Sisteme de informaţii geografice Laborator

Tematica şedinţei de laborator nr. 10

1. Definitivarea proiectului în ArcGIS. Se lucrează cu modulul ArcMap al

programului ArcGIS.
Faza 8. Aducerea datelor pentru care s-a stabilit sistemul de proiecţie în ArcMap. Pentru
a putea beneficia de setările realizate în ArcCatalog în vederea stabilirii sistemului de proiecţie
Stereo 1970, se va duce dataset-ul cu datele corectate într-un proiect ArcMap. Un click dreapta
orinde în spaţiul ferestrei deschide fereastra Data Frame Properties (figura 234), unde se poate
observa că datele de lucru sunt în sistemul de proiecţie Stereo 70.

Fig. 234. Crearea unui proiect In ArcMap cu date georeferenţiate

Faza 9. Crearea straturilor cu nume. În cazul parcelelor silvice, s-a creat şi un strat cu
Nume_Par. Acesta nu a fost digitizat ci textul corespunzător a fost introdus ca atare. Prin
urmare, este necesară etichetarea stratului de parcele cu numerele corespunzătoare. În acest
scop, se selectează la secţiunea Layers stratul Silvice printr-un clic dreapta, şi se urmează
secvenţa redată în figura 235 (Join and Relates►Join...). Se deschide fereastra Join Data unde
se realizează următoarele setări:
 în linia What do you want to join to this layer? ( ) se
va alege Join data another layer based on spatial location (
);
 la punctul 1.Choose the layer to join to this layer, or load spatial data from disck:
se alege layerul Nume_Par (
);

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 1

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 235. Etichetarea stratului de parcele silvice

 la punctul 2 se alege Each polygon will be given all the attributes af the point that
is closest to its boundary, and a distance field showing how close the point is (in

the units of the target layer) ( );

 la punctul 3 se verifică dacă locaţia pentru fişierul ce se va crea este cea corectă
(figura 236).
Prin apăsarea butonul OK se va crea un nou strat – Join_Output_2. Se va deschide
tabelul cu atribute asociate acestui strat prin secvenţa click dreapta pe Join_Output_2 – Open
Attribute Table. În această bază de date sunt foarte multe câmpuri ce trebuiesc eliminate. Dar,
tot aici, se găseşte şi un câmp denumit Distance care, în cazul în care deţine valori diferite de 0,
este semnul că atributul corespunzător trebuie eliminat pentru că a fost adăugat în mod forţat şi
nu este nevoie de el în acea locaţie (figura 237). În felul acesta, în acest strat nou creat se vor
păstra doar datele de interes.

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 2

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 236. Fereastra Join Data

Fig. 237. Identificarea locaţiilor ce nu necesită etichete

Următorul pas este reprezentat de completarea câmpului Nume_Par cu nemerele

corespunzătoare. Pentru aceasta se porneşte editarea (click dreapta pe orice bară de instrumente
Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 3
 Sisteme de informaţii geografice Laborator

şi activarea barei Editor, după care se urmează secvenţa Editor►Start Editing), se dă un click
dreapta pe câmpul Nume_Par şi, din meniul contextual deschis se alege comanda Calculate
Values.... Se deschide fereastra Field Calculator (figura 238) de unde, în zona Field se va alege
TEXTSTRING, după care se închide fereastra cu butonul OK.

Fig. 238. Fereastra Field Calculator

În acest moment câmpul Nume_Par s-a completat cu valorile corecte. Se opreşte

editarea prin secvenţa Editor►Stop Editing, bineînţeles cu salvarea modificărilor realizate. De
asemenea, se şterg toate câmpurile ce nu mai prezintă interes (această acţiune nu se poate
realiza decât după oprirea editării). Pentru ştergere, se execută un click pe numele câmpului ce
se doreşte a fi eliminat, după care, din meniul contextual deschis, se va activa comanda Delete
Field (figura 239).

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 4

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 239. Ştergerea câmpurilor inutile

Se procedează în mod identic şi cu stratul de subparcele (ua-uri).

În continuare se crează un nou câmp pentru Nume_UA. Pentru aceasta se deschide
tabelul de atribute al ultimului strat şi, prin activarea butonului Options ( ) se
deschide meniul asociat de unde se activează comanda Add Field. Se deschide fereastra cu
acelaşi nume (figura 240), unde se fac următoarele setări:
 se completează câmpul Name cu Nume_UA;
 la linia Type se alege Text;
 la secţiunea Field Properties se stabileşte lungimea de 10;
 se închide fereastra cu butonul OK.
În baza de date apare câmpul Nume_UA. Se deschide fereastra Field Calculator (click
dreapta pe numele câmpului Nume_UA – Calculate Values...) şi se precizează că acest câmp va
reuni datele din cele două câmpuri din care a luat naştere (Nume_Par şi Nume _Spc) (figura
241).

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 5

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 240. Fereastra Add Field

Fig. 241. Crearea câmpului Nume_UA

Faza 4. Etichetarea straturilor create. Pentru a crea etichetele corespunzătoare pentru

fiecare strat, se procedează astfel:
1. se alege stratul corespunzător (spre exemplu, silvic) – click dreapta pe el –
Properties...;
2. se deschide fereastra Layer Properties (figura 242) în care se realizează
următoarele setări:

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 6

Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 242. Subfereastra Labels a ferestrei Layer Properties

a. se execută click pe pagina alternativă Labels;

b. se bifează comutatorul de la Labels features in this layer (
);
c. se alege ca metodă de etichetare Define classes of features and label each
class differently ( );
d. la Text String se alege numele câpului Nume_Par (

);
e. la Text Symbol se alege stilul de text şi mărimea acestuia;
f. se activează butonul Placement Properties... ( ) din
zona Other Options. Ca urmare, se deschide fereastra Placement
Properties (figura 243) în care:
i. la pagina alternativă Placement se bifează butonul Always
horizontal din zona Polygon Settings şi butonul Remove duplicate
labels din zona Duplicate Labels;
ii. în pagina alternativă Conflict Detection se bifează comutatorul
Place overlapping labels;

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 7

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 243. Subfererastra Placement a ferestrei Placement Properties

În urma acestei acţiuni, cele două parcele silvice existente au fost etichetate în mod
corespunzător. Procedând analog, se etichetează şi unităţile amenajistice (figura 244).
Mai departe se etichetează în mod similar şi celelalte straturi aduse în proiect (folosinţe,
case, borne, ape etc.).

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 8

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 244. Etichetarea stratului de unităţi amenajistice

Faza 5. Crearea hărţilor tematice. Hărţile pot fi realizate foarte uşor prin importarea
straturilor ce prezintă interes în fiecare caz. Asfel, pentru realizarea unui hărţi tematice cu
natura folosinţei (figura 245) din zona studiată, se procedează astfel:
 se lucrează cu stratul de poligoane ce conţine aceste date, se execută un click
dreapta pe layer-ul respectiv şi, din meniul deschis se apelează comanda
Properties...;
 în fereastra Layer Properties se apelează eticheta corespunzătoare ferestrei
alternative Symbology (figura 246) unde se realizează următoarele setări:
o în zona Show: se execută un click pe Categories şi apoi pe Unique Values;
o în zona Value Field se selectează câmpul ce deţine datele referitoare la
folosinţe;

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 9

Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 245. Hartă tematică cu natura folosinţei

Fig. 246. Subfereastra Symbology a ferestrei Layer Properties

o se apelează butonul Add All Values ( ) şi, în felul acesta, în
zona de deasupra lui vor fi aduse toate datele din câmpul selectat anterior,
grupate pe categorii;
Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 10
 Sisteme de informaţii geografice Laborator

o se închide fereastra cu butonul OK.

Faza 5. Realizarea hărţilor tematice complexe. Problemele sunt ceva mai complexe
atunci când pentru crearea unor anumite hărţi devine necesară procesarea informaţiilor din baza
de date. Astfel, realizarea hărţii arboretelor presupune parcurgerea unor operaţiuni preliminare
pe care le vom prezenta pe scurt în continuare. După cum se ştie, harta arboretelor prezintă
distribuţia arboretelor pe suprafaţa unui U.P. În acest tip de hartă se figurează cu o culoare
convenţională elementul de arboret principal (predominant) şi clasa de vârstă din care face
parte. Restul elementelor de arboret se pot cunoaşte din formula înscrisă în fiecare u.a.
Elementul de arboret principal se desemnează în funcţie de proporţie (sau pe baza altor criterii
atunci când proporţiile sunt apropiate). Realizarea efectivă a hărţii a presupus parcurgerea
următoarelor etape:
- pentru că în foarte multe cazuri într-o unitate amenajistică apar mai multe elemente de
arboret, este necesară crearea unui nou tabel care să conţină aceste elemente, tabel ce va
fi legat de tabelul cu întreaga bază de date prin comanda Link din meniul Table (al
mediului de programare ArcView), elementul de legătură fiind codul u.a.;
- în tabelul de date al elementelor de arboret s-a creat un câmp nou de tip şir de caractere
(string) denumit Elem_dom;
- s-au selectat, în primul rând, elementele de arboret care au proporţia mai mare sau egală
cu 60%. Acestora li s-a asociat automat atributul “D” (dominant) în câmpul Elem_dom;
- au fost selectate apoi unităţile amenajistice ce cuprind elemente de arboret în proporţie
de 50%. Acolo unde elementul de arboret apare o singură dată într-o unitate, el a fost
clasificat ca fiind principal, primind atributul “D”. În cazul u.a. unde apar două elemente
de arboret în proporţie de 50%, s-a dat atributul de principal după criteriul amenajistic
(compoziţia ţel);
- pentru celelalte unităţi amenajistice unde proporţia fiecărui element de arboret este sub
50% se procedează la examinarea fiecărei situaţii pentru stabilirea elementului de
arboret dominant;
- se creează un nou tabel în care sunt transferate datele dendrometrice ale elementelor de
arboret dominante astfel determinate;
- se selectează elementele de arboret după criteriul vârstelor şi se clasifică în şase
categorii de vârstă (corespunzătoare claselor de vârstă de la codru regulat), acestea fiind
înscrise într-un nou câmp (coloană);
- se concatenează coloanele cu specia elementului de arboret dominant şi cu categoria de
vârstă;
- atributele astfel obţinute se ataşează automat la tabelul cuprinzând informaţiile
amenajistice generale, prin intermediul codului u.a.
Astfel se obţine un câmp nou de atribute cu ajutorul căruia se realizează harta
arboretelor, în culori convenţionale. De asemenea, se pot realiza prin selectare şi concatenare
câmpuri noi cu formula compoziţiei, cu formula vârstă-consistenţă-clasă de producţie. Aceste
formule pot fi afişate pe hartă cu funcţia “Autolabel” (Tereşneu, 2007).
Faza 6. Realizarea operaţiilor asupra bazei de date. Structura bazei de date geografice
realizată permite o interogare detaliată, în funcţie de necesităţile utilizatorului. Programul
utilizat este tot ArcView, acesta permiţând o serie de operaţiuni precum:

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 11

Sisteme de informaţii geografice Laborator

- “point-and-click” – indicarea unui element geografic şi obţinerea informaţiilor/datelor

(atributelor) referitoare la acel element (figura 247);
- selectarea unui element geografic, având ca efect selectarea simultană şi automată a
înregistrării din tabelul de atribute corespunzătoare elementului respectiv, fiind posibilă
vizualizarea elementului selectat atât pe harta digitală cât şi în tabelul de atribute (cu o
culoare de selectare);
- selectarea unei înregistrări în tabelul de atribute având ca efect selectarea simultană şi
automată a elementului geografic, fiind posibilă vizualizarea în modul arătat mai sus
(figura 89);

Fig. 247. Interogarea bazei de date printr-un clic pe harta tematică

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 12

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 248. Selectarea elementelor în tabela de atribute este valabilă

şi vizibilă şi pe harta tematică
- selectarea prin introducerea unei condiţii logice, simplă sau complexă, la care să
răspundă atributele.
Faza 7. Tipărirea hărţilor tematice. Printre avantajele pe care programul ArcView le
oferă, aminteam mai sus şi pe acela de a consulta informaţiile pe care materialul cartografic le
prezintă, atât pe monitor cât şi prin tipărire pe hârtie. Avantajele vizualizării informaţiilor pe
monitor sunt multiple, mai ales datorită posibilităţilor variate de a schimba scara de lucru după
necesităţi. Dar, sunt situaţii când este imperios necesară existenţa materialului tipărit. Pentru
tipărirea unei astfel de hărţi, din tabela de cuprins, aflată în stânga hărţii, se selectează tema pe
care harta să o conţină (spre exemplu, tipurile de staţiune). Prin intermediul comenzii Layout
View se creează o hartă cu tema aleasă (figura 249). Există posibilitatea să se insereze
informaţii de tip text (numele hărţii, scara etc.), dar şi alte date precum: legenda aferentă, un
simbol de poziţionare a nordului, scară metrică etc.

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 13

 Sisteme de informaţii geografice Laborator

Fig. 249. O hartă de tip Layout

În plus, se poate exporta această hartă pregătită pentru tipărit într-unul din formatele
grafice cum ar fi EPS (Encapsulated Postscript) care poate fi deschis în alte produse grafice
cum ar fi Freehand sau Illustrator.
Faza 8. Realizarea graficelor interactive. Pe lângă hărţile tematice, ArcView oferă
posibilitatea realizării şi de grafice printr-o procedură relativ simplă (secvenţa Tools –
Graphs►Create…, după care, continuarea este oarecum similără cu cea utilizată la programul
Microsoft Excel). Exprimarea unei realităţi, redate mai ales prin elemente cantitative, poate fi
realizată cu succes cu ajutorul unui grafic. În ArcView graficele se numesc interactive pentru că
ele, pe lângă realitatea pe care o prezintă în mod explicit, conţin şi alte date în mod implicit,
date ce pot fi vizualizate cu ajutorul unui clic al mouse-ului pe zona dorită.
Avantajele pe care le oferă graficele interactive sunt evidente şi sunt similare celor pe
care hărţile tematice le prezintă faţă de hărţile clasice, în sensul că ele exprimă o “realitate vie”,
putând fi interogate cu metoda “point-and-click”.

Şef lucr.dr.ing. Cornel Cristian TEREŞNEU 14