Ziua mamei

Cuvant introductiv

A avea ca mamă pe Maica Domnului e darul neprețuit pe care ni L-a făcut

Dumnezeu. A ales-o dintre oameni pentru ca pe oameni să-i ridice la Sine. I-a prețuit
curăția și smerenia și i le-a încununat, dăruindu-ne-o ca exemplu tuturor femeilor
creștine.

Putem să afirmăm că la temelia creșterii și a pregătirii pentru viață a fiecărui

mare creștin a stat și devotamentul unei mame bune; că fiecare sfânt creștin și om
însemnat a fost făptura sufletească, opera pedagogică a unor asemenea mame.

Femei cum ar fi cele două Macrine, bunica și sora Sfântului Vasile cel Mare,
Emmilia, mama lui, Nonna, mama Sfântului Grigorie Teologul, Monica, mama
Fericitului Augustin, Antuza, mama Sfantului Ioan Gura de Aur, Teoctista, mama
Sfantului Teodor Studitul, Elena, mama Sfantului Imparat Constantin realizează și
caracterizează chipuri desăvârșite de educatoare creștine.

Pedagogia lor era legea morală a creștinismului, izvorul acesteia era voia lui
Dumnezeu, principiu educativ indiscutabil, neschimbabil, veșnic și fericit, ca
Dumnezeu Însuși. Puterea și autoritatea lor erau cea a exemplului personal, a faptei.
Sfinții creștini sunt, de regulă, copiii și ucenicii unor mame sfinte, femei pioase și
virtuoase, modele de înțelepciune, de castitate, de caritate, de bunătate creștină.

Eu nu cred că ar trebui să existe, cu adevărat, o zi dedicată mamei. Sau, altfel

spus, nu doar preț de o zi, ci în fiecare ceas al vieții noastre se cuvine să privim, cu
dragoste și recunoștință, fie și doar în adâncul sufletului – acolo unde supraviețuiesc
toate chipurile iubite – spre ființa scumpă care ne-a dat viață, ne-a îngrijit și educat.
Doar strădaniilor sale jertfelnice îi datorăm tot ceea ce am realizat în viață.

Mi-aș dori ca serbarea de astazi să ne amintească tuturor cât de importantă este

mama, convingându-ne să îi închinăm nu o zi, ci o întreagă existență, respectându-i
făptura dragă sau memoria, după caz, urmându-i învățăturile și exemplul bun.

Povete pentru mame

 Mamă, știi tu oare mamă?...
de Traian Dorz

Mamă, știi tu oare mamă, datoria ta

știi tu cît de sfîntă este, - dar și cît de grea?
știi tu oare ce așteaptă Dumnezeu să fii
pentru El și pentru lume, - între-ai tăi copii?

Mamă, nu uita că fiul care-l ții la piept,

poți să-l crești ori un netrebnic,
ori un suflet drept,
poți să crești din el un înger,
ori un ticălos
pentru asta vei răspunde-n fața lui Hristos.

Mamă, tremură naintea marelui răspuns

mamă, pentru Ochiul Veșnic, nu-i nimic ascuns
mamă, roagă-te și plînge, trage cît de greu
dar să-ți crești copiii numai pentru Dumnezeu.

Mamă, mîntuirea ta e nașterea de fii

dar de fii curați și vrednici pentru Cer, - să știi!
căci de viitorul lumii, tu răspunzi mai greu
mamă, nu-ți uita răspunsul către Dumnezeu!

Roagă-te și-mi cîntă mamă

căci făcînd așa
fericit se liniștește
și ființa ta.

I.......
Povete pentru copii
Din părțile Moldovei
de Traian Dorz
.................

Mintea este tatăl, inima e mama

astfel crește fiul cum le ține seama
el e-nțelepciunea, ea este simțirea
- fiule, păstrează ambilor iubirea.

.................
 Niciun soare nu-i
de Traian Dorz

Nici un soare nu-i pe lume

să te lumineze-așa
ca privirea mamei bune
în întunecarea ta.

Nici un foc nu este-n lume

să te încălzească-așa
ca iubirea mamei bune
în nefericirea ta.

Nici un cîntec nu-i pe lume

să te-nvioreze-așa
ca urarea mamei bune
în sărbătorirea ta.

Nici putere nu-i pe lume

să te mai ajute ca
rugăciunea mamei bune
în înstrăinarea ta.

Prețuiește-o căci pe lume

doar o mamă poți avea
ei îi ești dator iubirea
cît ești tu și cît e ea.
Pentru mama credincioasă
de Traian Dorz

Pentru mama credincioasă

înălțați mereu
cea mai dulce mulțumire
către Dumnezeu
căci ea crește-n lumea asta
fii ai Celui Sfînt
ce vor fi lumini și sare
pentru-acest pămînt.

Pentru mama credincioasă

vă rugați mereu
ca să-și crească toți copiii
pentru Dumnezeu
căci cu cît vor fi pe lume
mai mulți oameni sfinți
cu-atît vor fi mai puține
plăgi și suferinți.

Pentru mama credincioasă

stăruiți mereu,
să ne deie cît mai multe
Bunul Dumnezeu
căci acestea cresc pe lume
viitorul sfînt
ele nasc mîntuitorii
pe acest pămînt...
 O singură iubire
de Traian Dorz

O singură iubire-i mare

aproape ca a lui Hristos
iubirea mamei, care are
același duh și chip frumos
- cinstiți iubirea-nlăcrimată
a mamei care v-a născut
punînd pe fața ei curată
cel mai duios și drag sărut!

Mamă, mamă, mamă

scump și drag cuvînt
binecuvîntată, binecuvîntată
fii - din cerul sfînt...

O inimă mai este-n lume

aproape ca a lui Isus
a mamei, care are-un nume
cum altele pe lume nu-s
- cruțați-i inima divină
a mamei ce v-a legănat
puneți o veșnică lumină
pe-al ei obraz înlăcrimat.

Un nume-ți împreună gura

de două ori în murmur sfînt
e mama, care-ți dă căldura
din cel mai îndulcit cuvînt
- rostește-i numele cu teamă
șoptindu-l ca pe-un psalm ceresc
nu-i nume scump ca cel de mamă
din cîte nume se rostesc!
 Mama
de Victor Eftimiu

Cat e de drag cuvantul sacru „mama"!

Un gangurit cand pruncul vrea s-o cheme,
E langa noi, in clipele supreme,
Din leagan pan' la cea din urma vama.

Din vesnicii, ca focul unei steme, isi flutura a dragostei marama

Pastreaza-i chipu-n aurita rama
Si de nimic, nicicand nu te mai teme!

Ocrotitoare-n oarba vijelie

Chiar umbra ei se schimba in faclie,
Pe drumul drept menita sa te poarte.

In fata ei de-a pururi te prosterna!

Simbol duios al patriei, eterna,
Te leagana de dincolo de moarte!
Rugaciunile mamelor. Binecuvatarile mamelor
Dorul romancei
de Vasile Alecsandri
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Sa-mi asculte dorul meu!
De-as avea un copilas,
Dragul mamei ingeras!

Cat e ziua, cat e noapte,

I-as sopti cu blande soapte.
Cat e noapte, cat e zi,
Tot la sanu-mi l-as pazi!

L-as pazi, l-as dezmierda,

Mii de sarutari i-as da,
Si i-as zice-ncetisor:
Nani, nani, puisor!

De-ar fi cerul cu priinta,

Sa-mplineasca-a mea dorinta!
De mi-ar da un baietel,
Dragul mamei voinicel!

N-ar fi prunc mai fericit

Si pe lume mai iubit!
Alt copil n-ar fi ca el,
Mititel si frumusel!

Obrajelu-i ca de spume
N-ar avea seaman pe lume!
N-ar fi ochii nimarui
Dulci ca ochisorii lui!

Iar eu, mandra maiculita,

Pe-ai sai ochi, pe-a sa gurita
Ne-ncetat i-as saruta,
Saruta si i-as canta.

Si i-as face-o descantare

Sa ajunga-un viteaz mare,
Un viteaz ce-ar straluci,
Cum n-a fost, nici n-ar mai fi!

Si l-as pune sa se culce

Pe-al meu san, leganat dulce,
Si i-as zice-ncetisor:
Nani, nani, puisor!
Rugăciunea unei mame

de Mihai Eminescu

Copilași din lumea toată,

Știți voi cum se roagă mama
La icoană-n orice seară?
Nu știți? -Sigur, n-ați luat seama
Cînd cu ochii plini de lacrimi
Înaintea Maicii Sfinte,
Își rostește-n blînde șoapte
Rugăciunea ei fierbinte.
 Uite-așa se roagă mama:
"Maică Sfîntă, Preacurată,
Vezi-i ce frumos dorm dînșii!
Ei îmi sunt averea toată,
Pentru ei din greu mă zbucium,
Pentru ei trăiesc pe lume
Și îndur atît noianul
De durere fără nume.
I-am culcat...Și-acum spre Tine
Vin încet, să nu mă vază,
Și te rog, Măicuță Sfîntă
Să cobori o rază blîndă,
Raza bunătății Tale,
Printre blondele lor plete,
Ca să n-aibă vise rele
Și nici pleoapele muiete.
Și le adu-n suflet raiul
Liniștit al vieții Tale;
Și mi-i fă, în zorii zilei,
Cînd o fi ca să se scoale
Să-i vad blînzi, cuminți și veseli,
Îndreptînd spre mine pașii,
Cum îi îndreaptă spre Tine,
Colo-n cer, sus, îngeraşii..."

Mama
de Alexandru Depărățeanu

Erau trei sărmani: doi copii și o mamă

Și pâine... un singur codru într-o mahramă!
Mama îl frânse-n două și-l dete pe rând
La fiesce-care câte o părticea.
— „Mamă”, atunci copii ziseră plângând:
„Ție ce-ți rămâne?” — „Voi!” — răspunse ea.

Cantec IV
de George Cosbuc

A venit un lup din crâng

Și-alerga prin sat să fure
Și să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu c-o nuia:
"Lup flămând cu trei cojoace,
Hai la maica să te joace" —
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.
 
Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
—"Poartă-se copiii bine?
Dacă nu, să-i vâr în sac!"
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu și i-am spus:
—"Puiul meu e bun și tace
Nu ți-l dau, și du-te-n pace!
Ești sărac dar n-am ce-ți face!
Du-te, du-te!" și s-a dus.
 
Și-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlvă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubește mama lor.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit și l-am certat:
—"N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
Pleacă-n sat, că-i mare satul,
Pleacă, pleacă!" și-a plecat.

MAMA
de Alexei Mateevici

Te-am zămislit eu cu iubire,

Cu drag în mine te-am purtat
Și de la Domnul fericire
Eu cu plânsoare ți-am rugat.

Sub inima tremurătoare

Păzit-am micul copilaș,
Și dragostea mea arzătoare
Ți-a fost de strajă și sălaș.

Șoptit-am rugăciuni smerite

Și cu plânsoare m-am rugat,
Să-ți fie zilele scutite
De nenoroc și de păcat.
Rugaciunile copiilor. Multumirea copiilor
Mama - mi-ai cîntat
de Traian Dorz

Mi-ai cîntat cu glas de lacrimi legănîndu-mă alene

alinîndu-mi cu-al tău cîntec lacrima ivită-n gene.

Și mi-ai plîns înfiorată cîntecele duioșiei

de-ai trezit în al meu suflet cald fiorul armoniei.

Mi-ai citit în ceasuri sfinte din Cazanii și Scriptură

a lui Dumnezeu iubire ele-n inimă-mi crescură.

În singurătatea serii luminat de raza lunii

m-ai făcut să simt puterea și odihna rugăciunii.

Dumnezeu să-ți dăruiască, scumpă mamă, mîngîiere

Mîna Lui să-ți șteargă ochii de-orice lacrimi de durere.

Să-ți văd chipul totdeauna luminat de bucurie,

cea mai fericită mamă, Doamne mama mea să fie!

Iubita noastră mamă

de Traian Dorz

Iubita noastră mamă

cu-al lacrimii șirag
privim cu duioșie
la chipul tău cel drag
din ochi și glas și suflet
dorim să-ți arătăm
preadulcea noastră mamă
iubirea ce-ți purtăm.

Mamă preaiubită
Domnul nostru Sfînt
facă-ți fericită
viața pe pămînt
iar în Cer să-ți dea
răsplătirea Sa.

Recunoștința noastră
spre tine va veni
cu dragoste și lacrimi
mereu cît vom trăi
în rugăciunea noastră
vom cere ne-ncetat
ca Domnul să-ți reverse
tot harul Său bogat.

De-a Domnului putere

păzită-n veci să fii
aici și-n cer s-ai parte
în veci de bucurii
cununa să te-aștepte
pe-al cerurilor prag
o mamă dulce mamă
 Mamă, dulce mamă...
de Traian Dorz

Mamă, dulce mamă, - Bunul Dumnezeu

facă-ți fericită viața ta mereu
anii tăi să fie binecuvîntați,
fața ta voioasă, ochii tăi curați...

Dulce mama mea

Dumnezeu să-ți dea
mulți ani fericiți
între cei iubiți.

Tu mi-ai dat din leagăn laptele ceresc

și-ai făcut pe Domnul dulce să-L iubesc,
nu uit niciodată cu ce drag mi-ai spus
să mă rog cu lacrimi Domnului Isus.

Nu uit niciodată ce mult m-ai iubit

nu-ți uit mîna caldă, chipul mult dorit,
mamă, - cîte zile încă vei avea
fie-ți fericite, - dulce mama mea!

Fericită fie toată urma ta

fericit tot locul unde tu vei sta
fericiți să-ți fie anii minunați,
fața ta voioasă, ochii tăi curați...

Mama
de Petre Ghelmez

Poate să-și uite lumina roza din care s-a născut?

Poate picătura sărată, smulsă din apa marii, să uite marea?

Există vreun om pe pământ, care să fi dat mai mult

și să primească mai puțin, decât
Mama?

Cine, în afară de
Mama, mai poate săruta o rană,
și rana să se vindece?
A plâns, ca să nu plângem noi.
A răbdat, ca să nu răbdăm noi.
Pentru toate acestea și pentru atâtea altele
O răsplătim cu un singur cuvânt:
Mama!

Sărutul meu arată cât sunt de sărac

În fața bogăției jertfelor tale.
Dar numai tu, pe această lume,
Poți dărui o viață întreagă,
Pentru un singur sărut de recunoștință.
Ori pentru un singur cuvânt:
Mama!
 Mama
de Grigore Vieru

Foicică dulce poamă

Toată lumea are mamă,
Melcul, iedul, ursulică,
Puiul cel de rândunică.

Fuge noaptea şi dispare

La tot puiul bine-i pare
Că din nou e dimineaţă
Şi-şi vede mama la faţă.

Cantec: Cea mai scumpă de pe lume

de Nichita Stănescu

Spune-mi care mamă-anume

cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
zarzării au zis de zarzări,
peştişorii de peştoaică,
ursuleţii de ursoaică,
şerpişorii de şerpoaică,
tigrişorii de tigroaică,
mânjii toţi au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toţi au zis de nucă,
cucii toţi au zis de cucă,
toţi pisoii, de pisică,
iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
cea mai scumpă de pe lume!

De ziua mamei
de Elena Farago

Eu nu sunt destul de mare

Ca să pot să-nvăț măcar,
De pe carte, o urare,
Și nu sunt destul de mare
Ca să-ți dau un dar.
Dar îți dau o sărutare,
Ici, pe obrăjor,
Și pe mâna asta care
Mă-ngrijește-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!
Zile lungi și voie bună
Îți doresc eu mult,
Și mă rog de flori să-ți spună
Să mă ierți, mămica bună,
Că nu știu mai mult!
 Mamă, de-ai fi o stea
de Grigore Vieru

Mamă, de-ai fi o stea-n cer lină,

Te-aș găsi după lumină,
Rostire-aș spre fața ta:
“Când dormi, maică, dumneata?”

De te-ai face spic secară,

Te-aș găsi după povară
Și te-aș întreba tot eu :
“Nu ți-i, măiculița, greu?!”

De-ai fi-n codru-o păsăruica,

După glas afla-te-aș, muică,
Zice-as ud de roua ta:
“Ce dor ai de cânți asa?!”

De te-ai face-n vai o floare,

Te-aș găsi după suflare,
Spune-ți-aș vorbe cerești:
“Maică, tot frumoasă ești !”

Una este mama

de Tudor Arghezi
Dintre toate ce-s în lume
Cea mai scumpă-i mama
Cel dintâi cuvânt pe lume
ce-l rostim e mama.

Munţi şi văi se mai pot naşte

nici nu ne dăm seama,
Dar ca ea nu vom cunoaşte,
Una este mama.
Străluci-vor raze, stele,
Însă nu ca mama.
S-or muta în zor şi ele
Toate-n ochi la mama.
Când în ceruri o să urce
Cânt de ciocârlie,
Glasul mamei o întrece
Când îmi cântă mie.
Nu uitaţi că şi ea are
Viaţa ei în lume!
S-o întâmpinăm c-o floare
Şi cu fapte bune!
Simplu să îţi dăm o floare
Martie ne îndeamnă
Şi îţi ridicăm altare
Din iubire, mamă.
 M-a crescut mama în poală
de Nina Casian

M-a crescut mama în poală

De la leagăn pân’ la școală.
Zile-ntregi și nopți de-a rândul
Mi-a vegheat somnul și gândul.
M-a-nvățat să gânguresc,
Să zic mama, să zâmbesc.
M-a-nvățat apoi prin casă
Primii pași până la masă.
M-a-nvățat să nu m-alint
M-a-nvățat să nu mint,
Să nu știu ce este frica,
Toate m-a-nvățat mămica.
Mamă bună, mama dragă,
Te-oi iubi o viață-ntreagă
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru că tu m-ai crescut!

Mama
de Nicolae Labiş
N-am mai trecut demult prin sat şi-mi spune
Un om ce de pe-acasă a venit
Cum c-a-nflorit la noi mălinul
Şi c-ai albit, mămucă, ai albit.

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă.

Eu nu ştiu cum să cred atâtea veşti,
Când din scrisori eu văd precum matale
Din zi în zi mereu întinereşti.

Cea mai scumpă

Spune-mi, care mamă-anume
Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
Zarzării au zis de zarzări,
Peştişorii de peştoaică,
Ursuleţii, de ursoaică,
Tigrişorii de tigroaică;
Mânjii toţi au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe.
Nucii toţi au zis de nucă,
Cucii toţi au zis de cucă;
Toţi pisoii de pisică,
Iară eu de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
Cea mai scumpă de pe lume.
(Nichita Stănescu)
 

Furtuna
Nimeni n-a rămas în stradă.
Norii negri vin grămadă.
Zboară frunzele uscate
În văzduh împrăştiate
Şi salcâmii stau să cadă:
Bate vântul, bate…
A ieşit de la răscruce
O femeie care duce
Un copil de mână… Sună
Porţi izbite de furtună
Şi femeia face cruce:
Fulgeră şi tună.
Dar a norilor năframă
Se sfâşie… Biata mamă,
Cu puterile scăzute,
Vrea copilul să-şi ajute
Şi cu glas pierdut îl cheamă:
- Hai cu mama, iute!
L-a luat acum în braţe.
Ploaia o izbeşte-n faţă.
Bolta parcă-i spartă-n două…
Cu mânuţele-amândouă
El de gâtul ei s-agaţă:
- Plouă, mamă, plouă!
(George Topârceanu)
 
E ziua ta
E ziua ta măicuţă,
Te-aşteaptă flori pe masă,
Şi-un dar micuţ te-aşteaptă
Când ai să vii acasă.
Am să-ţi sărut obrajii
La piept când mă vei ţine
Şi mâinile ce nu au
Odihnă pentru mine.
(Elena Dragoş)
 

8 Martie
S-au aprins în noapte stele.
Ce aproape sunt de ele!
Numai să întind o mână
Şi-una-n palm-o să-mi rămână.
Mamă, vrei de ziua ta
Să-ţi aduc în dar o stea?
(Veronica Porumbacu)
 

Una este mama

Dintre toate ce-s în lume
Cea mai scumpă-i mama
Cel dintâi cuvânt pe lume
ce-l rostim e mama.
 
Munţi şi văi se mai pot naşte
nici nu ne dăm seama,
Dar ca ea nu vom cunoaşte,
Una este mama.
 
Străluci-vor raze, stele,
Însă nu ca mama.
S-or muta în zor şi ele
Toate-n ochi la mama.
 
Când în ceruri o să urce
Cânt de ciocârlie,
Glasul mamei o întrece
Când îmi cântă mie.
 
Nu uitaţi că şi ea are
Viaţa ei în lume!
S-o întâmpinăm c-o floare
Şi cu fapte bune!
 
Simplu să îţi dăm o floare
Martie ne îndeamnă
Şi îţi ridicăm altare
Din iubire, mamă.
(Tudor Arghezi)
 

Mama în câmp
Peste dealul de-aramă
Curge soare-n asfinţit.
„Odihneşte, mamă, -
Pot rosti, în sfârşit.
 
Mai trăieşte-n mine,
Sfântul grai să-l ascult.
Albei tale lumine
Închina-mă-voi mult.“
 
Ea se şterge cu mâna
De sudoare şi mit,
Coperind cu ţărână
Chipul său ostenit.
(Grigore Vieru)
 
Mi-e dor de tine, mamă
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.
 
Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
 
Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cântec fără moarte!
 
Vânt hulpav pom cuprinde
Şi frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.
 
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.
 
O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.
(Grigore Vieru)
 

Făptura Mamei
Uşoară, maica, uşoară,
C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ.
În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuşi eşti
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti.
(Grigore Vieru)

Autobiografică
Mama mea viaţa-ntreagă
A trăit fără bărbat.
Singurei eram în casă
Ploi cu grindină când bat.
Mama mea viaţa-ntreagă,
Stând la masă, ea şi eu,
Se aşază între mine
Şi Preabunul Dumnezeu.
Oh, şi crede-aşa într-însul,
Că-n albastru văzul ei
Chipul Lui de pe icoană
Se străvede sub scântei.
Şi eu ţin atât la mama,
Că nicicând nu îndrăznesc
Dumnezeul din privire
Să mă vâr să-l mâzgălesc.
(Grigore Vieru)
 

Mama
E plin în jur de noi muzeul,
Şi pare-un templu minunat,
În care mii de robi ai vieţii
Vin să se spele de păcat.
Sunt călători din largul lumii,
Ce-au pribegit pe ocean,
Să-şi scalde ochii în lumina
Din pânzele lui Tizian.
Stau toţi cu mintea-
ngenuncheată
Şi-i mut cucernicul popor,
Eternitatea prinsă-n cadre
Îşi poartă sfântul ei fior.
Învins de taina mare-a clipei,
Se-nchină sufletul supus
În faţa veşnicei icoane
Cu răstignirea lui Isus.
Ce blând se uită chinuitul
De sub cununa lui de spini,
Lumina resemnării mute
E scrisă-n ochii lui senini.
Nu-L dor piroanele din carne,
Zâmbeşte paşnic, iertător,
El ştie că de veci învie
Acei ce pentru alţii mor.
 
La poala crucii e Maria,
Şi-n chipul ei, nespus de trist,
A zugrăvit un chin sălbatic
Penelul meşter de artist.
Ea-şi frânge mâinile şi geme,
În gândul ei a-ncremenit:
Nu Dumnezeul, care-nvie,
Copilul ei, care-a murit.
O văd şi mă întreb, pe gânduri,
De rostul nepătrunsei firi:
De ce şi chinul unei mame
E-n preţul unei mântuiri?
O văd şi simt în suflet patimi
Din traiul nostru măsurat,
Toţi răstigniţii mici ai sorţii
Pe rând, în minte, mi s-abat…
Şi stau pierdut… În jur de mine
Se schimb-al oamenilor val… (...)
Ce-o fi făcând acum o mamă
Acolo-n satul din Ardeal?…
(Octavian Goga)
 

Mama
Măicuţă scumpă-aş vrea în
jurul tău
Să fac un ţarc de milă şi lumină
Să bat în aur palid chipul tău
Ca în Ardeal de-a pururi să rămână
 
Valeria martira din Bizanţ
Lăsatu-ţi-a un nume pe măsură
Cu ochi căprui şi mari încercănaţi
Şi-un grai blajin în cuvioasa gură
 
Frunte înaltă păr cârlionţat
Pe sub năframa neagră
transilvană
În spate porţi perechea
de desagi
Cu-o prescură-n ei şi cu-o icoană
În luminişul codrului te văd
Într-un amurg de toamnă pe cărare
Spre satul tău de baştină grăbeşti
Cu-n prunc de mână şi cu-o lumânare
 
Un vultur te-a vestit în ţintirim
Că tata-bun e pregătit de cale
Şi stăruie nainte de-a pleca
Să odihnească-n lacrimile tale.
(Ioan Alexandru)
 Ți-aduci aminte, mamă
de Costache Ioanid

Ți-aduci aminte, mamă, Dar într-o zi de taină

de vremea fericită, scânteia de-altădată
când mă țineai pe brațe s-a prefăcut în soare
că păru-mi sărutai ? și-n albe flori de-april ...

Când nu aveam în lume urcând pe-o nouă treaptă

ființă mai iubită, credința de copil.
nici ochi mai plini de farmec,
și nici mai dulce grai ... Dar ochii tăi par astăzi
acoperiți de ceață
Ți-aduci aminte mamă, și mă privesc cu teamă
când păru-mi sărutai ? ca niște ochi străini.

Ți-aduci aminte, mamă, Și caut ochii mamei

cum te țineam cuprinsă, să-i văd din nou în față,
să spui cu mine seara cum mă priveau odată
duioase rugăciuni ? de duioșie plini.

Și cum în nopți de veghe, Dar ochii tăi par astăzi,

sub candela aprinsă, ca niște ochi străini.
lăsai să-ți cadă lacrimi
pe-o carte din străbuni ? O, vino iarăși, mamă,
de brațul meu cuprinsă,
Ți-aduci aminte mamă, să-ngenunchem alături
ce sfinte rugăciuni ? ca-n vremea ce s-a dus !

De-atunci trecură anii Și vom simți în suflet

ca frunza scuturată o candelă aprinsă
și-au troienit să-mi stingă ce ne va duce-odată
credința de copil. în țara lui Isus !

O, vino, astăzi, mamă,

cu mine la Isus !
 Mama
de George Coşbuc

În vaduri ape repezi curg

Şi vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară -
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.

Tu torci. Pe vatra veche ard,

Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacăra lor geme:
Clipeşte-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie,
Lumini cu umbre-amestecând
Prin colţuri de odaie.

Cu tine două fete stau

Şi torc în rând cu tine;
Sunt încă mici şi tată n-au
Şi George nu mai vine.
Un basm cu pajuri şi cu zmei
Începe-acum o fată,
Tu taci ş-asculţi povestea ei
Şi stai îngândurată.

Şi firul tău se rupe des,

Căci gânduri te frământă.
Spui şoapte fără de-nţeles,
Şi ochii tăi stau ţântă.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Când fusul se desfiră...
Te uiţi la el şi nu-l ridici,
Şi fetele se miră.

...O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

La geam tu sari deodată,
Prin noapte-afară lung priveşti -
- "Ce vezi?î întreab-o fată.
- "Nimic... Mi s-a părut aşa!
Şi jalea te răpune,
Şi fiecare vorbă-a ta
E plâns de-ngropăciune.

Într-un târziu, neridicând

De jos a ta privire:
- "Eu simt că voi muri-n curând,
Că nu-mi mai sunt în fire...
Mai ştiu şi eu la ce gândeam?
Aveţi şi voi un frate...
Mi s-a părut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.

Dar n-a fost el!... Să-l văd venind,

Aş mai trăi o viaţă.
 E dus, şi voi muri dorind
Să-l văd o dată-n faţă.
Aşa vrea poate Dumnezeu,
Aşa mi-e datul sorţii,
Să n-am eu pe băiatul meu
La cap, în ceasul morţii!

Afară-i vânt şi e-nnorat,

Şi noaptea e târzie;
Copilele ţi s-au culcat -
Tu, inimă pustie,
Stai tot la vatră-ncet plângând:
E dus şi nu mai vine!
Ş-adormi târziu cu mine-n gând
Ca să visezi de mine!

La mama te gandesti
de Grigore Vieru

Tu, iarba, tot, ai mama?

De ai – de buna seama:
Atunci cand inverzesti,
La mama te gandesti!

Tu, floare, tot ai mama?

De ai – de buna seama:
Atunci cand infloresti,
La mama te gandesti!

Tu, steaua, tot ai mama?

De ai – de buna seama:
Atunci cand te ivesti,
La mama te gandesti!

De ce?
de Grigore Vieru

– În părul tău, măicuţă,

Un fir de ce-a-nălbit?
– De dorul tău, de grijă,
Copilul meu iubit.

— Bunica e mai albă.

Îi sânt mai drag? De ce?
– Mai mulţi copii ea are,
De-aceea albă e.
Dar tuşa? Şi mai albă-i!
Copii doar n-are ea.
De aceea-i şi mai albă,
Că-i tare singurea.
 Despre bunica
Bunica
de Elena Farago

In soba arde focul,

Din soba scantei mici sar,
Bunica langa mine
Citeste frumos, rar.
Ea are glasul dulce,
Imi place s-o ascult,
Bunica imi zambeste,
O iubesc foarte mult.
Citeste, se opreste,
Poate a obosit.
Din mana cartea-i cade.
Bunica a atipit.

Bunica
Bunicuta, sub umbrar
O clipa nu sta macar,
Coase nasturi, veste, ii,
Parc-ar colora campii,
Croseteaza ciorapiori,
Cu zig-zag-uri si cu flori
Si cand ghemu-i atatica
O ajuta si pisica.
Ea ne canta si ne spune
Cum sa facem fapte bune
Si privind prin ochelari
Ne vede cum crestem mari!

„Bunica”,
de Otilia Cazimir

Cand vantul copacii indoaie,

Si ploua, si-i frig, si ni-i frica,
Fugim la bunica-n odaie
Noi: doua surori si-o pisica
Acolo-i caldut si-i tacere
Divanul batran dintre usi
Cu vechile lui laicere
Ne-asteapta cu carti si papusi.

Bunica ne iese-nainte
Cu zambetul bland de bunica.
”-Ei, care mi-a fost mai cuminte,
Fetitele, ori tu, pisica?”

7. „La multi ani, bunico!”, de Mihai Vilcu

Toata ziua, ca furnica,
 Ii da zor, cu spor, bunica.
Pasii ei, taras, in pripa
Nu stau locului o clipa.
Fata-i blanda e brazdata
Dar nu-i trista niciodata,
Si chiar daca oboseste
In ochi soarele-i sclipeste.

Unde-s ochelarii?”, de Otilia Cazimir

Bunicuta-i suparata,
Ca de-un ceas intreg tot cata:
Cata-ncolo, cata-ncoace,
Ochelarii nu-s si pace!
I-a catat pe sub saltele,
Si-n papuci, si-n ciubotele,
Pe sub perne, pe sub oale,
Pan’ n-a mai putut de sale!
A mai stat, a mai oftat,
Iar s-a pus pe cautat!
Sta si-aprinde-o lumanare:
Unde sa-i mai cate, oare?
Nu-s in raft, nu-s in cutie,
Poate-or fi-n bucatarie…
Rascoleste pe sub scara
Si pe polita-n camara,
In cuptor, pe soba sus,
Ochelarii nu-s si nu-s!
Sa nu fie cu banat,
Cine, oare, i-a furat?
Cand sa-i cate si prin tinda,
Da cu ochii de oglinda,
Si ce vede, ce nu vede,
Parca nici nu-i vine a crede:
Ochelarii, pozna mare!
Ii stateau pe nas calare…
Ii catase-n cui, sub pat,
Dar pe nas nu i-a catat.
Si de nu-i vedea-n oglinda,
I-ar cata si-acum prin tinda!

„Cu parul nins, cu ochii mici”, de St. O. Iosif

Cu parul nins, cu ochii mici
Si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici,
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus dupa fus,
Din zori si pana-n seara,
Cu furca-n brau, cu gandul dus,
Era frumoasa de nespus
In portu-i de la tara…
Cata la noi asa de bland,
Senina si tacuta,
Doar suspina din cand in cand,
La amintirea vreunui gand
Din viata ei trecuta.
De cate ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte,
Sfiala ce ma cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte…

Bunica
de Grigore Vieru 

Tot mai mică, tot mai mică,

Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!

Bunico, în ochii tăi senini, de C.A.Munteanu

Bunico, în ochii tăi senini,
De unde ard adânci lumini?
Şi părul tău de ce-i aşa?
Curat ca fulgii albi de nea?
De ce când umbli te apleci?
Să vezi cum calci? Pe unde treci?
Bunică dragă, cât aş vrea
Să fii tu nepoţica mea!
Poveşti să-ţi spun, să-ţi dau mâncare
Să simţi cât te iubesc de tare.
https://www.youtube.com/watch?v=y2mBdOGrIRM

https://www.youtube.com/watch?v=Wn5JKs6ZFyE

https://www.youtube.com/watch?v=TXj6bG8chLQ

https://www.youtube.com/watch?v=zRZ0eG0rJLQ
 .......

https://www.youtube.com/watch?v=he6m96peDC4
 Cantece
Mama, doar mama
de Corina Chiriac

Ochii cei mai dragi din lume

Care sunt făcuți anume
Să ne dea lumina lor
Parcă ruptă dintr-un soare,
Cine oare, cine-i are?
Glasul care și-n tăcere
E-nvelit de mângâiere
Și în vorbe de alint
E o caldă dezmierdare,
Cine oare, cine-l are?
R:Mama, doar mama,
Fără a fi datoare,
Îți dă tot ce-n suflet are.
Mama, doar mama,
Uitând parcă de sine,
Ea trăiește doar prin tine.
Mama, doar mama
Găsește alinare,
Simte când ceva te doare.
Mama te-nvață
Primii pași în viață
Și te-ajută să-nvingi teama.
Mama, doar mama.
Cântec fără asemănare
Cu vorbe nemuritoare
Pe care le porți în gând
Cât ai fi crescut de mare,
Cine oare, cine-i are?
Vremea-i lungă de-așteptare
Și-o avere de răbdare
Cât ar fi drumul de lung
Și prăpastia de mare,
Cine oare, cine are?
R: Mama, doar mama,
Fără a fi datoare,
Îți dă tot ce-n suflet are.
Mama, doar mama,
Uitând parcă de sine,
Ea trăiește doar prin tine.
Mama, doar mama
Găsește alinare,
Simte când ceva te doare.
Mama te-nvață
Primii pași în viață
Și te-ajută să-nvingi teama.
Mama, doar mama.
 De ziua ta mămico

De ziua ta, mămico

În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar până la urmă moare
Şi cui e de folos?
De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg steluţe,
Să-ţi fac un frumos colier,
Dar cine nu ştie oare
Că în zori steluţele pier?
De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg o rază
De soare, să-ţi prind în păr,
Dar tu străluceşti mai tare
De dragoste şi dor.

Cântec pentru mama

Pentru tine, mamă dragă

Mii de stele-am adunat
Ca să lumineze-n noapte
Chipul tău cel minunat
Am luat flori mici din gradină
Și le-am presărat în prag
Zeci de raze de lumină
Ți le-am oferit cu drag
Lumea toată-am preschimbat-o
În frumos mărgăritar
Pentru tine, dragă mamă
Ca să ți le-ofer în dar
Dacă ti-am greșit vreodată
Mamă, să mă ierți aș vrea
Cu privirea ta blajină
Încalzește-mi inima
Fa-mă mamă s-ating norii
Dă-mi din bunătatea ta
Vreau să știu ce-i fericirea
Numai prin iubirea ta
 De dragul tău pământul
De dragul tău pământul
De ghiocei e plin
Și vin cocori în zare
Și cerul e senin
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Și-nmugurește pomul
Să-ți fie ție drag

Mama
Mama-i cântec
Mama-i soare
Mama-i dulce alinare
Mama-i zâmbet
Mama-i vis
Mama-i floare de cais
Mama-i rază
Mama-i dor
Mama-i aripă în zbor
Mama-i toate câte sânt
E iubire pe pământ

Cantec: Cântecul acesta delicat

Cântecul acesta delicat
Pentru mama mea l-am învățat
Ca să-i spun cât o iubesc
Cât de mult o prețuiesc
Pe mama mea
Pe draga mea
Ea îmi stă alături zi e zi
Și mă ocrotesc orice ar fi
Lângă ea e mai ușor
Orice nor e trecător
Cu mama mea
Cu draga mea
Cântecul acesta delicat
Pentru mama mea l-am învățat
Ca să-i spun cât o iubesc
Cât de mult o prețuiesc
P e mama mea
Pe draga mea.

https://www.youtube.com/watch?v=M4bl68jDZb4
Cantec: Multumesc, iubita mama
de Vadim Tudor

Multumesc, iubita mama,

Steaua mea din zori de zi!
Fara tine imi este teama
Ca planeta s-ar raci.
Te-am secatuit de vlaga,
M-ai crescut, m-ai inflorit.
Pentru tine, mama draga,
Soarele e-n asfintit.
Mama frumoasa, primul meu rai,
Fa o minune, te rog, mai stai!
Dulce lumina, ram de maslin,
Inca nu-i vremea, mai stai putin!
Lege tainica a firii,
Nu pleca fara sa-mi lasi
Zacamintele iubirii,
Mama, suflet urias,
Si secretul nemuririi,
Mama, suflet urias!
Multumesc, iubita mama,
Iubita mama, iubita mama...
Mama este tot ce-i bun
de Paulina Popa

Mama e un cantec vesel,

E iubirea-n zori de zi,
Mama-i cantecul culorii,
Florile de pe campii.
Mama-i curcubeu pe ape,
E sarut de suflet sfant,
Mama-i ingerul de-aproape,
Fericirea pe pamant.
Mama este tot ce-i bun,
Mama-i versul lacrimand,
Mama-i flacara arzand;
Orisiunde, orisicand.
Irina Loghin – Zi și noapte m-am rugat

Irina Loghin:
Zi și noapte m-am rugat,
Tu, Doamne, m-ai ascultat!
Boboc de floare mi-ai dat.
Îmi amintesc de demult,
Clipa-n care te-am născut,
Și ți-am dat primul sărut!
Refren:
Of, copilul meu!
Te-am vegheat mereu!
Cu frica lui Dumnezeu.
Să ai ce-mi doresc,
Suflet îngeresc,
Cu tine să mă mândresc!
Irinuca Loghin:
N-am cuvinte, cât trăiesc,
Mamă să îți mulțumesc,
Și să-ți spun că te iubesc!
Cât am în suflet durere
Și trec prin necazuri grele,
Numai tu îmi dai putere!

Refren:
Oof, măicuța mea!
Doar tu poți ierta.
Chiar de-ți plânge inima!
Tu-mi zâmbești mereu,
Chiar dacă ți-e greu!
Să ne-ajutr Dumnezeu!
Irina Loghin:
Anii zboară rând pe rând,
Și-n zori mă trezesc plângând,
Și-am un singur dor în gând!
Că știu că îmbătrânesc
Și-ntr-o zi te părăsesc!
Veșnic nu o să trăiesc!
Refren:
Oof, fetița mea!
Viața, cum e ea –
Și mai bună și mai rea!
Fie cum o fi!
Eu te voi iubi!
Până-n clipa de-oi muri!
Irinuca Loghin:
Timpul trece, orice-ar fi,
Nimeni nu-l poate opri,
Viața nu o poți minți.
Dar rămâne-o mângâiere,
Dragostea măicuței mele,
De-acolo de sus, din stele.
Refren:
Oof, măicuța mea!
Timpul, de-aș putea,
L-aș tine pe loc să stea!
Să rămâi cum ești,
Ani mulți să trăiești,
Să nu mai îmbătrânești!

Irina și Irinuca Loghin:

Astăzi vă cântăm cu drag,
De pe-al nostrum meleag,
Frunza de prun și de fag.
Vă cântăm cu toată stima –
Irinuca și Irina,
Irinuca și Irina!
Refren:
Lume, ți-om cânta
Și te-om bucura!
La vreme bună sau rea!
Tu să nu ne uiți,
De-or trece ani mulți,
Tot cu drag să ne asculți! (bis x2)

Anume parca e aleasa

Anume parcă e aleasă
Să fie –n martie ziua ta,
Când cerul seamănă cu floarea
Gingaşă de Nu –mă-uita,

Cănd firul nou de iarbă-mpunge

Lumina cu căpşorul lui
Când albi şi umezi ,ghioceii
Răsar de sub zăpezi pe grui.

Cand ies broscutele la soare

PE ape cercuri desenand
Si cand din glia roditoare
Se urca aburi moi in vant

Din nou afara-i primavara

Vaslesc cocorii-n inlatimi
Se-ntorc anume pentru tine
Nu vii afara sa-i privim?
 Floarea care-mboboceste
Floarea care-mboboceste
Izvorasul suspinand
Tot ce-i bun se-asemuieste
Cu-al maicutei drag cuvant

/: Langa tine mama mea,

Stau mereu alaturea
Langa tine fericirea
Mi-o gasesc / bis

Te-am visat azi noaspte mama

Cum pe brate ma tineai
Si cu ochii plini de lacrimi
Tot mereu ma sarutai

/: Langa tine mama mea,

Stau mereu alaturea
Langa tine fericirea
Mi-o gasesc / bis

Un cos cu flori

Un cos cu flori sa facem

Bogat ca-n primaveri
/: Sa-l umplem cu grabire
Cu dragalase flori./ bis

Sa-l ducem scumpei mame

Cu floarea dragostei
/: Si sa-i cantam un cantec
Compus in cinstea ei! / bis

Gingase floricele
Noi toti sa-i daruim
/: Multi ani ,multi ani traiasca
Frumosi si fericiti /

Hai veniti frati si surori

Hai veniti frati si surori
Sa culegem mandre flori
Flori ce noi le-am semanat
Si cu apa le-am udat

Тrа, lа, lа lа lа lа lа
Ѕі сu ара lе-аm udаt…

Іn buchet ѕа lе lеgаm
Маmеі nоаѕtrе ѕа lе dаm
Ѕі аѕа ѕа-і аrаtаm
Са іubіrе іі рurtаm

Тrа, lа, lа lа lа lа lа
Са іubіrе іі рurtаm…
 De ziua ta mamico
De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut să-ţi culeg o floare,

Un mic ghiocel frumos,
Dar până la urmă moare
Şi cui e de folos?
De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut să-ţi culeg steluţe,

Să-ţi fac un frumos colier,
Dar cine nu ştie oare
Că în zori steluţele pier?

De ziua ta, mămico

În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg o rază
De soare, să-ţi prind în păr,
Dar tu străluceşti mai tare
De dragoste şi dor.

Floricica de pe ses

Flоrісіса dе ре ѕеѕ, flоаrе flоrісеа

Сu mult drаg еu tе-аm сulеѕ, flоаrе flоrісеа
Аі реtаlе аlbаѕtrіі, flоаrе flоrісеа
Маmеі tе vоі dаruі, flоаrе flоrісеа

Тu ѕа-і ѕрuі с-аm ѕ-о аѕсult, flоаrе flоrісеа

Са о іubеѕс аtаt dе mult, flоаrе flоrісеа
Аі реtаlе аlbаѕtrіі, flоаrе flоrісеа
Маmеі tе vоі dаruі, flоаrе flоrісеа

Ѕі ѕа-і ѕрuі іnсеtіѕоr, flоаrе flоrісеа

Са-і urеz іn tоаtе ѕроr, flоаrе flоrісеа
Аі реtаlе аlbаѕtrіі, flоаrе flоrісеа
Маmеі tе vоі dаruі, flоаrе flоrісеа

De ziua mamei
de Alexandra Robu

Soare azi de ziua mamei

Mai frumos sa stralucesti
De pe cerul cel albastru
Pe toti norii sa-i gonesti.

Toate florile-nfloreasca
 De pe camp si din gradini
Si sa scalzi intreaga fire
-n frumusete si lumina

Vreau sa fie ziua mamei

Mai frumoasa ca-n povesti
Pentru dragostea ei mare
Si nespusa-i bunatate.

Înfloresc grădinile
Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Şi-au pornit colinda.
Cântă ciocârliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joacă pe câmpie.
Joacă fete şi băieţi
Hora-n bătătură.
Ah! De ce n-am zece vieţi,
Să te cânt Natură!

Ce draga mi-este mama

Ce draga-mi este mama

Cand ma gandesc la ea
Tot gandul meu imi va zbura
Mereu spre mama mea.

O mama, dulce mama

Tu ai un glas duios
Si ochii tai cei blanzi si dragi
Mereu ma urmaresc.

Si-atunci cand voi fi mare

Si-ndepartat de ea
Tot gandul meu se va-ndrepta
Mereu spre mama mea.

Astazi este ziua mamei

Astazi este ziua mamei, zi frumoasa ca si ea
/: Toate florile din lume, ti le-as da maicuta mea. / bis

Grijulie si duioasa, nu ma lasi sa simt ce-i greu

/: Si zambind mereu voioasa esti tot timpu-n jurul meu / bis

Tu ma-nveti maicuta draga, munca sa imi fie draga

/: Si-ale tale sfaturi bune sa le tin o viata-ntreaga / bis

Vreau ca ziua ta sa fie, zi senina si-nsorita

/: Si-as mai vrea iubita mama, s-ai o viata fericita. / bis
 Primavara a sosit
Primavara a sosit
Hai copii! Haideti la joc!
Si campia a inverzit
Hai copii la joc!

Наі сu mаrе buсurіе, hаі lа јос

Ѕа јuсаm hоrа-n саmріе hаі lа јос…

Раѕаrеlе іn zbоr
Наі соріі! Наіdеtі lа јос!
Сіrіреѕс сu glаѕul lоr
Наі соріі lа јос!

Наі сu mаrе buсurіе, hаі lа јос

Ѕа јuсаm hоrа-n саmріе hаі lа јос…

Ѕа саntаm ѕі nоі сu еlе

Наі соріі! Наіdеtі lа јос!
Аlе nоаѕtrе саntесеlе
Наі соріі lа јос! versuri.online

Hai cu mare bucurie, hai la joc 

Sa jucam hora-n campie hai la joc…

Puisorii
de Grigore Vieru
Pui golasi cum stati in cuiburi
Fara plapumioare?
-Ne'nvelim cu ale mamei
Calde aripioare

-Dar cand mama nu-i acasa

Si ploita cerne?
-Ne-velim atunci cu frunza
https://Versuri.ro/w/d077
Ramurii materne

-Daca n-o sa vina mama

Si-o sa cada frunza?
-Cum sa nu mai vina mama?
-Cum sa cada frunza?

Aparatoare Doamna
se canta la sfarsit

altele"
*ca o zi de primavara
*sosirea randunicii
*vine vine primavara
*infloresc gradinile
*vestitorii primaverii de George cosbuc
*cantec de george cosbuc
 Bibliografie

 
[1]      Grigore Vieru, Nu am, moarte, cu tine nimic..., în revista „Familia română”, anul 10, nr. 1
(32), aprilie, 2009, p. 12
[2]      Mihai Eminescu, O, mamă..., în vol. „Luceafărul”, Editura Litera, Chişinău, 1997, p. 167
[3]      George Coşbuc, Mama, în vol. „Balade şi idile. Fire de tort”, Editura Curtea Veche
Publishing, colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Bucureşti, 2010, p. 205
[4]      Nichifor Crainic, Mama de departe, în revista „Chemări la Hristos – Rufe zu Christus”, a
Parohiei Ortodoxe Române din Viena, nr. 60, anul 2010, p. 6
[5]      Nichita Stănescu, Cea mai scumpă, în revista „Familia şi Viaţa” - Roman, anul I, nr. 4,
martie, 2011, p. 9
[6]      Mihail Steriade, O, mamă!, online, la http://www.cerculpoetilor.net/O-mama_Mihail-
Steriade.html
[7]      Vasile Militaru, A venit aseară mama, în Curierul Văii Jiului, nr. 767, joi, 12 iulie 2012, p. 5
[8]      Nicolae Labiş, Scrisoare mamei – de Anul Nou, în vol. „Descrierea Chipurilor”, Editura
Junimea, Iaşi, 1982, p. 111
[9]      Cezar Bolliac, Muncitorul, online la http://ro.wikisource.org/wiki/Muncitorul_%28Bolliac
%29
[10]     Octavian Goga, Răsună toaca..., în vol. „Ne cheamă pământul”, Editura Litera Internaţional,
colecţia „Biblioteca şcolarului”, Bucureşti, 2001, p. 127
[11]     Grigore Vieru, Autobiografică, în vol. „Cele mai frumoase poezii”, Editura Jurnalul,
Bucureşti, 2009, p. 63
[12]     Alexandru Vlahuţă, Pictorul Grigorescu, online, la
http://ro.wikisource.org/wiki/Pictorul_Grigorescu
[13]     Gheorghe Pârlea, Verşenii de pe Valea Moldovei, un alt univers literar al copilăriei, în
revista „Armonii culturale“, http://www.armoniiculturale.ro/index.php?
option=com_content&view=article....
[14]     Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Editura Litera Internaţional, colecţia „Biblioteca
şcolarului“, Bucureşti, 2002, p. 181.
[15]     Mircea Popa, Ion Agârbiceanu – 130 de ani de la naştere, în revista „Tribuna“, nr. 241, 16-
30 septembrie 2012, p. 13.
[16]     Ileana Vulpescu, Arta conversaţiei, Editura Arta Grafică, colecţia „Ediţii ne varietur“,
Bucureşti, 1992, pp. 23-24.
[17]     Ioan Slavici, apud Costinela-Denisa Andreescu, Ioan Slavici şi destinul său epic, Editura
Sfântul Ierarh Nicolae, online, la http://lectura.bibliotecadigitala.ro , 2010, pp. 10-11
[18]     Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012 , p. 25
[19]     Ionel Teodoreanu, Lorelei, Editura Litera Internaţional, colecţia „Biblioteca pentru toţi”,
Bucureşti, 2009,  p. 278
[20]     Arhim. Teofil Părăian, Bucuriile credinţei, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2004, pp.
75-76
[21]       Ibidem, p. 79
[22]     Mihai Eminescu, Ta twam asi, în vol. „Memento Mori”, Editura Litera, Bucureşti, 1997, p.
423
[23]     Octavian Goga, Ruga mamei, în vol. „Poezii”, Editura Litera Internaţional, colecţia
„Biblioteca pentru toţi“, Bucureşti, 2010, p. 95
[24]       Rugăciunile de seară, în „Rugăciuni şi învăţături de credinţă ortodoxă”, Editura Episcopiei
Buzăului, Buzău, 1992, p. 45
[25]     Teodor Dănălache, Copilul, un talant încredinţat mamei, în revista Actualitatea Ortodoxă,
online, la adresa: www.actualitateaortodoxa.com/articole/Copilul_un_talant_incredintat_mame...
[26]     Ierom. Dr. Petru Pruteanu, Curs de patrologie şi teologie postpatristică (sec. IX-XV),
Zăbrăniceni, 2003, p. 2
[27]     Prof. Teodor M. Popescu, Chipuri de mame creştine în educaţia religioasă, online, la adresa
www.crestinortodox.ro/ credinta-pentru-copii/educatia-copiilor/
[28]     Sfântul Teofan Zăvorâtul, Mântuirea în viaţa de familie, editura Cartea Ortodoxă, Bucureşti,
2004, p. 30
[29]       Ibidem, p. 32
[30]     Arhim. Ilie Cleopa, Predică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai), online, la
adresa: http://paginiortodoxe2. tripod.com/predici_cleopa_sfinti/predica_sf_imparati.html