Cuvant introductiv
Femei cum ar fi cele două Macrine, bunica și sora Sfântului Vasile cel Mare,
Emmilia, mama lui, Nonna, mama Sfântului Grigorie Teologul, Monica, mama
Fericitului Augustin, Antuza, mama Sfantului Ioan Gura de Aur, Teoctista, mama
Sfantului Teodor Studitul, Elena, mama Sfantului Imparat Constantin realizează și
caracterizează chipuri desăvârșite de educatoare creștine.
Pedagogia lor era legea morală a creștinismului, izvorul acesteia era voia lui
Dumnezeu, principiu educativ indiscutabil, neschimbabil, veșnic și fericit, ca
Dumnezeu Însuși. Puterea și autoritatea lor erau cea a exemplului personal, a faptei.
Sfinții creștini sunt, de regulă, copiii și ucenicii unor mame sfinte, femei pioase și
virtuoase, modele de înțelepciune, de castitate, de caritate, de bunătate creștină.
I.......
Povete pentru copii
Din părțile Moldovei
de Traian Dorz
.................
.................
Niciun soare nu-i
de Traian Dorz
Obrajelu-i ca de spume
N-ar avea seaman pe lume!
N-ar fi ochii nimarui
Dulci ca ochisorii lui!
de Mihai Eminescu
Mama
de Alexandru Depărățeanu
Cantec IV
de George Cosbuc
MAMA
de Alexei Mateevici
Mamă preaiubită
Domnul nostru Sfînt
facă-ți fericită
viața pe pămînt
iar în Cer să-ți dea
răsplătirea Sa.
Recunoștința noastră
spre tine va veni
cu dragoste și lacrimi
mereu cît vom trăi
în rugăciunea noastră
vom cere ne-ncetat
ca Domnul să-ți reverse
tot harul Său bogat.
Mama
de Petre Ghelmez
Cine, în afară de
Mama, mai poate săruta o rană,
și rana să se vindece?
A plâns, ca să nu plângem noi.
A răbdat, ca să nu răbdăm noi.
Pentru toate acestea și pentru atâtea altele
O răsplătim cu un singur cuvânt:
Mama!
De ziua mamei
de Elena Farago
Mama
de Nicolae Labiş
N-am mai trecut demult prin sat şi-mi spune
Un om ce de pe-acasă a venit
Cum c-a-nflorit la noi mălinul
Şi c-ai albit, mămucă, ai albit.
Furtuna
Nimeni n-a rămas în stradă.
Norii negri vin grămadă.
Zboară frunzele uscate
În văzduh împrăştiate
Şi salcâmii stau să cadă:
Bate vântul, bate…
A ieşit de la răscruce
O femeie care duce
Un copil de mână… Sună
Porţi izbite de furtună
Şi femeia face cruce:
Fulgeră şi tună.
Dar a norilor năframă
Se sfâşie… Biata mamă,
Cu puterile scăzute,
Vrea copilul să-şi ajute
Şi cu glas pierdut îl cheamă:
- Hai cu mama, iute!
L-a luat acum în braţe.
Ploaia o izbeşte-n faţă.
Bolta parcă-i spartă-n două…
Cu mânuţele-amândouă
El de gâtul ei s-agaţă:
- Plouă, mamă, plouă!
(George Topârceanu)
E ziua ta
E ziua ta măicuţă,
Te-aşteaptă flori pe masă,
Şi-un dar micuţ te-aşteaptă
Când ai să vii acasă.
Am să-ţi sărut obrajii
La piept când mă vei ţine
Şi mâinile ce nu au
Odihnă pentru mine.
(Elena Dragoş)
8 Martie
S-au aprins în noapte stele.
Ce aproape sunt de ele!
Numai să întind o mână
Şi-una-n palm-o să-mi rămână.
Mamă, vrei de ziua ta
Să-ţi aduc în dar o stea?
(Veronica Porumbacu)
Mama în câmp
Peste dealul de-aramă
Curge soare-n asfinţit.
„Odihneşte, mamă, -
Pot rosti, în sfârşit.
Mai trăieşte-n mine,
Sfântul grai să-l ascult.
Albei tale lumine
Închina-mă-voi mult.“
Ea se şterge cu mâna
De sudoare şi mit,
Coperind cu ţărână
Chipul său ostenit.
(Grigore Vieru)
Mi-e dor de tine, mamă
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.
Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cântec fără moarte!
Vânt hulpav pom cuprinde
Şi frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.
O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.
(Grigore Vieru)
Făptura Mamei
Uşoară, maica, uşoară,
C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ.
În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuşi eşti
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti.
(Grigore Vieru)
Autobiografică
Mama mea viaţa-ntreagă
A trăit fără bărbat.
Singurei eram în casă
Ploi cu grindină când bat.
Mama mea viaţa-ntreagă,
Stând la masă, ea şi eu,
Se aşază între mine
Şi Preabunul Dumnezeu.
Oh, şi crede-aşa într-însul,
Că-n albastru văzul ei
Chipul Lui de pe icoană
Se străvede sub scântei.
Şi eu ţin atât la mama,
Că nicicând nu îndrăznesc
Dumnezeul din privire
Să mă vâr să-l mâzgălesc.
(Grigore Vieru)
Mama
E plin în jur de noi muzeul,
Şi pare-un templu minunat,
În care mii de robi ai vieţii
Vin să se spele de păcat.
Sunt călători din largul lumii,
Ce-au pribegit pe ocean,
Să-şi scalde ochii în lumina
Din pânzele lui Tizian.
Stau toţi cu mintea-
ngenuncheată
Şi-i mut cucernicul popor,
Eternitatea prinsă-n cadre
Îşi poartă sfântul ei fior.
Învins de taina mare-a clipei,
Se-nchină sufletul supus
În faţa veşnicei icoane
Cu răstignirea lui Isus.
Ce blând se uită chinuitul
De sub cununa lui de spini,
Lumina resemnării mute
E scrisă-n ochii lui senini.
Nu-L dor piroanele din carne,
Zâmbeşte paşnic, iertător,
El ştie că de veci învie
Acei ce pentru alţii mor.
La poala crucii e Maria,
Şi-n chipul ei, nespus de trist,
A zugrăvit un chin sălbatic
Penelul meşter de artist.
Ea-şi frânge mâinile şi geme,
În gândul ei a-ncremenit:
Nu Dumnezeul, care-nvie,
Copilul ei, care-a murit.
O văd şi mă întreb, pe gânduri,
De rostul nepătrunsei firi:
De ce şi chinul unei mame
E-n preţul unei mântuiri?
O văd şi simt în suflet patimi
Din traiul nostru măsurat,
Toţi răstigniţii mici ai sorţii
Pe rând, în minte, mi s-abat…
Şi stau pierdut… În jur de mine
Se schimb-al oamenilor val… (...)
Ce-o fi făcând acum o mamă
Acolo-n satul din Ardeal?…
(Octavian Goga)
Mama
Măicuţă scumpă-aş vrea în
jurul tău
Să fac un ţarc de milă şi lumină
Să bat în aur palid chipul tău
Ca în Ardeal de-a pururi să rămână
Valeria martira din Bizanţ
Lăsatu-ţi-a un nume pe măsură
Cu ochi căprui şi mari încercănaţi
Şi-un grai blajin în cuvioasa gură
Frunte înaltă păr cârlionţat
Pe sub năframa neagră
transilvană
În spate porţi perechea
de desagi
Cu-o prescură-n ei şi cu-o icoană
În luminişul codrului te văd
Într-un amurg de toamnă pe cărare
Spre satul tău de baştină grăbeşti
Cu-n prunc de mână şi cu-o lumânare
Un vultur te-a vestit în ţintirim
Că tata-bun e pregătit de cale
Şi stăruie nainte de-a pleca
Să odihnească-n lacrimile tale.
(Ioan Alexandru)
Ți-aduci aminte, mamă
de Costache Ioanid
La mama te gandesti
de Grigore Vieru
De ce?
de Grigore Vieru
Bunica
Bunicuta, sub umbrar
O clipa nu sta macar,
Coase nasturi, veste, ii,
Parc-ar colora campii,
Croseteaza ciorapiori,
Cu zig-zag-uri si cu flori
Si cand ghemu-i atatica
O ajuta si pisica.
Ea ne canta si ne spune
Cum sa facem fapte bune
Si privind prin ochelari
Ne vede cum crestem mari!
„Bunica”,
de Otilia Cazimir
Bunica ne iese-nainte
Cu zambetul bland de bunica.
”-Ei, care mi-a fost mai cuminte,
Fetitele, ori tu, pisica?”
Bunica
de Grigore Vieru
https://www.youtube.com/watch?v=Wn5JKs6ZFyE
https://www.youtube.com/watch?v=TXj6bG8chLQ
https://www.youtube.com/watch?v=zRZ0eG0rJLQ
.......
https://www.youtube.com/watch?v=he6m96peDC4
Cantece
Mama, doar mama
de Corina Chiriac
Mama
Mama-i cântec
Mama-i soare
Mama-i dulce alinare
Mama-i zâmbet
Mama-i vis
Mama-i floare de cais
Mama-i rază
Mama-i dor
Mama-i aripă în zbor
Mama-i toate câte sânt
E iubire pe pământ
https://www.youtube.com/watch?v=M4bl68jDZb4
Cantec: Multumesc, iubita mama
de Vadim Tudor
Irina Loghin:
Zi și noapte m-am rugat,
Tu, Doamne, m-ai ascultat!
Boboc de floare mi-ai dat.
Îmi amintesc de demult,
Clipa-n care te-am născut,
Și ți-am dat primul sărut!
Refren:
Of, copilul meu!
Te-am vegheat mereu!
Cu frica lui Dumnezeu.
Să ai ce-mi doresc,
Suflet îngeresc,
Cu tine să mă mândresc!
Irinuca Loghin:
N-am cuvinte, cât trăiesc,
Mamă să îți mulțumesc,
Și să-ți spun că te iubesc!
Cât am în suflet durere
Și trec prin necazuri grele,
Numai tu îmi dai putere!
Refren:
Oof, măicuța mea!
Doar tu poți ierta.
Chiar de-ți plânge inima!
Tu-mi zâmbești mereu,
Chiar dacă ți-e greu!
Să ne-ajutr Dumnezeu!
Irina Loghin:
Anii zboară rând pe rând,
Și-n zori mă trezesc plângând,
Și-am un singur dor în gând!
Că știu că îmbătrânesc
Și-ntr-o zi te părăsesc!
Veșnic nu o să trăiesc!
Refren:
Oof, fetița mea!
Viața, cum e ea –
Și mai bună și mai rea!
Fie cum o fi!
Eu te voi iubi!
Până-n clipa de-oi muri!
Irinuca Loghin:
Timpul trece, orice-ar fi,
Nimeni nu-l poate opri,
Viața nu o poți minți.
Dar rămâne-o mângâiere,
Dragostea măicuței mele,
De-acolo de sus, din stele.
Refren:
Oof, măicuța mea!
Timpul, de-aș putea,
L-aș tine pe loc să stea!
Să rămâi cum ești,
Ani mulți să trăiești,
Să nu mai îmbătrânești!
Un cos cu flori
Gingase floricele
Noi toti sa-i daruim
/: Multi ani ,multi ani traiasca
Frumosi si fericiti /
Тrа, lа, lа lа lа lа lа
Ѕі сu ара lе-аm udаt…
Іn buchet ѕа lе lеgаm
Маmеі nоаѕtrе ѕа lе dаm
Ѕі аѕа ѕа-і аrаtаm
Са іubіrе іі рurtаm
Тrа, lа, lа lа lа lа lа
Са іubіrе іі рurtаm…
De ziua ta mamico
De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Floricica de pe ses
De ziua mamei
de Alexandra Robu
Toate florile-nfloreasca
De pe camp si din gradini
Si sa scalzi intreaga fire
-n frumusete si lumina
Înfloresc grădinile
Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Şi-au pornit colinda.
Cântă ciocârliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joacă pe câmpie.
Joacă fete şi băieţi
Hora-n bătătură.
Ah! De ce n-am zece vieţi,
Să te cânt Natură!
Раѕаrеlе іn zbоr
Наі соріі! Наіdеtі lа јос!
Сіrіреѕс сu glаѕul lоr
Наі соріі lа јос!
Puisorii
de Grigore Vieru
Pui golasi cum stati in cuiburi
Fara plapumioare?
-Ne'nvelim cu ale mamei
Calde aripioare
Aparatoare Doamna
se canta la sfarsit
altele"
*ca o zi de primavara
*sosirea randunicii
*vine vine primavara
*infloresc gradinile
*vestitorii primaverii de George cosbuc
*cantec de george cosbuc
Bibliografie
[1] Grigore Vieru, Nu am, moarte, cu tine nimic..., în revista „Familia română”, anul 10, nr. 1
(32), aprilie, 2009, p. 12
[2] Mihai Eminescu, O, mamă..., în vol. „Luceafărul”, Editura Litera, Chişinău, 1997, p. 167
[3] George Coşbuc, Mama, în vol. „Balade şi idile. Fire de tort”, Editura Curtea Veche
Publishing, colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Bucureşti, 2010, p. 205
[4] Nichifor Crainic, Mama de departe, în revista „Chemări la Hristos – Rufe zu Christus”, a
Parohiei Ortodoxe Române din Viena, nr. 60, anul 2010, p. 6
[5] Nichita Stănescu, Cea mai scumpă, în revista „Familia şi Viaţa” - Roman, anul I, nr. 4,
martie, 2011, p. 9
[6] Mihail Steriade, O, mamă!, online, la http://www.cerculpoetilor.net/O-mama_Mihail-
Steriade.html
[7] Vasile Militaru, A venit aseară mama, în Curierul Văii Jiului, nr. 767, joi, 12 iulie 2012, p. 5
[8] Nicolae Labiş, Scrisoare mamei – de Anul Nou, în vol. „Descrierea Chipurilor”, Editura
Junimea, Iaşi, 1982, p. 111
[9] Cezar Bolliac, Muncitorul, online la http://ro.wikisource.org/wiki/Muncitorul_%28Bolliac
%29
[10] Octavian Goga, Răsună toaca..., în vol. „Ne cheamă pământul”, Editura Litera Internaţional,
colecţia „Biblioteca şcolarului”, Bucureşti, 2001, p. 127
[11] Grigore Vieru, Autobiografică, în vol. „Cele mai frumoase poezii”, Editura Jurnalul,
Bucureşti, 2009, p. 63
[12] Alexandru Vlahuţă, Pictorul Grigorescu, online, la
http://ro.wikisource.org/wiki/Pictorul_Grigorescu
[13] Gheorghe Pârlea, Verşenii de pe Valea Moldovei, un alt univers literar al copilăriei, în
revista „Armonii culturale“, http://www.armoniiculturale.ro/index.php?
option=com_content&view=article....
[14] Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Editura Litera Internaţional, colecţia „Biblioteca
şcolarului“, Bucureşti, 2002, p. 181.
[15] Mircea Popa, Ion Agârbiceanu – 130 de ani de la naştere, în revista „Tribuna“, nr. 241, 16-
30 septembrie 2012, p. 13.
[16] Ileana Vulpescu, Arta conversaţiei, Editura Arta Grafică, colecţia „Ediţii ne varietur“,
Bucureşti, 1992, pp. 23-24.
[17] Ioan Slavici, apud Costinela-Denisa Andreescu, Ioan Slavici şi destinul său epic, Editura
Sfântul Ierarh Nicolae, online, la http://lectura.bibliotecadigitala.ro , 2010, pp. 10-11
[18] Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012 , p. 25
[19] Ionel Teodoreanu, Lorelei, Editura Litera Internaţional, colecţia „Biblioteca pentru toţi”,
Bucureşti, 2009, p. 278
[20] Arhim. Teofil Părăian, Bucuriile credinţei, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2004, pp.
75-76
[21] Ibidem, p. 79
[22] Mihai Eminescu, Ta twam asi, în vol. „Memento Mori”, Editura Litera, Bucureşti, 1997, p.
423
[23] Octavian Goga, Ruga mamei, în vol. „Poezii”, Editura Litera Internaţional, colecţia
„Biblioteca pentru toţi“, Bucureşti, 2010, p. 95
[24] Rugăciunile de seară, în „Rugăciuni şi învăţături de credinţă ortodoxă”, Editura Episcopiei
Buzăului, Buzău, 1992, p. 45
[25] Teodor Dănălache, Copilul, un talant încredinţat mamei, în revista Actualitatea Ortodoxă,
online, la adresa: www.actualitateaortodoxa.com/articole/Copilul_un_talant_incredintat_mame...
[26] Ierom. Dr. Petru Pruteanu, Curs de patrologie şi teologie postpatristică (sec. IX-XV),
Zăbrăniceni, 2003, p. 2
[27] Prof. Teodor M. Popescu, Chipuri de mame creştine în educaţia religioasă, online, la adresa
www.crestinortodox.ro/ credinta-pentru-copii/educatia-copiilor/
[28] Sfântul Teofan Zăvorâtul, Mântuirea în viaţa de familie, editura Cartea Ortodoxă, Bucureşti,
2004, p. 30
[29] Ibidem, p. 32
[30] Arhim. Ilie Cleopa, Predică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai), online, la
adresa: http://paginiortodoxe2. tripod.com/predici_cleopa_sfinti/predica_sf_imparati.html