Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZAREA: ASISTENTA MEDICALA ANUL I, GRUPA I, SUBGRUPA 1

COORDONATOR: Conf. Iosub Ion

STUDENT: Avram Anda Elena

PITESTI 2011

CUPRINS

pag
1. Introducere i definirea polurii fonice................................. 3 2. Surse de sunete si de zgomote................................................. 5 3. Zone afectate de poluarea fonica............................................ 6 4. Poluarea fonic a Clujului... 6 5. Efectele polurii fonice asupra auzului7 6. Zgomotul si starea de sanatate................................................. 9 7. Managementul polurii fonice................................................ 10 8. Concluzii................................................................................... 12 9. Bibliografie............................................................................... 13

1. Introducere i definirea polurii fonice Marea majoritate a activitilor omeneti este generatoare de zgomote: alarme, lucrrile din construcii, sistemele energetice, muzica intens, vorbirea puternic, sunetul sirenelor, claxoane, trafic aerian sau rutier, etc. Poluarea fonic este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunt europenii la ora actual, alturi de poluarea atmosferic i managementul deeurilor. Conform unor statistici OMS, jumtate din europeni triesc ntr-un zgomot permanent, iar o treime sufer de insomnii din cauza polurii sonore. Victor Gruen, un proiectant urban cunoscut, afirma c zgomotul este un agent lent de moarte (Sahoo, 1997), iar Goines i Hagler (2007) subliniaz ignorana societii privind poluarea fonic la fel cum se ignorau efectele tutunului prin anii 50. Dei am crede c problematica zgomotului dateaz din era industrial, problema zgomotului urban a fost obiectul unei legi din perioada lui Iulius Cezar, care a promulgat legea Lex Julia Municipalis care mpiedica trecerea cruelor prin ora pn dup-amiaza. i Seneca se lamenta de strigtele diavoleti ce-l nconjurau : ltratul cinilor, urletele sclavilor frustrai, vociferrile persoanelor care frecventau termele de sub cas i inflexiunea caracteristic a vocii vnztorilor de buturi, sosuri, paste. Pliniu cel Btrn n a sa Naturalis Historia admitea posibilitatea ca zgomotele produse de ruri i cascade s poat provoca surditate. Bernardina Ramazzini (1633-1714) a elaborat primul studiu aprofundat dintre relaia profesional zgomot-afeciune n De morbis Artificium Diatriba (Buioca, 2005). Poluarea fonic sau sonor const n sunete produse de activitatea uman sau utilaje care afecteaz sau dezechilibreaz activitatea omului sau a animalelor. Cuvntul n englez noise provine de la cuvntul latin noxia, care s-ar putea traduce prin prejudiciu, ran (Simionescu i colab., 2003). Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil, ne atrage atentia atuci cand suna telefonul sau bate cineva la usa, sau cand suna sirena unui vapor. Zgomotul, un sunet nedorit, consista intr-un amestec de multe frecvente diferite intrun anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba, care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite. Zgomote diferite sunt distinse prin diferite distributii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.
3

CARACTERISTICILE SUNETELOR

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze, lichide si solide), dar nu se propaga in vid. El se propaga cu viteza de 331m/s in aer. Caracteristicile lui sunt: inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei); intensitatea (exprimata in energia vibratiei);

Orice sunet simplu, cum ar fi o nota muzicala, poate fi descrisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive: inaltime, intensitate, si calitate (timbru). Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice: frecventa, amplitudine, si constitutia armonica, sau respectiv forma undei. Zgomotul este un sunet complex, o mixare de multe diferite frecvente, sau note care nu sunt legate armonic. Sunetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore. Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori: durata, frecventa si amplitudinea. Durata se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet. Frecventa, sau tonalitatea, unui sunet, este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda. Amplitudinea, sau intensitatea, unui sunet se masoara in decibeli (dB). NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE
Respiratia 10 dB Soapta 20 dB Conversatia 60 dB Traficul la orele de varf 80 dB Mixerul de alimentare 90 dB Un tren in miscare 100 dB Ferastraul cu lant 110 dB Un avion in miscare 4 120 dB Zgomotul produs de o pusca 140 dB

2. SURSE DE SUNETE SI DE ZGOMOTE

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite. Acestea sunt: - circulatia sau transporturile; - industria; - constructiile si montajele; - comertul; - copiii in trenurile de joaca (tipetele lor inregistrand 70-80 dB); - terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100 dB); - animalele (cainii, pisicile, pasarile) pot tulbura linistea mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80 dB. Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

3. ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA

Cele mai poluate orase din Romania din punct de vedere a zgomotului sunt Comarnic, Busteni, Azuga si Valenii de Munte, din cauza traficului rutier greu care tranziteaza centrul civic. In Ploiesti, cele mai afectate zone sunt in Bariera Bucuresti, Piata Hale, intersectia de la Maternitate, Cioceanu si centrul civic.
5

Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone. In plus ar trebui amplasata niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.

4. Poluarea fonic a Clujului Potrivit hrii NOISE (Noise Observation and Information Service for Europe) a Ageniei Europene de Mediu, Clujul ocup locul 4 dintre cele mai zgomotoase orae, dup Timioara, Bucureti, Braov. Potrivit hrii NOISE, n Cluj-Napoca, circa 150.000 de clujeni sunt expui unor zgomote de peste 50 de decibeli din cauza traficului rutier. Totodat, noaptea, circa 70.000 de clujeni sunt expui unui nivel de peste 50 decibeli cauzat de traficul aerian, fa de peste 30.000 de bucureteni expui la acelai nivel de zgomot. Pentru om, limita medie de suportabilitate este de 65 dB, iar intensitatea maxim tolerabil este n jur de 80-100 dB, dar ea variaz n funcie de frecven. Scara de sunete audibile este de la 0 la 140 dB. Nivelul de 20-30 dB este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fondul sonic normal. Sunetul de 130 dB provoac senzaia de durere, iar de 150 dB este insuportabil. Privind intensitatea sunetelor unor activiti uzuale, se poate meniona:
-

conversaia: 40 dB zgomot ntr-un birou: 60-70 dB aspirator: 70 dB iptele copiilor n parcurile de distracii: 70-80 dB ltratul unui cine: 70-80 dB zgomotul trenului: 80 dB autocamion: 90 dB blender buctrie: 90-95 dB ascultatul muzicii MP3: 80-120 dB ciocan pneumatic: 100 dB motociclet n demaraj: 110 dB avion cu reacie la decolare: 140 dB

Privind poluarea fonic a Clujului, o echip de la USAMV, a fcut un experiment, alegndu-se 10 zone: Mihai Viteazu, Mntur, Piaa Unirii, Cartierul Zorilor, Piaa Baba Novac, Gheorgheni, Mrti, Grigorescu, Pavlov cu Vasile Alecsandri, Aurel Vlaicu. S-a selectat intervalul de timp crucial, 13-18 cu o durat de 30 de minute. Intensitatea sunetului sa evaluat cu un sonometru tip 2250. n urma cercetrii, s-a constat c zonele cele mai populate au fost Aurel Vlaicu i Mntur. 5. Efectele polurii fonice asupra auzului Dei suntem n permanen nconjurai de sunete, att la locul de munc ct i n oricare alt loc, n majoritatea cazurilor ne putem desfura activitatea ignornd zgomotul ambiental. Dar odat cu creterea nivelului zgomotului, acesta devine un factor poluant care dac este permanent, influeneaz negativ nivelul de performan profesional, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, nervozitii sau a diminurii cantitative i/sau calitative a calitii activitii prestate. Conform OMS, n ntreaga lume, 120 de milioane de oameni sufer de afeciuni ale auzului din cauza expunerii prelungite la zgomot. O treime a angajailor din Europa sunt expui la niveluri ridicate de zgomot pe durata a peste un sfert din programul lor de lucru, iar circa 40 milioane de lucrtori sunt nevoii s ridice tonul peste nivelul normal de conversaie pentru a se face auzii, cel puin jumtate din programul lor de lucru. Pentru protecia lucrtorilor, Directiva referitoare la zgomot, care a intrat n vigoare, n toate statele membre ale Europei, n februarie 2006, stabilete o limit zilnic de expunere la zgomot de 87 dB. Printre locurile de munc cu risc se poate meniona: mineritul (perforatoarele pneumatice), industria constructoare de maini (curarea pieselor turnate, tiere, stantare, perforare), industria textil, industria alimentar, transporturi, construcii, agricultur, muzicani, uniti sanitare. Auz deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus (iuit n urechi) care apare la frecvene cuprinse ntre 3000-6000 Hz; Oboseala auditiv: cretere temporar a pragului de audiie. Este evideniat prin audiometrie dup expunerea la niveluri slabe, de ordinul 50 dB. Este trectoare, disprnd dup cteva minute. Atunci cnd o persoan a fost expus la un nivel ridicat, poate avea senzaii auditive, cum ar fi fluierturi, care sunt semnul unei suferine ale celulelor ciliate ale urechii interne. Aceste fluierturi dispar odat cu dispariia oboselii auditive dup cteva ore petrecute ntr-un loc calm.
7

Surditatea traumatic: poate s se instaleze la cteva ore de expunere la sunete foarte puternice. Traumatismul sonor: poate surveni n urma expunerii la zgomot intens, chiar i pentru timp foarte scurt. Ruperea timpanului se poate produce prin aciunea unei presiuni crescute a aerului, aa cum se ntmpl n cazul unei explozii, de exemplu. Dup vindecarea leziunii, poate persista mult timp o surditate pentru frecvene peste 9000 Hz.

Hipoacuzia profesional: scderea permanent a pragului auditiv la frecven de 4000 Hz, cu peste 30 dB; Surditatea profesional: scderea permanent a pragului auditiv la frecvena conversaional (500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz) cu 25 dB, de tip percepie, n general bilateral i simetric.

n 2000, 12,5% dintre elevii americani cu vrsta ntre 6 i 19 ani, au avut deficiene de auz datorit faptului c 80% dintre activitile colare s-au bazat pe utilizarea unor programe electronice educaionale cu volumul dat destul de mare (Goines i Hagler, 2007). Poluarea fonic influeneaz i animalele i comunicarea dintre ele. Zgomotele provocate de oameni, precum cel de motoare din vasele marine a cauzat pierderea auzului balenelor. Poluarea fonic din mare a determinat schimbri comportamentale n rndul balenelor albastre, dintre care cele mai grave sunt eurile din cauza neputinei de a naviga. Zgomotul a devenit att de rspndit nct poate afecta i biodiversitatea, chiar i animalele care triesc n parcurile naionale sunt supuse la niveluri foarte ridicate de zgomot. Bufniele i liliecii evit s vneze n zonele zgomotoase, de asemenea abilitatea liliecilor de a se orienta este afecta (Costea, 2008). De asemenea, s-a fcut un experiment n 1994, punnduse flori n dou camere. ntr-o camer s-a pus muzic rock i n cealalt camer s-a pus Vivaldi. Dup 6 zile s-a observat c florile din prima camer erau 56, 2 % ofilite, iar cele din cealalt camer erau cu 18% mai dezvoltate (Buioca, 2005). 6. ZGOMOTUL SI STAREA DE SANATATE

Pentru a ne imagina modul in care sunetele puternice pot dauna auzului, sa luam urmatorul exemplu. Un raport asupra sigurantei ocupationale compara cilii din urechea interna cu spicele de grau dintr-un lan, iar sunetul care intra in ureche cu vantul. O adiere usoara, sau un sunet incet, va misca varful spicelor de grau fara sa le produca daune. Totusi, daca vantul se intensifica, presiunea exercitata asupra firului de grau va creste. O rafala de vant foarte puternica sau un vant mai slab ce bate continuu pe o perioada indelungata poate provoca graului daune iremediabile sau chiar il poate distruge complet. La fel reactioneaza la zgomot si minusculii si delicatii cili din urechea interna. O puternica si neasteptata rafala de zgomot poate distruge tesuturile urechii interne, lasand cicatrice care pot duce la pierderea permanenta a auzului. In plus, expunerea indelungata la nivele de zgomot periculoase poate distruge pentru totdeauna delicatii cili. Odata distrusi, ei nu se mai regenereaza. Efectele secundare pot fi tinitusul tiuitul sau vajaitul in urechi ori in cap. Desi ereditarea sau unele accidente neprevazute pot duce la pierderea auzului, putem lua masuri de precautie pentru a ne ocroti pretiosul simt al auzului. Este bine sa cunoastem dinainte posibilele pericole care ne-ar putea cauza probleme de auz. Un audiolog a spus ca a astepta sa apara o problema inainte de a trece la actiune seamana cu a aplica un ecran solar dupa ce v-ati ars deja. In general, problema o constituie nu atat ce ascultam, cat felul cum ascultam. De exemplu, daca folositi casti stereo, ar fi bine sa reglati aparatul la un volum destul de mic pentru a auzi ceea ce se petrece in jurul vostru. In cazul in care aparatul stereo din masina sau din casa este reglat la un volum atat de mare incat acopera o conversatie purtata pe un ton obisnuit, acest lucru ar putea fi un indiciu ca sunetul este suficient de tare pentru a va afecta auzul. Specialistii avertizeaza ca expunerea timp de doua, trei ore la zgomote de 90 de decibeli poate dauna urechii. Cand va aflati in locuri zgomotoase, sunt recomandate antifoane sau alte mijloace de protejare a auzului. Urechea este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroasele sunete frumoase din lumea inconjuratoare. In mod sigur, acest pretios dar al auzului merita se fie ocrotit!

7. Managementul polurii fonice Au fost introduse o serie de msuri pentru prevenirea i limitarea depirii anumitor niveluri de zgomot. Aceste msuri pot fi: sociale (norme i legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor), tehnice (soluii silenioase, perei fonoizolani etc.), organizatorice (cti de protecie, dispunerea surselor de zgomot la o distana mare fa de angajai) i igienice (control medical,etc.) Planul de actiune pentru zgomotul produs de traficul aerian Transferul rutelor de zbor deasupra unor drumuri cu circulaie intens sau deasupra unor zone rar populate. n cazul transferrii rutei de zbor deasupra unui drum intens circulat, zgomotul provenit de la circulaia rutier va nnbui zgomotul traficului aerian. n cazul din ClujNapoca modificarea rutelor de zbor este posibil, doar pentru aeronavele care decoleaz n direcia oraului. Pentru aceste aeronave, dupa decolare, printr-o manevr de rotaie spre dreapta i dup aceea spre stnga, se poate evita ca ele s treac deasupra zonelor mai intens populate.

Planul de aciune pentru zgomotul produs de traficul feroviar si a tramvaielor Utilizarea pereilor de ecranare; nnoirea sectoarelor liniilor de tramvai (Str. Horea, 1060 m, Str. George

Bariiu, 340 m, Str. Mareal Ion Antonescu, 950 m).

10

Schimbarea tramvaielor cu unele dotate cu un strat special atenuator de zgomot

(costul tramvaielor este de 3 mil. Euro/garnitur);

Fig.1 traseu de tramvai verde cu garnitur silenioas Planul de aciune pentru zgomotul produs de traficul rutier
-

Construirea mai multor centuri ocolitoare; Construirea mai multor sensuri giratorii; Introducerea de zone cu limitarea vitezei la 30 km/h; Bariere pentru sunet; Modificarea texturii drumurilor;

Potrivit Primriei oraului Cluj, urmtoarele zone pot fi considerate linitite: Pdurea Hoia, zona Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Parcul Mercur, Parcul Central Simion Brnuiu, Parcul Iuliu Haieganu, Parcul Sportiv Clujana, Parcul Cetuia, Parcul agrement lacuri Gheorgheni, Parcul Detunata, Parcul Babe, Grdina Botanic, Pdurea Fget. WFAE, respectiv Forumul Mondial pentru Acustic Ecologic a fost nfiinat n 1993 i promoveaz educaia pentru meninerea unui mediu ecologic, studii i cercetri n domeniul polurii fonice, diseminarea informaiilor, msuri de protecie i prevenire, echilibrarea dezechilibrelor ecologice datorate zgomotelor. ncepnd cu anul 2000, WFAE are o publicaie bianual (Soundscape) pentru dialog, cercetri, comentarii, critici i perspective (Hung i colab., 2005).
11

8. Concluzii Poluarea fonic reprezint o problem cu care ne confruntm nc nainte de era industrial. Zgomotele cu care ne confruntm zilnic sunt indispensabile traiului de via lejer cu care ne ne-am obinuit, de exemplu zgomotul aspiratorului, mainii de splat, aparatului de aer condiionat, telefonului mobil, dar sunt i alte sunete care sunt considerate inutile, cum ar fi zgomotul prea puternic de la un concert. Efectele polurii fonice asupra omului sunt multiple, cele principale fiind asupra organului auditiv (pn la surditate permanent), dar i tulburri neurovegetative (insomnia, slbirea ateniei, diminuarea reflexelor, accelerarea ritmului cardiac). Statisticile OMS privind poluarea fonic sunt ngrijitoare, jumtate dintre europeni triesc ntr-un zgomot permanent, o treime sufer de insomnia, biodiversitatea este afectat, de aceea, trebuie luate urgent anumite msuri pentru diminuarea polurii fonice. Dintre msuri, se pot meniona planurile de aciune privind diferite tipuri de trafic (rutier, aerian), construirea hrilor de zgomot (8 miliarde costul) pentru o mai bun eviden, precum este harta Clujului care delimiteaz zonele cele mai poluate fonic i zonele cele mai linitite. Alte metode sunt directivele referitoare de zgomot, de exemplu, limita de expunere zilnic a zgomotului de 87 dB, mai ales pentru cei care au aa-zisele locuri de munc cu risc, unde sunt expui la niveluri ridicate de zgomot pe durata a peste un sfert din programul lor de lucru. n 2012 va intra n vigoare o reglementare mai sever ce va duce la scderea limitelor cu 5 dB. n condiiile actuale, se pune problema tehnologiei dac este destul, iar n cazul n care este, trebuie fcute carcetri mai detaliate i aciuni politice pentru un progres considerabil. n concluzie, dup cum spune i un proverb romnesc binele nu face zgomot, iar zgomotul nu face bine.

9. BIBLIOGRAFIE

12

Bibliografia conine 12 titluri de referin din literatura de specialitate i documentaie electronic.


1. Barnea, M. (1973): Efectele polurii mediului asupra omului, Editura Academiei

R.S.R, Bucureti, 1973, p. 73-90.


2. Buioca, C. D. (2005): Zgomotele i poluarea sonor, Editura Universitii, Petroani 3. Costea, M. (2008), Poluarea fonic, editura Universitii, Oradea. 4. Hung, Y.T., Pereira, N., Wang, L. (2005): Advcanced air and noise pollution control,

Handbook of Environmental Engineering, volume 2, Humana Press. 5. Goines, L., Hagler, L., Noise pollution-a modern plague, Southern Medical Journey, volume 100, number 3, March 2007, preluat de pe baza de date SpringerLink n data de 17 decembrie 2010.
6. Mihi,G., Pasre M., Simionescu, N. (2003): Poluare i protecie fonic. Editura

Academiei Brncui, Trgu Jiu. 7. Sahoo, G.C., Noise pollution-an overview, IJO & HNS, vol. 49, No. 2, April-June, 1997, preluat de pe baza de date SpringerLink n data de 17 decembrie 2010.
8. Ursoniu, C., Dumitrescu, C. (1978): Poluarea sonor i consecinele ei, editura Facla,

Bucureti.
9. www.primariaclujnapoca.ro 10.http://www.ecomagazin.ro/info/poluare-fonica/ 11.http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=106&rev=4 12.http://www.savevid.com/video/noise-pollution-noises-we-hear.html

13