ACCELERATIA

Definiţie
(din lat. acceleratio -

"grabă") Acceleraţia este vectorul definit

ca derivata vectorului viteză  în raport cu timpul:

Acceleraţia reprezintă cresterea vitezei unui corp mobil in

raport cu unitatea de timp. Schimbarea viteziei si/sau

directiei unui corp produce acceleratie. Deceleratia este

acceleratia negativa, adica scaderea vitezei. Unitatile de

masura pentru acceleratie sunt  (sistemul MKS) si

(sistemul CGS).

Pentru a caracteriza variaţia in timp a vectorului viteză, se

defineste o mărime fizică, denumită acceleraţie.

Suportul vectorului acceleraţie la un moment dat se află

în planul osculator la traiectorie; în acelaşi plan,  aflându-se

de aceeaşi parte a tangentei ca şi

versorul normalei principale.
Acceleraţiile tangenţială şi normală

Componentele acceleraţiei sunt:

•acceleraţie tangenţială: de-a lungul tangentei la

traiectorie, având expresia în funcţie de abscisa
curbilinie s:

•acceleraţie normală: de-a lungul normalei principale,

având, în funcţie de abscisa curbiline, expresia:

unde   este raza de curbură.

Avem una din formulele lui Frenet:

unde:

•s= coordonata curbilinie a mobilului;

 •  versorul tangentei la traiectorie, în sensul creşterii
arcului s (a nu se confunda cu timpul t!);
•R= raza de curbură;

•  unghiul la centru (măsurat în radiani) al coardei de

lungime 

•    curbura(gradul de abatere a curbei de la

o linie dreaptă)
De aici deducem:

şi obţinem relaţiile pentru acceleraţiile tangenţială şi

normală:
În mişcarea plană, utilizând coordonatele polare   şi

vectorii corespunzători   şi   expresia acceleraţiei este:

Proiecţiile acceleraţiei pe   şi  , adică:   

şi   se numesc acceleraţie radială şi,

respectiv, acceleraţie transversală. Factorul   se numeşte

"accelerație unghiulară" şi se măsoară în 

Acceleraţia absolută a unui punct material, notată   este

acceleraţia punctului material în raport cu un sistem de

referință fix şi este suma vectorială a:

•acceleraţie relativă ( ) acceleraţia calculată în

mişcarea punctului material faţă de un reper mobil;
•acceleraţie de transport ( ) acceleraţia unui punct
solidar cu reperul mobil;
•acceleraţie Coriolis sau acceleraţie complementară ( )
care este produsul vectorial dintre dublul vitezei
unghiulare   şi viteza relativă 
Avem deci:

Acceleraţia medie
Ca si in cazul vitezei, se poate defini o acceleraţie medie si

o acceleraţie instantanee. Acceleraţia medie este definită

prin relaţia:

   

Mărimea acceleraţiei medii a unui mobil care se deplasează

intre două puncte, de exemplu,   si    depinde de variaţia

netă a vitezei in intervalul considerat. Pentru precizarea

ratei de variaţie in timp a vitezei instantanee se introduce

noţiunea de acceleraţia instantanee, definită prin relaţia:

Variaţia vitezei în subintervalul i este
 

   

  

Acceleraţia este un vector care are orientarea lui   Ea

reprezintă derivata de ordinul intai a vitezei in raport cu

timpul, prin urmare, derivata de ordinul doi a vectorului de

poziţie,   in raport cu acelasi parametru.

Avand in vedere definiţiile acceleraţiei medii si ale

acceleraţiei instantanee si se poate exprima acceleraţia

medie si sub forma:

Se poate introduce, ca si in cazul vitezei, o interpretare

grafică. Pentru a determina variaţia de viteză a mobilului, in

condiţiile in care acceleraţia nu este constantă, impărţim

intervalul de timp in subintervale pe care acceleraţia isi

păstrează valoarea constantă. Aria fiecărui dreptunghi cu

inălţimea a si lăţimea   reprezintă chiar variaţia de viteză

mobilului in acest interval de timp. Sumand acum ariile

tuturor dreptunghiurilor elementare, se obţine aria de sub

curba vitezei (analog cu situaţia prezentată in

cazul vitezei).

   (5)
Ca urmare, variaţia de viteză are semnificaţia ariei de sub

curba a = a(t), in intervalul de timp finit considerat.

Considerand momentul iniţial t = 0, la un moment final

oarecare, relaţia de mai sus se poate scrie, in cazul general:

    (6)

unde   reprezintă viteza iniţială a corpului. In cazul

particular, in care acceleraţia este constantă, iar miscarea -

unidimensională, relaţia (6) devine:

   (7)
iar

   (8)
(vezi articolul viteză) se scrie:

   (9)
Unitate de măsură
Ecuaţia dimensională a acceleraţiei este:

astfel încât unitatea de măsură este 

Dimensiunea si unitatea de măsură pentru acceleraţie sunt,

respectiv:

   (10)

   (11)