CANCERUL DE SAN

DEFINITIE:

Cancerul de san reprezinta o maladie in care are loc proliferarea maligna a celulelor de la nivelul glandei mamare.

1. JUSTIFICAREA STUDIULUI: a) Analiza situatiei:

Statistic, cancerul reprezinta atat in lume cat si in Romania a II-a cauza de deces, dupa bolili cardiovasculare.Cancerul mamar este prima cauza de deces la femei. Prioritatea acestui proiect o reprezinta informarea si evaluarea populatiei feminine mature cu privire la cunoasterea factorilor de risc implicati in aparitia cancerului mamar.

b) Identificarea problemei

Lipsa de informare a femeilor cu varste cuprinse intre 20-30 de ani cu privire la factorii de risc pentru cancerul de san cu posibilitatea depistarii precoce si posibile semne de alarmare.

Factorii de risc n cancerul mamar

Factorii endogeni
1. Vrst . Studiile relev faptul c cele mai multe cazuri de cancer de sn apar dup 40 de ani. Frecven a de apari ie a cancerului n func ie de vrst este ilustrat n figura 1 (maximele de frecven pe intervalele de vrst sunt n zona 45-49 de ani i 60-69 de ani) . Figura1.Frecventa cancerului mamar pe grupuri de varsta

2. femeile care au avut primul ciclu menstrual la o vrst fraged , nainte de 12 ani, respectiv cele la care menopauza s-a instalat trziu, dup vrsta de 55 de ani.Menopauza ce apare cu 10 ani inainte de varsta medie(considerata a fi 52 de ani), produsa natural sau indusa chirurgical, reduce riscul aparitiei cancerului de san cu 35%, iar femeile ce au menarha la 16 ani au doar risc de doar 50-60% de a dezvolta cancer in timpul vietii.
2

3. femeile care au avut primul lor copil dup vrsta de 30 de ani, sau cele care nu au avut copii. In comparatie cu acestea din urma, femeile ce duc o sarcina la termen in jurul varstei de 18 ani au un risc de numai 30-40% de a dezvolta cancer mamar. 4. lipsa alapt rii-aceasta fiind factor protector. 5.modificarile glandei mamare in timpul sarcinii, cand sub influenta estrogenului, progesteronului, prolactinei si lactogenului placentar uman, sanii se maresc de volum. Lactatia este supresata de estrogen si progesteron care blocheaza efectele prolactinei. Dupa nastere, lactatia este stimulata prin scaderea nivelurilor de estrogen si progesteron, ceea ce lasa efectele prolactinei necontracarate.Dezvoltarea unei formatiuni dominante in timpul nasterii sau alaptarii nu trebuie niciodata atribuita modificarilor hormonale, iar biopsia trebuie facuta sub anestezie locala. Cancerul mamar apare la 1 din 3000-4000 de sarcini.Stadiile cancerului de san la pacientele insarcinate nu difera de cele ale pacientelor cu cancer de san in perioada premenopauzei, care nu sunt insarcinate.Insa, cele insarcinate au mai frecvent un stadiu mai avansat al bolii deoarece formatiunea mamara este ignorata. 6.rasa-femeile asiatice au un risc de a dezvolta cancer mamar egal cu 10-20% din riscul femeilor din America de Nord sau Europa de Vest deoarece au concentratii cu mult mai mici de estrogeni si progesteron in comparatie cu acestea. Dar nu exista o baza genetic pentru acest aspect,femeile asiatice care traiesc intr-un mediu occidental avand un risc identic cu cel al femeilor din acest mediu.Se considera ca riscul scazut al femeilor din Asia se datoreaza inaltimii si greutatii lor,acesti factori regland menarha si concentratia plasmatica a estrogenilor. De asemenea s-a demonstrate ca o femeie ce a trait aproximativ 80 de ani in America de Nord are o sansa din 9 de a dezvolta cancer de san invaziv.

Factorii de mediu
1. Iradierea Supravietuitorii bombelor atomice de la Nagasaki si Hiroshima, femeile tratate cu radiatii in doze mari pentru mastite postpartum si cele cu examinari fluoroscopice toracice multiple pentru tratamentul tuberculozei pulmonare au o incidenta mai mare a cancerului de san. Exista dovezi ce sugereaza ca expunerea sanului la radiatii ionizante se asociaza cu un risc crescut de aparitie a cancerului de san dupa 10 ani, iar acesta persista pe parcursul intregii vieti.Acesta variaza in functie de cantitatea de radiatii ionizante, varsta de expunerea fiind maxima la pubertate. 2.Dieta bogat n gr simi, proteine i dulciuri rafinate Studiile arat c rile industrializate cele mai afectate de poluare prezint o frecven

mai ridicat a cancerului de sn. Explica iile pentru aceasta ar putea fi variate, ncepnd de la condi iile economice din aceste ri, care favorizeaz un regim alimentar bogat n gr simi alimentare, mbog it cu substan e chimice provenite din tratamentele cu pesticide i hormonale la care sunt supuse produsele alimentare. Aceste tratamente sunt suspectate c ar juca un rol important n apari ia cancerului. O alimenta ie prea abundent favorizeaz apari ia cancerului de sn, deoarece excesul de gr simi i adao ii alimentari cunoscu i sub denumirea de E-uri, la femei duce la producerea unei cantit i nsemnate de estrogeni. De aceea se recomand o alimenta ie cump tat , s rac n gr simi i carne ro ie, dar completat cu fructe i legume proaspete, care ajut la prevenirea cancerului de sn prin efectul lor antioxidant (cresc imunitatea fa de infec ii, rezisten a la stres, ajut la prevenirea bolilor cardiovasculare). 3. Expunerea snilor la radia ii ultraviolete, mai ales la pacientele cu modific ri de mastopatie. 4. Consumul de alcool

Obiceiul de a consuma de alcool duce la o cre tere u oar a riscului de apari ie a cancerului de sn,mecanismul fiind necunoscut. 5. Stresul - este atat un factor de risc ct i un factor de agravare. Implica iile stresului n cancer au fost studiate i continu s fie obiectul a numeroase studii. O leg tur cauzal direct ntre stres i cancer este greu de stabilit, ns stresul reprezint f r ndoial att un factor de risc important pentru apari ia cancerului, ct i un factor important n estimarea evolu iei bolii, a prognosticului ei i a adapt rii psiho-emo ionale la boal . Studiile indic o rat mai ridicat a cancerului la persoanele care au avut parte de mai multe evenimente stresante nainte de declan area bolii. 6. Contraceptivele orale-considerate ca factor de risc cnd sunt administrate nainte de prima sarcin sau pe o perioad mai mare de 10 ani. Ct despre femeile la menopauz , se pare c tratamentul hormonal substitutiv bazat pe asocierea de estrogeni i progestative, ar duce la o u oar cre tere a riscului pentru cancerul de sn. HRT(hormone replacement therapy) folosind doar estrogeni,de obicei n formele conjugate de estrogeni, furnizeaz cantitati mai mici dect echivalentul fiziologic al estrogenilor premenopauzali,dar se asociaz cu risc crescut de cancer de endometru,o reducere a simptomatologiei estrogenoprive, o reducere aosteoporozei(si a fracturilor consecutive acesteia)si o reducere cu aproape o treime a incidentei deceselor prin boli cardiovasculare. Metaanalizele sugereaza o crestere usoara a incidentei cancerului de sn, n special n cazul n care se folosesc doze mari si pe perioade ndelungate. Pentru femeia obisnuita, efectul negativ pe sn este de departe deasit de efectele protectoare pe oase si cord. Date prelminare sugereaza ca, n plus, s-ar obtine si scaderea riscului de cancer colonic. Folosirea progesteronului in regimurile HRT reduce drastic cancerul de endometru,dar nu se stie daca efectele protectoare impotriva bolilor cardiovasculare sunt alterate.In cadrul unor experimente s-a demonstrate ca acest hormone este copromotor al cancerului de san. Pn la apari ia unor rezultate concludente ale studiilor pe aceast tem ,contraceptivele orale i substitutivele hormonale nu sunt prescrise femeilor care au avut cancer la sn, evitndu-se recidiva.

7. Factorii virali-virusurile ARN tip B i C 8. Expunerea prelungit la unde electromagnetice 9. Fumatul activ sau pasiv.

Factorii genetici
Se considera ca 5-10% din cazurile de cancer mamar se datoreaza factorilor genetici.BRCA-1, o gena majora in susceptibilitatea cancerului de san,a fost descrisa si identificata intr-o regiune a cromozomului 17(17q).La majoritatea familiilor cu cancere san-ovar si transmiterea ereditara s-a stabilit ca exista o legatura cu BRCA-1, femeile ce prezinta aceasta gena avand o probabilitate de 85-90% de aparitie a cancerului de san de-a lungul vietii si de 70% pana la varsta de 60 de ani.O alta gena, BRCA-2 despre care se crede ca sta la baza cancerului de san a fost identificata, descrisa si izolata in regiunea q12-13 a cromozomului 13. Ea este implicata in aparitia cancerului de san la barbat.Aceste doua gene asociate sunt importante pentru cele mai multe cancere mamare mostenite. Cu toate acestea, si alte gene de susceptibilitate, pot juca un rol in dezvoltarea cancerelor mamare sporadice. Dar, mutatii ale acestora sunt mai rar intalnite si se pare ca nu cresc atat de mult riscul de dezvoltare a cancerului mamar precum cele mai sus amintite. Au fost identificate modificari celulare in cancerele mamare in prezenta factorului mamar de crestere derivat(mammary derived growth factor 1-MDGF1). In functie de factorii genetici implicati in declansarea cancerului mamar au fost stabilite urmatoarele notiuni (dupa Henderson si colaboratorii si Lynch si colaboratorii): -cancerul mamar sporadic(SBC):nu exista antecedente familiale de doua generatii,surorile,fratii,copii,parintii,matusile si unchii,bunicii pacientei nefiind afectati;
6

-cancerul mamar familial(FBC):pacienta cu cancer mamar,cu istorie familiala ce implica una sau mai multe rude de gradul I sau II cu cancer mamar si care nu indeplineste conditiile stabilirii diagnosticului cancerul mamar ereditar; -cancerul mamar ereditar(HBC):pacienta cu cancer mamar,cu istorie familiala pozitiva de cancer mamar si,uneori,cu cancere associate(de exemplu ovarian,de colon),cu o incidenta crescuta si o distributie in arborele genealogic care este in concordanta cu un factor de susceptibilitate pentru cancer,autozomal dominant,cu penetranta crescuta.Alti factori care sprjina clasificarea aceasta sunt reprezentati de varsta tanara,debutul in premenopauza,incidenta crescuta a cancerului mamar bilateral si multiple alte cancere primare.

Factori asociati cu scaderea riscului de aparitie al cancerului mamar: a)activitatea fizica; b)sarcini la o varsta tanara; c)alaptatul.

Autoexaminarea sanilor
Autoexaminarea snilor face parte din ngrijirea s
n t ii fiec rei femei, aceasta devenind astfel familiar cu felul n care ace tia arat n mod normal, n diferite momente ale lunii. Este cel mai practic mod de a descoperi orice nodul sau modificare a snilor. n perioada de cre tere precum i ulterior n timpul ciclului, snii sunt adesea umfla i i prezint noduli, astfel c cea mai bun perioad pentru autoexaminare este la 7-8 zile dup terminarea ciclului. n aceast perioad snii au un aspect normal (normalul difer de la persoan la persoan ). Dup menopauz , se poate stabili o dat fix pentru autoexaminarea snilor, de exemplu prima zi a lunii calendaristice.
7

Autoexaminarea-initial pacienta sta in fata unei oglinzi cu bratele pe langa corp, apoi deasupra capului si la sfarsit cu mainile pe solduri pentru ca muschii pectorali sa fie contractati. Adoptarea acestor pozitii permite observarea asimetriilor, anomaliilor, maselor tumorale sau leziunilor cutanate. Pacienta se asaza apoi in decubit dorsal si isi palpeaza sanii cu varful degetelor mainii de partea opusa. Pentru orice leziune constatata, ea se va adresa medicului pentru stabilirea unei conduite terapeutice ulterioare.

Autoexaminarea lunar a snilor i propune s depisteze apari ia sau accentuarea unei anomalii (prin raportarea la examinarea anterioar ), la nivelul: - conturului snilor - c utarea unei modific ri de volum sau form . - suprafe ei snilor - c utarea unei scobituri, unei modific ri de culoare sau a unei indura ii (ngro ri) a pielii. - masei snilor - depistarea unui nodul. - mameloanelor - observarea crustelor, a unei adncituri, unei indura ii, unui nodul, secre ii de lichid clar sau sangvinolent sau a unei asimetrii de pozi ie.

- ganglionilor - c utarea nodulilor duri deasupra i subclavicular, dar i la nivelul axilei. In concluzie, autoexaminarea snilor cuprinde dou etape: - observarea snilor n fa a oglinzii. - palparea snilor i a ganglionilor.

Explorari paraclinice
Mamografia
este o radiografie a snului, care permite vizualizarea glandei cea mai bun metod de depistare a

mamare i a eventualelor leziuni. Este n momentul de fa

cancerului chiar i n lipsa simptomelor palpabile, precum i o bun metod de diagnostic n cazul depist rii unei forma iuni n urma autoexamin rii. Femeile care vor face o mamografie nu vor folosi deodorante cu o zi naintea efectu rii ei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, ap rnd pe film ca spoturi de calciu sau microcalcifieri. De obicei se fac 2 expuneri pentru fiecare sn, din unghiuri diferite. Doza de radia ii la care sunt supu i snii nu poate fi considerat un factor determinant pentru cancerul de sn, iar beneficiul mamografiei dep e te cu mult riscul minim al examin rii. n cazul cancerului de sn, pe mamografie se poate observa o opacitate dens , cu contur neregulat, n mijlocul c reia pot exista depozite caracteristice de calciu. Perioada cea mai potrivit pentru a face o mamografie, nainte de menopauz , este dup a 10-a zi de la nceputul ciclului menstrual, perioad n care snii sunt supli, mai pu i congestiona i i pot fi examina i mai u or. Mamografia este recomandat femeilor peste 40 de ani, ns sunt cazuri n care doctorul poate indica aceast examinare mai devreme, pe baza unor factori de risc ai femeii. Mamografia prezint att avantaje ct i dezavantaje. Avantaje:

- eviden iaz modific ri mici la nivelul snului (cu dimensiunide 5 mm) care nu pot fi depistate prin palpare; - depisteaz 95% din cazurile de cancer de sn n stadiu precoce; - permite instituirea unui tratament precoce i eficace al cancerului.

Dezavantaje: - nu este o metod de depistare 100% sigur , prin urmare exist cazuri n care rezultatele suspecte se dovedesc a nu fi cancer n urma unei biopsii; - unele tumori nu pot fi detectate cu ajutorul mamografiei; - pacienta resimte un anumit disconfort sau durere n timpul examin rii. U.S. Preventive Services Task Force(USPSTF) si American Cancer Society (ACS) recomanda urmatoarele procedure screening pentru cancerul mamar( in cazul persoanelor asimptomatice care au ca factori de risc numai varsta si sexul):

Test sau procedura Examinare proprie a snului Examinare clinic a snului Mamografie Examinare complet a pielii

Recomandari USPSTF Fara recomandari Femei peste 50 de ani: anual Femei ntre 50-75: la fiecare 12 ani Nerecomandat

Recomandari ACS Femei de 20 ani si peste: lunar Femei ntre 20 si 40 de ani: la fiecare 3 ani; peste 40 ani anual Femei ntre 40-49: la fiecare 12 ani; 50 ani si peste: anual Vrsta 20-39: la fiecare 3 ani

10

n Romnia, Institutul Oncologic recomand respectarea urm toarelor ndrum ri, n scopul depist rii precoce a tumorilor:

In urma analizarii rezultatelor unor trialuri randomizate de mamografie in cadrul unor metaanalize,s-a ajuns la concluzia ca screening-ul anual inainte de varsta de 50 de ani scade cu 25-30% mortalitatea prin cancer.

Ecografia

este o metod

de diagnostic ce utilizeaz

ultrasunetele

i este

complementar mamografiei. Permite att diferen ierea dintre o mas solid vizualizarea leziunilor atunci cnd snii sunt den i. Este o metod n urma mamografiei.

i un chist, ct i i este

nedureroas

recomandat femeilor sub 35 de ani, ai c ror sni sunt prea den i pentru a furniza o imagine clar

Biopsia

este recomandata in functie de rezultatele examenelor clinic si

mamografic,aceasta fiind de doua tipuri:stereotipica si deschisa.Biopsia stereotipica este indicata in cazul leziunilor nepalpabile descoperite la mamografie si recolteaza,printr-o incizie minima,un fragment de tesut de 1-2 mm,sub ghidaj mamografic.Biopsia cu excizie este indicata pentru formatiunile de mici dimensiuni care pot fi excizate complet,specimenul oferit pentru examenul anatomopatologic fiind suficient pentru a fi descoperita orice anomalie.Daca se stabileste ca formatiunea este benigna,excizia este considerate a fi terapeutica.

Tehnici moderne de depistare precoce a cancerului

11

1.Mamografia digitala-pleaca de la mamografia clasica,filmul fiind atat detector de imagine cat si de suprafata de etalare.Diagnosticul asistat pe computer realizeaza scanarea tuturor partilor unei imagini de pe filmul mamografic,care vor fi analizate computerizat.Astfe,creste sensitivitatea mamografiei(prin detectarea mai multor leziuni ramase nedescoperite prin tehnica clasica) si specificitatea(prin scaderea numarului de rezultate fals pozitive). 2.RMN-cu ajutorul sau se pot depista leziunile < 3mm,imaginile obtinute fiind clare.Este indicata femeilor cu sani densi.Se injecteaza substanta de contrast si astfel tumora mamara bogat vascularizata este bine vizualizata,in timp ce alte structuri ofera un contrast mai slab(tesut glandular normal,leziuni benigne,displezie neproliferativa). 3.Tomografia cu emisie de pozitroni(PET)-se utilizeaza pentru a se realiza o selectie a cazurilor ce necesita biopsie, la femeile tinere cu sani densi sau la cele ce au suferit interventii chirurgicale la nivelul glandei mamare.Prin detectarea modificarilor fiziologice(metabolism cantitativ)se pot localiza spatial procesele patologice.Aceasta metoda se utilizeaza pentru aprecierea eficacitatii terapiei si, aspect inca in studiu, ca indicator in planificarea chimioterapiei. Examenele de laborator pot sustine diagnosticul,desi nu toate sunt specifice.Astfel,se pot constata:VSH accelerat, hipercalcemie, cresterea nivelului seric al fosfatazei alcaline. Explorarile imagistice se utilizeaza pentru evidentierea metastazelor si constau in radiografie pulmonara,computer tomografie cerebrala si hepatica,tomografie osoasa cu TC99m (la pacientii cu afectare osoasa sau cu niveluri serice crescute ale calciului si fosfatazei alcaline),tomografia cu emisie de pozitroni cu scanarea scheletului,tesuturilor moi si a viscerelor.

Stadializarea cancerului
Dup stabilirea diagnosticului de cancer, urmeaz determinarea gradului de r spndire a bolii. Aceast etap este foarte important , deoarece tratamentul propus i recomand rile pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului.

12

Stadializarea are loc dup anumite norme i folose te trei no iuni cheie, care servesc drept criterii decisive: T simbolizeaz tumor . N simbolizeaz ganglioni limfatici. M simbolizeaz metastaz . De aceea, se mai folose te i termenul de Sistem TNM. No iunile secundare pentru T (tumor ) sunt: T0 = tumora primar nu poate fi depistat ; T1 = tumora primar nu are mai mult de 2 cm; T2 = tumora primar are o dimensiune cuprins ntre 2-5 cm; T3 = tumora primar este mai mare de 5 cm; T4 = tumor de orice m rime, extins la peretele thoracic plasat dedesubtul snului sau la nivelul tegumentului. No iunile secundare pentru N (noduli) sunt: N0 = neoplasmul nu a diseminat n ganglionii limfatici din apropierea snului; N1 = se nregistreaz prezen a unor metastaze la nivelul nodulilor din regiunea axilar ; N2 = la fel ca N1, doar c nodulii limfatici sunt fixa i ntre ei sau la structurile adiacente. No iunile secundare pentru M (metastaz ) sunt:

13

 M0 = nu se poate dovedi clinic existen a metastazelor n organism; M1 = se constat existen a tumorilor canceroase care au diseminat n alte organe. Descrierile TNM pot fi grupate ntr-un set de stadii mai simplu,notate de la I la IV. stadiul I tumor mamar de mic dimensiune, de pn la 2 cm, f r afectarea ganglionilor axilari sau r spndire n corp; stadiul II tumora mamar este ceva mai mare, de obicei nu dep e te 5 cm, cu sau f r afectarea ganglionilor, f r o r spndire evident n corp; stadiul III tumorile pot avea orice dimensiune, dar ganglionii axilari sunt volumino i sau fixa i ntre ei i/sau la structurile adiacente, nu exist o r spndire a bolii n organism; stadiul IV suferin a este dat n primul rnd de boala r spndit n corp, de a a numitele metastaze osoase, pulmonare, hepatice, indiferent de cum se manifest boala pe plan local, la nivelul snului sau al ganglionilor. Datorit ignoran ei, spaimei de diagnostic sau lipsei unei educa ii sanitare, n ara noastr , peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sn sunt n stadii avansate, III i IV, ansele lor de supravie uire fiind sc zute, iar costul tratamentului ridicat. innd cont de aceast stadializare, dar i de al i factori cum ar fi : vrsta, starea general de s n tate, bolile asociate, instalarea menopauzei, se decide un anumit tip de tratament. Utilizarea unui program de tratament potrivit face mai pu in probabil trecerea cancerului de la un stadiu la altul.

Tratamentul cancerului de sn
Este cunoscut faptul c pacientele ce urmeaz a fi tratate de cancer de sn sunt mai optimiste n ceea ce prive te prognosticul bolii dac cunosc particularit ile tratamentului ce le
14

va fi aplicat, avantajele i dezavantajele terapiei, motiv pentru care se recomand o comunicare riguroas ntre medic i pacient . Exist 4 mari componente ale tratamentului: chirurgia, radioterapia, chimioterapia i hormonoterapia. Acestea pot fi aplicate n diferite combina ii. De obicei, tratamentul ini ial include excizia chirurgical a tumorii cu sau f r radioterapie, urmat de chimioterapie adjuvant sau hormonoterapie. Uneori, chimioterapia poate fi aplicat nainte de chirurgie.

Radioterapia paleativa

este indicata in cazul cancerului cu invazie locala si

metastaze la distanta,avand ca scop ameliorarea simtomelor si oprirea extensiei.In cazul tumorilor inoperabile,cu invazie locala,fara metastaze la distanta se recomanda iradierea sanilor,a peretelui toracic,a ganglionilor axilari,mamari interni si supraclaviculari.De asemenea,aceasta metoda este indicata si in prezenta metastazelor in tesuturile moi si osoase(in special cele izolate care comprima maduva spinarii) pentru a preveni complicatiile(fracture,dureri)si recidivele la nivelul peretelui toracic.

Chimioterapia presupune folosirea medicamentelor, numite citostatice (citotoxice), cu

scopul de a distruge celulele canceroase.Ea poate fi folosit ca adjuvant n radioterapie atunci cnd se izoleaz celule tumorale n ganglionii limfatici, dar poate constitui i un tratament independent.Medicamentele se pot administra intravenos, intramuscular, oral sau localizat, aplicate pe piele. Fiecare infuzie intravenoas sau administrare de tablete poart denumirea de ciclu. n total, se efectueaz trei pn la ase cicluri, a cte 1-5 zile fiecare. Num rul variaz n func ie de diagnosticul pacientei. ntre cicluri, se iau pauze de cte una pn la trei s pt mni.. Cura total dureaz de la 3 la 6 luni. Frecvent, este mult mai eficient s se foloseasc asocieri de medicamente. Cele mai uzuale asocieri sunt: ciclofosfamida, methotrexat, fluorouracil (CMF). ciclofosfamida, doxorubicin (adriamycin), fluorouracil (CAF). epirubicin (farmorubicin), ciclofosfamida. doxorubicin urmat de CMF.

15

Hormonoterapia este mai eficienta in postmenopauza sau in prezenta receptorilor pentru estrogeni si dispune de preparate hormonale(estrogeni,progesterone,androgeni)ovarectomie,ablatia suprarenalelor,administrarea de blocanti ai receptorilor hormonali(antiestrogeni)sau ai sintezei de hormoni(aminoglutetimid).Efectele secundare ale hormonoterapiei sunt retentia hidrica,sangerari uterine,tromboflebite,reactii neurologice(dupa aminoglutetimide),acestea fiind mai bine tolerate de catre pacienti decat cele dupa chimioterapie.Insa,hormonoterapia este ineficienta in cazurile cu evolutie rapida sau cu metastaze viscerale.

Excizia chirurgical
Se cunosc dou tipuri de interven ii chirurgicale la sn: - tehnica de conservare a snului - aceasta presupune ndep rtarea tumorii (ale c rei dimensiuni nu dep esc 3-4 cm) i a unui mic esut din preajma acesteia i are ca obiectiv p strarea formei i m rimii snului. n aplicarea tehnicii de conservare a snului, se pleac de la premisa c diametrul tumorii nu este prea mare. n plus, nici pielea i nici peretele snului nu trebuie s fie afecta i. n cazuri excep ionale, i tumorile cu un diametru mai mare se pot extirpa prin aceast metod . Se practic frecvent n cazul cancerelor de sn depistate precoce. Cnd tumora este mai mic de 1 cm, ganglionii limfatici nu sunt exciza i, prevenind astfel apari ia limfedemului, o umflare persistent a bra ului, care apare datorit ndep rt rii sau lez rii ganglionilor limfatici. Totu i, men inerea acestor forma iuni cre te riscul de recidiv a cancerului la acest nivel, din aceast cauz se continu cu radioterapie la nivelul snului. - mastectomia - presupune ndep rtarea ntregului esut mamar, mpreun cu ganglionii

limfatici axilari. Aceast metod se practic n cazul tumorilor de mari dimensiuni, care implic afectarea mamelonului i a areolei mamare sau cnd cancerul este r spndit. ndep rtarea ganglionilor limfatici nu trebuie s fie urmat de radioterapie la nivelul axilei, deoarece aceast
16

combina ie cre te riscul de limfedem. n urma analizei ganglionilor limfatici exciza i se stabile te tratamentul astfel: dac num rul celor afecta i este mare, tratamentul va dura mai mult, n astfel de situa ii; dac num rul lor este mic, nu se aplic chimioterapia fiind indicat

chimioterapie, tratamentul fiind de scurt durat . Majoritatea femeilor care opteaz pentru mastectomie prefer o reconstruc ie a snului, aceasta putnd fi realizat imediat dup mastectomie, la 4-6 luni dup opera ie sau i dup ani de la ndep rtarea snului, n acest caz numindu-se reconstruc ie trzie a snului.

3.OBIECTIVE: -evaluarea nivelului de informare in populatia tinta(prin intermediul unei fise chestionar) avand in vedere factorii de risc,posibile metode de depistare precoce si eventuale semne de alarma; -insusirea metodelor de autopalpare de catre paciente; -detectarea formelor incipiente a cancerului de san; -educarea in legatura cu modul de viata mai sanatos; -incurajarea vizitei la medic si aplicarii testelor pentru cancerul de san. 4.POPULATIA:persoanele de sex feminine ce se incadreaza in grupa de varsta 20-30 de ani si cu un nivel de studii superioare. 5.ETAPELE DERULARII PROGRAMULUI:
17

A. Documentarea B. Elaborarea chestionarului C.Aplicarea chestionarului la un numar de 20 femei din camin D.Prelucrarea si interpretarea datelor E.Informarea populatiei tinta prin pliant F.Reaplicarea chestionarului pentru evaluarea eficientei programului de informare G.Prelucrarea si interpretarea rezultatelor H.Concluzii. 6.MODALITATI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR

Resurse umane Resurse material:hartie,pixuri,comuncatii,imprimare Aplicarea chestionarului in populatia studiata(culegerea datelor) Prelucrarea datelor:prelucrarea statistica a datelor obtinute Interpretatrea datelor:analiza raspunsurilor primate la fisele chestionar si stabilirea unor concluzii.

18