Grupul Scolar de Constructii Montaj Elie Radu

Bucuresti

Lucrare de atestat

Echipamente pentru reglarea si controlul debitului: drosele hidraulice, regulatoare de debit : constructie, functionare, diagnosticare, intretinere,reparare

Aprobat de : Prof. Ing Ioana Aries Prof. indrumator : Neagu Valeria Autor : Gherache Georgel

Clasa : a - XIII - a A Seral

- 2011 -

Cuprins

Argument.......................................................................... ...............................3 Notiuni generale..............................................................................................4 1. Mediul hidraulic..........................................................................................5 1.1 Cerinte impuse mediului hidraulic si tipuri de medii utilizate.............5 2. Echipamente pentru reglarea si controlul debitului.............................. ..6 2.1 Drosele hidraulice..................................................... ............................6 2.1.1 Functionare...................................................................................... ..6 2.1.2 Constructia droselelor.......................................................................6 2.1.3 Tipuri de drosele................................................................................7 2.1.4 Simbolizarea droselelor.....................................................................8 2.1.3 Observatie.................... .......................................................................9 2.2 Regulatoare de debit ( sau stabilizatoare de viteza ).........................9 2.2.1 Functionare........................................................................ ...............10 2.2.2 Clasificare..........................................................................................10 2.2.3 Constructie.........................................................................................11 2.2.4 Montaj................................................................................................14 Norme de protectie a muncii ( PM ).............................................................. 15 Norme de prevenire si stingerea incendiilor ( PSI ).....................................17 Bibliografie..................................................................................................... ..20

Argument

Lucrarea de fata are rolul de a prezenta doua dintre echipamentele tehnice din domeniul hidraulicii, ce ne fac viata mai usoara, oferindu-ne un debit constant si controlat zi de zi cand vine vorba de fluide. Dealungul acestei lucrari, v -om afla ce este mediul hidraulic si care sunt cerintele impuse acestui mediu, ce este un drosel hidraulic, ce este un regulator de debit, dar si rolul, constructia, montajul, intretinerea, diagnosticarea si repararea lor, iar la final v-om face o mica incursiune prin normele de PM si PSI. Lucrarea este conceputa sistematic,intr-un mod ordonat, astfel incat sa fie usor de urmarit atat de personalul calificat din domeniu, cat si de cei fara notiuni de actionari hidraulice.

Notiuni generale

Pentru reglarea rezistiva a vitezei organelor de lucru a sistemelor hidraulice o larga raspandire au primit droselele si regulatoarele de debit. Fata de reglarea volumica, reglarea rezistiva este mai putin economica, din motivul ca majoritatea fluxului de lichid nu efectueaza un lucru util, si prin supapa de siguranta se scurge in rezervor, ceea ce duce la incalzirea lichidului. Avantajul acestei metode de reglare a vitezei este aceea, ca in sistem sunt utilizate pompe nereglabile cu debit constant mai ieftine, si este posibil considerabil de marit rapiditatea sistemului hidraulic. Prezenta pierderilor energetice considerabile limiteaza domeniul de utilizare a metodei rezistive de reglare a vitezei sistemului hidraulic. Puterea sistemului hidraulic de acest tip nu depaseste 3 5 kW. La momentul actual pentru reglarea debitului lichidului se produc urmatoarele aparate hidraulice: droselul de tip PG 77 1; drosel cu regulator de tipul MPG 55-2*M; drosel cu regulator cu supapa de sens unic de tipul MPG 55-3*M; drosel cu regulator cu supapa de sens unuic si distribuitor PG 55-62 si drosel cu regulator cu supapa de siguranta de tipul MPG 55-1*M. Regulatorul de debit de tipul MPG 55-1*M se instaleaza totdeauna la intrarea in cilindrul hdraulic, iar celelalte tipuri regulatoare de debit se instaleaza la iesirea dn cilindrul hidraulic. Droselul PG 77-1 poate fi instalat la intrare, iesire si paralel cilindrului hidraulic. Regulatoarele de debit in afara de reglarea vitezei in sistemele hidraulice indeplinesc si alte functii suplimentare :
y

y y

Regulatorul de debit de tipul MPG 55-1*M schimba automat presiunea in linia de presiune in conformitate cu variatia sarcinii de lucru si protejeaza sistemul hidraulic de supraincarcari, si deasemenea poate decarca sistemul hidraulic de presiune ; Regulatorul de debit de tipul MPG 55-3*M liber permite miscarea lichidului in directie opusa ; Regulatorul de debit de tipul PG 55-62 asigura lucrul sistemului hidraulic dupa urmatorul ciclu : avans rapid ( AR ), avans de lucru ( AL ), inversare ( Iv ), si reintoarcere rapida ( RR ) a organului de lucru.

Droselele si regulatoarele de debit au diferite executii dupa diametrul de trecere, presiunea nominala si tipul de dirijare. 4

Droselele si regulatoarele de debit utilizate in masini unelte au urmatoarele diametre de trecere conventionala 10, 20 si 32 mm. Toate aceste aoarate hidraulice au racordari ( cuplari ) cap-la-cap: numai droselele PG 77-11 si regulatoarele de debit de tipul PG 55-62 fabricate cu dimensiuni de racordare dupa standardele nationale in masini unelte, celelalte tipuri de regulatoare cu dimensiuni de racordare internationale. Regulatoarele de debit de tipul MPG 55-1*M au trei executii dupa presiunea nomnimanala pana la : 6,3 ; 10 si 20 Mpa, celelalte tipuri de drosele si regulatoare de debit au presiune nominala de 20 Mpa. Droselele si regulatoarele de debit au dirijare manuala.

Mediul hidraulic

Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atribuite frecvent fluidului utilizat in sistemele hidraulice de ac ionare. Acest fluid este supus, n timpul func ion rii sistemului, unor condi ii de lucru deosebit de grele pentru transmiterea mi c rii i efortului, cum sunt: varia ia ntr-un domeniu larg a temperaturii, presiunii i vitezelor de lucru, condi ii n care trebuie s - i men in propiet ile fizico-chimice i mecanice pe o perioad determinat .

Cerin e impuse mediului hidraulic i tipuri de medii utilizate

Condi iile grele de lucru expuse ridic restric ii deosebit de severe i impun o selectare riguroas a categoriilor de fluide care s corespund la majoritatea cerin elor ce se impun acestora. Dintre cele mai importante cerin e care se impun i pe baza c rora se aleg aceste lichide de lucru, se men ioneaz urm toarele: bune propiet i lubrifiante i nalt rezisten mecanic a peliculei de lichid; nalt rezisten i stabilitate chimic i termic spre a prevenii oxidarea, descompunerea i degradarea acestuia; varia ie minim a vscozit ii cu temperatura; s nu degaje vapori la temperaturi obi nuite de func ionare i s nu con in impurit i care s faciliteze degajare de vapori; s nu con in , s nu absoarb i s nu degaje aer peste cantitatea admisa de prescrip iile tehnice; s nu provoace corodarea i deteriorarea elementelor de etan are; s aib un punct ridicat de inflamabilitate i ct mai sc zut de congelare; con inut minim de impurit i mecanice si tehnice.

2. Echipamente pentru reglarea si controlul debitului :

Definitie : Ansamblu de piese, de dispozitive i de mecanisme, mpreun cu elementele de

leg tur , apar innd unei instala ii, unei ma ini etc. de reglare sau control al debitului, fie ambele. i ndeplinind o anumit func ie, fie

2.1 Drosele hidraulice :

Definitie: Droselele sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o
rezistenta locala, unde datorita vascozitatii apare o cadere de presiune, care determina valoarea debitului tranzitat.

2.1.1 Functionare
Functionarea droselelor se bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a fluidului, ceea ce duce la modificarea debitului vehiculat prin drosel, ceea ce inseamna ca droselul creeaza, pe o conducta de fluide, o restrictie locala reglabila, care permite selectionarea unui debit de fluid ce traverseaza aparatul de la A la B, si il mentine practic constant, sub rezerva ca:
-

caderea de presiune intre A si B nu variaza vascozitatea fluidului este sensibil constanta

Variatia scaderii de presiune determina variatia debitului ce traverseaza droselul, deci variatia vitezei de miscare a elementului de executie alimentati.

2.1.2 Constructia droselelor

Droselele sunt construite, in mare lor majoritate, cu o rezistenta de tip diafragma, cu sectiune reglabila. Cele cu rezistenta capilara fiind dependente de temperatura sunt utilizate mai rar, deoarece nu se preteaza la reglarea vitezei motoarelor hidraulice.
Principial, constructia droselelor se poare realiza cu orice tip de element mobil : cu duza ac, cu crestatura longitudinala, cu plunjer de tip pana si cu crestatura circulara, cu cama crestata, figura 1.

Fi

1 Ti

2.1.3 Ti

a) Drosel cu sectiune capilara

b) Droselul fix

      i l t il t t ti l l

i de drosele

- Reali eaza un reglaj fin al debitului;

- Eli ina posibilitatea obturarii;

- Pierderea de sarcina este di inuata.

d ) Drosel vana ( robinet )

- cu supapa de sens

e ) Drosel cu suprafata inclinata

- Controleaza debite mari;

- Nu permite un reglaj fin al debitului;

- Nu este sensibil la variatii de vascozitate.

2.1.4 Simboli area droselelor

Si li droselelor se face i functie de ti ul de rezistenta cu care sunt construite. In fi ura 2, a si b sunt prezentate si bolurile droselului sectiune cu capilara, respecti diafragmatica, in figura 3 droselul fi , in figura 4 droselul cu supapa de sens, iar in figura 5 droselul robinet ( vana ). 8

c ) Drosel sectiune diafragmatica

Fig. 2. Simbol drosel cu sectiune capilara ( a ), si sectiune diafragmatica ( b )

Fig. 3. Simbol drosel fix

Fig. 4. Simbol drosel cu supapa de sens

Fig. 5. Simbol drosel robinet ( vana )

2.1.5 Observatie
Droselele permit reglarea debitului prin reglarea sectiunii de drosare, dar nu asigura stabilizarea la valoarea reglata, in cazul variatiei sarcinii la motor, datorita variatiei caderii de presiune pe droselul cu sarcina.

2.2 Regulatoarele de debit ( sau stabilizatoare de viteza ) :

Definitie : Sunt aparate hidraulice pentru reglarea debitului, si permit stabilzarea lui la
variatiile sarcinii la motor, fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o supapa stabilizatoare a caderii de presiune pe drosel. 9

2.2.1 Functionare
Selectioneaza un debit de fluid care traverseaza aparatul de la A la B, si il mentine practic constant, independent de caderile de presiune intre A si B sau de variatia de vascozitate a fluidului. Este cunoscut faptul ca in cazul droselelor, pentru un lichid cu o anumita vascozitate si pentru o sectiune de droselizare fixata, debitul care le parcurge depinde de diferenta de presiune intre intrarea si iesirea di acestea, presiunea de iesire fiind liniar dependenta de sarcina motorului hidraulic actionat, iar cea de intrare fiind considerata constanta in cazul in care droselul este dispus intre pompa si motor. In cazul in care forta rezistenta creste atat de mult incat presiunea de iesire devine egala cu presiunea de intrare, debitul care parcurde droselul devine nul, iar motorul hidraulic se opreste. Acest comportament face ca droselele sa nu fie compatibile cu cerintele de functionare ale sistemelor hidraulice in anumite situatii. Pentru aceste cazuri se utilizeaza un alt tip de ventil, care nu prezinta dezavantajul mentionat anterior, numit ventil regulator de debit. Trebuie subliniat faptul ca pentru mentinerea constanta a debitului care parcurge droselul ( deci a vitezei motorului ), atunci cand sarcina ( forta sau momentul ) variaza, este necesara mentinerea la o valoare constanta a diferentei de presiune intre intrare si iesire, (p1 p2 ), si nu a presiunilor p1 si p2 individual. Ventilul regulator de debit asigura modificarea automata a presiunii de intrere p1, atunci cand, datorita variatiei sarcinii, presiunea de iesire p2 se modifica in sens crescator sau descrescator, astfel incat diferenta de presiune p1 p2 ramane constanta. Aparatul este prevazut cu un comportator, care evalueaza in permanenta valoarea care tre buie, a diferentei de presiune reglata, cu valoare este a diferentei de presiune, iar in ipoteza ca acestea nu sunt egale, comanda modificarea presiunii de intrare p1 astfel incat eroarea ( diferenta ) se anuleaza.

2.2.2 Clasificare
Dupa modul de legare a celor doua elemente componente, regulatoarele de debit pot fi : - cu doua cai, avand in serie un droselul o supapa normala deschisa ( cele mai utilizate ) ; - cu trei cai, avand in paralel cu droselul o supapa normala inchisa.

10

2.2.3 Constructie a ) Regulatorul de debit cu trei cai :

Schema de principiu a unui regulator de debit cu 3 cai este prezentata in figura 1. Regulatorul este compus dintr-o rezistenta hidraulica fixa si o supapa normal inchisa comandata de caderea de presiune pe rezistenta fixa. Deschiderea supapei normai inchise se produce numai daca rezultanta fortelor de presiune pe sertar depaseste forta corespunzatoare pretensionarii resortului. Ca urmare, la debite mici regulatorul se comporta ca o rezistenta hidraulica fixa.

Fig. . Schema de principiu a unui regulator de debit cu 3 cai

Schema hidraulica echivalenta a regulatorului este prezentata in figura 2, iar caracteristica de regim stationara este indicata in figura 3. Caracteristica este formata practic din doua etape : una de panta unitara, corespunzatoare nefunctionarii supapei si alta de panta usor pozitiva, corespunzatoare evacuarii debitului excendentar prin supapa.

Fig. 2. Schema hidraulica echivalenta a unui regulator de debit cu 3 cai.

11

Fig.3. Caracteristica de regim stationar a unui regulator de debit cu 3 cai

Simbolul standardizat al regulatorului este prezentat in figura 4, iar in figura 5, se prezinta o solutie constructiva tipica incorporata in pompele cu angrenaje destinate alimentarii la debit constant a servomecanismelor directiei autovehiculelor.

Fig.4. Simbolul standardizat al regulatorului cu 3 cai (RD3)

Fig.5. Regulator de debit cu 3 cai pentru pompe cu angrenaje: - carcasa 2 orificiu calibrat 3 sertar 4 resort.
   

12

b ) Regulator de debit cu doua cai :

In cazul unui regulator dedebit cu doua cai ( figura 6...8 ) supapa normal inchisa este inseriata cu droselul reglabil. Debitul excedentar este evacuat la rezervor printr-o alta supapa normal inchisa, dispusa in paralel cu regulatorul fata de pompa.Caracteristica de regim stationar a regulatorului este practic o dreapta orizontala ( Q = ct. ).

Fig. 6. Regulator de debit cu doua cai

Fig. 7. Drosel de comanda al unui regulator de debit cu doua cai.

Fig.8. Busonul de comanda al unui regulator de debit cu doua cai

13

2.2.4 Montaj

a) Regulator de debit cu trei cai :

Amplasarea se face numai pe conducta de admisie in motorul hidraulic, fara a mai fi nevoie de supapa de deversare. Daca debitul furnizat de pompa creste si presiunea va creste si va aparea o forta de presiune suplimentara care va deplasa sertarul contra arcului, moment in care debitul de alimentare este conectat la tanc, pana cand se anuleaza tendinta de crestere a debitului. In figura 9, este prezentat montajul unui regulator de debit cu trei cai, intr-un circuit hidraulic.

Fig, 9. Montajul unui regulator de debit cu trei cai, intr-un circuit hidraulic

b ) Regulator de debit cu doua cai :

Poate fi montat atat la intrarea, cat si la iesirea elementului de executie, sau in paralel cu acesta, preferandu-se totusi montarea pe retur, pentru o stabilitate sporita a actionarii. In figura 10, ne este prezentata montarea unui regulator de debit cu doua cai, intr-un circuit hidraulic.

Fig 0. Montajul unui regulator de debit cu doua cai, intr-un circuit hidraulic


14

Norme de protectia muncii ( PM )

Caracteristici generale :
Protec ia muncii face parte integrant din procesul de munc i are ca scop asigurarea celor mai bune condi ii de munc , prevenirea accidentelor de munc i a mboln virilor profesionale. Obliga ia i r spunderea pentru realizarea deplin a m surilor de protec ia muncii o au cei ce organizeaz , controleaz i conduc procesul de munc .

Care sunt sarcinile angaja ilor din punct de vedere al protec iei muncii:
Angaja ii i ucenicii, elevii i/sau studen ii n practic trebuie: s - i nsu easc i s respecte normele i instruc iunile de protec ie a muncii i m surile de aplicare a acestora; s utilizeze corect echipamentele tehnice, substan ele periculoase i celelalte mijloace de produc ie; s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice i ale cl dirilor, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive; s aduc la cuno tin a conduc torului locului de munc orice defec iune tehnic sau alt situa ie care constituie un pericol de accidentare sau mboln vire profesional ; s aduc la cuno tin a conduc torului locului de munc n cel mai scurt timp posibil accidentele de munc suferite de persoana proprie, de al i angaja i sau de ucenicii, elevii i/sau studen ii n practic ; s opreasc lucrul la apari ia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de ndat conduc torul locului de munc ; s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mboln vire profesional persoana sa sau a celorlal i participan i la procesul de munc ; s utilizeze echipamentul individual de protec ie din dotare, corespunz tor scopului pentru care a fost acordat; s coopereze cu angajatorul i/sau cu angaja ii cu atribu ii specifice n domeniul securit ii i s n t ii n munc , atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea s se asigure c toate condi iile de munc sunt corespunz toare i nu prezint riscuri pentru securitate i s n tate la locul s u de munc ; s dea rela ii din proprie ini iativ sau la solicitarea organelor de control i de cercetare n domeniul protec iei muncii.

15

Sarcinile i obliga iile angajatorului :

Angajatorul r spunde de respectarea legisla iei i a normelor de securitate a muncii n cadrul spa iilor de nv mnt, cabinete, laboratoare, ateliere, s li de gimnastic i a celorlalte locuri de munc din raza sa de activitate, avnd urm toarele sarcini i obliga ii: n cabinete, laboratoare, ateliere, spa ii de nv mnt i celelalte locuri de munc s afi eze, n dreptul fiec rei ma ini, instala ii sau utilaj, instruc iuni de folosire a acestora i de protec ie a muncii; s ntocmeasc instruc iuni proprii de protec ie a muncii specifice locurilor de munc , n func ie de caracteristicile aparatelor, utilajelor i instala iilor existente, precum i de condi iile concrete n care se desf oar activitatea respectiv ; pentru utilajele i ma inile noi, care nu au prevederi n normele generale de protec ie a muncii, se vor elabora instruc iuni proprii, iar la locurile de munc se vor afi a t bli e avertizoare i afi e sugestive; s efectueze instructajul de protec ie a muncii potrivit normelor a m surilor de protec ie specifice locurilor de munc respective; s asigure nsu irea de c tre elevi a cuno tin elor i formarea deprinderilor practice profesionale cu respectarea normelor de protec ie a muncii, s nu admit la lucru nici o persoan care nu a fost instruit , sau care nu i-a nsu it cuno tin ele necesare de protec ie a muncii; s asigure o bun func ionare a dispozitivelor de protec ie, a echipamentului individual de protec ie i de lucru, r spunznd de aplicarea tuturor m surilor de ap rare individual la locurile de munc ; s interzic elevilor p r sirea sau schimbarea locului de munc f r aprobarea conduc torului de lucr ri; n timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioar , privitor la circula ia i sta ionarea persoanelor n cadrul unit ilor didactice de instruire; s anun e conducerea institu iei de nv mnt n leg tur cu orice accident de munc .

E tras din Ordinul Ministerului muncii si solidaritatii sociale, si Ministerul sanatatii si familiei din 21 octombrie 2002, privind fluidele energetice :
Art. 428. Din categoria fluidelor energetice fac parte oxigenul, acetilena, aerul comprimat, gazele lichefiate, gazele naturale si fabricate, hidrogenul etc., care prezinta riscuri ridicate de accidentare si imbolnavire profesionala. Art.429. Proiectarea, fabricarea, amplasarea, utilizarea si verificarea echipamentelor tehnice pentru fluidele energetice se va face conform normelor specifice, precum si a instructiunilor tehnice in domeniu. Art.430. Producatorii sunt obligati sa intocmeasca si sa puna la dispozitia beneficiarilor instructiuni de utilizare si instructiuni de protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic. 16

Art.431. (1) Se intezice utilizarea echipamentelor pentru fluidele energetice daca acestea nu sunt prevazute cu toate dispozitivele de siguranta, aparatura de masurat, control, reglare si protectie necesare desfasurarii activitatii in conditii de securitate. (2) Se interzice utilizarea instalatiei pentru fluidele energetice in conditiile in care dispozitivele si aparatelem mentionate la alin. (1) sunt defecte sau descomplectate sau neverificate ( neetalonate ). Art.432. Producatorii si utilizatorii fluidelor energetice trebuie sa aiba program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si urmarilor acestora.

Norme de prevenirea si stingerea incendiilor ( PSI )

Prevederi obligatorii :
a) instruirea la angajare i instruirea periodic a salaria ilor privind normele, regulile i m surile specifice de prevenire i stingere a incendiilor, precum i asupra sarcinilor ce le revin din planurile de interven ie; b) participarea salaria ilor la instruirile i exerci iile privind prevenirea i stingerea incendiilor; c) participarea personalului serviciilor de pompieri civili la activit ile de preg tire profesional , stabilite i aprobate potrivit competen elor legale; d) asigurarea ndeplinirii la termen a m surilor de ap rare mpotriva incendiilor, stabilite potrivit legii.

Caile de acces :
Art. 23. - (1) C ile de acces i de circula ie ale construc iilor i instala iilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alc tuite i marcate, nct s asigure evacuarea persoanelor, precum i circula ia i orientarea rapid a for elor de interven ie. (2) Traseele destinate for elor de interven ie trebuie s asigure circula ia personalului de interven ie i s fie prev zute cu iluminat de siguran corespunz tor. Art. 24. - (3) C ile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu se marcheaz cu indicatoare de securitate i se prev d cu mijloace de iluminat, conform reglement rilor tehnice, astfel nct s se asigure vizibilitatea i s fie u or recunoscute. Art. 26. - (2) Pentru accesul i evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure n caz de incendiu, se adopta solu ii i m suri adecvate. 17

Echiparea i dotarea cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor :

Art. 34. - (1) Dotarea agen ilor economici, a institu iilor i localit ilor cu autospeciale i cu alte mijloace mobile de interven ie la incendii se face, dup caz, pe baza scenariilor de siguran la foc sau a analizei capacit ii de ap rare mpotriva incendiilor, respectndu-se criteriile minime de performan privind organizarea i func ionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autorit ile abilitate prin lege. (2) Personalului de interven ie pentru stingerea incendiilor i se prevede i i se asigur echipamentul i mijloacele de protec ie adecvate, potrivit reglement rilor n vigoare. (3) Echipamentul i mijloacele prev zute la alin. (1) si (2) trebuie s asigure protec ia personalului de interven ie la efectele negative ale agen ilor care intervin n caz de incendiu (anexa nr. 2), precum i posibilit i de iluminat, de comunicare i de lucru n condi ii de siguran .

Norme de prevenire i stingere a incendiilor la e ploatarea construc iilor, instala iilor i a altor amenaj ri :
Art. 37. - (1) Exploatarea sistemelor, instala iilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, ma inilor i utilajelor, de orice categorie, cu defec iuni, improviza ii sau f r protec ia corespunz toare fa de materialele sau substan ele combustibile din spa iul n care sunt utilizate este interzis . (2) La utilizarea mijloacelor prev zute la alin. (1) este obligatorie respectarea instruc iunilor de func ionare, folosire si ntre inere, precum i a normelor i m surilor specifice de prevenire i stingere a incendiilor, emise i aprobate potrivit legii. (3) Pe timpul exploat rii instala iilor aferente construc iilor i instala iilor tehnologice prev zute la art. 28 alin. (1) se interzice: a) utilizarea necorespunz toare a sistemelor, instala iilor, aparatelor i echipamentelor sau solicitarea acestora peste limita admis ; b) func ionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform instruc iunilor de func ionare; c) func ionarea f r sisteme, aparate i echipamente, necesare pentru controlul i men inerea parametrilor privind siguran a n func ionare sau nlocuirea acestora cu altele supradimensionate; d) ntre inerea necorespunz toare a elementelor prev zute pentru izolare termic sau electric ori pentru separare;

18

e) dep irea termenelor stabilite pentru efectuarea lucr rilor de ntre inere i repara ii sau executarea necorespunz toare a acestora; f) executarea lucr rilor de ntre inere i repara ii sau a unor modific ri de c tre personal neautorizat i necalificat. Art. 40. - (1) Fumatul n locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglement ri specifice sau prin dispozi ii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis. (2) Locurile (zonele) n care este interzis fumatul se marcheaz conform reglement rilor specifice. (3) Locurile n care este permis fumatul se doteaz i, dup caz, se marcheaz . Art. 45. - (1) Produsele, materialele i substan ele combustibile se amplaseaz la distan a de siguran fa de sursele de c ldur ori se protejeaz astfel nct s nu fie posibil aprinderea lor.

19

Bibliografie

y y y y y y y y y

Sudierea si e perimentarea aparatajului hidraulic pentru reglare si control Actionari Hidraulice suport grafic selectiv - Dr. Ing. Ioan Lucian Marcu Actionari Hidraulice si Pneumatice ( Volumul I din 2004 ) Nicolae Vasiliu si Daniela Vasiliu Scritube.com ( http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Droselul-siregulatorul-de-deb2312361915.php ) Elemente hidraulice pentru controlul si reglarea vitezei Drosele Prof.ing. Nicoleta Anastasiu Google.com ( www.google.com ) Instructaj PM Ordinul Ministerului muncii si solidaritatii sociale, si Ministerul sanatatii si familiei din 21 octombrie 2002, privind fluidele energetice Instructaj PSI

20