CURS PRACTĠC 
DE LĠMBA TURCĂPRATĠK TÜRKÇE KURSUEMEL Emin

ALFABETUL LĠMBĠĠ TURCETÜRK DĠLĠNĠN ALFABESĠ 

Alfabetul limbii turce contemporane se bazează pe cel latin Ģi conţine ur -mătoarele litere: Aa,
Bb, Cc, Çç, Dd, Ee, Ff, Gg, Ğğ, Hh, Iı, Ġi, Jj, KK,Ll, Mm,  Nn, Oo, Öö, Pp, Rr, Ss, ġĢ, Tt, Uu,
Üü, Vv, Yy, Zz

Toate literele se citesc în orice poziţie Ģi numai într -un fel. Excepţie facelitera Ğğ care nu se
 pronunţă. 
Literele care deosebesc alfabetul turc de cel român sunt următoarele: Cc,Çç, Gg, Ğğ, Iı, Kk, Öö,
Üü, Yy

Cc –  se citeĢte ca litera g din alfabetul român urmat de e Ģi i ca de exem- plu în cuvintele: geantă,
gingaĢ. 

cam (djam) – geam
ceviz (djevìz)- nucă 
cuma (djumà)- vinery
cilt (djilt) – 1. piele.2. ten. 3. Volum

Çç –  se citeĢte ca litera c, din alfabetul român urmat de e Ģi i, ca de exemplu în cuvintele: centru,
cinema.
çekiç (cechìci)- ciocan
çiçek (cicèc) – floare
çekmece (cecmedjè) – sertar 
çocuk (ciodjùc) – copil

Gg –  în orice poziţie se citeĢte g

gazete (gazète) – ziar 
gemi – (ghemì) – nava
sevgi (sevghì) – dragoste
vergi (verghì) – impozit

Ğğ –  acestei litere i se spune în limba turcă yumuĢak g (iumuĢàc g). În limba română apare sub
denumirea de g mut. Se scrie numai după vocale. În pronun-ţarea de astăzi a dispărut, dar cu
toate că alf abetul turc contemporan este fone-tic, ea continuă să apară ca semn pentru a arăta că
vocala care stă înaintea ei se  pronunţă mai prelungit. 
dağ (da:) – munte
iğne (i:nè) – ac
eğlence (e:lendjè) –  distracţieoğlan (o:làn) –  băiat) 

Iı –  se citeĢte precum litera î românesc

ılık  (îlîc) –  călduţ 
 balık (balîc) –  peĢte 
kaĢık (caĢîc) –  lingură 
 

ıĢık (îĢîc) –  1. rază. 2. Lumină 

Kk  –este singura literă care corespunde sunetului Ģi literelor c sau k. 

kalem (calèm) – creion
kırk (cîrc) – patruzeci
 bakıĢ (bacîĢ) – privire
kapı (capî) –  uĢă 

Öö –  corespunde cu ö din germană sau cu eu din franceză. Se pronun-ţă prin rotunjirea mai
 pronunţată a buzelor decât la o, iar poziţia limbii estemai apropiată de palatul dur decât la
rostirea lui o.
ödev (ödèv) – 1. datorie; 2. sarcină; 3. temăgöl (göl) – lac
dört (dört) – patru
göz (ghöz) – ochi

Üü –  corespunde cu ü din germană Ģi cu u din franceză. Se rosteĢte prinrotunjirea ponunţată a

 buzelor. Limba este mai apropiată spre cerul gurii de-cât la u.
üzüm (üzüm) – strugure
ütü (ütü) –  fier de călcat 
gül (gül) – trandafir sözlük (sözlüc) –  dicţionar  

Yy –  se rosteĢte ca sunetul i din cuvintele româneĢti: ied, iepure. Corespunde sunetului j din
germană Ģi y din engleză. 
yardım (iardîm) – ajutor 
yedi ( iedì) –  Ģapte 
ayı (aiî) – urs
yay (iai) – arc

Lecţia 2 

ACCENTUL CĠRCUMFLEXĠNCELTME VE UZATM A ĠġARETĠ 

Acest semn se pune deasupra literelor a , i , ü, respectiv avem litereleâ , î , û Ģi arată că

aceste vocale se rostesc mai prelungit în poziţia anteri-oară, influenţând Ģi consoanele din jurul
lor. Trebuie să facem deosebire în-tre literele â , î , û Ģi grupele de litere ağ , iğ , ûğ . Grupele de
 

litere ağ , iğ ,üğ se rostesc prelungit Ģi în poziţia normală, iar literele, â , î , û , repetăm,se rostesc
 prelungit Ģi în poziţia mai anterioară. 

Aâ kar (car) –  zapadă 
kâr (chiar) –  câĢtig, profit 
hala (hàla) –  mătuĢa din partea tatălui 
hâlâ (ha:la:) –  încă 
rüzgâr (rüzghia:r) – vânt
selâm (sela:m) – 1. salut; 2. Compliment
lâle (la:le) – lalealâstik (la:stìc) – 1. elastic; 2. Cauciuc

Î î i l m î ( i l m i : - Ģ t i i n ţ i f i c  
insanî (insani:) – omenesc
manevî (manevi:) – spiritual
adlî (adli:) – juridic

Ü û s ü k û t ( s ü c h i ü : t )  –    l i n i Ģ t e  
mahkûm (mahcü:m) – condamnat
üslûp (üslü:p) – stil
hükûmet – guvern

ACCENTUL
VURGU

Accentul în limba turcă cade, în general, pe ultima silabă a cuvântului. 

güzel (ghüzèl) – frumos
dolap (dolàp) – dulap
yavaĢ (iavàĢ) – încet
yedi ( iedì) –  Ģapte 

Excepţii:
1. În cuvintele împrumutate din alte limbi Ģi care sunt alcătuitedin două silabe, accentul cade pe
 prima silabă: 
 balo (bàlo) – bal
 posta (pòsta) –  poĢtă 
kablo (càblo) – cablu
 banka (bànka) –  bancă 

ġi în denumiri geografice alcătuite din două silabe, accentul cade tot pe prima silabă: 
BükreĢ (BùkreĢ) –  BucureĢti 
Paris (Pàris) – Paris
Ġsveç (Ìsveci) – Suedia
 Norveç (Nòrveci) – Norvegia
 

2. În cuvintele constituite din trei sau patru silabe, accentul cade, în gene-ral, pe penultima
silabă: 
komposto (compòsto) – compot
termometre (termomètre) – termometru
Romanya (Romània) –  
(Almània) – Germania
Ġngiltere (Ġnghiltère) – Anglia
Köstence (Cöstèndje) –  Constanţa 

3. La unele denumiri geografice alcătuite din patru silabe, accentul cade pea doua silabă. 
Anadolu (Anàdolu) – Anatolia
Kastamonu (Castàmonu) – Castamonu

4.Excepţii, unde accentul cade pe ultima silaba:Bulgaristan-BulgariaHırvatistan (Hârvatistan) – 

Croaţia 

FORMULE DE SALUT

SELÂMLAMALAR 

Günaydın! (Günaidîn!) –  Bună dimineaţa! 

Ġyi sabahlar! (Ġi sabahlàr) –  Bună dimineaţa! 
Ġyi günler! (Ġi ghünlèr!) –  Bună ziua! 
Ġyi akĢamlar! ( Ġi acĢamlàr) –  Bună seara! 
Merhaba! (Mèrhaba!) – Salut!
Ġyi geceler! ( Ġi ghedjelèr!) –  Noapte bună! 
Forma de salutare Hayırlı geceler! (Haiîrlî ghedjelèr!) –  Noapte bună! are ca răspuns tot:
Hayırlı geceler ! sau Hayıra karĢı! - Noapte bună! 

La despărţire, în general, se salută în felul următor: 

Primul care salută:-
HoĢça kalın! (HoĢcià calîn) – La revedere!

Cel care răspunde: 

- Güle güle! (Gülè gülè!) – La revedere!

Sau : - Allah’a ısmarladık (Allah’à îsmarladîc!) - La revedere!

Ad litteram: V-am lăsat în paza Domnului! 
Răspunsul este tot: - Güle güle!
În prezent la plecare sau despărţire se mai folosesc:
-Ġyi günler! 
- Ġyi geceler! 

ADIN NE?

Adın ne? (Adîn nè?) –  Cum te cheamă? 

 

  Adınız ne? (Adînîz nè?) –  Cum vă cheamă?(dvs) 

Ġsminiz ne? (Ġsminiz nè?) –  Cum vă numiţi?(dvs) 
Ġsminizi söyler misiniz, lütfen? (Ġsminizì söylèr misiniz, lütfen?) -Vă rog, îmi spuneţi
numele dumneavoastră? 
Metin: - Adım Metin Güven.(Adîm Metin Güvèn) - Numele meu este… 
Eda : -Adım Eda Güven. (Adîm Edà Güvèn) 
Metin: - Annem AyĢe Güven (Annèm AiĢè Güvèn).-Mama mea…,Ba- bam Mehmet
Güven. (Babàm Mehmèt Ghiuvèn) -Tatăl meu … 
Eda: - Siz kimsiniz? (Siz chìmsiniz?) -Dvs. cine sunteţi? 
Öğretmen: - Ben öğretmenim. (Ben ö:retmènim.) -Eu sunt cadru didactic.
O öğrenci (O ö:rendjì) -El este elev (student).

ARMONĠA SUNETELOR  
SES UYUMU

Specificul foneticii limbilor altaice constă în exisenţa armoniei sunetelor. 

Având în vedere că limba turcă este o limbă aglutinantă, însuĢirea acestei legieste foarte
importantă. Sufixele au câte două, patru sau opt variante. Alipirealor la rădăcină /temă se face
conform legilor fonetice de bază, Ģi anume: 
I.Legea armoniei vocalice;
II.Legea armoniei consonantice.

LEGEA ARMONĠEĠ VOCALĠCE 

SESLĠLERĠN (ÜNLÜLERĠN) UYUMU 

Conform acestei legi vocalele dintr-un cuvânt Ģi sufixele pe care le primescsunt identice
sau asemănătoare. La rândul său această lege cuprinde: 
1.Armonia vocalică palatală; 
2.Armonia vocalică labială. 

ARMONĠA VOCALĠCĂ PALATALĂ 

BÜYÜK SESLĠ (ÜNLÜ) UYUMU 

După locul de articulare cele opt vocale în limba turcă : a , e , ı . i , o ,ö , u , ü se împart

în:
a)posterioare: a , ı , o , u: 
 

b)anterioare: e , i . ö , ü
Exemple de armonie vocalică palatală: 
ağaç (a:àci) – copac
çocuk (ciodjùc) – copila
kıl (acîl) – minte
okul (ocùl –  Ģcoală 
ekmek (ecmèc) – pâine
öğrenci (ö:rendjì) - elev, cursant, student
güzel (ghüzèl) – frumos
deniz (denìz) - mare,
Sufixele care se adaugă la derivare, declinare, conjugare sunt cu vocaleidentice sau
asemănătoare. Deci, rădăcina determină aspectul fonetic al cuvântului
okul (ocùl) - Ģcoală o k u l l a r ( o c u l l à r )  –   Ģ c o l i  
duygu (duigù) - sentiment duygular (duigulàr) – sentimente
kapı (capî) - uĢă kapıcı (capîdjî) - portar 
oğlan (o:làn) –  băiat oğlana (o:lanà) –  băiatului 
seyirci (seirdjì) - spectator seyirciler (seirdjilèr) – spectator 
vergi (verghì) - impozit verginin (verghinìn) - al impozitului

deniz (deniz) – mare, s. denize (denizè) - la mare

güneĢ (ghünèĢ) - soare güneĢe (ghüneĢè) - la soare

Fac excepţie de la această lege: 

a)cuvintele compuse:
ağabey (a:abèi) - frate mai mare
ayçiçeği (àicice:i) floarea-soarelui
hanımböceği (hanîmböge:ì) –  gărgăriţă 
hanımeli (hanîmelì) - caprifoi

 b) cuvintele împrumutate:

mektup (mectùp) – scrisoare
kitap (chitàp) - carte
 bahçe (bahcè ) –  grădină 
istasyon (istasiòn) –  haltă, (gară) 

c) câteva cuvinte de origine turcă: 

anne (annè) –  mamă 
elma (elmà) - măr  
kiraz (chiràz) –  cireaĢă 
inanmak (inanmàc) - a crede

Ģi sufixele fără variante: -yor , -ken,-daĢ -mtrak , -leyin.

În cazul absenţei armoniei vocalice, ultima silabă a cuvântului determinănatura vocalelor 
din sufixe. De exemplu:
kitap - kitaplàr 
 

istasyon - istasyonlàr 
otobüs - otobüslèr 

ARMONĠA VOCALĠCĂ
LABĠALĂKÜÇÜK SESLĠ (ÜNLÜ) UYUMU 

După forma de rotunjire a buzelor cele opt vocale ale limbii turce se impart în:
a)nelabiale (nerotunjite): a , e , ı , i ; 
b)labiale (rotunjite): o , ö , u , ü
Conform legii armoniei vocalice labiale, vocalele într-un cuvânt sunt labialeori numai
nelabiale.
De exemplu:
kayık (caiîc) –  barcă 
ekin (echìn) –  semănătură 
gezi (ghezì) – plimbare
odun (odùn) – lemn
köprü (chöprü) – pod
yolcu (ioldjù) –  călător  
Sufixele la derivare, declinare, conjugare, ca Ģi particulele interogative mı, mi, mu ,mü se
supun la fel acestei lege a foneticii limbii turce.
De exemplu:
satıĢ (satîĢ) – vânzare
giriĢ (ghirìĢ) – intrare
oturuĢ (oturùĢ) - modul de a se aĢeza
gülüĢ (ghülüĢ) – râs
kayıkçı mı? (caiîkcî mî?) - este barcadjiu?
gençlik mi? (ghencilìc mi?) - tinereţea? 
tuzluk mu? (tuzlùc mu?) - este solnită? 
gözlük mü? (ghözlük mü?) - sunt ochelari?

Legea această nu este aĢa răspândită. Are multe excepţii. De asemenea,numeroase sufixe,
fără cel puţin patru variante, nu-i se supun.

Lecţia 3 

CE ESTE? CĠNE ESTE?BU NE? 

BU NE ? BU KIM ?

BU NE?
 

Bu bir kitap. (Bu bir chitàp.) “Aceasta este o carte” 

Bu bir defter. (Bu bir deftèr.) “Acesta este un caiet” 

Bu bir kalem. (Bu bir calèm.) “Acesta este un creion” 

Bu bir ev. (Bu bir ev.) “Aceasta este o casă.” 

Bu bir masa. ( Bu bir màsa.) “ A c e a s t a e s t e o m a s ă ” 

Bu bir sandalye. (Bu bir sandàlie) “Acesta este un scaun.” 

Bu bir pencere. (Bu bir pèndjere.) “Aceasta este o fereastră.” 

Bu bir tebeĢir. (Bu bir tebeĢìr.) “Aceasta este o cretă” 

Bu bir sıra (Bu bir sîra) „Aceasta este o bancă, un rând” 

Bu bir dolap (Bu bir doláp) “Acesta este un dulap” 

Bu bir çanta (Bu bir ciánta) “Acasta este o geantă” 

Bu bir kapı. (Bu bir kapî.)  “Aceasta este o uĢă.” 

Bu bir duvar. (Bu bir duvàr.) “Acesta este un perete.” 

Bu bir perde. (Bu bir perdè.) “ A c e a s t a e s t e o p e r d e a . ” 

BU KĠM? 

Bu bir k ız (Bu bir kîz) „Aceasta este o fată” 

Bu bir oğlan (Bu bir o:làn)  “Acesta este un băiat” 

Bu bir kadın (Bu bir cadîn) „Aceasta este o femeie” 

Bu bir erkek (Bu bir erchèc) “Acesta este un bărbat.” 

Bu bir anne. (Bu bir annè.) “Aceasta este o mamă.” 

Bu bir baba. (Bu bir babà) “Acesta este un tată.” 

Bu bir öğretmen. (Bu bir ö:retmèn.) “Acesta este un învăţător.” 

 

LEGEA ARMONĠEĠ CONSONANTĠCE 

SESSĠZLERĠN (ÜNSÜZLERĠN) UYUMU 

Consoanele în limba turcă se împart în:

a)surde: ç , h , f , k , p , s , Ģ , t 
 b)sonore: b , c , d , g , j , l , m , n , r , v , y , z

Majoritatea cuvintelor în limba turcă au consoane surde sau sonore. Su-fixele, la fel, ca la
armonia vocalică se supun acestei legi. 

Un sufix dacă se supune la cele trei legi fonetice de armonie: vocalică  palatală, labială Ģi la cea
consonantică are opt variante: 
cam-cı,
örme-ci,
kuyum-cu,
göz-cü;
 balık -çı,
tarih-çi,
kuĢ-çu,
süt-çü

PREDĠCATUL NOMĠNAL LA TĠMPUL PREZENT PERSOANA A III-A

EK EYLEMĠN ġĠMDĠKĠ ZAMAN III. ġAHIS TEKĠLĠ 

Pronumele interogativ ne “ce” Ģi kim “cine” se pot folosi Ģi urmate de su-fixul predicativ
 –dir. Atunci Ģi răspunsul este folosit prin adăugarea a unuia dinsufixele: -dır, -dir, -dur, -dür; -tır,
-tir,-tur, -tür conform legilor armoniei voca-lice Ģi consonantice.
Precum aproape toate timpurile Ģi modurile în limba turcă, Ģi predicatulnominal are patru
forme la conjugare.

1. Forma afirmativă. Olumlu Ģekil. 

BU NEDĠR? 
Bu aynadır. (Bu ainàdîr.) “Aceasta este o oglindă.” 

Bu evdir. (Bu èvdir.) “Aceasta este o casă.” 

 

 
Bu okuldur. (Bu ocùldur.) “Aceasta este o Ģcoală.” 

Bu güldür. (Bu güldür.) “Acesta este un trandafir.” 

Bu ağaçtır. (Bu a:àçtîr.) “Acesta este un copac.” 

Bu çiçektir. (Bu cicèctir). “Aceasta este o floare.” 

Bu tuzluktur. (Bu tuzlùctur.) “Aceasta este o solniţă.” 

Bu otobüstür. (Bu otobüstür.) “Acesta este un autobuz.” 

BU KĠMDĠR ?

Bu avcıdır. (Bu avdjîdîr.)  “Acesta este un vânător.” 

B u sekreterdir. (Bu secretèrdir.) “Acesta este un secretar.” 

Bu memurdur. (Bu memùrdur. “Acesta este un funcţionar.” 

Bu yüzücüdür. (Bu iüzüdjüdür.) “Acesta este un înotător.” 

Bu diplomattır. (Bu diplomàttîr.) “Acesta este un diplomat.” 

Bu artisttir. (Bu artisttir.) “Acesta este un artist.” 

Bu Türk’tür. (Bu Türktür.) “Acesta este un turc.” 

2. Forma interogativă. Soru Ģekli. 

Forma interogativă a predicatului nominal la timpul prezent, persoana aIII-a singular, se
redă prin adăugarea conform legilor armoniei vocalice a uneia din particulele interogative mı ,
mi , mu , mü. Ele se citesc ca enclitice, îm- preună cu cuvântul pe care îl urmează, însă se scriu
separat

Particula interogativă în limba vorbită, în general, nu este însoţită de su-fixul predicativ. În limba
scrisă însă uneori se folosesc împreună Ģi atunci avemformele interogative: mıdır , midir , mudur 
, müdür.Răspunsul afirmativ se dă cu ajutorul adverbului evet “da”.- Bu bir kitap mı? (Bu bir 
chitàp mî?) “Aceasta e o carte?”- Evet, bu (bir) kitap. (Evet, bu (bir) kitàp.) “Da, aceasta e o
carte.”sau:- Bu kitap mıdır? (Bu chitàp mîdîr?) “Aceasta este o carte?”- Evet, bu kitaptır. (Evet,
 

 bu chitàptîr.) “Da, aceasta este o carte.”- Bu apartman mı? (Bu aprtmàn mî?) “Acesta e un
 bloc?”- Evet, bu bir apartman.(Evet, bu bir apartmàn.) “Da, acesta e un bloc.”sau:- Bu apartman
mıdır? (Bu apartmàn mîdîr?) “Acesta este un bloc?”- Evet, bu apartmandır. (Evet, bu
apartmàndîr.) “Da, acesta este un bloc.”- Bu çiçek mi? (Bu cicèc mi?) “Aceasta e o floare?”-
Evet, bu (bir) çiçek. (Evet, bu (bir) cicèc.) “Da, aceasta e o floare.”sau:- Bu bir çiçek midir? (Bu
 bir cicèc midir?) “Aceasta este o floare?”- Evet, bu bir çiçektir. (Evet, bu bir cicèctir.) “Da,
aceasta este o floare.” - Bu defter mi? (Bu deftèr mi?) “Acesta e un caiet?”- Evet, bu bir defter.
(Evet, bu bir deftèr.) “Da, acesta e un caiet.” 

sau:- Bu defter midir? (Bu deftèr midir?) “Acesta este un caiet?’- Evet, bu bir defterdir. (Evet, bu
 bir deftèrdir.) “Da, acesta este un caiet.” 

- Bu kutu mu? (Bu kutù m?) “Aceasta e o cutie?”- Evet, bu bir kutu. (Evet, bu bir kutù.) “Da,
aceasta e o cutie.”sau:- Bu kutu mudur? (Bu kutù mudur?) “Da, aceasta este o cutie?”- Evet, bu
 bir kutudur.(Evet, bu bir kutùdur.) “Da, aceasta este o cutie.”- Bu vapur mu? (Bu vapùr mu?)
“Acesta e un vapor?”- Evet, bu bir vapur. (Evet, bu bir vapùr.) “Da, acesta e un vapor.”sau:- Bu
vapur mudur? (Bu vapùr mudur?) “Acesta este un vapor?”- Evet, bu vapurdur. (Evet, bu
vapùrdur.) “Da, acesta este un vapor.” - Bu gözlük mü? (Bu gözlük mü?) “AceĢtia sunt
ochelari?” 

- Evet, bu gözlük. (Evet, bu gözlük.) “Da, aceĢtia sunt ochelari.”sau:- Bu gözlük müdür? (Bu
gözlük müdür?)- Evet, bu gözlüktür. (Evet, bu gözlüktür.)- Bu sözlük mü? (Bu sözlük mü?)
“Acesta e un dicţionar?”- Evet, bu sözlük.(Evet, bu sözlük.) “Da, acesta e un dicţionar.”sau:- Bu
sözlük müdür? (Bu sözlük müdür?) “Acesta este un dicţionar?”- Evet, bu sözlüktür.(Evet, bu
sözlüktür.) “Da, acesta este un dicţionar.” 

3.Forma negativă. Olumsuz Ģekil. Se obţine cu ajutorul cuvântului de negaţie değil ( cu e scurt)
“nu este.”La fel ca particulele interogative, în limba vorbită nu se foloseĢte însoţit de su-fixul
 predicativ. În limba scrisă apare uneori sub forma değil, uneori sub formadeğildir.Propoziţiile
negative care cuprind acest cuvânt pot începe cu adverbulhayır “nu”.- Bu kitap mı?- Hayır, bu
kitap değil, bu defter. ( Hàiîr, bu kitàp değìl, bu deftèr.)“Nu, aceasta nu e o carte, acesta e un
caiet.”sau:- Bu kitap mıdır? (Bu kitàp mîdîr?) “Aceasta este o carte?”- Hayır, bu kitap değildir,
 bu defterdir. (Hàiîr, bu kitàp deìldir, budefterdir.) “Nu, aceasta nu este o carte, acesta este un
caiet.”- Bu apartman mı? (Bu apartmàn mî?) “Acesta este un bloc?” 

- Hayır, bu apartman değil, bu enstitü. (Hàir, bu apartmàn deil, bu ensti-tü.) “Nu, acesta nu e un
 bloc, aceasta e o ınstituţie.”sau:- Bu apartman mıdır? (Bu apartmàn mîdîr?) “Acesta este un
 bloc?”- Hayır, bu apartman değildir, bu enstitüdür.(Hàir, bu apartmàn deildir,bu enstitüdür.) “Nu,
acesta nu este un bloc, aceasta este o instituţie.”4.Forma negativ-interogativă. Olumsuz-soru
Ģekli. 

Se obţine cu ajutorul cuvântului de negaţie değil ( cu e scurt) “nu este.”La fel ca particulele
interogative, în limba vorbită nu se foloseĢte însoţit de su-fixul predicativ. În limba scrisă apare
uneori sub forma değil, uneori sub formadeğildir.Propoziţiile negative care cuprind acest cuvânt
 pot începe cu adverbulhayır “nu”.- Bu kitap mı?- Hayır, bu kitap değil, bu defter. ( Hàiîr, bu
 

kitàp değìl, bu deftèr.)“Nu, aceasta nu e o carte, acesta e un caiet.”sau:- Bu kitap mıdır? (Bu
kitàp mîdîr?) “Aceasta este o carte?”- Hayır, bu kitap değildir, bu defterdir. (Hàiîr, bu kitàp
deìldir, budefterdir.) “Nu, aceasta nu este o carte, acesta este un caiet.”- Bu apartman mı? (Bu
apartmàn mî?) “Acesta este un bloc?” 

- Hayır, bu apartman değil, bu enstitü. (Hàir, bu apartmàn deil, bu ensti-tü.) “Nu, acesta nu e un
 bloc, aceasta e o ınstituţie.”sau:- Bu apartman mıdır? (Bu apartmàn mîdîr?) “Acesta este un
 bloc?”- Hayır, bu apartman değildir, bu enstitüdür.(Hàir, bu apartmàn deildir, bu enstitüdür.)
“Nu, acesta nu este un bloc, aceasta este o instituţie.”4 .Forma negativ-interogativă. Olumsuz-
soru Ģekli. Această formă se redă cu ajutorul cuvântului de negaţie değil Ģi particuleiinterogative
mi, deci se adaugă değil mi în forma scurtă sau değil midir în for -ma lungă. Se traduce “nu e, nu
este?”Răspunsul poate să fie afirmativ sau negativ. 
-
Bu gazete değil mi? (Bu gazète deìl mi?) “Acesta nu e un ziar?” 
-
Evet, bu gazete. (Evet, bu gazète.) ”Ba da, acesta e un ziar.” 

sau:- Hayır, bu gazete değil. (Hàiîr, bu gazète deìl.) “Nu, acesta nu e un ziar.”Se poate întreba Ģi
răspunde Ģi în felul următor:- Bu gazete değil midir?(Bu gazète değìl midir?)“Acesta nu este un
ziar?”- Evet, bu gazetedir. ( Evet, bu gazètedir.) “Da, acesta este un ziar.”sau:- Hayır, bu gazete
değildir. (Hàiîr, bu gazete değildir.)”Nu, acesta nueste un ziar.” 

- Bu otel değil mi? (Bu otèl deìl mi?) “Acesta nu e un hotel?”- Evet, bu otel, (Evet, bu otèl.) “Ba
da, acesta este un hotel.”sau:- Hayır, bu otel değil. (Hàiîr, bu otèl deil.) “Nu, acesta nu e un
hotel.”- Bu otel değil midir? (Bu otèl deìl midir?) “Acesta nu este un hotel?”- Evet, bu oteldir.
(Evet, bu otèldir.) “Da, acesta este un hotel.”sau:- Hayır, bu otel değildir. (Hàiîr, bu otèl deìldir.)
“Nu, acesta nu este unhotel.” 
Exerciţii 
:1.Adăugaţi particulele interogative la următoarele cuvinte:Bu öğrenci …?Bu sıra …?Bu çanta
…?Bu perde …?Bu avcı …?Bu ev …? 
Bu göl …?Bu mektup …?Bu hastane …Bu okul …?Bu köylü …?Bu istasyon …?Bu ütü ..?Bu
kablo …?Bu kapı …? 

2. Răspundeţi întâi afirmativ, pe urmă negativ la următoarele propoziţii:Bu çocuk mu?Bu kalem
mi?Bu göl mü?Bu iyi mi?

Bu oğlan mı?Bu güzel midir?Bu gül müdür?3. Traduceţi următoarele propoziţii Ģi răspundeţi
negativ:Bu çocuk öğrenci değil mi?Bu kitap sözlük değil mi?Bu sandalye güzel değil mi?Bu
tuzluk değil midir?Bu köy değil midir?4 4 . T r a d u c e ţ i î n l i m b a t u r c ă : - Acesta
cine este?- Acesta este un copil.- El este elev?- Da, el este elev.- Aceasta nu este o carte?- Nu,
aceasta nu este o carte. Acesta este un caiet.

Lecţia 4 
 NE VAR? NE YOK?KĠM VAR? KĠM YOK? 
-
Bu ne? (Bù ne?)
 

-
Bu bir oda. (Bu bir odà.)
-
Bu odada ne var? (Bu odadà ne var?) “Ce este în camera aceasta?” 
Bu odada masa, sandalye, dolap, kanepe var. (Bu odadà màsa, sandàl-e, dolàp, canepè var.) În
camera aceasta este o masă, un scaun, un dulap, (Ģi) o canapea.- Bu ne?
-
Bu bir sokak. (Bu bir socàc.)
-
Bu sokakta ne var? (Bu socactà ne var?) “Ce este pe strada aceasta?” 
-
Bu sokakta apartman, park, durak, mağaza var. (Bu socactà apartmàn,parc, duràc, ma:azà var.)
“Pe strada aceasta este un bloc, un parc, o staţie 
(de transport comun), (Ģi) un magazin” 
-
Bu ne?
-
Bu bir sınıf. (Bu bir sînîf.) 
-
Bu sınıfta ne var? (Bu sînîftà ne var?) “Ce este în clasa aceasta?” 
- Bu sınıfta sıra, kürsü, yazı tahtası var. (Bu sînîftà sîrà, cürsü, iazîtahtasî var.) “În clasa aceasta
este o bancă, o catedră (Ģi) o tablă”- Bu odada kim var?(Bu odadà kim var?) “Cine este în camera
aceasta?”- Bu odada bir oğlan var. (Bu odadà bir o:làn var.) “În camera aceastase află un băiat.) -
Bu sokakta kim var? (Bu socactà kim var?) “Cine se află pe stradaaceasta?” 

- Bu sokakta iĢçi, turist ve satıcı var. (Bu socactà iĢci, turist ve satıdjîvar.) “Pe strada aceasta se
află un muncitor, un turist Ģi un vânzător.” 
-
Bu sınıfta kim var? (Bu sînîftà kim var?) “Cine se află în clasa aceasta?”- Bu sınıfta bir öğrenci
ve bir öğretmen var.(Bu sînîftà bir ö:rengì ve bir  ö:retmèn var.) “În clasa aceasta sunt un elev Ģi
un cadru didactic.”Substantivele odada, sokakta, sınıfta sunt în cazul locativ, despre carevom
învăţa mai amănunţit la lecţia despre cazuri. 
CUVĠNTELE VAR ġĠ YOK  
Cuvântul var, vardır arată existenţa a ceva, a cuiva. Se poate traduce prinverbele “este, există” 
. 
Cuvântul yok, yoktur arată lipsa, inexistenţa a ceva, saua cuiva. Se poate traduce prin “nu este,
nu există.”Propoziţiile formate cu aceste cuvinte pot fi în diferite forme:1. În forma interogativă.
Soru ġekli. 
Forma interogativă cu verbele var Ģi yok se obţine cu ajutorul particulelor  interogative mı după
verbul var Ģi mu după verbul yok. Bineînţeles, răspunsul  poate să fie afirmativ sau
negativ.a ) R ă s p u n s
î n f o r m a
a f i r m a t i v ă : - Bu odada
televizyon var mı? (Bu odadà televiziòn var mı?) “În cameraaceasta este un televizor?”- Evet, bu
odada televizyon var. (Evet, bu odadà televiziòn var.) “Da, încamera aceasta este un televizor.”-
Bu evde misafir var mı? (Bu evdè misafìr var mı?) “În casa aceasta esteun musafir?”- Evet, bu
 

evde misafir var . (Evet, bu evdè misafìr var.) “Da, în casa aceas-ta este un musafir.”- Bu sokakta
tiyatro var mı? (Bu sokaktà tiyàtro var mı?) “Pe strada aceas-ta este un teatru?” 
- Evet, bu sokakta tiyatro var. (Evet, bu sokaktà tiyàtro var.) “Da, pe stra-da aceasta este un
teatru.”  b) Răspuns în forma negativă:- Bu gölde balık var mı?(Bu ghöldè balîc vàr mî?)”În acest
lac sunt peĢti?”- Hayır, bu gölde balık yok. (Hàiîr, bu göldè balîc ioc.) “Nu, în acest lacnu sunt
 peĢti.”- Bu lisede Ģarkıcı var mı? (Bu lisedè Ģarkîdjî var mı?) “În acest liceu suntcântăreţi?”-
Hayır, bu lisede Ģarkıcı yok. (Hàiîr, bu lisedè Ģarcîdjî ioc.) Nu, în acestliceu nu sunt cântăreţi.” 
Bu köyde sinema var mı? (Bu chöidè sinèma var mî?.) “În acest satexistă un cinematograf?”-
Hayır, bu köyde sinema yok. (Hàiîr, bu köydè sinèma ioc.) “Nu, în acestsat nu este un
cinematograf.”- Bu sınıfta bir Ģey var mı? (Bu sînîftà bir Ģèi var mî?) “În clasa aceastaeste
ceva?”- Hayır, bu sınıfta bir Ģey yok. (Hàiîr, bu sınıftà bìr Ģei ioc.) “Nu, în cla-sa aceasta nu este
nimic.” 
Atenţie 
: La întrebarea bir Ģey var mı? “este ceva? ”, accentul cade pe e , iar larăspunsul negativ bìr Ģey
yok “nu este nimic”, pe i.La întrebarea kimsè var mı? “este cineva?” accentul cade pe e. Răspun-
sul negativ este kìmse yok, “nu este nimeni” accentul cade pe i .

- Bu evde kimse var mı? (Bu evdè kimsè var mî?) “În casa aceasta esecineva?”- Hayır, bu evde
kimse yok. (Haiîr, bu evdè kìmse ioc.) “Nu, în casaaceasta nu este nimeni .” 
Răspunsul poate să fie Ģi afirmativ:- Evet, bu evde kimse var. (Evet, bu evdè kimsè var.) “Da, în
casa aceastaeste cineva.”2. Forma negativ-interogarivă. Olumsuz-soru ĢekliAceastă formă se
obţine prin adăugarea particulei interogative mu laverbul yok, deci avem formula yok mu? “nu
este?, nu există?” Răspunsul poa-te să fie var “ba da, este, există” sau hayır, yok “nu, nu este, nu
există,” sausimplu yok.a) Răspuns afirmativ cu var. 
-
Bu sokakta tiyatro yok mu? (Bu sokaktà tiyàtro yòk mu?) “Pe stradaaceasta nu este un teatru?” 
-
Bu sokakta tiyatro var. (Bu sokaktà tiyàtro var.) “Pe strada aceastaeste un teatru.” 
- Bu sınıfta Ģarkıcı yok mu? (Bu sînîftà Ģarcîdjî iòc mu?) “În clasa aceastanu este un cântăreţ?”-
Bu sınıfta Ģarkıcı var. (Bu sînîftà Ģarkîdjî var.) “Ba da, în clasa aceas-ta este un cântăreţ.” 
Răspuns negativ cu hayır, yok - Bu sokakta lokanta yok mu? (Bu socactà locànta iòc mu?) “Pe
stradaaceasta nu este un restaurant?”- Hayır, bu sokakta lokanta yok. (Hàiîr, bu sokaktà locànta
ioc.)- Bu sınıfta öğretmen yok mu? (Bu sînîftà ö:retmèn iòc mu?) “În clasaaceasta nu este un
cadru didactic?”- Hayır, bu sınıfta öğretmen yok. (Bu sînîftà ö:retmèn ioc.) “Nu, în clasaaceasta
nu este un cadro didactic.” Forma lunga la ne var, ne yok este ne vardır, ne yoktur . Se foloseĢte
rar.Expresia ne var, ne yok? se poate traduce “ce e nou?” Dacă nu este nimicnou, răspunsul este
 bir Ģey yok (Bìr Ģei ioc.) Se poate răspunde Ģi : Ġyilik -gü-zellik. (Ġilik, ghüzellik) “Bunătate Ģi
frumuseţe.” 
Exerciţii: 
1.Puneţi la forma interogativă următoarele propoziţii Ģi răspundeţi negativ:Bu sok akta lokanta
var.Bu odada perde var.Bu gölde kayık var.Bu evde çiçek var. 
Bu okulda öğretmen var.2. Puneţi la forma interogativă următoarele propoziţii Ģi răspundeţi afir -
mativ:Bu sokakta ağaç yok.Bu evde çocuk yok.Bu köyde lokanta yok.Bu dolapta defter yok.Bu
gölde balık yok.Bu odada ütü yok.5 . T r a d u c e ţ i î n l i m b a t u r c ă : 
-
În camera aceasta este un televizor?
 

-
 Nu, în camera aceasta nu este un televizor, este un radio.-
În clasa aceasta este un tablou?
-
 Nu, în clasa aceasta nu este un tablou, este o hartă.-
În casa aceasta este cineva?

-Da, în casa aceasta sunt: o femeie, un bărbat, o fată Ģi un băiat. 

Lecţia 5 
PLURALULÇOĞUL 
çiçek  –  çiçekler ağaç –  ağaçlar  öğrenci –  öğrenciler okul – okullar iĢçi –  iĢçiler avcı –  
avcılar  pencere – pencerelermasa – masalar ev –  evlerkız –  kızlar defter  –  defterleroğlan –  
oğlanlar gül –  güllerbalık –  balıklar deniz –  denizler kayık –  kayıklar gemi- gemilerdağ –  
dağlar seyirci – seyircileroda – odalar 
Sperăm, aţi înţeles că pluralul este format cu ajutorul sufixului –ler dupăcuvinte cu vocale
anterioare Ģi cu -lar după cele cu vocale posterioare.În cazul lipsei armoniei vocalice într -un
cuvânt, Ģtim că, ultima vocală de-termină vocala sufixului.anne – annelerkitap – kitaplar kardeĢ –  
kardeĢler mektup – mektuplar Ģair –  Ģairler “poet” televizyon – televizyonlar 
 NUMERALUL CARDĠNALASIL SAYILAR  
Birlikler Onluklar 1 – bir10 – on2 – iki20 - yirmi3 – üç30 – otuz
4 – dört40 –  kırk 5 –  beĢ50 – elli6 –  altı 60 –  altmıĢ7 – yedi70 –  yetmiĢ8 – sekiz80 – seksen9 –  
dokuz90 – doksan Numerele cu zeci Ģi unităţi se formează adăugând la zeci unităţile. Între elenu
se intercalează nici un cuvânt. Să vedem, de exemplu, numeralele de la 10 la20. 
11 – on bir 16 –  on altı12 – on iki17 – on yedi13 – on üç18 – on sekiz14 – on dört19 – on
dokuz15 –  on beĢReţineţi Ģi cuvintele yüz “o sută” Ģi bin “o mie”,Ģi puteţi folosi numeralulîn
limba turcă până la milyon “un milion”, chiar Ģi mai departe.Acuma să scriem cifre mai mari. Să
fim atenţi Ģi la ortografie.1986 –  bin dokuz yüz seksen altı28 567 – yirmi sekiz bin beĢ yüz
altmıĢ yedi549 743 –  beĢ yüz kırk dokuz bin yedi yüz kırk üç24 864 798 – yirmi dört milyon
sekiz yüz altmıĢ dört bin yedi yüz doksansekiz365 864 952 –  üç yüz altmıĢ beĢ milyon sekiz yüz
altmıĢ dört bin dokuzyüz elli iki 
 Notă 
: Numeralele yüz “o sută”, bin “o mie”, milyon “ un milion” se fo-losesc fără cuvântul bir în
faţă.Sınıfta yirmi bir sıra var.Sokakta üç sinema var.Otelde yüz kırk sekiz turist var.Evde üç
çocuk var.
 Numeralele se scriu împreună la operaţini financiare.Substantivul după numeral rămâne în
singular, deoarece cantitatea dejaexprimă numeralul. Numai dacă este vorba de personaje celebre
din literatură,substantivul uneori primeĢte sufixul pluralului: Ali Baba ve Kırk Haramiler  “Ali
Baba Ģi cei patruzeci de hoţi”, Üç SilâhĢörler “Cei trei muĢchetari”În caz de substantivizare
numeralul cardinal se poate folosi Ģi în plural:Üçler Konferansı “Conferinţa celor trei.” 
 NUMERALE NEHOTĂRĂTEBELGĠSĠZ SAYILAR  
Sınıfta 
çok 
öğrenci var.Evde 
birkaç  
kapı var.Kitaplıkta 
 

birçok 
kitap var.Denizde
 pekçok 
kayık yok.Hastanede 
az hasta 
yok.
 Numeralele nehotărăte în limba turcă sunt următoarele: 
1.az “puţin”, çok “mult”, biraz “puţin”, birçok “ mai mulţi”, birkaç “câţi-va”, pekçok 
“foarte mulţi”.2.Două sau mai multe numerale folosite una după alta în sens
aproxima-tiv sunt considerate la fel numerale nehotărâte:  beĢ-on kiĢi “cinci-zece persoane”üç-
dört kilo elma “trei- patru kilograme de mere”3. Num er al e neho tărât e sunt de as em enea
numeralele cardinale folositecu sufixul pluralului Ģi sufixele -ca, -ce: onlarca öğrenci “zeci
de elevi”, yüzler -ce memur “sute de funcţionari”, milyonlarca insan “milioane de oameni”.Să
citim următorul text Ģi să aflăm la ce întrebare răspund numeralele car -dinale Ģi numeralele
nehotărâte. 
KAÇ KĠTAP VAR? 
Eda: - Anne, kitaplıkta kaç kitap var?Anne: - 2843 kitap var.Eda: - Kaç sözlük var?Anne: - Çok 
sözlük var.Eda: - Türkçe-Romence Sözlük var mı?Anne: - Evet, var. Türkçe-Romence Sözlük 
sağ tarafta. Romence-TürkçeSözlük sol tarafta.Eda: -TeĢekkür ederim, anne. 
Sözler ve deyimler. Cuvinte Ģi expresiikaç –  cât, câţi, câtekitaplık –  bibliotecă (mobilă)Türkçe-
Romence - turc-românsağ tarafta –  pe partea dreaptăsol tarafta –  pe patea stângăteĢekkür ederim
 –  mulţumescExerciţii: 
1.Adăugaţi sufixul pluralului următoarelor substantive: öğret-men, memur, kitaplık, elma,
sözlüke, insan.2. Scrieţi cu litere următoarele cifre: 7, 29, 248, 432, 583, 28 962 751.3. Traduceţi
următoarele propoziţii în limba turcă:a) În parc sunt mulţi copii.b) În cameră sunt cinci
tablouri.c) În casă sunt patru camere.d) Pe strada aceasta sunt două Ģcoli.e) În hotelul acesta sunt
mulţi turiĢtif) În casă sunt câţiva musafiri. 
g) În dulap sunt cinci –Ģase caiete.4. Formaţi cinci propoziţii cu numerale nehotărâte. 
RECAPĠTULARE I 

TEKRARLAMA I
1.Citiţi următoarele
cuvinte:camçamgemisağlıkbalık   bilmececocukgazeteoğlanılık  geceçekmecegeziağaçsıcak  kapıcı
çekiçgitmekdoğrualtıgazeteciçantagüzelsoğukkırk  öğrencikutuütüyediöğlearkadaĢköylüyetmiĢsö
zkirazüzümseyir dörtokulküçükkayık  
2.
Adăugaţi sufixul pluralului următoarelor cuvinte: mağaza, arkadaĢ,deniz, satıcı, defter, göl,
seyirci, doktor.3.Scrieţi în limba turcă următoarele cifre cu cuvinte : 84 875, 17 624,35 967, 38
456.4.Puneţi în forma negativă următoarele propoziţii:a)Bu çocuk öğrencidir. 
 b)Bu film güzeldir.c)Bu evde çok insan var.d)Bu sokakta az araba vare)Bu fabrikada iki yüz iĢçi
var.f)Sağ tarafta bir enstitü var.5.Puneţi în forma interogativă următoarele propoziţii:a)Bu evde
televizyon var. b)Bu kitaplıkta iki bin beĢ yüz kitap var.c)Bu evde üç çocuk var.d)Bu odada altı
sandalye yok.e)Bu köyde iki sinema yok.f)Bu sokakta üç mağaza var.g)Bu fabrikada bin iĢçi
var.h)Bu otelde çok oda var.i)Bu sınıfta kırk öğrenci yok.  j)Bu mağazada altı satıcı yok.6.Puneţi
în forma interogatıvă, negativă Ģi negativ-interogativă următo-arele propoziţii: a)Bu bir 
öğrencidir.b)Bu bir sınıftır. 
 

c)
Bu bir fabrikadır.d)Bu bir iĢçidir,e)Bu bir doktordur.7. Răspundeţi afirmativ la următoarele
 propoziţii:a)Bu tablo mu?  b)Bu tebeĢir değil mi?c)Bu okul değil mi?d)Bu ev güzel mi?e)Bu ütü
değil mi?f)Bu hastane büyük mü?8.Răspundeţi negativ la următoarele propoziţii: 
a)Bu gölde balık var mı?  b)Bu film güzel mi? c)Bu sokakta otel yok mu?d)Sağ tarafta mağaza
var mı?e)Parkta çok insan var mı”f)Kitaplıkta sözlük var mı?9.Traduceţi în limba turcă:a)- Ce
este pe strada aceasta?- Pe strada aceasta este o casă, un bloc,un spital, un magazin. b)- Ce este în
clasa aceasta?- În clasa aceasta sunt o catedră, o tablă, o cretă Ģi un tablou.c)- Cine este în clasa
aceasta?- În clasa aceasta sunt un profesor Ģi 26 de elevi. 
d
d) - El cine este?- El este un pescar.e) - Vă rog, îmi spuneţi numele dvs.?- Numele meu este … f)
În parc sunt puţini oameni.g) Câte bănci sunt în clasa aceasta?f h ) S u n t m u l t e b ă r c i
 p e m a r e ? i) Sunt mulţi spectatori în cinematograf? 
Lecţia 6 
 NE YAPIYOR?
Öğretmen okuyor.Öğrenci yazıyor.Sever radyo dinliyor.Çocuk oynuyor.Bebek gülüyor.Ressam
resim yapıyor.Doktor muayene ediyor. 
SEVER TÜRK DĠLĠNĠ ÖĞRENĠYOR  
-
Günaydın, Sever! 

-
Günaydın, arkadaĢ! 
-
 Ne yapıyorsun? 
-
Türk dilini öğreniyorum. 
-
Sen Türkçe bilmiyor musun?
-
Biraz anlıyorum. Ġyi bilmiyorum. ġimdi Üniversite’de öğreniyorum.- BaĢarılar, Sever! HoĢça
kal!
-
TeĢekkür ederim. Güle güle!Sözler ve deyimler: 

 Ne yapıyor? – Ce face?okuyor  –  citeĢteyazıyor – scriedinliyor  – ascultăoynuyor –  se joacă bebek 

 –  bebeluĢgülüyor - râderessam – 1.pictor; 2. desenator resim yapıyor –  1. pictează; 2.
deseneazămuayene ediyor –  consultădil –  limbăöğreniyor –  învaţăarkadaĢ – prietenne
yapıyorsun? - ce faci?sen – tuTürkçe –  turceĢte bilmiyor musun? –  nu Ģtii?iyi – bine,
 bun bilmiyorum –  nu ĢtiuĢimdi – acum baĢarılar - succese
TĠMPUL PREZENTġĠMDĠKĠ ZAMAN 
Timpul prezent exprimă, la fel ca în limba română, o acţiune ce se des-făĢoară în momentul
vorbirii.Se formează prin adăugarea la rădăcina sau tema verbului a sufixului – yor urmat de
sufixele personale.Deci timpul prezent are următoarea formă:rădăcină (temă) +-yor+ sufixele
 personaleLa rădăcinile terminate în vocală se adaugă direct sufixul – yor, la cele ter-minate în
consoană se intercalează una din vocalele ı, i, u, ü conform legilor ar -moniei vocalice.Accentul
 

cade pe silaba care stă înaintea sufixului timpului.Ġnfinitivul în limba turcă se formează prin
adăugarea la rădăcina sau temaverbului a unuia din sufixele -mak sau – mek conform legii
armoniei vocalice palatale.

CONJUGAREA TĠMPULUĠ PREZENTġĠMDĠKĠ ZAMANIN ÇEKĠMĠ 

1.Forma afirmativă. Olumlu Ģekil.okumak a citi ben okuyorum eu citesc
sen okuyorsun tu citeĢtio okuyor el citeĢte  biz okuyoruz noi citimsiz okuyorsunuz voi citiţionlar 
okuyorlar ei citesc yazmak a scrie ben yazıyorum eu scriusen yazıyorsun tu scriio yazıyor el
scrie biz yazıyoruz noi scriemsiz yazıyorsunuz voi scrieţionlar yazıyorlar ei scriu bilmek a
Ģtiben biliyorum eu Ģtiusen biliyorsuntu Ģtiio biliyor el Ģtiebiz biliyoruznoi Ģtimsiz biliyorsunuz
voi Ģtiţionlar biliyorlarei Ģtiu sormak a întreba ben soruyorumeu întrebsen soruyorsun tu întrebio
soruyor el întreabă  biz soruyoruznoi întrebămsiz soruyorsunuz voi întrebaţionlar soruyorlar ei
întreabă gülmeka râde ben gülüyorumeu râdsen gülüyorsuntu râzio gülüyorel
râde biz gülüyoruznoi râdemsiz gülüyorsunuz voi râdeţionlar gülüyorlar ei râd 
 Notă: 
a) Dacă rădăcina verbului se termină în a sau e, aceste vocale sub 
influenţa lui y din sufixul prezentului se transformă a<ı , e<ibaĢlamak a începe ben baĢlıyorum
eu începsen baĢlıyorsun tu începio baĢlıyor el începe  biz baĢlıyoruz noi începemsiz
 baĢlıyorsunuz voi începeţionlar baĢlıyorlar ei începbeklemek a aĢtepta ben bekliyorum eu
aĢteptsen bekliyorsun tu aĢtepţio bekliyor el aĢteaptă biz bekliyoruz noi aĢteptămsiz
 bekliyorsunuz voi aĢteptaţionlar bekliyorlar ei aĢteaptă  b) Dacă prima silabă din rădăcina
verbului conţine o vocală labială, a dinultima silabă nu se transformă în ı, ci se rotunjeĢte între
 prima vocală din ră-dăcina Ģi vocala labială din sufixul timpului, Ģi devine u, iar e <ü. 
yoklamak a controla ben yokluyorum eu controlezütülemek a călca ben ütülüyorum eu calc

Uneori timpul prezent exprimă o acţiune în trecut. De exemplu: O dağagidiyor, kar yağıyor. “El
se duce la munte Ģi ninge (începe să ningă).Uneori exprimă o acţiune ce se va desfăĢura în viitor:
Babam yarın gidi-yor. “Tata pleacă mâine.”La verbele compuse se conjugă doar verbul
auxiliar.m u a y e n e e t m e k a
c o n s u l t a ben muayene ediyorum eu consultspor yapmak a face
sport  b e n s p o r y a p ı y o r u m e u f a c
s p o r t yardım etmek a ajuta   b e n y a r d ı m
e d i y o r u m e u a j u t 2.Forma negativă. Olumsuz ĢekilPentru a reda
forma negativă a timpului prezent se intercalează între rădă-cină Ģi sufixul timpului unul din
sufixele de negaţie –mı, -mi, -mu, -mü. Accen-tul cade pe silaba care stă înaintea
lor.y a z m a k a
s c r i e b e n
y a z m ı y o r u m e u n u
s c r i u s e n
y a z m ı y o r s u n t u n u
s c r i i o
y a z m ı y o r e l
n u s c r i e b i z
y a z m ı y o r u z n o i n u
 

s c r i e m siz yazmıyorsunuz voi nu scrieţio n l a r  

y a z m ı y o r l a r e i n u
s c r i u b i l m
e k a
Ģ t i b e n
 b i l m i y o r u m e u n u
Ģ t i u s e n
 b i l m i y o r s u n t u n u
Ģ t i i o
 b i l m i y o r e l
n u Ģ t i e b i z
 b i l m i y o r u z n o i n u
Ģ t i m s i z
 b i l m i y o r s u n u z v o i n u
Ģ t i ţ i o n l a r  
 b i l m i y o r l a r e i n u Ģ t i u  
y o r u l m a k a
s e o b o s i ben yorulmuyorum eu
nu mă obosescs e n y o r u l m u y o r s u n t u n u
t e o b o s e Ģ t i o
y o r u l m u y o r e l n u s e
o b o s e Ģ t e b i z
y o r u l m u y o r u z n o i n u n e
o b o s i m s i z y o r u l m u y o r s u n u z v o i
n u v ă o b o s i ţ i o n l a r  
y o r u l m u y o r l a r e i n u s e
o b o s e s c y ü z m e
k a
î n o t a b e n
y ü z m ü y o r u m e u n u
î n o t s e n
y ü z m ü y o r s u n t u n u
î n o ţ i o
y ü z m ü y o r e l n u
î n o a t ă b i z
y ü z m ü y o r u z n o i n u
î n o t ă m s i z
y ü z m ü y o r s u n u z v o i n u
î n o t a ţ i o n l a r  
y ü z m ü y o r l a r e  i n u î n o a t ă 3.
Forma interogativă. Soru Ģekli. Pentru a exprima această formă se foloseĢte particula mu. Ea se
adaugădupă sufixul prezentului Ģi înaintea sufixelor personale. Se scrie separat de te-ma timpului
 prezent. Nu are variante.
 Notă 
: pentru persoana a III-a plural se foloseĢte particula interogativă mıyorulmak a se obosi 
 

 b e n yo r u l u yo r m u y u m ? e u m ă o b o s e s c ?s e n y o r u l u y o r  
m u s u n ? t u t e o b o s e Ģ t i ? o y o r u l u y o r  
m u ? e l s e o b o s e Ģ t e ?  b i z y o r u l u y o r 
m u y u z ? n o i n e o b o s i m ? siz yoruluyor musunuz?
voi vă obosiţi?o n l a r y o r u l u y o r l a r m ı ? e i s e o b o s e s c ? 4. Forma negativ-
interogativă. Olumsuz-soru Ģekli.Aceasta formă este o combinaţie între formele negativă Ģi
introgativă. 
La tema negativă a timpului prezent se adaugă particula interogativă mu (mıla persoana a III-a
 plural) împreună cu sufixele personale. Accentul cade pesilaba care stă înaintea sufixului de
negaţie.çalıĢmak a munciben çalıĢmıyor muyum? eu nu muncesc? s en ç a lı Ģ m ı yo r 
musun? tu nu munceĢti? o ç a l ı Ģ m ı y o r  
m u ? e l n u m u n c e Ģ t e ? b i z
ç a l ı Ģ m ı y o r m u y u z ? n o i n u m u n c i m ? s i z
ç a l ı Ģ m ı y o r m u s u n u z ? v o i n u m u n c i ţ i ? o n l a r  
ç a l ı Ģ m ı y o r l a r m ı ? e i n u m u n c e s c ?  
 Notă 
: a) Verbul gitmek “ a se duce” a cărui rădăcină se termină în con-soana t, la adăugarea un i
înaintea sufixului timpului, acest t se sonorizează Ģise transformă în d. La formele negativă Ģi
negativ-interogativă t revine. 
1 . F o r m a a f i r m a t i v ă . O l u m l u Ģ e k i l ben gidiyorum biz gidiyoruzs e n
g i d i y o r s u n s i z
g i d i y o r s u n u z o
g i d i y o r o n l a r  
g i d i y o r l a r 2. Forma
negativă.Olumsuz Ģekil. b e n
g i t m i y o r u m b i z
g i t m i y o r u z s e n
g i t m i y o r s u n s i z
g i t m i y o r s u n u z o
g i t m i y o r o n l a r  
g i t m i y o r l a r   3. Forma interogativă.
Soru Ģekli. b e n g i d i y o r m u y u m ? b i z g i d i y o r 
m u y u z ? s e n g i d i y o r m u s u n ? s i z
g i d i y o r m u s u n u z ?
o g i d i y o r m u ? o n l a r  
g i d i y o r l a r m ı ? 4. Forma negativ-interogativă.
Olumsuz-soru Ģekli b e n g i t m i y o r m u y u m ? b i z
g i t m i y o r m u y u z ? s e n g i t m i y o r  
m u s u n ? s i z g i t m i y o r m u s u n u z ?
o g i t m i y o r m u ? o n l a r  
g i t m i y o r l a r m ı ? b) Dacă într-o  frază sunt două sau
mai multe predicate exprimate la timpul prezent, atunci sufixul personal poate fi omis, cu
excepţia ultimului predicat. Deexemplu: Siz okuyor, yazıyor ve soruyorsunuz. “Voi citiţi, scrieţi
Ģi întrebaţi.” 
Exerciţii 
 

: 1. Conjugaţi verbul almak “ a lua” în cele patru forme al tim- pului prezent.2. Traduceţi în
limba română:- Ne yapıyorsun, AyĢe? 
-
ÇalıĢıyorum. 

- Mehmet bey ne yapıyor? 

-
Mehmet bey de çalıĢıyor. 
-
Metin çalıĢmıyor mu? 
-
Metin çocuk. ÇalıĢmıyor, okuyor, oynuyor. 
-
Eda ne yapıyor? 
-
Eda okuyor.
-
Öğretmen ne yapıyor? 
-
Öğretmen yazıyor. 
3. Traduceţi în limba turcă: 
El învaţă limba turcă.Înţelegeţi turceĢte?Ce face vânzătorul?ġoferul conduce.Sever nu înoată.Eda
nu pictează.Vânzătorul nu vinde?Doctorul nu consultă?.Pictorul nu pictează?Metin face
sport?Copilul se oboseĢte.Copiii se joacă.Lecţia 7 
PROJE ENSTĠTÜSÜ’NDE 
Günaydın! 
-
Günaydın! 
-
Ö
zür dilerim, siz kapıcı mısınız? 
-
Evet, kapıcıyım. Kimi arıyorsunuz? 
-
Müdür beyi arıyorum. 
-
Siz kimsiniz?
-
Ben teknisyenim. Mobilya Fabrikası’nda çalıĢıyorum. 
-
Ġ 
yi. Müdür bey Ģu büroda bulunuyor. Buyurun.- Günaydın! Rahatsız ettiğim için özür dilerim. 
-
Rahatsız etmiyorsunuz. Buyurun, ne istiyorsunuz? A-a-a, siz MobilyaFabrikası’nda çalıĢmıyor 
musunuz?
Evet, orada çalıĢıyorum. 
 

-
ĠĢler iyi gidiyor mu? 
-
Evet, iyi gidiyor. Mobilya çok aranıyor. Atölye dar geliyor. Yeni atöl-ye için proje rica
ediyorum.
-
Memnuniyetle.Sözler ve deyimler: proje – proiectenstitü – institutözür dilerim –  scuzaţi vă
rogkapıcı - portar kimi –  pe cinearıyorsunuz (aramak) –  căutaţi (a căuta)müdür – director 
 bey – domnmobilya –  mobilăiyi –  1. bine; 2. bunĢu – acest büro – birou bulunuyor (bulunmak) –  
se află ( a se afla) buyurun (buyurmak) - poftiţi ( a pofti)rahatsız ettiğim için özür dilerim – cer 
scuze pentru deranjrahatsız etmiyorsunuz (rahatsız etmek) –  nu deranjaţi (a deranja)istiyorsunuz
(istemek) –  doriţi (a dori)orada –  acoloiĢ –  treabăiĢler iyi gidiyor mu? - treburile merg
 bine?aranıyor ( aramak) –  se caută ( a căuta) 
atölye – atelier dar  –  1. îngust; 2. Neîncăpător geliyor (gelmek) – vine ( a veni)için – pentrurica
ediyorum ( rica etmek) –  vă rog ( a ruga)memnuniyetle –  cu plăcere 
PREDĠCATUL NOMĠNALEK FĠĠL 
Predicatul nominal în limba turcă se formează prin alipirea sufixelor pre-
dicative la părţile de vorbire cu sens lexical. Formarea timpului prezent pentru persoana a III-a
singular deja aţi cunoscut-o la lecţia BU NEDĠR? 
TĠMPUL PREZENT AL PREDĠCATULUĠ NOMĠNALEK FĠĠLĠNĠN ġĠMDĠKĠ ZAMANI 
1 . F o r m a
a f i r m a t i v ă .
O l u m l u Ģ e k i l . Se
redă cu ajutorul următoarelor sufixe: 
Sing. p. I -ım, -im, -um, üm pl. p..I -ız, -iz, -uz, -üzp.II -sın, -sin, -sun, -sün p..II –sınız, -siniz, -
sunuz, -sünüzp.III –dır, -dir, -dur, -dür; p.III –dırlar, -dirler, -durlar,-dürler -tır, -tir, -tur, -tür p.III
 –tırlar, -tirler, -turlar, -türler 
Exemple
:r e s s a m
 p i c t o r   b e n r e s s a m ı m
e u s u n t p i c t o r s e n
r e s s a m s ı n t u e Ģ t i p i c t o r   o
r e s s a m ( d ı r ) e l e s t e p i c t o r  
 b i z r e s s a m ı z n o i s u n t e m
 p i c t o r i s i z r e s s a m s ı n ı z v o i s u n t e ţ i
 p i c t o r i onlar ressamdırlar ei sunt
 pictori(ressamlar)t e k n i s y e n
t e h n i c i a n ben teknisyenim eu sunt tehniciansen
teknisyensin tu eĢti tehniciano t e k n i s y e n ( d i r ) e l e s t e
t e h n i c i a n b i z t e k n i s y e n i z n o i s u n t e m
t e h n i c i e n i siz t ek n isy e n s i n i z v o i s u n t e ţ i
t e h n i c i e n i o nl ar te kn is ye nd ir l er ei s u nt
t e h n i c i e n i (teknisyenler)d o k t o r  
d o c t o r b e n
d o k t o r u m e u s u n t d o c t o r   Ģoför 
 

Ģofer  b e n Ģ o f ö r ü m e u s u n t Ģ o f e r    Dacă cuvântul se termină în

vocală, la persoana I-a singular Ģi plural seadaugă un y pentr u a evita formarea diftongului.
Exemple
:  b e n s a t ı c ı y ı m b i z
s a t ı c ı y ı z    b e n ö ğ r e n c i y i m b i z
ö ğ r e n c i y i z ben yolcuyum biz yolcuyuz yolcu –  drumeţ 

 ben köylüyüm biz köylüyüz2 . F o r m a

n e g a t i v ă .
O l u m s u z
Ģ e k i l .  AĢa cum aţi văzut la persoana a III-a singular forma
negativă se redă cuajutorul cuvântului de negaţie değil, la care se adaugă sufixele personale
fărăvariante.r e s s a m
 p i c t o r   ben ressam değilim eu nu sunt pictor s e n
ressam değilsin tu nu eĢti pictor o ressam
d e ğ i l ( d i r ) e l n u e s t e p i c t o r    b i z r e s s a m d e ğ i l i z
n o i n u s u n t e m p i c t o r i siz ressam değilsiniz voi nu sunteţi
 p i c t o r i onlar ressam değildirler ei nu sunt pictori(değiller) 
3.
Forma interogativă . Soru Ģekli.Pentru această formă se folosesc particulele interogative mı , mi , mu,
mü.Vă amintim că aceste particule se scriu separat, însă sufixele personale care seadaugă, se
scriu împreună cu ele. Pentru că la persoana I-a singular Ģi plural par -ticulele interogative se
termină în vocală Ģi sufixele personale încep cu o vocală,între ele se intercalează un y.Ģarkıcı
cântăreţ   b e n Ģ a r k ı c ı m ı y ı m ? e u s u n t c â n t ă r e ţ ? s e n
Ģ a r k ı c ı m ı s ı n ? t u e Ģ t i c â n t ă r e ţ ? o Ģ a r k ı c ı
m ı ( d ı r ) ? e l e s t e c â n t ă r e ţ ?  biz Ģarkıcı mıyız? noi suntem
cântăreţi?s i z Ģ a r k ı c ı m ı s ı n ı z ? v o i s u n t e ţ i c â n t ă r e ţ i ? onlar Ģarkıcı
mı(dırlar)? ei sunt cântăreţi? 
teknisyen ben teknisyen miyim? biz teknisyen miyiz?s e n t e k n i s y e n m i s i n ? s i z
t e k n i s y e n m i s i n i z ? o teknisyen mi(dir)? onlar teknisyen mi(dirler)?memur ben memur 
muyum? biz memur muyuz? ben müdür müyüm? Biz müdür müyüz?4.Forma negativ-
interogativă. Olumsuz-soru Ģekli.Această formă se redă cu ajutorul cuvântului de negaţie değil
urmat de particula mi împreună cu sufixele personale.Formulă: cuvântul + değil mi+sufixele
 personaleressam  b e n r e s s a m d e ğ i l m i y i m ? e u n u s u n t
 p i c t o r ? s e n r e s s a m d e ğ i l m i s i n ? t u n u e Ģ t i
 p i c t o r ? o r e s s a m d e ğ i l m i ( d i r ) ? e l n u e s t e
 p i c t o r ?  b i z r e s s a m d e ğ i l m i y i z ? n o i n u s u n t e m
 p i c t o r i ?
s i z r e s s a m d e ğ i l m i s i n i z ? v o i n u s u n t e ţ i p i c t o r i ? onlar ressam
değil(ler) mi? ei nu sunt pictori?değil mi(dirler)? 
Exerciţii 
:
1.
Conjugaţi cuvintele satıcı Ģi memur în cele patru forme ale predica-tului nominal.
 

2 . R e d a ţ i u r m ă t o a r e l e
 p r e d i c a t e n o m i n a l e d i n
 p r o p o z i ţ i i l a f o r m a negativă:Sever 
avcıdır.Ben turistim.O kapıcıdır.Siz memursunuz.Biz köylüyüz.Onlar teknisyendirler.O
sekreterdir.Sen doktorsun.3 . R e d a ţ i
u r m ă t o a r e l e p r e d i c a t e
n o m i n a l e l a f o r m e l e
i n t e r o g a t i v ă Ģ i n e - gativ-interogativă:Biz
öğrenciyiz.Siz müdürsünüz 
Onlar öğretmendirler.O turisttir.Ben kapıcıyım.Sen memursun.O sekreterdir.4. Traduceţi
următorul text în limba turcă: - Scuzaţi vă rog, sunteţi secretara?- Da, sunt secretara. Ce doriţi?-
Domnul director este în institut?- Domnul director este în birou.Lecţia 8Acıktım.Susadım. 

BUGÜN NE YAPTINIZ?
Metin: - Anne, acıktım.Eda: - Ben de acıktım.Anne: - Babayı bekliyoruz, çocuklar. Zil çalıyor.
Baba geldi.Baba: - Ġyi akĢamlar, AyĢe! Ġyi akĢamlar, çocuklar!Çocuklar: - Ġyi akĢamlar, baba!
HoĢ geldin!Baba: - HoĢ bulduk! Nasılsınız? Bugün ne yaptınız?Eda: - Sabahleyin kütüphanede
kitap, dergi okudum. Öğleden sonra  NeĢ’e geldi, anlattık.Baba: - Ne yapıyor NeĢ’e? Ġyi mi?Eda:
- Ġyi, selâm söyledi. 
Baba: - Sen ne yaptın, Metin?Metin: - Futbol oynadım.Baba: - Problem çözdün mü?Metin: -
…Anne: - Masa hazır, buyurun.Sözler ve deyimler:acıktım – mi-e foamesusadım – mi-e sete Ne
yaptınız? –  Ce aţi făcut? bekliyoruz (beklemek) –  aĢteptăm (a aĢtepta)zil –  sonerieçalıyor 
(çalmak) –  1.sună (a suna); 2. a cânta; 3. a furageldi (gelmek) –  a venit ( a veni)HoĢ geldin! –  
Bine ai venit!HoĢ bulduk! – Bine v-am găsit! 
 Nasılsınız?- Cum vă simţiţi?kütüphane –  bibliotecădergi – r evistăokudum (okumak) – am citit (a
citi)öğleden sonra –  după- amiazăanlattık (anlatmak) –  am stat de vorbă ( a sta de vorbă, a
 povesti)selâm söyledi (söylemek) –  trimite salutări (a trimite)futbol – fotbalProblem çözdün mü?
(çözmek) – Ai rezolvat probleme?(a rezolva, adeznoda)hazır – gata

TĠMPUL TRECUT DETERMĠNATBELĠRLĠ GEÇMĠġ ZAMAN 

Arată o acţiune desfăĢurată înaintea momentului vorbirii, la care vorbito-rul a fost martor.Se
formează cu ajutorul sufixelor –dı , -di , -du , -dü după temele verba-
le terminate în vocală sau consoană sonoră Ģi a variantelor sale –tı, -ti, -tu, -tüdupă temele
terminate în consoană surdă, la care se adaugă sufixele personale.Dacă scriem sufixele timpului
Ģi sufixele personale împreună avem urmă-torul tabel:sing. p. I –dım , -dim , -dum , -düm; –tım ,
-tim , -tum , -tümp.II-dın , -din , -dun , -dün; -tın , -tin , -tun , -tünp. III –dı , -di , -du , -dü; -tı , -ti
, -tu , -tü
 pl. p. I –dık , -dik , -duk , -dük; -tık , -tik , -tuk , -tük p.II –dınız , -diniz , -dunuz , dünüz; -tınız , -
tiniz ,- tunuz , -tünüzp.III-dılar , -diler, -dular, -düler; -tılar , -tiler , -tular , -tüler Exemple de
conjugare a timpului:1 . F o r m a a f i r m a t i v ă . O l u m l u
Ģekila l m a k a
l u a  ben aldım eu am luatsen aldın tu ai luato
a l d ı e l a
l u a t  b i z a l d ı k n o i a m
l u a t
 

siz aldınız voi aţi luatonlar aldılar ei au luatvermek “a da” ben verdim biz verdik sen verdin siz
verdinizo v e r d i o n l a r  
v e r d i l e r  
sormak “a întreba” b e n s o r d u m b i z s o r d u k s e n
s o r d u n s i z s o r d u n u z o s o r d u
o n l a r s o r d u l a r   y ü r ü m e k “ a m e r g e ” ben yürüdüm
 biz yürüdük sen yürüdün siz yürüdünüzo y ü r ü d ü o n l a r 
y ü r ü d ü l e r   atmak “a arunca”   b e n a t t ı m
 b i z a t t ı k   
s e n a t t ı n s i z a t t ı n ı z o
a t t ı o n l a r  
a t t ı l a r   gitmek “a se duce” b e n g i t t i m
 b i z g i t t i k s e n g i t t i n s i z
g i t t i n i z o g i t t i o n l a r  
g i t t i l e r   tutmak “ a prinde” ben tuttum biz tuttuk 
s e n t u t t u n s i z
t u t t u n u z o t u t t u
o n l a r  
t u t t u l a r   düĢmek “a cădea” b e n
d ü Ģ t ü m b i z
d ü Ģ t ü k   s e n d ü Ģ t ü n
s i z d ü Ģ t ü n ü z  
o d ü Ģ t ü o n l a r  
d ü Ģ t ü l e r   2.Forma negativă. Olumsuz
Ģ e k i l .  Se redă cu ajutorul sufixelor de negaţie – ma , -me care se intercalează în-tre rădăcină Ģi
sufixul timpului.Accentul cade pe silaba precedentă sufixului de negaţie.almak a
lua  b e n a l m a d ı m e u n u a m
l u a t s e n a l m a d ı n t u n u
a i l u a t

o a l m a d ı e l n u
a l u a t  b i z a l m a d ı k 
n o i n u a m l u a t s i z
a l m a d ı n ı z v o i n u a ţ i l u a t  
o n l a r a l m a d ı l a r e i n u a u
l u a t düĢmek   b e n d ü Ģ m e d i m b i z
d ü Ģ m e d i k   s e n d ü Ģ m e d i n s i z
d ü Ģ m e d i n i z o d ü Ģ m e d i
o n l a r d ü Ģ m e d i l e r  
3. Forma interogativă. Soru ĢekliLa forma afirmativă se adaugă particulele interogative.Accentul
cade pe particula interogativă.almak    b e n a l d ı m m ı ?
e u a m l u a t ? s e n a l d ı n
m ı ? t u a i l u a t ? o a l d ı
m ı ? e l a l u a t ?  biz aldık mı? noi am luat?siz aldınız mı? voi
aţi luat?onlar aldı(lar) mı? ei au luat?gitmek  b e n g i t t i m m i ?
 

 b i z g i t t i k m i ? s e n g i t t i n m i ?
s i z g i t t i n i z m i ? o gitti mi? onlar gitti(ler) mi?
sormak b e n s o r d u m m u ? b i z s o r d u k  
m u ? s e n s o r d u n m u ? s i z s o r d u n u z
m u ? o s o r d u m u ? o n l a r s o r d u l a r  
m ı ? ( s o r d u m u ? ) düĢmek     b e n d ü Ģ t ü m
m ü ? b i z d ü Ģ t ü k m ü ? s e n d ü Ģ t ü n
m ü ? s i z d ü Ģ t ü n ü z m ü ? o düĢtü mü? onlar  
d ü Ģ t ü l e r m i ? ( d ü Ģ t ü m ü ? ) 4. Forma negativ-interogativă. Olumsuz-soru ĢekliLa
forma negativă se adaugă particulele interogative.almak    b e n a l m a d ı m
m ı ? e u n u a m l u a t ? s e n a l m a d ı n
m ı ? t u n u a i l u a t ?  
o a l m a d ı m ı ? e l n u a
l u a t ?  b i z a l m a d ı k m ı ? n o i n u
a m l u a t ? s i z a l m a d ı n ı z m ı ? v o i n u a ţ i
l u a t ?
onlar almadı(lar) mı? ei nu au luat?vermek  ben vermedim mi? biz vermedik mi?sen vermedin
mi? siz vermediniz mi?o v e r m e d i m i ? o n l a r 
v e r m e d i ( l e r ) m i ? sormak  ben   sormadım mı? biz sormadık 
mı?sen sormadın mı? siz sormadınız mı?o sormadı mı? onlar sormadı(lar) mı?düĢmek  ben
düĢmedim mi? biz düĢmedik mi?sen düĢmedin mi? siz düĢmediniz mi?o düĢmedi mi? onlar 
düĢmedi(ler) mi? 
 Notă 
: La verbele compuse se conjugă doar verbul auxiliar.1. Forma afirmativă. Olumlu Ģekil.resim
yapmak  ben resim yaptım biz resim yaptık  sen resim yaptın siz resim yaptınızo resim yaptı onlar 
resim ya ptı(lar) 

muayene etmek b e n m u a y e n e e t t i m b i z
m u a y e n e e t t i k sen muayene ettin siz muayene ettinizo muayene
etti onlar muayene etti(ler)tedavi olmak “a se vindeca”t e d a v i oldum tedavi
olduk 2 .Forma negativă. Olumsuz Ģekilresim yapmak  resim yapmadım resim yapmadık resim
yapmadın resim yapmadınızresim yapmadı resim yapmadı(lar)muayene etmek  ben muayene
etmedim biz muayene etmedik sen muayene etmedin siz muayene etmedinizo muayene etmedi
onlar muayene etmedi(ler)

tedavi olmak t e d a v i o l m a d ı m t e d a v i
o l m a d ı k   3. Forma interogativă. Soru Ģekliresim yapmak r e s i m
y a p t ı m m ı ? r e s i m y a p t ı k m ı ? r e s i m y a p t ı n
m ı ? r e s i m y a p t ı n ı z m ı ? resim yaptı mı? resim yaptı(lar) mı? 
muayene etmek m u a y e n e e t t i m m i ? m u a y e n e e t t i k m i ? tedavi
olmak t e d a v i o l d u m m u ? t e d a v i o l d u k m u ? 4. Forma
negativ-interogativă.Olumsuz-soru Ģekliresim yapmak  r e s i m y a p m a d ı m m ı ?
resim yapmadık mı?resim yapmadın mı? resim
y ap ma dı nı z m ı? r e s i m y a p m a d ı m ı ? r e s i m
y a p m a d ı ( l a r ) m ı ? muayene etmek m u a y e n e e t m e d i m m i ? m u a y e n e
etmedik mi?
 

tedavi olmak t e d a v i o l m a d ı m m ı ? t e d a v i o l m a d ı k m ı ?  
Exerciţii: 
1 .Conjugaţi verbul yazmak la cele patru forme ale timpului tre-cut determinat.2. Traduceţi Ģi
transcrieţi verbele din următoarele propoziţii la formanegativă:Eda ve Metin acıktılar.Metin
 problem çözdü.Memur bekledi.Ressam resim yaptı.Teknisyen fabrikada çalıĢtı.Öğrenci kalem
aldı.Turist gitti.Misafir geldi. 
Traduceţi în limba turcă: 

- Mamă, Metin a plecat?- Nu, Metin este acasă.- Elif a luat caiete?- Da, Elif a luat 8 caiete.- Tu
nu ai scris?- Nu, nu am scris, acum scriu.- ġoferul nu a aĢteptat?- Nu, nu a aĢteptat, acum a
 plecat.

Lecţia 9 
KIYIDA
-
Merhaba!
-
Merhaba! Kısmetiniz bol olsun!- Sağ olun! Sizin de kısmetiniz bol olsun! Nasıl, bir Ģeyler 
tuttunuz mu?
-
O-o-o, sepet dolu.
-
O-o-o, gerçekten dolu. Gençlikte balıkçı mıydınız? 
-
Yo-o-o, balıkçı değildim, terziydim. Siz avukat değil miydiniz? 
-
Evet, avukattım. ġimdi emekliyim. Tuttum, tuttum, büyük bir balık tuttum.
-
ġanslısınız, doğrusu. Ben de Ģanslıyım. Bu gün güzel bir gün.Sözler ve
deyimler:42k ı y ı –  
m a l b a l ı k ç ı –  
 p e s c a r  nasıl – cum, ce fel yo-o-o – nu -u – u (în limba
uzuală)bir Ģey, bir Ģeyler – ceva terzi - croitor tutmak  – a prinde emekli -
 pensionar s e p e t  –    c o Ģ b ü y ü k  
 

 –  m a r e (adjectiv)dolu –  plinĢans - norocgerçekten –  întradevăr Ģanslı -

norocosgenç –  tânărdoğr usu - întradevăr gençlikte –  în tinereţe gün – zi

PREDĠCATUL NOMĠNAL LA TĠMPUL TRECUT

DETERMĠNATEK FĠĠLĠNĠN BELĠRLĠ GEÇMĠġ ZAMANI 
1. Forma afirmativă. Olumlu Ģekil. Are aceleaĢi sufixe ca predicatul verbal. Când cuvântul se
termină în vo-

cală, între temă Ģi sufixul timpului se intercalează un

y.a v u k a t
a v o c a t b e n
a v u k a t t ı m e u a m f o s t
a v o c a t s e n a v u k a t t ı n t u a i
fost avocato avukattı el a fost avocat  biz avukattık noi am fost avocatisiz avukattınız voi aţi fost
avocationlar avukattı(lar) ei au fost avocatiöğretmen  ben öğretmendim biz öğretmendiksen
öğretmendin siz öğretmendinizo öğretmendi onlar öğretmendi(ler)doktor  ben doktordum biz
doktorduk sen doktordun siz doktordunuzo doktordu onlar doktordu(lar)müdür ben müdürdüm
 biz müdürdük sen müdürdün siz müdürdünüzo müdürdü onlar müdürdü(ler)gençben gençtim biz
gençtik 
sen gençtin siz gençtinizo gençti onlar gençti(ler) balıkçı  ben balıkçıydım biz balıkçıydık sen
 balıkçıydın siz balıkçıydınızo balıkçıydı onlar balıkçıydı(lar)terzi ben terziydim biz terziydik sen
terziydin siz terziydinizo terziydi onlar terziydi(ler)2. Forma negativă. Olumsuz Ģekil. La partea
vorbirii cu sens lexical se adaugă cuvântul de negaţie değil 
împreună cu sufixele personale.avucat  ben avukat değildim eu nu am fost avocatsen avukat
değildin tu nu ai fost avocato avukat değildi el nu a fost avocat  biz avukat değildik noi nu am
fost avocaţisiz avukat değildiniz voi nu aţi fost avocaţionlar avukat değildi(ler) ei nu au fost
avocaţi 3.Forma interogativă. Soru Ģekli. Se redă cu particulele interogative mı, mi , mu , mü la
care se alipescsufixele timpului.avukat ben avukat mıydım? eu am fost avocat?sen avukat
mıydın? tu ai fost avocat?o avukat mıydı? el a fost avocat?  biz avukat mıydık? noi am fost
avocaţi?siz avukat mıydınız? voi aţi fost avocaţi?onlar avukat mıydı(lar)? ei au fost avocaţi? 
öğretmenben öğretmen miydim? biz öğretmen miydik?sen öğretmen miydin? siz öğretmen
miydiniz?o öğretmen miydi? onlar öğretmen miydi(ler)? doktor doktor muydum? doktor 
muyduk?
müdür müdür müydüm? müdür müydük?3. Forma negativ-interogativă. Olumsuz-soru Ģekli.Se
redă în felul următor: cuvântul cu sens lexical+ cuvântul de negaţie+  particula interogativă mi
împreună cu sufixele personale.avukat  ben avukat değil miydim?eu nu am fost avocat?sen
avukat değil miydin? tu nu ai fost avocat?o avukat değil miydi?el nu a fost avocat? 
 biz avukat değil miydik?noi nu am fost avocaţi?siz avukat değil miydiniz?voi nu aţi fost
avocaţi?onlar avukat değil miydiler? ei nu au fost avocaţi? 
Exerciţii 
: 1. Conjugaţi cuvântul teknisyen la cele patru forme ale predicatu-lui nominal la timpul trecut
determinat.

2. Transcrieţi la forma negativă următoarele propoziţii:a) Balıkçı gençlikte Ģofördü. b) Babam

fabrikada iĢçiydi.c) Turist bu gün hastaydı.d) Özür dilerim, siz arkadaĢ mıydınız?e) Avcı bu gün
Ģanslı mıydı?f) Ben bu okulda öğrenciydim. 
 

g
g) Küçük çocuk güzeldi.h) Oda büyüktü.h i) Çocuklar üçtü.i j) Müdür bey yeniydi.

k) Teyzem ihtiyardı.  j l) Atölye dardı.k 3. Traduceţi în limba turcă:a) CoĢul a fost plin. b)
Pescarul a fost norocos.c) Copilul n-a fost mare.d) Tata a fost muncitor în tinereţe.l e) Voi aţi
fost sănătoĢi?f) Mama a fost bolnavă.m g) Dvs.aţi fost pictor în România?n h) MaĢina a fost
mare.
o
i) Studentii au fost vesel.p j) ġoferii au fost obosiţi. 
q
k) Copiii erau cuminţi.r l) Bunicul a fost norocos.s 
Lecţia 10 
EV, EVĠN, EVE, EVĠ, EVDE, EVDEN 
Ev yenidir.Evin pencereleri geniĢtir.Elif eve gidiyor.Annem evi temizledi.Aile evde
toplandı.Metin evden çıktı.Metin okuyor.Metin’in kitapları temizdir.Metin’e sözlük 
verdi.Metin’i okulda gördü.Metin’de çanta var.Metin’den top aldım. 
BükreĢ baĢkenttir,BükreĢ’in sokakları temizdir.BükreĢ’e gidiyorum.BükreĢ’i
seviyorum.BükreĢ’te oturuyor.Tren BükreĢ’ten hareket etti.Sözler ve
deyimler:g e n i Ģ –  
l a r g g ö r m e k    –   
a v e d e a t e m i z  –  
curatbaĢkent - capitalătemizlemek –  a curăţasevmek – 1.a iubi.2. a-i plăceaaile – familieoturmak 
 –  1. a se aĢeza; 2. a locuitoplanmak – a se aduna, a se reuni hareket etmek  – 1. a porni; 2. a
seçıkmak –  a ieĢimiĢca 
CAZURĠLE 
ĠSMĠN HALLERĠ 
În propoziţiile de mai sus aţi văzut trei substantive în următoarele 
cazuri: Nominativev MetinBükreĢGenitiv evin Metin’in BükreĢ’inDativeve
Metin’eBükreĢ’eAcuzativ evi Metin’iBükreĢ’i.Locativ evde Metin’deBükreĢ’teAblativ evden
Metin’den BükreĢ’ten 

 Notă 
: Substantivele proprii primind sufixele cazuale în scris se despart prinapostrof.Cazurile limbii
turce răspund la următoarele întrebări: Nominativ ne?kim?neresi?Genitiv neyin?kimin?
neresinin?Dativ neye?kime? nereye?Acuzativ neyi?kimi?neresini?Locativ nede? kimde?
nerede?Ablativ neden? kimden? nereden?

CAZUL NOMĠNATĠV 

YALIN HAL
Subtantivul este în nominativ în următoarele cazuri:1. C â n d î n d e p l i n e Ģ t e f u n c ţ i a d e
subiect.
 Zil 
çalıyor. 
Öğrenc 
i yazıyor. 
 

Köstenc  
e güzeldir.2.Când îndeplineĢte funcţia de complement direct, exprimat  printr-
unsubstantiv nedeterminat cu precizie.Ben
kitap 
okuyorum.Balıkçı 
balık  
tutuyor.Annem bir 
vazo 
aldı.Vocativul se poate reda tot prin cazul nominativ Ģi atunci accentul cade pe prima silaba:
 Mètin 
, oku.
CAZUL GENĠTĠV 
ĠLGĠ HALĠ 
Acest caz exprimă posesia sau apartenenţa. Se formează cu ajutorul sufix-elor - ın , -in , -un , -ün
adăugate după rădăcini sau teme terminate în consoanăĢi –nın , -nin , -nun , -nün după cele
terminate în vocală.Sufixele acestui caz sunt accentuate. 
 Kızın 
defteri temizdir.
 Evin 
 pencereleri büyüktür.
Okulun 
zili çaldı. 
Gölün 
kıyısında balıkçılar balık tutuyorlar. 
Odanın 
kapısı açıktı. (a fost deschisă). 
 İşçinin 
arkadaĢları çoktur. 
 Köylünün 
 bahçesi güzeldi.

PREDĠCATUL NOMĠNAL LA CAZUL GENĠTĠV 

ĠLGĠ HALĠNDE EK FĠĠL 

Substantivul la cazul genitiv urmat de sufixele predicative de prezent sautrecut exprimă cui îi
aparţine sau a aparţinut obiectul sau fiinţa.1 . L a
t i m p u l p r e z e n t .
ġ i m d i k i
z a m a n d a . a) Forma afirmativă. Olumlu Ģekil. Bu kitap
 Eda’nındır. 
Yeni ev
işçinindir. 
Bu çanta
halamındır. 
 b) Forma negativă. Olumsuz Ģekil. Bu kitap
 

 Eda’nın değildir  
.Yeni ev
işçinin değildir. 
Bu çanta
halamın değildir  
.c) Forma interogativă. Soru Ģekli. 

Bu kitap
 Eda’nın mı(dır)? 
Yeni ev
işçinin mi(dir)? 
Bu çanta
halamın mı(dır)? 
d) Forma negativ-interogativă. Olumsuz –  soru Ģekli. Bu kitap
 Eda’nın değil mi(dir)? 
Yeni ev
işçinin değil mi(dir)? 
Bu çanta
halamın değil mi(dir)? 
2.
La timpul trecut determinat. Belirli geçmiĢ zamanda .a) Forma afirmativă. Olumlu Ģekil.Araba
mühendisindi.  
“MaĢina a aparţinut inginerului.”ġu bina 
belediyenindi  
. “Clădirea a aparţinut primăriei.”ġampiyon 
 Romanya’nındı 
. “Campionul a aparţinut României.”b) Forma negativă. Olumsuz Ģekil. Araba
mühendisin değildi. 
ġu bina 
belediyenin değildi. 
ġampiyon 
 Romanya’nın değildi. 
c) Forma interogativă. Soru ĢekliAraba
mühendisin miydi?  
ġu bina 
belediyenin miydi?  
ġampiyon 
 Romanya’nın mıydı? 
d) Forma negativ-interogativă. Olumsuz-soru
Araba
mühendisin değil miydi? 
ġu bina 
belediyenin değil miydi? 
ġampiyon 
 Romanya’nın değil miydi? 
 Notă 
 

: Predicatul nominal la cazul genitiv primeĢte sufixele Ģi altor timpuri,dar deocamdată noi putem
adăuga doar sufixele timpurilor studiate. 
Exerciţii: 
1. Declinaţi substantivele defter, Özel , BraĢov.2. Conjugaţi un predicat nominal la cazul
genitiv.3 . T r a d u c e ţ i î n l i m b a r o m â n ă : a) Sözlük Eda’nındı.  b) Bu top Metin’indi.c)
Atölye fabrikanındı.d) Ġyi proje genç mühendisindi.e) Güzel ev iĢçinin değil mi?f) Yeni
otobüsler belediyenindiler.g) Büyük tablo köylü ressamındı.4. Traduceţi în limba turcă
următoarele propoziţii:a) Băiatul a rezolvat probleme. 
t
 b) Tehnicianul a întrebat.u c ) P e s c a r u l a p r i n s u n p e Ģ t e .  
v
d) Domnul director a rugat realizarea unui proiect.
w e) În cameră este o floare. 
x
f) Doctorul a consultat un bolnav.
y
g) În Ģcoală este o secretară. 
z
h) Aceasta este geanta lui Metin?
aa
i) Acesta este caietul elevului?  b b j ) C a s a a c e a s t ă a a p a r ţ i n u t a v o c a t u l u i ?c c k )
C a sa a ce a st ă nu a a p ar ţ in u t p e sc a ru l ui ? d d m ) M a Ģ i n a e s t e a l u i
Ö z e l . ee n) MaĢina această nu este a ţăranului?5. Completaţi spaţiile libere cu sufixul
 predicatului nominal la genitiv:
ff 
A) la timpul prezent:a ) G ü z e l k i t a p ö g r e n c i …   b ) G e n i Ģ k a y ı k 
 b a l ı k ç ı … c ) Y e n i p r o j e b u m ü h e n d i s … d e ğ i l d i r . d ) B u a r a b a p a t r o n … d e ğ i l
m i … ? B) la timpul trecut determinat:a ) K a m y o n Ģ o f ö r …  
 b ) K u k l a k ı z … d e ğ i l … c ) D e f t e r ö ğ r e t m e n … m i … ? d) Vila mühendis… değil
mi…? 

RECAPĠTULARE II 

TEKRAR II

1.Conjugaţi verbele öğrenmek, oynamak, beklemek în cele patru for -me ale timpului prezent.

2. Completaţi verbele din următoarele propoziţii cu sufixele timpului prezent Ģi cele personale: 

A) în forma afirmativă: 
 

 
- Ne yapı ...., Eda? 
- Ders çalıĢı… 
- Metin ne yap…? 

gg a) Ressam bu odada resim yap… 

 b ) B a l ı k ç ı d e n i z d e b a l ı k t u t …  
c) Ben üniversitede oku… 

hh d) Satıcı mağazada sat… 

e) Yolcu durakta bekli… 

B) în forma negativă: 

a) Eda yüz… 
ii  b) Annem mektup bekle… 
c) Sen futbol oyna… 
d) Biz trende gazete oku… 
e) Onlar çocuk, çalıĢ… 
g) Ben Mobilya Fabrikası’nda çalıĢ… 
h) Siz mektup yaz… 

 j C) în forma interogativă: 

a) Babam oku… 
kk   b) Hasan yorul… 
c) Sever Türkçe bil… 
ll d) Sen denizde yüz… 
e) Biz dergi al… 
mm f) Siz tenis oyna… 

D)în forma negativ-interogativă 

a) ĠĢçi bu fabrikada çalıĢ… 
 b) Satıcı elma sat… 
c) Sen üniversiteye git… 
d) Siz parkta dinlen… 
e) Metin problem çöz… 
f) Çocuk yorul… 

nn 3. Conjugaţi cuvintele iĢçi, teknisyen, müdür, satıcı ca predicat nominalîn cele patru
forme ale prezentului.

4. Completaţi predicatul nominal din următoarele propoziţii cu sufixeletimpului prezent

Ģi cele personale: 

A)la forma afirmativă: 

 

 
a) Ben teknisyen … 
 b) Ablam doktor … 
c) Sen Ģanslı … 
d) Siz balıkçı … 
e) Bu çocuklar öğrenci … 
f) Bu tablo güzel… 
oo g) Annem öğretmen… 

B) la forma negativă: 
a) Elif memur … 
 b) Siz ressam … 

 pp c) Babam Ģoför … 

d) Biz misafir … 

e) Onlar turist … 
qq f) Annem genç… 
g) Hasta bu gün iyi… 

C) la forma interogativă: 
rr  a) Ben artist … 
 b) Misafir kapıcı … 
c) Bu kız sekreter … 
d) Köylü memur … 
e) Siz memur… 
g) Bu ailede çocuklar öğrenci … 

D) Forma negativ-interogativă: 
a) Bu k adın doktor … 
ss  b) Bu tablo güzel … 
tt c) Balıkçı bu gün Ģanslı… 
uu d) Onlar hasta … 
e) Ben Ģoför … 
f) Hastane temiz … 
v g) Sibiu güzel … 

5. Conjugaţi verbele öğrenmek, sürmek, satmak în cele patru forme aletimpului trecut
determinat.
6. Completaţi verbele din următoarele propoziţii cu sufixele timpuluitrecut determinat Ģi cele
 personale:
A) în forma afirmativă: 
a) Metin düĢ… 
w  b) Eda bil… 
c) Turist acık… 
d) Terzi gel… 
 

  e) Biz teĢekkür et… 

f) ĠĢçiler dolap yap… 
g) Öğretmen sor… 
h) Çocuk susa… 
xx B) în forma negativă: 
a) Teknisyen büroda bekle… 
 b) Metin problem çöz… 
c) Ablam mektup yaz… 
yy d) Bu sabah gazete gel… 
e) Artist bu filmde oyna… 
zz f) Sabahleyin kütüphanede oku… 
g) Öğleden sonra dergi al… 
aaa h) Sabahleyin çay iç… 

C) în forma interogativă: 
a) Metin düĢ… 
 bbb  b) Müdür bey gel… 
c) Sen çiçek al… 
d) Turistler çok yürü… 
ccc e) ĠĢçiler mobilya yap… 
f) Sen balık tut… 
ddd g) Siz bilet al… 
h) NeĢ’e çok anlat… 
D) în forma negativ-interogativă: 
a) Bugün hasta acık… 
 b) Biz sabahleyin süt al… 
c) Ressam parkta resim yap… 
d) Sen gazete ver… 
e) Öğrenci okula git… 
f) Teknisyen proje yap… 
g) Siz öğleden sonra büroda çalıĢ… 

7. Completaţi predicatul nominal din următoarele propoziţii cu sufixele timpului trecut

determinat Ģi sufixele personale:

A) în forma afirmativă 
a) Ben teknisyen… 
ee e  b) Biz bu ok uld a öğr enc i… 
c) Ablam doktor… 
d) Sen Ģanslı... 
e) O fabrikada müdür… 
f) Biz bu okulda öğrenci… 
f f f  g) Sen enstitüde memur… 

h) Onlar Ģehirde mühendis… 

 

B) în forma negativă: 
a) Yol geniĢ … 
 b) Ev yeni … 
ggg c) Onlar bu enstitüde mühendis … 
d) Park sağ tarafta … 

hhh e) Sözlük kitaplıkta … 

iii f) Ben büroda … 
 jjj g) O okulda müdür … 
h) Parkta ağaçlar büyük… 

C) în forma interogativă: 
a) Müdür bey gençlikte teknisyen … 
 b) Onlar iyi arkadaĢ … 
c) Belediye gerçekten büyük … 
d) Siz enstitüde mühendis … 

e) Traktör köylünün …f) Sen bu okulda öğretmen …g) O belediyede mühendis … 

D) î
n forma negativ-interogativă:a) Sen bu enstitüde mühendis … 
kkk 
 b) O belediyede memur …c) Sen atölyede teknisyen …d) Biz köyde öğretmen …e) Onlar 
hastanede doktor …lll f) Sen okulda iyi öğrenci …g) Baban BükreĢ’te mühendis … 

Lecţia 11ĠĢe gidiyorum.Eve dönüyorumAkĢama kadar çalıĢıyorum. 

NEREYE GİDİYORSUN? 
Orhan bey: -
Ġ 
yi günler, Mehmet bey!Mehmet bey: - Ġyi günler, Orhan bey! Ne yapıyorsun? Nereye
gidiyorsun?Orhan bey: - TeĢekkür ederim, iyiyim. ĠĢe gidiyorum. Sen ne yapıyorsun?Mehmet
 bey: - Eve dönüyorum. Babam hasta, doktora götürdüm.Orhan bey: - GeçmiĢ olsun!Mehmet bey:
- Sağ ol! Kitabı okudun mu?Orhan bey: - Çok beğendim. Fikriye’ye verdim, Ģimdi o okuyor. 
Mehmet bey: - ReĢat Nuri’yi kim beğenmiyor?! 
Orhan bey: - Ben Sabahattin Ali’yi de çok beğeniyorum. Büyük bir psikologve gerçekçi.Mehmet
 bey: - Evet, insanları iyi tanıyor. DüĢünce ve duyguları çok iyi an-latıyor. Ben pazarları akĢama
kadar okuyorum.ĠĢe acele ediyorsun, görüyorum.Orhan bey: - HoĢça kal!Mehmet bey: - Güle
güle!Sözler ve deyimler:nereye – unde, încotro insan –  omiĢ - 1. muncă. 2. servici tanımak – a
cunoaĢtedönmek  –  a se întoarce düĢünce - gândgötürmek  – a duce duygu –  sentimentgeçmiĢ
olsun! –  însănătoĢire grabnică! pazar –  1.duminică.2.piaţă 

sağ ol –  teĢekkür ederim pazarları – în zilele de dumi- beğenmek – a-i plăcea nică psikolog –  
 psiholog akĢama kadar – până searăgerçekçi – realist acele etmek  –  a se grăbi 
CAZUL DATİV 

YÖNELME HALİ 
 

 
Substantivele care îndeplinesc funcţia de complement indirect Ģirăspund la întrebările kime?
“cui?, pe cine?”, neye? “în ce?, la ce?”, suntîn dativ Ģi primesc sufixele – a , -e după rădăcina sau
tema terminate înconsoană Ģi – ya, -ye după cele terminate în vocală. 
 Bir arkadaşa 
rastladım. kime? “L-am întâlnit pe un prieten.” 
 Doktora 
sordum. kime? “L-am întrebat pe doctor.” 
 Altına 
gümüĢ karıĢtırdılar. neye? “În aur au adăugat (amestecat)argint.” 
Süte 
Ģeker koydum. neye? “Am pus zahăr în lapte.” 
Satıcıya 
rica ettim. kime? “L-am rugat pe vânzător.” 
Öğrenciye 
verdim. kime? “ Ġ-am dat studentului.” 
Salataya  
tuz koydum. neye? “Am pus sare în salată.”Top 
 fileye 
rastladı. neye? “Mingea a nimerit în plasă.”Dativul îndeplineĢte Ģi funçţia de complement
circumstanţial de loc, detimp. Atunci răspunde la întrebările nereye? “încotro?, unde?”, ne
vakitekadar?, ne zamana kadar? “până când?”. 
Okula 
gidiyorum. nereye? “Mă duc la Ģcoală.” 
 Eve 
dönüyorum. nereye? “Mă întorc acasă. 

 Fabrikaya  
gitti. nereye? “S-a dus la fabrică.” 
 Fakülteye 
girdi. nereye? “A intrat la facultate,” 
 Akşama kadar  
çalıĢtı. ne vakite kadar?, ne zamana kadar?“A muncit până seara.” 
 Bu zamana kadar 
uçak yoktu. ne zamana kadar?, ne vakite kadar?“Până acum n-a existat avion.” 
CAZUL ACUZAT  
İ 
V
YÜKLEME HALİ 

Sufixele cazului acuzativ sunt: -ı ,-i,-u, -ü după rădăcini sau teme ter -minate în consoană Ģi 

-yı, -yi, -yu, -yü după cele terminate în vocală. Răs- punde la întrebările kimi? “pe cine?”, neyi?
“ce?”, neresini? “unde?”.Complementul direct este exprimat prin cazul acuzativ în
următoarelesituaţii:1.Când obiectul este deja cunoscut vorbitorilor, este individualizat, sepa-rat
din masa generală a obiectelor de acelaĢi fel. 
 

Kitabı 
okudun mu? neyi? “Ai citit cartea?” 
Defteri
aldım. neyi? “Am luat caietul.” 
Mektubu
yazdı. neyi? “A scris scrisoarea.” 
Gölü
gördük. neyi? “Am văzut lacul.” 
Babayı 
 bekliyoruz. kimi? “Îl aĢteptăm pe tata.” 
Öğenciyi 
dinledi. kimi? “L-a ascultat pe elev.” 
Sorumluyu
karĢıladı. kimi? “L-a întâmpinat pe responsabil.” 
Müdürü
selâmladı. kimi? “L-a salutat pe director.” 

2. Când este exprimat printr-un substantiv propriu:

Orhan’ 
ı gördüm. kimi? “L-am văzut pe Orhan.” 
Köstence’yi 
 beğendim. neresini? “Mi-a placut Constanţa.” 
Eminescu’yu 
okudum. kimi? “L-am citit pe Eminescu.” 
3. Când este exprimat printr-un nume cu sufix posesiv:
Babamı 
doktora götürdüm. kimi? “L-am dus pe tata la doctor.” 
Çantamı 
aldım. neyi? “Mi-am luat geanta.” 
Kitabını 
okuduk. neyi? “Ġ-am citit cartea.” 
Exerciţii 
: 1. Adăugaţi sufixele cazului dativ următoarelor cuvinte:okul kütüphane fabrikadeniz dağ
sinema
ressam arkadaĢ kıyı2. Adăugaţi sufixele cazului acuzativ următoarelor cuvinte:insan iĢçi
denizdüĢünce cam odatebeĢir tablo memur 3. Completaţi spaţiile libere cu sufixele potrivite:a)
ġoför BükreĢ’… gitti.  b) Öğrenci okul… gitti mi?c) Mehmet, Orhan Kemal’… okudu.d) Ressam
göl… gördü.e) Eda kütüphanede Elif’… rastladı.f) ĠĢ… acele ediyor musun?g) Mühendis
sabah… kadar çalıĢtı. 

h) Hasta… doktor… götürdük.i) Teknisyen kapıcı… sordu.î) Müdür teknisyen… aramadı mı?j)
Top deniz… düĢtü mü?k) Çanta… arkadaĢ… hediye etti mi?l) ġair Ģiir… yazmadı mı?m) Artist
rol… biliyor mu?mmm 4. Traduceţi în limba turcă:a)Sever s-a dus la universitate.b)Ġ-am dat
caietul lui Sever.c)Ġ-am dat scrisoarea lui AyĢe.d)Mingea a nimerit geamul 
 

e ) A m
r u g a t - o
 p e m a m a
m e a . f ) E l
a p u s
c u t i a î n
d u l a p . g ) P e
s t r a d ă l - a m
î n t â l n i t p e
 p e s c a r . h ) M e t
i n n u s - a
d u s l a
 b i b l i o t e c ă .  Lecţia 12 
NEREDE? 
- E d a n e r e d e ? - A y Ģ e
h a n ı m n e r e d e ? - Eda okulda. - AyĢe hanım evde.-
M e t i n n e r e d e ? - M e h m e t
 b e y n e r e d e ?
- M e t i n p a r k t a . -
M e h m e t b e y i Ģ t e  

- Tren saat kaçta geldi?- Mağazalar ne vakit açık? 

--
Tren saat beĢte geldi.- Mağazalar sabahtan akĢama
kadar açık. 
CAZUL LOCATİV 

BULUNMA HALİ 
Cazul locativ exprimă unori raporturi spaţiale Ģi temporale. Se formează cusufixele – da , -de
după cuvinte terminate în vocală sau consoană sonoră Ģi – ta, -tedupă cele terminate în consoană
surdă.În raporturi spaţiale răspunde la întrebările: nede “în ce”, kimde “la cine,”nerede “unde”. 
 Havada 
oksijen var. nede? “În aer există oxigen.” 
Üzümde 
vitamin var. nede? “ Strugurii conţin vitamine.”Bu 
kumaşta 
yün var. nede? “Stofa aceasta conţine lână.” 
Bu
bilezikte 
gümüĢ var. nede? “Brăţara aceasta conţine argint.” 
 Arkadaşımda 
yeni kaset var. kimde? “Prietenul meu are o dischetă nouă.” 
Teyzemde  
güzel albümler var. kimde?” MătuĢa mea are albume frumoase.” 
 Avukatta 
 

deliller var. kimde? “Avocatul are dovezi.” 

 Mehmet’te 
yeni kasetçalar var. kimde? “Mehmet are un casetofon nou.”ĠĢçi 
 fabrikada 
çalıĢıyor. nerede? “Muncitorul lucrează la fabrică.”Mühendis 
enstitüde  
 proje yapıyor. nerede? “Ġnginerul face proiecte lainstitut.”Ressam 
 parkta 
resim yapıyor. nerede? “Pictorul pictează în parc.”Bu 
 sepette 
elma yok. nerede? “În acest coĢ nu sunt mere.” 
Bu
 yüzyılda 
 büyük icatlar yapıldı. ne vakit?, ne zaman?“În secolul acesta s-au făcut invenţii mari.”Saat 
8’de 
dersler baĢlıyor. ne zaman?, saat kaçta?“La ora opt încep lecţiile.” 
PREDİCATUL NOMİNAL LA CAZUL LOCATİVYERLİK HALİNDE EK EYLEM 
Substantivul la cazul locativ primind sufixele predicative devine predicatulnominal al propoziţiei
Ģi arată unde se află fiinţa sau obiectul. Il conjugăm, deo-camdată, la timpurile studiate.I.Timpul
 prezent. ġimdiki zaman. 1 . F o r m a a f i r m a t i v ă . O l u m l u Ģ e k i l 
evde b e n e v d e y i m e u
s u n t î n c a s ă sen evdesin tu eĢti în
casăo e v d e ( d i r ) e l
e s t e î n
c a s ă b i z
e v d e y i z n o i s u n t e m
î n c a s ă s i z
e v d e s i n i z v o i
s u n t e ţ i î n c a s ă o n l a r  
e v d e ( d i r l e r ) e i s u n t î n
c a s ă 2. Forma negativă. Olumsuz Ģekil 

http://www.youtube.com/watch?v=ospwZ6iCvAU 

http://www.youtube.com/watch?v=RQ85dJn92gM&list=PL2C382A6422DF21C0 
http://www.youtube.com/watch?v=a_pmSdCGnAU&feature=share&list=PL2C382A6422DF21
C0 

http://www.youtube.com/watch?v=a_pmSdCGnAU&feature=share&list=PL2C382A6422DF21
C0