FACTORII DE RISC

CARDIOVASCULAR

CURS 2
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
DEFINIŢIE

Termenul de factor de risc cardiovascular

(FRCV) indică acele caracteristici personale
sau de mediu natural ori social care se asociază
frecvent şi semnificativ cu apariţia şi evoluţia
bolii cardiovasculare.
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
CARACTERISTICI

•Distribuţia, impactul şi validarea FRCV în diferite

populaţii sunt variate

•FRCV nu sunt întotdeauna necesari şi/sau

suficienţi pentru apariţia bolii

•FRCV au caracter de probabilitate, semnificaţia lor

rezidă din asocierea lor statistică
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
CLASIFICARE (II)

1. Factori de risc cardiovascular asociaţi

stilului de viaţă:

• dieta
• fumatul
• sedentarismul

European Society of Cardiology (ESC)

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
CLASIFICARE (III)

2. Factori de risc cardiovascular asociaţi

caracteristicilor biochimice şi psihosociale:

• hipertensiunea arterială
• colesterolul total (LDL colesterolul)
• HDL colesterolul
• trigliceridele
• alterarea toleranţei la glucoză/diabetul zaharat
• excesul ponderal/obezitatea
• factorii trombogeni
• markerii de inflamaţie cronică
European Society of Cardiology (ESC)
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
CLASIFICARE (IV)

3. Factori de risc cardiovascular asociaţi

caracteristicilor personale:

• vârsta
• sexul
• istoricul familial de boală CV
• antecedentele personale de boală CV
• markerii genetici

European Society of Cardiology (ESC)

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
CLASIFICARE (V)

Factori de risc cardiovascular majori,

a căror control reduce riscul de afectare
cardiovasculară sunt demonstraţi până în
prezent a fi:

• fumatul
• hipertensiunea arterială
• hipercolesterolemia/valorile crescute ale LDL-c
• diabetul zaharat
• valorile scăzute ale HDL-C
American Heart Association (AHA)
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
STRATIFICAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR
(I)

• deciziile medicale în managementul pacientului

cardiac nu trebuie să se bazeze pe nivelul fiecărui
factor de risc considerat separat

• de mai mare utilitate pentru individualizarea

strategiei terapeutice este stratificarea riscului
cardiovascular (CV)

• aceasta se realizează actual, la nivel european,

prin calcularea riscului global pe baza sistemului
SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation)
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
STRATIFICAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR
(II)
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
SISTEMUL SCORE (I)

• întruneşte şi corelează datele statistice ale mai

multor studii europene mari, prospective

• permite predicţia evenimentelor aterosclerotice

fatale pe o perioadă de 10 ani

• FRCV luaţi în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul,

tensiunea arterială sistolică, colesterolul total (CT)
sau raportul CT/HDL-C, regiunea geografică

• bazat pe evenimentele cardiovasculare fatale,

pragul pentru risc înalt este definit ca ≥ 5%
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
SISTEMUL SCORE (II)

• evidenţiază efectul trecerii dintr-o categorie de

risc în alta (ex. prin renunţarea la fumat)

• permite extrapolarea riscului CV la vârsta de 60

ani şi identificarea adulţilor tineri, 20-30 ani, cu
risc prezent scăzut, dar al căror profil de risc se
agravează cu vârsta → intervenţie intensă

• estimarea riscului relativ prin compararea

categoriei de risc actuale cu cea a unui nefumător
de aceeaşi vârstă şi sex, cu TA < 140/90 mmHg
şi CT <190 mg/dl
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
RISC CV CRESCUT-DEFINIRE

• Pacienţii cu boală cardiovasculară manifestă

(afectare coronariană, cerebrală, periferică)

• Persoane asimptomatice care prezintă factori de

risc multipli şi un risc CV global la 10 ani (în
prezent sau extrapolat la vârsta de 60 ani) > 5%

• Nivel foarte ridicat al unui singur FRCV: CT > 320

mg%, LDL-C > 240 mg%, TA > 180/110 mmHG

• Diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
RISC CV CRESCUT-STRATEGIE

▪ modificarea stilului de viaţă

▪ managementul FRCV majori
- oprirea fumatului
- alegerea unei alimentaţii sănătoase
- creşterea gradului de activitate fizică
- controlul supraponderii şi obezităţii
- managementul TA, DZ, lipidelor plasmatice
▪ instituirea terapiei medicamentoase
- antiagregante plachetare
- beta-blocante
- inhibitorii ECA
± anticoagulante
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
FUMATUL

• Fumatul este un FRCV major şi independent la

pacienţii asimptomatici şi la cei cu boală CV

• Fumatul pasiv este de asemenea asociat cu risc

CV crescut

• Fumatul acţionează sinergic cu ceilalţi FRCV în

producerea bolii CV

Third Joint Task Force of European and other Societies on

Cardiovascular Disease Preventionin Clinical Practice
 FUMATUL
PREVALENŢĂ

• Japonia – 60%
• Europa – 36%
• SUA – 25 %

În România:
- bărbaţi – 45-60%
- femei – 20-30%
- prevalenţă îngrijorătoare în rândul tinerilor:
elevi – 18-21%
studenţi – 40%
 FUMATUL
STUDII EPIDEMIOLOGICE

▪ Expunerea la fumul de ţigară creşte riscul de cancer

pulmonar şi alte afecţiuni respiratorii, boala CV,
greutate mică la naştere şi moarte subită infantilă

▪ 50% dintre cei ce fumează în mod constant vor muri din

cauza unor afecţiuni cauzate de fumat, iar jumătate dintre
aceste decese vor surveni înainte de 50 ani

▪ Fumătoriii au o speranţă medie de viaţă mai mică cu 20 ani

▪ Riscul unui prim eveniment coronarian în rândul fumătorilor

este de 3,2 ori mai mare decât în rândul nefumătorilor

▪ Mortalitatea cardiovasculară creşte cu 18% pentru bărbaţi şi

31% pentru femei, pentru 10 ţigări fumate pe zi
 FUMATUL
EFECTE ASUPRA SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR

• accelerează procesul de ateroscleroză

• efect trombogen – prin stimularea agregării

plachetare şi a procesului de coagulare
sanguină

• alterarea balanţei cerere/ofertă de O2

 FUMATUL
EFECTE ASUPRA SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR
Factori determinanţi:
• vârsta de debut
- riscul de boală CV viitoare este mult crescut la cei
ce încep să fumeze înainte de 15 ani
• perioada de timp
• numărul de ţigări
- fumatul a 3-6 ţigări pe zi dublează riscul de a suferi
un infarct miocardic acut (IMA)
• interacţiunea cu alţi FRCV
- fumatul accelerează progresiunea aterosclerozei în
special la pacienţii cu HTA şi/sau DZ
 FUMATUL
MECANISME DE ACŢIUNE

• Nicotina
– stimulează producţia de adrenalină → creşte FC,
TA → creşte travaliul cardiac şi riscul de aritmii

• Monoxidul de carbon (CO)

CO + Hemoglobina (Hb) eritrocitară →COHb
(substituie O2 transportat în mod normal de aceasta
până în proporţie de 50%) → ↓ oferta cardiacă de O2

• Gudronul
implicat în producerea cancerului
➢ ţigările light sunt la fel de dăunătoare ca şi cele
obişnuite: conţin CO şi nicotină. Cei care le
fumează au tendinţa să inhaleze mai profund şi mai
des
 FUMATUL
DEPENDENŢA LA TUTUN (I)

Dependenţă Dependenţă
psihologică fizică
↓ ↓
- consiliere farmacoterapie
- schimbarea
stilului de viaţă
 FUMATUL
DEPENDENŢA LA TUTUN (II)

Mediată de nicotină prin intermediul substanţelor

eliberate la nivel cortical:

Dopamină – plăcere, inhibă apetitul alimentar

Norepinefrină - inhibă apetitul alimentar, excitaţie
psihomotorie
Acetilcolină - excitaţie psihomotorie, îmbunătăţeşte
funcţiile cognitive
Vasopresină – îmbunătăţeşte memoria
Serotonină – ameliorează starea de spirit, inhibă
apetitul alimentar
Beta-endorfine –reduc starea de tensiune,anxietatea
 FUMATUL
SINDROMUL DE ABSTINENŢĂ LA
NICOTINĂ

• necesitatea imperioasă de a fuma

• iritabilitate
• frustare sau frică
• anxietate
• concentrare dificilă
• scăderea frecvenţei cardiace
• apetit crescut şi creştere în greutate
 FUMATUL
RENUNŢAREA LA FUMAT (I)

Strategia celor 5A:

1. Interviul : identificarea sistematică a

fumătorilor (Ask)

2. Evaluarea: determinarea nivelului de

dependenţă şi pregărirea pentru renunţarea
la fumat(Asses)

3. Sfatul: adresat tuturor fumătorilor de a opri

fumatul (Advice)
 FUMATUL
RENUNŢAREA LA FUMAT (II)

4. Asistenţa: stabilirea strategiei de renunţare,

care trebuie să includă sfat comportamental,
terapie de substituţie nicotinică şi/sau
intrevenţie farmacologică (Assist)

5. Stabilirea unui calendar de urmărire

(Arrange)
 FUMATUL
CONSILIERE (I)

• fiecare membru al echipei de recuperare CV

are obligaţia de a sfătui pacienţii în privinţa
renunţării la fumat

• pshiholog special instruit în acordarea

suportului necesar renunţării la fumat

• consiliere în grup sau şedinţe individuale

• ideal – 5 şedinţe de câte 1 oră, timp de 1

lună
 FUMATUL
CONSILIERE (II)

Consilierea în vederea renunţării la fumat este de fapt

o terapie comportamentală – pacientul învaţă
cum să trăiască fără a fuma

Conţinut:
- stabilirea celei mai potrivite stategii de renunţare,
găsirea de alternative
- fixarea unei date de renunţare la fumat
- prescrierea individualizată a terapiei de substituţie
a nicotinei şi instruirea în vederea folosirii
corespunzătoare
- acordarea suportului necesar pentru rezolvarea
problemelor care apar în perioada imediată
renunţării la fumat
 FUMATUL
FARMACOTERAPIA (I)
- dublează şansele de reuşită
- indicată la cei cu multiple tentative eşuate

• TERAPIA DE SUBSTITUŢIE A NICOTINEI:

- patch cu nicotină
- gumă de mestecat cu nicotină
- spray nasal
- microtablete sublinguale
- inhalator
• BUPROPION SR (ZYBAN)
• Terapii alternative
 FUMATUL
FARMACOTERAPIA (II)
TERAPIA DE SUBSTITUŢIE A NICOTINEI

- substituie o parte din nicotina obţinută anterior

în urma fumatului

- înlocuiesc cantităţile mari, eliberate brusc prin

fumat cu cantităţi mult reduse eliberate progresiv

- alegerea produselor se face individualizat:

• cei care obişnuiesc să fumeze constant de-a
lungul zilei – patch
• cei ce fumează în special în momentele de stres şi
tensiune – guma de mestecat, spray
 FUMATUL
FARMACOTERAPIA (III)

BUPROPION SR (ZYBAN)
- nu conţine nicotină
- blocarea receptorilor nicotinici de la nivel
central

Terapii alternative
- hipnoza, acupunctura
- nu există evidenţe ştiinţifice în favoarea
lor
 FUMATUL
CONCLUZII
• Fumatul este cel mai uşor influenţabil
FRCV

• Dependenţa la fumat este duală, psihică

şi fizică

• Consilierea în vederea renunţării la

fumat este eficientă

• Farmacoterapia dublează şansele de

reuşită
 Bibliografie

• GAITA D., AVRAM C. Recupearea cardiovasculara - intre

concepte si practica, Editura Brumar, Timisoara, 2007.
• GAITA Dan, AVRAM Adina, AVRAM, Claudiu.
Antrenamentul fizic in recuperarea cardiovasculara. Ed.
Brumar, Timisoara, 2007.
• ZDRENGHEA, D., BRANEA, I.D. Recuperarea bolnavilor
cardiovasculari, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1995.
• TUDORACHE V., LOVIN S., FREISEN M. Tratat de
reabilitare pulmonara, Mirton, Timisoara, 2009.