PRONUMELE PERSONAL

DEF: ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILĂ CARE ÎNLOCUIEŞTE UN

SUBSTANTIV.

PERS./NR. PERS. I PERS. II PERS III PERS. PERS. PERS.III

SG SG SG I II PL
CAZUL MASC. FEM. PL PL MASC. FEM.
NOMINA eu tu el ea noi voi ei ele
TIV
cine?

GENITIV
al, a, ai, ale _____ ______ lui ei _____ _______ lor lor
cui?

DATIV mie ţie lui ei nouă vouă lor lor

cui? îmi, mi- îţi, ţi îi, i- îi, i- ne, ni vă, v le, -li- le, -li-

ACUZA- mine, tine, el, ea, noi, voi, ei, ele,

TIV mă, m- te îl, l- o ne vă, v- îi, i- le
Prepoziţie+
cine/ ce?

VOCATIV tu! voi!

OBS. În flexiunea pronumelui personal apar forme accentuate (la toate cazurile) şi forme
neaccentuate sau clitice (la dativ şi acuzativ). Formele clitice dublează formele accentuate în
enunţ.

OBS. La genitiv, pron. pers. are forme numai la pers. a III-a: lui, ei lor – aceste 3 forme la
genitiv vor fi întotdeauna pronume; ele nu devin adj. pronominale când determină un substantiv:
Ex: Mobila lor s-a uzat. lor: pronume personal, pers a III-a, caz G, funcţie sintactică de atribut
pronominal genitival

OBS. La vocativ are forme doar pentru pers. a II-a: Tu! Voi!
OBS. În unele expresii verbale, pron. pers. i, o, îi au valoare neutră. Ele nu înlocuiesc un
substantiv şi nu au funcţie sintactică. Se află în cazul acuzativ sau dativ.
Ex. Îi tot dă înainte cu vorba!
Îi - pron personal, valoare neutră, cazul D, fără funcţie sintactică

-1-
OBS. DATIVUL ETIC: Vor să mi te-omoare. Voinicul mi ţi-l trânti pe zmeu. Cine mi-a văzut?
(forme ce apar în operele populare: balade, basme)
Mi – pronume personal în dativul etic, fără funcţie sintactică, are doar valoare stilistică (indică
afecţiunea)

OBS. Pronumele personal eu poate deveni substantiv prin articulare.

Ex. Eul liric îşi exprimă sentimentele direct.

OBS. În limba română, subiectul realizat prin pronume la pers I sau a II-a nu trebuie să fie
exprimat. Citesc. Citeşti.
Folosim pers I şi a II-a ca subiect doar dacă dorim să arătăm insistenţa, să subliniem o idee:
Ex: Eu reuşesc, nu tu! sau dacă dorim să arătăm opoziţia dintre persoane: Tu pleci, eu rămân.

FUNCŢII SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL

A. NOMINATIV

 Subiect: Ea desenează superb!

 Nume predicativ: Preferatul meu este el.

B. ACUZATIV

 Nume predicativ: Cartea este pentru el.

 Complement direct: L-am văzut pe Victor.
 Complement prepoziţional: Mă tem de voi.

Obs. Complementul prepoziţional este cerut de următoarele verbe sau locuţiuni verbale:
a se gândi la (ceva sau cineva), a se obişnui cu..., a se teme de..., a-şi aminti de..., a-şi aduce aminte
de..., a se sătura de..., a se pregăti pentru..., a se mulţumi cu..., a se decide pentru...

 Atribut pronominal prepoziţional: Călătoria împreună cu el a fost plăcută.

 Circumstanţial de loc: Toţi alergam spre voi.
 Circumstanţial de timp: Ai venit după mine.
 Circumstanţial de mod: Luana scrie ca tine.
 Circumstanţial de cauză: Nu mai încap de tine în maşină!
 Circumstanţial de scop: Muncesc pentru ei.

-2-
 C. GENITIV

 Nume predicativ: Stiloul este al lui. (cu articol genitival: al, a, ai, ale)
 Nume predicativ: Dan este împotriva lui. (cu prepoziţie)
 Atribut pronominal genitival: Poşeta ei este demodată. Buletinul lui s-a pierdut.
 Atribut pronominal prepoziţional: Decizia împotriva ei s-a pronunţat.
 Circumstanţial de loc: M-am oprit în faţa lui.
 Circumstanţial de timp: Am ajuns la teatru înaintea lui.
 Circumstanţial de cauză: Am avut un accident şi în urma lui am rămas cu o sensibil.
 Circumstanţial de scop: Am un concert şi exersez în vederea lui.

D. DATIV
 Nume predicativ: Succesul este graţie lui.
 Atribut pronominal prepoziţional: Succesul graţie lui este aproape!
 Complement indirect: I-am dat o batistă lui Rareş.
 Complement circumstanţial de cauză: Datorită ţie am scăpat.

E. VOCATIV
 fără funcţie sintactică: - Hei, voi, veniţi aici!

PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE/ DE REVERENŢĂ

Def. Este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv, desemnând o persoană
căreia îi acordăm respect.
Forme:
 pers. a II-a: dumneata, dumneavoastră
 pers. a III-a: dumnealui, dumneaei, dumnealor, dânsul, dânsa, dânşii, dânsele
 abrevieri: d-voastră, dvs., dv.
 forme populare: matale, tălică, mătăluţă, tăluţă

LOCUŢIUNI PRONOMINALE DE POLITEŢE - FORMULE REVERENŢIOASE –

grup de cuvinte cu înţeles unitar, ce pot fi reduse la un pronume de politeţe

Ex. Măria Sa, Măria Ta, Înălţimea Voastră, Excelenţa Sa, Sfinţia Voastră, Preasfinţia Sa,
Majestatea Sa, Maiestatea Sa, Domnia Lui, Alteţa Sa, Înalt Prea Sfântul, Sanctitatea Sa, (nu
se scriu cu cratimă)

-3-
 PRONUMELE REFLEXIV

DEF. Ţine locul obiectului asupra căruia se răsfrânge direct sau indirect acţiunea verbului.
Nu are gen. Pronumele reflexiv are forme numai pentru pers. a III-a, acuzativ şi dativ.

AC: forme accentuate: (pe) sine / forme neaccentuate: se, s-

D: forme accentuate: sie, sieşi / forme neaccentuate: îşi, şi

Pentru pers. I şi a II-a, sg. şi pl., împrumută formele neaccentuate ale pronumelui personal (cu
care se acordă în persoană cu verbul).

Cum se face diferența între personal și reflexiv la pers. I/ pers. II?

REGULĂ/ CRITERIU: verific dacă pron. are aceeași persoană și același nr. cu verbul

=) dacă are aceeași pers. și acelaşi nr. cu verbul =) pron. reflexiv

=) dacă nu are aceeași pers. și același nr. cu verbul =) pron. personal

Ex. Te îmbraci frumos. Părinții te-au îmbrăcat frumos.

te = pers. a II-a, sg. te = pers. a II-a, sg
îmbraci = pers. a II-a, sg. au îmbrăcat = pers. a III-a, pl
=) te = pron. reflex, Ac. (pe cine?), fs CD =) te = pron. pers., Ac (pe cine?), fs. CD

Ex. Mă plimb prin parc. M-au plimbat prin parc.

mă = pers. I, sg. m = pers. I, sg.

plimb = pers. I, sg. au plimbat = pers. a III-a, pl.
=) mă = pron reflexiv, Ac, CD m = pron. pers., Ac, CD

FUNCŢII SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV

 Nume predicativ: Cartea este pentru sine.

 Complement direct: Nu se vede pe sine.
 Complement indirect: Mi-am repetat lecţia în gând.
 Complement prepoziţional: Se gândeşte la sine.
 Atribut pronominal: Lauda de sine este nedorită!
 Circumstanţial de loc: Bagajele le-a adus lângă sine.
 Circumstanţial de scop: Învaţă pentru sine.
-4-
OBSERVAŢII:

Ex. (El) Și-a bătut nevasta. Vs. (El) Și-a luat nevastă.
sa sa
și = pron. reflexiv., caz D. POSESIV, f.s. APD și = pron. reflexiv., caz D, f.s CI

Dacă obiectul la care face referire subiectul APARȚINE subiectului =) pron. reflex. = f.s. APD,
DATIV POSESIV
Dacă obiectul la care face referire subiectul NU APARȚINE subiectului =) pron. reflex. = f.s. CI

Ex. Ne-am spălat salopetele. (noastre) Ne-am cumpărat salopetele dorite. (noastre)

ne = pers. I, pl. ne = pers. I, pl.

am spălat = pers. I, pl. am cumpărat = pers. I, pl.
ne = pron. reflex., Dativ posesiv, APD ne = pron. reflexiv, Dativ, fs. CI

Pron. reflexiv, POATE INTRA ÎN COMPONENȚA VERBULUI PREDICAT=) şi atunci

NU mai are f. sintactică separată, când NU POATE FI ÎNLOCUIT CU UN PRON. PERS,
PERS. a III-a, același nr, același caz, formă clitică.

- verific înlocuind pron. reflex. cu un pron. pers. de pers. a III-a, la același nr.

El se gândește la mama. *El îl/o gândește la mama.

Se = pron. reflex., Ac, pers. a III-a, sg. – NU ARE funcţie sintactică SEPARATĂ, intră în
componenţa verbului predicat: se gândeşte

-5-