Sunteți pe pagina 1din 36

Rabotarea și mortezarea

Rabotarea și mortezarea sunt procedee de prelucrare prin așchiere


asemănătoare între ele atât prin modul de generare a suprafețelor
cât și prin modul de comportare a sculelor în timpul așchierii și a
fenomenelor care însoțesc acest proces.
Asemănări

- Sculele folosite sunt simple, cu o singură muchie așchietoare


principală și una sau mai multe muchii secundare.

- Așchierea se produce într-un singur sens al mișcării principale,


existând o cursă inactivă a sculei sau a semifabricatului (în cazul
rabotării longitudinale, semifabricatul execută mișcarea principală).

- Așchierea se produce cu șoc.


Există și deosebiri între cele două procedee de prelucrare.
Rabotarea este procedeul de prelucrarea la care mișcarea rectilinie
alternativă realizată de sculă sau semifabricat este efectuată în plan
orizontal.

Mișcarea de avans se realizează intermitent la capătul cursei


inactive către semifabricat sau de către sculă.

Așchierea are loc numai în timpul cursei active Ca.

Cuțitul de rabotat este solicitat puternic la încovoiere cu șoc.

În vederea protejării vârfului sculei, la cursa în gol (Cg ) scula este


ridicată de pe semifabricat.
La mortezare mișcarea principală rectilinie alternativă este
executată de sculă în plan vertical.

Mișcarea de avans este intermitentă, se efectuează la capătul


fiecărei curse inactive a sculei de către semifabricat.

Solicitarea sculei la mortezare este de compresiune, mai


favorabilă în comparație cu rabotarea.
Prin rabotare se pot realiza suprafețe:

- orizontale plane sau profilate de tipul ghidajelor de mașini unelte;

- batiuri de mașini unelte;

- carcase;

- blocuri motor.
Prin mortezare se pot realiza:

- suprafețe plane verticale sau înclinate;

- suprafețe profilate sau, folosind dispozitive speciale, chiar


suprafețe de rotație.

Mașinile de mortezat pot avea mese rotitoare care permit o


diversificare a tipurilor de suprafețe realizabile.
Atât la rabotare cât și la mortezare directoarea este realizată pe
cale cinematică.

În majoritatea cazurilor directoarea este rectilinie, ca urmare a


modului de construcție a mașinilor unelte specifice, dar se pot
utiliza și directoare spațiale, cum ar fi elicea cilindrică.
Curba generatoare la cele două procedee poate fi realizată:
a) pe cale cinematică; b) prin materializare și c) prin programare.

a) Generatoare cinematică în forma traiectoriei unui punct la rabotare și mortezare;


se pot realiza doar suprafețe simple.
Realizarea unei cremaliere prin rabotare

b) Curba generatoare la rabotare realizată prin materializare pe tăișul sculei așchietoare


Realizarea unui ghidaj profilat prin rabotare

b) Curba generatoare la rabotare realizată prin materializare pe tăișul sculei așchietoare


Prelucrarea prin mortezare a canelurilor pe un butuc canelat.

b) Curba generatoare la mortezare realizată prin materializare pe tăișul sculei așchietoare


c) Realizarea generatoarei prin programare la rabotare
Obținerea unui rotor de compresor prin programare pe o mașină
de rabotat cu masă mobilă (schemă).
Geometria sculelor și dimensiunile așchiei

Dimensiunile așchiei la rabotarea:


- a) unei suprafețe înclinate;
- b) unei suprafețe profilate.

… depind de valorile parametrilor regimului de așchiere.


Dimensiunile așchiei la mortezare:
c) canal de pană;
d) suprafață profilată .
Formele clasice pentru cuțitele de rabotat se regăsesc în figură:
- a, b – cuțite drepte pe stâga și pe dreapta;
- c, d - cuțite încovoiate pe stânga și pe dreapta;
- e, f - cuțite cotite înainte și înapoi;
- g, h, i - cuțite cu cap îngustat.
Unghiuri constructive specifice cuțitelor de rabotat
Unghiuri constructive specifice cuțitelor de mortezat
Regimul de așchiere la rabotare

- Privind stabilirea adâncimii de așchiere sunt formulate următoarele


recomandări:

- la operațiile de degroșare, adâncimea se adoptă, pe cât posibil, egală cu


adaosul de prelucrare;

- pentru cazul rabotării înainte de rectificare, pentru asigurarea unei bune


calități a suprafeței prelucrate adâncimea nu trebuie să depășească 3 mm;

- în cazul prelucrării cu cuțite late – unghi de atac 00 (la rabotare), respectiv


900 (la mortezare) adâncimea recomandată este între 0,2 și 0,5 mm.
Avansul la operațiile de rabotare se alege în funcție de:

- pentru degroșare;
a) valoarea adâncimii de așchiere adoptate;
b) materialul prelucrat;
c) materialul sculei utilizate;
d) parametrii geometrici ai sculei.

- pentru finisare:
a) – materialul prelucrat;
b) – rugozitatea suparfeței (Ra);
c) – raza de rotunjire a vârfului.
La mortezare avansul se alege în funcție de:

- pentru degroșare:
a) tipul suprafeței – suprafață plană;
b) materialul prelucrat;
c) secțiunea sculei;
d) adâncimea de așchiere.

- pentru finisare:
a) tipul de suprafeței – suprafață plană;
b) calitatea suprafeței (Ra);
c) material prelucrat;
d) rază de rotunjire a vârfului.
La mortezarea avansul se alege în funcție de:

a) tipul de suprafeței - pentru canale:


a) material prelucrat;
b) lungimea canalului;
c) lățimea canalului.
Forța principală de așchiere are o relație de calcul comună pentru cele
două procedee, de forma:

Fz = CFz x tx x sy x KFz

în care:
C, x, y sunt tabelați în funcție de materialul prelucrat și felul suprafeței de
prelucrat (plană, canale);
K – coeficient de corecție tabelat în funcție de materialul prelucrat și
materialul sculei, sau unghiul de degajare și materialul prelucrat.
La mortezare se face verificarea mărimii componentei Fy cu relația:

Fy = (0,3…0,4) x Fz ;

- se poate adăuga și un calcul de limitare a săgeții la încovoiere


laterală la valori între: f = 0,05 …0,3 mm.
Mașini unelte și dispozitive specifice utilizate

Mașinile de rabotat se clasifică după modul de construcție în:

- mașini cu cap mobil (șepinguri) sau mașini de rabotat


transversal;

- mașini de rabotat cu masa mobilă (raboteze)– cu un montant


sau cu doi montanți;

- mașini de rabotat muchiile tablelor.


Schema de principiu - Mașină de rabotat transversală (șeping): 1 – batiu; 2- traversă; 3
masa șepingului; 4 scula; 5 cap port sculă; 6 cap mobil (berbec).
Mișcarea principală I este realizată de capul mobil al mașinii. Mișcarea de avans
poate fi realizată de masă – avans transversal IV sau de capul port sculă – avans
vertical III. Mișcarea traversei II este o mișcare de poziționare.

Parametrii principali sunt lungimea cursei capului mobil și dimensiuniile mesei.


Aceste mașini sunt destinate pieselor mici, lungimea maximă a cursei berbecului 1000 mm.
Mașinile de rabotat cu masă mobilă (raboteze) sunt destinate
prelucrării suprafețelor plane sau profilate de lungime mare.

La acest tip de mașini parametrii principali sunt cursa mesei, care


poate ajunge la 12000 – 15000 mm, și dimensiunile mesei.

Rabotezele cu un singur montant sunt destinate prelucrării


semifabricatelor cu lățime mai mare decât masa mașinii.
Raboteză cu doi montanți: - 1 – batiul mașinii; 2 – masa mobilă; 3 – sănii port-cuțit; 4 –
traversă mobilă; 5- montanți; 6 – traversă fixă.

Mișcarea principală I este executată de masa mașinii iar mișcările de avans II și III de
suporturile centrale sau suportul lateral. Mișcările IV, V și VI sunt mișcări de poziționare.
Mașini de mortezat

Mașinile de mortezat se clasifică în funcție de mărimea cursei utile a


berbecului:
- mașini mici – curse până la 250 mm;
- mașini mijlocii – curse între 250 – 800 mm;
- mașini mari – curse ale berbecului mai mari de 800 mm.

În funcție de destinație pot fi mașini de mortezat normale și


transportabile.

În funcție de construcția capului se deosebesc mașini cu cap fix; cu


cap înclinabil lateral; cu cap deplasabil vertical – pentru curse de
până la 2000 mm.
Schema de principiu a unei mașini de mortezat
1- batiu; 2 – sănii longitudinală și transversală; 3 – berbec; 4 – scula; 5 – piesa semfabricat
poziționată pe masa rotitoare.
Mișcarea principală I este pe verticală, realizată de berbec. Mișcările de
avans circular II, longitudinal II și transversal IV sunt realizate de
semifabricat.

Parametrii principali ai
unei astfel de mașini
sunt cursa maximă a
berbecului mașinii și
dimensiunile mesei.
Accesorii și dispozitive specifice la mașinile de rabotat

Sistemul de basculare a sculei la cursa de mers în gol


a) corpul port-sculă al șepingului – 1 scula; 2 suport portsculă; 3 placă
rotitoare; 4 maneta de acționare; 5 sanie portcuțit.

b) și c) pozițiile clapetei rabatabile – un mecanism acționat în legătură cu


mișcarea de întoarcere a berbecului produce rotirea în jurul bolțului 4 a
sistemului de prindere a sculei protejând-o.
Soluție pentru evitarea pierderii stabilității dinamice (evitarea
vibrațiilor întreținute).
Soluție pentru rigidizarea fixării cuțitului
Pentru prinderea semifabricatelor pe masa mașinii de rabotat sau
mortezat se folosesc soluții diverse:

- prindere cu bride;

- cu menghine cu fălci paralele;

- fixare cu colțare și strângere cu cleme;

- fixare cu opritor și strângere cu șuruburi.

Se pot utiliza de asemeni reazeme reglabile.

S-ar putea să vă placă și