Sunteți pe pagina 1din 4

Pila Daniell

O pila electrica (sau un element voltaic) este o sursa care genereaza curent electric, printr-un proces chimic (si in parte fizic) la care participa un electrolit. Componentele principale ale unei pile sunt cei doi electrozi ai ei. Prin electrod se intelege, cand este vorba de o pila, un conductor electric impreuna cu electrolitul din jurul sau. Electrozii sunt in contact electric, in interiorul pilei, prin electrolitii lor; cand sunt uniti, in exteriorul pilei, printr-un conductor electric, prin acesta trece un curent electric de la electrodul negativ la cel pozitiv. La suprafata de contact dintre fiecare dintre ce doi conductori electrici si electrolitul din jurul sau se stabileste o diferenta de potential, numita potential de electrod. Forta electromotoare a pilei este egala cu suma algebrica a potentialelor celor doi electrozi, inclusiv potentialul de contact dintre cei doi electrozi. Scurt istoric

Galvani a observat (in 1789) ca un picior de broasca jupuit (in scopul unor experiente fiziologice) si atarnat de un nerv, prin intermediul unui carlig de arama, de un grilaj de fier, sufera o contractie a muschilor cand vine in contact cu fierul. Volta a aratat, mai tarziu, ca excitatia nervoasa, care comanda contractia musculara, este decla nsata de un curent electric ce ia nastere intre cele doua metale in contact cu un electrolit, in acest caz lichidul din muschiul broastei. Prima pila electrica, al carei autor este chiar Volta, se compunea dintr-o vergea de cupru si una de zinc, scufundate in acid sulfuric diluat. Mai tarziu s-a dat pilelor electrice forma unui teanc (in limba franceza "une pile") de discuri de cupru si zinc, separate prin cartoane imbibate cu acid sulfuric. Aceste pile se polarizau repede, incetand sa mai produca curent electric. Existenta unei relatii intre energia reactiei chimice din pila si energia electrica produsa de aceasta a fost recunoscuta de lordul Kelvin in 1851. Relatia termodinamica

dintre aceste doua forme de energie a fost stabilita de Helmholtz (1882) si de Nernst (1889). Pila Daniell. Se compune dintr-o placa de cupru scufundata intr-o solutie concentrata de sulfat de cupru (CuSO4) si o placa de zinc, scufundata intr-o solutie diluata de sulfat de zinc (ZnSO4). Cele doua solutii dunt despartite printr-un perete de material ceramic poros, numit diafragma, care impiedica (mai mult sau mai putin perfect) amestecarea solutiilor, dar permite trecerea ionilor SO 42- in timpul functionarii pilei. Cat timp cele doua metale nu sunt unite in exteriorul pile printr -un conductor electric, nu are loc nici o reactie in pila. Cand se stabileste un asemenea contact, se desprind de pe placa de zinc ioni Zn 2+ si simultan se descarca ioni Cu2+ din solutia de CuSO4 , depunandu-se sub forma de cupru metalic pe placa de cupru. Totod ata prin circuitul exterior trec electroni de la zinc la cupru. Placa de zinc formeaza deci polul negativ, iar cea de cupru polul pozitiv al pilei. Pila Daniell este o pila reversibila: la electrozii ei se aplica o diferenta de potential exterioara care compenseaza exact f.e.m. a pilei, astfel incat daca nu trece curent prin circuitul exterior, nu are loc nici o reactie in pila. Daca se micsoreaza infinitezimal diferenta de potential aplicata, pila produce o cantitate infinitezimala de electricitate, datori ta variatiei concentratiei electrolitului in urma reactiei produse. Daca se mareste infinitezimal diferenta de potential aplicata, curentul trece in sens opus iar reactiile din pila sunt inversate; va avea loc o electroliza. Pila Daniell dezvolta, in condi tii obisnuite de functionare, o forta electromotoare de cca. 1 volt sau mai putin. Exemplu: y Valorile seriei de activitate electric ne sunt date de experimente numite elemente galvanice. n cadrul elementului galvanic un metal este pus ntr-o solu ie de sare, iar alt metal este pus n alt solu ie de sare. Cele dou metale sunt conectate printr-un fir. Amndou metalele din solu iile de sare sunt n pahare diferite a a c trebuie conectate De exemplu, putem folosi un fir. Acest ansamblu formeaz un circuit electric nchis. Fiecare dintre paharele cu metal i solu ie de sare sunt numite "jum t i de celul ". Aceasta este structura general a unui element galvanic.

Vom explica procesul cu ajutorul unui alt element galvanic. Acesta este elementul numit Daniell. Diferen a e c acest element folose te un singur pahar cu un perete desp r itor. Acest perete poate fi trecut doar de ionii solu iei de sare. Solu iile nu pot fi combinate, dar ionii se pot mi ca. Pentru a face un element Daniell este important s folosim substan ele potrivite. Folosim Cuprul, pe care trebuie s -l b g m ntr-o solu ie de sulfat de cupru, i Zincul, pe care trebuie s -l b g m ntr-o solu ie de sulfat de zinc. Cele dou metale trebuie conectate printr-un fir, i acum elementul Daniell este gata. Acum vom explica de ce "curge" curentul. Putem vedea c la electrodul de zinc sunt mai mul i electroni, pentru c zincul e mai pu in nobil dect cuprul. Zincul e polul negativ, pe cnd Cuprul e polul pozitiv. Electronii de pe electrodul de zinc, care sunt ceda i prin procesul de oxidare sunt transfera i prin fir pe electrodul de cupru, care este supus procesului de reducere. La electrodul de zinc se formeaz cationi care trec n solu ie. La polul pozitiv cationii de cupru devin atomi de cupru, care se a eaz pe suprafa a electrodului de cupru. Anionii de sulfat, din solu ia de sulfat de cupru, nu g sesc destui cationi de cupru, deoarece ace tia au devenit atomi. Astfel ei trec prin peretele desp r itor i n cealalt parte g sesc cationi de zinc. Electrodul de cupru se m re te iar electrodul de zinc se mic oreaz .Cantitatea de solu ie de cupru scade iar cantitatea de solu ie de zinc cre te.

Observ m c exist un voltmetru n circuitul electric pentru a m sura intensitatea curentului dintre cupru i zinc, intensitate care este de 1.1 vol i. Bateriile i acumulatorii nu sunt nimic altceva dect elemente galvanice. Acest experiment poate fi f cut cu multe substan e diferite. Cnd diferen a de poten ial este mai mare i intensitatea este mai mare. Acum vom reveni la teorie cu "ajutorul" hidrogenului. Defini ia spune c hidrogenul are o intensitate de 0 vol i. Toate celelalte substan e din seria de reactivitate sunt puse n rela ie cu electronul normal de hidrogen. Pentru a afla voltajul tuturor substan elor trebuie s construim un element galvanic care con ine substan a necunoscut i atomul de hidrogen. Deoarece hidrogenul este un gaz trebuie folosit platina care este nconjurat de hidrogen; platina va fi utilizat ca electrod al hidrogenului.