fost denumita convertibilitate. Ea a emanat deci din conceptia ca bancnota este emisa si circula in locul aurului.

In acceptia clasica, convertibilitatea s-a efectuat prin urmare in aur (sau argint in cazul etalonului argint). Sistemele monetare bazate pe aur sau argint, precum si pe bimetalism, asa cum functionau inainte de 1914, prevedeau obligatia neconditionata a bancii de emisiune de a achita prezentatorilor de bancnote, oricare ar fi fost ei rezidenti sau nerezidenti suma in metal corespunzatoare valorii nominale a bancnotelor prezentate si continutului de metal pretios stabilit prin lege pentru unitatea monetara respectiva. Banii Inainte de anumite simboluri , monede sau bacnote sa fie folosite la cumpararea si vanzarea marfurilor si serviciilor, cele mai vechi comunitati umane recurgeau la troc un schimb in natura efectuat intre detinatorii de bunuri- . pe masura dezvoltarii mestesugurilor si a cresterii comertului, bunurile au inceput sa fie schimbate pe obiecte simbolice, reprezentand unitati cu valoare fixa. Primele monede au valuare fixa emise de un stat, au aparut atat in china in sec. VIII i.Cr. cele lidiene erau facute dintr-un aliaj de aur si argint, insain timpul domniei lui Cressus in sec. VI i.Cr, moneele se bateau din aur si aveau o greutate precisa si o valuare garantata. In Europa antica primele monede apar in lumea greaca, apoi la Roma. Incepand cu sec.IV, au avut o larga raspandire monedele cu un cap sau o cifra pe avers si un simbol statal pe revers. Banii de hartie (bacnotele) au insotit dezvoltarea sistemului bancar si au fost emise pentru prima oara de bancile care au procedat la plata din depozitele lor de aur a sumei de bani inscrisi pe bilet. Banca Nationala a Romaniei A fost infiintata la Bucuresti , in 1880, revenindu-i dreptul exclusiv de emitere a monedei statului roman. In 1882 arhitectii francezi C. Bernard si A. Galeron au intocmit proiectul Palatului Bancii din Strada Lipscani, unde isi are sediul si astazi. Primele ei bagnote au fost puse in circulatie la 10 decembrie 1880. Pana in 1900 si apoi, in 1924- 1946, a fost o institutie mixta. In timpul primului Razboi Mondial a fost evacuata, la 15 noiembrie 1916, la Iasi, tezaurul ei fiind transferat in Rusia sub paza si garantia guvernului rus. Revenita in capitala la 1 dec. 1918, a avut un rol important in refacera economiei distruse de razboi si in unificarea circulatiei monetare. Dupa 1990 si-a reluat rolul de institutie publica independenta, subordonata Parlamentului. Principalul ei rol ese acela de a asigura politica monetara a tarii si stabilitatea monedei nationale.

Circulatia monetara Circulatia monetara era dominata de neacoperirea materiala reala a monedei , de reducere insemnata a productieie si a fondului comercial de marfuri. s-a produs o dedepreciere simtitoare a leului pe piata interna, iar pe cea externa cursul valutar a scazut foarte mult. In vreme ce in 1914 circulatia monetara era 578000000 de lei, in 1918 s e ajunsese la 2489000000 de lei, iar in 1920 la 9485000000 de lei. Agravarea inflamatiei s-a datorat si monedelor straine aflate in circulatie in primii ani dupa reintregirea tarii. Astfel, pe langa leul emis de Banca Nationala a Romaniei existau : leul nou , emis de fostele autoritati de ocupatie, coroana austro-ungara si rubla. In 1919 pe piata monetara se gasisea o abundenta de numerar de peste 41/2 miliarde care dadea nastere la perturbari si scumpa viata. Emisiunea unui imprumut intern nelimitat, numit Imprumutul Unirii cu 5% la un curs de 90% a redus circulatia fudinciara si contribuia la consolidarea statului. Nivelul de trai In timp ce pozitiile economice ale burgheziei se consolidau, nivelul de trai al maselor a avut de suferit, in primul rand de pe urma cresterii preturilor. Modernizarea statului national Inca din 1859 statul national se gasise in fata necesitatii procurarii sumelor destinate dzvoltarii si modernizarii sale. finantele au reprezentat in permaneneta un sector de marcanta insemnatate. nevoia de bani in casele publice, ca si bugetele echilibrate si indestulatoare, au impus a se acorda o atentie deosebita fiscalitatii. Si in ceasta privinta Constitutia stabilise insa un cadru legal menit a impiedica abuzurile ,atat in privinta perceperii de impozite cat si a scutirilor sau privilegiilor. O intrega serie de legi si regulamente a ilustrat in epoca straduintelor in directia instaurari ori consolidarii fiscalitatii moderne,corespunzatoare trasaturilor, dar si necesitatilor statului celui nou, ducandu-se mai departe si in aceasta privinta ceea ce se realizase in vremea lui Alexandru Ioan Cuza. In primavara din 1872, Ion Ghica aprecia Romania ca tara cu cele mai mari impozite din lume. Dar preocupa in egala masura asigurarea veniturilor din monopolurile statului; legea privind impozitul asupra bauturilor spirtoase si regulamentul ei au fost precedate de o lege desfiintand monopolul statului asupra tutunului, masura asupra careia se va reveni catva ani mai tarziu. Totodata,s-a cautat sa se sporeasca veniturile statului rezultate din taxele percepute asupra comertului exterior. Incepand din 1/13 iulie 1866 toate importurile au fost supuse unei taxe de 0,5%, scutindu-se insa de taxare cartile in orice limba , minereul de fier, masinile si instrumntele agricole, carbunii de pamant, trasurile calatorilor si alimentele destinate calatorilor sau echipajelor vaselor.

Crearea sistemului monetar national In aprilie 1867 au fost puse bazele legale ale sistemului monetar modern romanesc cand Parlamentul a votat Legea pentru infiintarea noului sistem mometar si pentru fabricarea monedelor nationale . legea monetara , cu aplicare de la 1 ianuarie 1868, intemeiata pe bimetalism(aur si argint), a atatuat ca unitate monetara leul (nou),divizat in 100 de bani, etalonul monetar fiind determinat din 5 grame de argint. Leul care pana atunci ,era numai moneda de calcul, a ddevenit moneda reala, avand o valoare egala cu 2 lei vechi si 28 parale. Legea prevedea emitera de moneda de aur,argint, arama,. S-a dispu emitera de moneda proprie, monedele fabricate dupa acelasi sistem monetar sa se primeasca in circulatie la fel ca si moneda nationala. Se prevedea si incetarea monedelor straine pe teritoriul tarii, cu exceptia celor din Uniunea Monetara Latina,acestea putand fi schimbate in lei numai in institutii specializate. Primele monede nationale romanesti , batute chiar in anul 1867, au fost cele din arama, in valoare de 4 milioane de lei. Dupa dobanda independentei, Banca Natoinala, creata in 1880, a devenit institut de emisiune monetara, atributiile baterii monedei si reglementarii circulatiei monetare fiind transferate de la Ministerul de Finante catre aceasta institutie. Incepand din anul 1889, Banca Nationala a Romaniei a introdus monometalismul, stabilind aurul ca unic etalon de valoare, argintul fiind eliminat din circulatia monetara. Adoptarea sistemului monetar din 1867 a avut consecinte pozitive asupra evolutiei economice nationale, astfel : a pus capat sistemului dependentei economice a tarii de sistemul monetar otoman ; sistemul monetr a devenit banesc de stat, prin intermediullui realizandu-se promovarea intereselor nationale, accelerarea procesului de modernizare a economiei nationale ; s-a pus capat haosului si dezordinii din circulatia monetara prin eliminarea unei largi categorii de bani straini, usuradu-se circulatia semnelor monetare si favorizandu-se astfel tranzactiile ; s-a realizat acesul catre piata monetara occidentala cu organizarea tabila si eficienta, leul romanesc, pana in anii primului razboi mondial, fiind cotat intre cele mai bune valute europene. Pentru o lunga perioada de timp, de la cresterea sistemului pana la primul razboi mondial, leul a fost convertibil, cursul de schimb mentinandu-se constant,cum ici variatii conjuncturale. Inflatia nu se manifesta ,variatiile de preturi fiind cauzate nu atat de factorii monetari , cat de cei de politica comerciala. Circulatia monetara a sporit pe masura nevoilor pietei interne,determinate de amplificarea productiei si schimbului, cresterea activitatii economice in domeniul importului si exportului, de la 59 milioane lei in1881, la 480 milioane lei in 1914.

Constituirea sistemului bancar In tarile Europei occidentale, sistemul bancar si de cedit monetat modern a contribuit la stimularea dezvoltarii economice,a industriei, in special, prin asigurarea de credite ieftine intreprinzatorilor,la pretiri scazute,sub nivelul profitului mediu.

In Romania procesul de constituire, pe baze moderne ,a sistemului bancar si de credit s-a derulat anevoios, vechiul sistem de credit, de tip camataresc, continuand sa aiba teren prielnic pentru functionarea si in primele doua decenii dupa unire, chestiunea creditului ieftin si a institutiilor sale(bancile), reprezentand o problema strigenta a perioadei. Dupa1859 s-au facut mai multe incercari de infiitare a unor banci de catre societati straine.dar majoritatea au dat faliment din cauze specifice perioadei : legislatiei deficitara, comportamentul antieconomic al debitorilor, lipsa surselor de capital. Dintre institutiile de credit infiitate pana in 1880, cele mai importante au fost :
y y

Casa de Depuneri si Consemnatiuni(1864). Scopul infiintarii acesteia era de a asigura creditele necesare executarii bugetului de stat. Societatile de credt funciar, infiintate in 1873 si 1874, pe baza de inscrisuri funciare.

Momentul de referinta al punerii bazelor sistemului bancar si de credit modern l-a reprezentat adoptarea de ctre Parlament , la 17 aprilie 1880, a legii pentru fondarea Bancii Nationale a Romaniei. Aceasta a fost creata ca o banca mixta, de stat si particulara. Conform legii de infiintare, B.N.R avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de banca la purtator. Moneda emisa de B.N.R era deplin convertibila in aur si valuta, de fapt ce asigura atabilitatea baneasca pe termen lung a preturilor. Potrivit legii si statului sau, Banca Nationala putea efectua urmatoarele operatiuni : - scontarea de efecte comerciale ; - scontarea de bonuri de tezaur, pana la 20% din capital ; - comert cu aur si argint ; - efectuarea de operatiuni de casa ; - cumpararea de efecte publice. Banca Nationala si-a infiintat succursale si agentii in principalele orase ale tarii. Dupa 1880, s-a dezvoltat si reteaua bancilor particulare, pana in 1900 s-au infiintat 24 de banci comerciale noi. Banca Nationala a devenit centrul sistemului bancar national, consecintele monetare si economice ale fondarii sale fiind de importanta nationala : - a introdus ordine in circulatia monetara ; - a stimulat si a contribuit , la crearea retelei bancare , a sistemului bancar modern ; - a stabilit canale de credit si operatiunibancare cu alte banci nationale. O caracteristica definitorie a sistemului bancar si de credit modern al Romaniei a constituit-o sprijinul financiar si organizatoric pe care statul l-a acordat, in conditiile existentei unor resurse scazute de capital autohton.

Veniturile bugetare s-au colectat din impozite ,vanzarea unor bunuri imobile ale statului, imprumuturi externe si interne. Impozitele directe ,impuse pe venituri de bunuri si servicii, impozite funciare si pe cladiri, impozite comerciale si industriale, impozite pe salarii, au avut o tendita de reducere,,de la 70% din totalul impozitelor de la inceputul perioadei, la 16% la sfarsitul ei, in timp ce impozitele directe, baza fiscalitatii moderne, au avut o tendinta de crestere, de la 30% in 1860, la 84% in 1914. Bugetele locale, create dupa 1864, la comune si judete erau alimentate din taxele si impozitele locale, cheltuielile efectuandu-se pentru nevoile localitatilor, ponderea cea mai mare avand-o plata functionarilor publici, functionarea scolilor, sprijinirea unor spitale etc. In perioada analizata ,sistemul finantelor publice a devenit o componenta importanta atat a mecanismului de functionare a economiei nationale, prin redistribuirea unei parti din venitul natinal in scopul satisfacerii unor nevoi generale ale tarii, dar si a mecanismului statal prin care societatea romaneasca a reusit sa paseasca, mai rapid, pe drumul progresului si civilizatiei.