Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Aurel Vlaicu Arad

Facultatea de Inginerie Alimentar, Turism i Protecia Mediului Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare

PROIECT
Tehnologii extractive n industria alimentar

Profesor coordonator : .l.dr. ing. Dicu Anca

Student: Ienulescu Manuel-Alin IPA IV

CUPRINSUL
CAPITOLUL I INTRODUCERE...............................................................................................................4 CAPITOLUL II - PROCESUL TEHNOLOGIC............................................................6 2.1 Consideraii teoretice asupra presrii.....6 2.2 FIuxul tehnologic al prelucrrii seminelor de floarea-soarelui...11 2.3 Prezentarea principalelor etape din procesul tehnologic.................................13 CAPITOLUL III - SCHEMA DE GENERARE A DEEURILOR............................16 3.1. Prezentarea deeurilor.................................................................................................18 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4 3.1.5. Coji si impuriti de la seminele de floarea-soarelui....................................18 roturile.........................................................................................................19 Ambalaje....20 Paleii deteriorai20 Tvligii uzai si filtrele cu plci i rame..20

CAPITOLUL IV- GESTIONAREA DEEURILOR DE ROT DIN PROCESUL DE OBINERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI..21 4.1. Prezentare deeu..21 4.2. Modul de colectare a deeurilor..22 4.3. Depozitare, transport, valorificare..23 4.4. Valorificarea rotului..25 BIBLIOGRAFIE..27

CAPITOLUL I INTRODUCERE
Agricultura a avut dintotdeauna un rol deosebit de important in dezvoltarea economiei, indeplinind o serie de functii cu caracter economic si social. Un rol aparte in aceasta grupa de materii prime vegetale il constituie uleiul vegetal. Uleiul vegetal este lipsit de colesterol i conine acizi grai nesaturai, stimuleaz metabolismul lipidic i activeaz ficatul, scade colesterolul, se diger uor. Trebuie folosit cel preparat prin presare la rece, din semine nenclzite (ulei de msline, de porumb sau floarea--soarelui - n acest caz, dac se specific pe etichet). Uleiurile i grsimile vegetale (fig.1) se gsesc n natur n esutul plantelor, fiind concentrat n semine, n pulp, n smburele fructelor, n tuberculi sau n germeni. Pentru ara noastr principal materie prim o reprezint plantele oleaginoase productoare de semine. Dintre plantele oleaginoase n care uleiul este concentrat n semine amintim: floarea soarelui, soia, rapia; ca plante productoare de fructe oleaginoase: mslinul, cocotierul, palmierul; tuberculi oleaginoi produc arahidele, iar germeni oleaginoi conine porumbul. Ca materii prime n ntreprinderile de ulei din Romnia se folosesc seminele plantelor oleaginoase i germenii de porumb (deeuri oleaginoase). Seminele oleaginoase se compun din dou pri principale: miezul i coaja. Miezul cuprinde embrionul, dou cotiledoane i esutul nutritiv, denumit endosperm. Cotiledoanele i endospermul cuprind substane nutritive de rezerv, care se consum n perioada iniial a dezvoltrii plantei noi din embrion. Coaja constituie nveliul exterior al seminelor i are rolul de a le apra mpotriva deteriorrilor de ordin mecanic (ocuri), chimic (aciunea gazelor i aerului) i biochimic (aciunea enzimelor). Raportul cantitativ ntre miez i coaj variaz n limite destul de largi. Astfel: la seminele de floarea soarelui, coninutul de coaj este 23 27%. Compoziia chimic este alctuit din:

Lipide sunt esteri ai alcoolilor cu acizii grai. n funcie de natura alcoolilor coninui n molecula lor, lipidele se clasific astfel: lipide simple i lipide complexe. Proteinele se cumuleaz mai ales n miezul seminelor, n timp ce coaja conine o cantitate mic de proteine. n timpul prjirii seminelor, proteinele sufer modificri structurale, dintre care cea mai important o constituie denaturarea termic. Gliceridele sunt grsimi vegetale, care dup starea lor de agregare se mpart n: grsimi lichide sau uleiuri i grsimi solide la temperatura mediului ambiant. La rndul lor uleiurile se mpart n uleiuri sicative, semisicative i nesicative. n contact cu aerul, uleiurile sicative au proprietatea de a se transforma dup 5-6 zile ntr-o pelicul elastic i rezistent la intemperii. Zaharurile sunt substane extractive neazotate, care se gsesc n seminele oleaginoase, sunt mai uor sau mai greu asimilabile, n funcie de grupa din care fac parte. Apa se gsete n seminele oleaginoase n proporie variabil, n funcie de categoria seminelor i calitatea lor. Prin industrializare, dupa extragerea uleiului (fig.1) , rmn roturile, utilizate ca sursa de protein in hrana animalelor si materie prim pentru concentrate de proteine n industria mezelurilor. Din cojile seminelor se fabric furfurolul folosit n industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Mcinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /ton produs.[1]

Fig. 1: Ulei de floarea-soarelui [7] CAPITOLUL II

PROCESUL TEHNOLOGIC

2.1 Consideraii teoretice asupra presrii Presarea este operaia prin care se separ sub aciunea unor fore exterioare componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid ( mcintur oleaginoas). La presare rezult uleiul brut de pres i brochenul. Operaia de presare este cunoscut ca cea mai veche metod de obinere a uleiurilor vegetale comestibile. n prezent ea se realizeaz cu prese mecanice de mare randament, cu funcionare continu, fiind practic abandonat utilizarea preselor discontinui, hidraulice. Prin procedeul de presare se poate obine o separare a uleiului de pn la 8085%, restul uleiului fiind obinut prin extracie cu dizolvani. Din aceast cauz sunt supuse procesului de presare numai materiile prime oleaginoase a cror coninut in ulei depete 30%. Cele cu un coninut mai mic sunt supuse direct procesului de extracie, deoarece randamentul sczut nu justific cheltuielile materiale generate de aceast metod de obinere a uleiului brut. Procesul de presare a mcinturii oleaginoase are loc sub influenta forelor de compresiune ce iau natere in presele mecanice. n aceste condiii particulele de mcintur fiind presate unele de altele, ncepe procesul de separare a uleiului de faza de gel. La nceput au loc separarea uleiului reinut la suprafaa particulelor de forele de suprafa ale cmpului molecular, prin canalele ce se formeaz intre particule. La o anumit presiune ncepe deformarea i comprimarea puternic a particulelor, ceea ce provoac eliminarea uleiului ce se gsea nainte n capilarele particulelor. Cnd spaiul dintre suprafeele particulelor devine att de mic nct pelicula de ulei este supus forelor de reinere exercitat de ambele suprafee ale particulelor, uleiul nu mai poate fi eliminat, pelicula se rupe n mai multe locuri, iar suprafeele particulelor se ating i ncepe aa-numita brichetare, adic formarea brochenului . Presarea mcinturii reprezinta una dintre cele doua operatii finale ale procesului tehnologic de obtinere a uleiului brut. Pentru fabricatiile de ulei care nu au extractie, presarea incheie procesul de obtinere a uleiului brut.

Presarea este operaia prin care se separ sub aciunea unor fore exterioare componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid (mcinatura oleaginoas). La presare rezult uleiul brut de pres i brochenul. Operaia de presare este cunoscut ca cea mai veche metod de obinere a uleiurilor vegetale comestibile. n prezent ea se realizeaz cu prese mecanice de mare randament, cu funcionare continu fiind practic abandonat utilizarea preselor discontinui hidraulice. Prin procesul de presare se poate obtine o separare a uleiului de pana la 80%85%, restul uleiului fiind obtinut prin extractie cu dizolvanti. Utilaje pentru presare n cazul obinerii uleuilui numai prin presare: la o singura treapta se utilizeaza prese mecanice de prese cu presare finala, care realizeaza maximum 3-6% ulei remanent in brochen; la doua trepte de presare se pot folosi in prima treapta prese cu presare moderata, iar in a doua, prese de presare finala. In practica sunt cunoscute tipuri constructive care asigura procesul de presare in doua trepte in acelas utilaj, cu doua camere de presare. n figura 2 este reprezentata o presa moderna, pentru presarea preliminara de tipul celor constrite in prezent in tara noastra. Aceast pres poate realiza la prelucrarea seminelor de floarea-soarelui 150 t semine/24 ore, cu 17% ulei remananet n brochen.

Fig.2 Presa mecanic pentru presare preliminar moderat de mare capacitate 1-batiu; 2-carcasa sistemului de acionare; 3-camera de presare; 4-ax cu melci; 5-con de reglare; 6-nec de alimentare; 7-nec de evacuare ulei cu za; 8-evacuare brochen. Presa este acionat de un electromotor de 110 kW i turaia de 1500 rot/min, prin intermediul unui reductor de turaie. Pe axul cu melci cu turaia de 18 - 22 rot/min (n funcie de productivitatea dori) snt montai cu pene paralele obiniute, ase melci i trei inele intermediare. Scheletul camerei de presare se compune din dou jumti simetrice strnse ntre ele cu 34 uruburi de blocare. Pentru asigurarea rigiditii i rezistenei camerei de presare la presiunile nalte care se creaz n interiorul acesteia n timpul funcionrii, aceasta este prevzut cu 20 semibride din oel. Pentru uurarea demontrii camerei de presare, aceasta se poate roti n jurul axului su. Camera de presare are apte trepte de presare (din care prima este camera de alimentare), pe lungime avnd doar dou diametre diferite. Baghetele camerei de presare sunt de forma regulat, fr liuri i se fixeaz cu ajutorul bridelor de strngere i a 78 uruburi cilindrice. Distana dintre baghete (liuri) se realizpaz cu plcue separatoare i este de 0,8 mm la treapta I, de 0,65 mm la treapta II, de 0.45 mm la treapta III, de 0,35 mm la treapta IV i 0,20 mm la treptele V, VI i VII. Pentru evitarea creterii temperaturii n camera de presare axul este rcit n interior.

Tehnologiile prezentate schematic n figura 3 sunt aplicate la fabricarea uleiului vegetal, precurirea cu 2% si 0,5% impuriti, presare, mcinare, operaii preliminare de obtinere a uleiului din floarea soarelui prin presare.[4]

Seminte de floarea-soarelui cu 40% ulei,11% umiditate, 4% impuritati

Precurire cu 2% impuriti

Depozitare

Precurire cu 0,5% impuriti

Mcinare Prjire la 50, 30 min Presare la rece

Filtrare 1 Hidratare Centrifugare Uscare Filtrare 2 Ulei brut de presa mbuteliere Depozitare

Fig.3 Schema de proces tehnologic de obinere a uleiului de floarea-soarelui

2.2 FIuxul tehnologic al prelucrrii seminelor de floarea-soarelui. Fabricile de ulei moderne includ n fluxul tehnologic de obinere a uleiului brut prin presare utilaje de mare capacitate, cu randamente ridicate i un nalt grad de mecanizare i automatizare. Utilajele folosite depind i de natura materiei prime oleaginoase trecute la prelucrare. Pentru obinerea prin presare a uleiului brut din floarea-soarelui, fluxul tehnologic este prezentat schematic n fig.4. Din celulele silozului, seminele snt dirijate cu transportorul 1 i elevatorul 2 la cntarul 3 i de acolo, n buncrul tampon 4. Din acesta, seminele trec prin curitorul 5, electromagneii rotativi 6, cntarul 7 n buncrul tampon 8. Cu ajutorul elevatorului 9 seminele snt ridicate deasupra tobelor de spargere 11 i repartizate n ele cu ajutorul transportorului 10. Prin cdere liber, materialul trece pe sitele plane 12, de unde, cu transportorul 13, toctura este trecut direct la valuri, n timp ce restul materialului trece la separatoarele cu aspiraie 14. Din acestea, miezul spart cu coaj, coaja cu miez i coaja curat snt dirijate cu redlerele 15, 16 i 22, la mainile de control 19, n timp ce miezul ntreg, cu transportoarele 17 i 22, elevatorul 25 i transportorul 26 este trecut direct la valuri. De la separatoarele de control, coaja curat este dirijat la suflanta 28, care o transport la centrala termic. Amestecul de semine ntregi i coaj ntreag, prin intermediul elevatorului 32, se trece napoi la toba de spargere pentru retur 33. Praful uleios captat de filtrele cu saci 30 este preluat de transportorul 22, care-1 duce la piciorul elevatorului 20 i de aici la valuri. De la secia de descojire, materialul descojit este dirijat cu transportorul 26 n buncrul 35 pentru miezuri. Cu elevatorul 36, materialul descojit este ridicat la cntarul 37, trece peste electromagnetul 38 n transportorul 39, care l repartizeaz la valurile 40. Mcintura rezultat la valuri este adus cu transportorul 41 la prjitoarele 46 cu ajutorul elevatorului 42 i al trans portoarelor 43 i 45. Din prjitoare, mcintura prjit trece n presele mecanice 47, din care rezult ulei i brochen. Uleiul cu reziduuri se colecteaz n transportorul 48, care l duce la rezer-vorul cu agitator 49. Din acesta, cu pompa cu roi dinate 50, uleiul este adus pe sita vibratoare 51

10

pentru ndeprtarea zaului. Uleiul purificat parial de reziduri trece la rezervorul cu agitator 52, se filtreaz n filtrele 54 i se pompeaz la depozit, dup ce n prealabil a fost cntrit la cntarul 55.

Fig. 4. Fluxul tehnologic de obinere a uleiului brut de floarea-soarelui prin presare 1, 10, 13, 15. 16, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 26, 27, 32, 34, 39, 41, 43, 45, 48- transportor redler sau elicoidal; 2, 9, 25, 31, 32, 36. 42-elevator; 3, 7, 27- cntar cu cup; 4, 8, 35buncr tampon; 5-curitor semine; 6, 38, 44-electromagnei; 11, 33 - tobe de spargere; 12 - site plane; 14- separator pneumatic; 19, 20 - maini de control; 28-suflant pentru coaj; 29- conduct pentru transport coaj; 30 - filtre cu saci; 40 - val; 46 prjitoare; 47 pres mecanic; 49, 52, 56- rezervor colector ulei; 50, 53, 57-pompe de ulei; 51-sit vibratoare;54- utilaj pentru separarea zaului; 55-rezervor bascul. [3]

11

2.3 Prezentarea principalelor etape din procesul tehnologic Precurirea- seminele sunt curaate pentru ndepartarea impuritilor organice neoleaginoase, organice oleaginoase( semine seci, semine carbonizate, sprturi sau semine din alte sorturi decat cel receptionat). Curirea se face in doua etape: inainte de depozitare si la trecerea in fabricatie. Procedeele de separare a impuritatilor sunt urmatoarele : separarea pe baza diferentei de marime, pe site cu miscarea rectilinie, circulara, vibratorie si separarea pe baza de masa volumica cu ajutorul aerului. Utilajele folosite la curarea seminelor sunt urmatoarele : vibroaspiratorul Sagente, care se foloseste la precurire si care indeparteaza 50% din impuritati, postcuratitorul Buhler, etc. Mcinarea- mcinarea este operaia obligatorie in pregatirea materialului pentru extragerea uleiului. Mcinarea realizeaza ruperea membranelor si destramarea structurii oleoplasmei celulare care contine uleiul. Tehnic macinarea realizeaza o deteriorare a 7080% din celule. Utilajul de mcinare l reprezinta valtul al carui organ de lucru este tavalugul de macinare un cilindru gol in interior cu peretele gros pentru sporirea rezistentei la uzura. Semintele care cad intre doi tava ligi sunt macinate in functie de felul suprafetei tavaligilor si de viteza acestora. Procesul de macunare se realizeaza in trei etape : deformatia elastica, care are loc pana la aparitia primei crapaturi ; deformatia plastica, cand materialul se aplatizeaza si se compacteaza ; destramarea materialului si aparitia de celule sparte. Prjirea- are drept scop : s imbunatateasca conditiile de separe a uleiului sin macinatura, prin realizarea ulei plasticitai optime ; reducerea vascozitatii si tensiunii superficiale ale uleiului din macinatura la presare ; realizarea unei elasticitati suficiente a macinaturii. Utilajele de prjire folosite sunt urmatoarele : prjitori verticali cu corp cilindric, prajitoare orizontala, prajitoare cu pat fluidizat, etc. Presarea- se realizeaza cu ajutorul unei prese mecanice moderat de mare capacitate. Presarea este operaia prin care se separ sub aciunea unor fore exterioare componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid (mcinatura oleaginoas). La presare rezult uleiul brut de pres i brochenul.

12

Filtrarea este operaia de separare a fazelor ului amestec eterogen solid-lichid prin trecerea amestecului printr-o suparafata sau printr-un strat filtrant, care retine faza dispersa (sedimentul solid) si lasa sa treaca faza dispersanta (filtratul). Viteza de filtrare depinde de mai multi factori, ca : presiune, structura si grosimea stratului de sediment, varcozitate, respectiv temperatura la care se face filtararea. Viteza de filtrare scade o data cu cresterea vascozitatii care, la randul ei, variaza invers proportional cu temperatura lichidului. In practica, cresterea temperaturii de filtrare este limitata de considerente tehnologice. Astfel la filtrarea uleiului brut de presa, temperatura maxima de filtrare trebuie sa fie de 70C. In cazul filtrarii uleiului brut, zatul ud (impuritatile) astupa repede porii filtrului si opreste filtrarea. Filtrele de presa sunt de doua feluri : cu placi si cu rame si placi. Pentru uleiul de presa se intrebuinteaza, de obicei, filtre presa cu rame si placi. Uscarea- pentru uscarea seminelor se foloseste ca agent termic aerul. La toate tipurile de uscatoare, conditia de baza este reducerea umiditatii semintelor la 4%, cu consum energetic scazut, fara ca semintele sa depaseasca temperatura de 70C , deoarece peste acesata valoare ar avea loc o crestere a indicelui de peroxid al uleiului sin seminte. Tipurile de uscatoare utilizate sunt urmatoarele : uscatorul rotativ, coloana de uscare Buhner, uscatorul sub vid, etc. mbutelierea- dozarea uleiului de face in ambalaje din plastic de 2L si 5 L utilizndu-se maina de dozat fr presiune ( fig. 5). [4]

Fig. 5: Ambalarea uleiului de floarea soarelui [6]

13

Depozitarea se realizeaz prin sistemul paletizare, n magazii rcoroase, aerisite, curate, ferite de nghe, depozitate la intuneric sau la lumina zilei la temperatura de 20-210 C i o umiditate relativ a aerului de maxim 85-90% (fig. 6).

Fig 6 : Paletarea ambalajelor de ulei floarea soarelui[6]

CAPITOLUL 3 SCHEMA DE GENERARE A DESEURILOR


14

Schema de generare a deeurilor obinute n cadrul procesului de obinere a uleiului de floarea-soarelui este prezentat n figura 7.

Seminte floarea-soarelui

Seminte de floarea-soarelui cu 40% ulei,11% umiditate, 4% impuritati


15

Impuritati ( coji. resturi din floarea soarelui)

Seminte floarea-soarelui Seminte floarea-soarelui fara 2% impuritati Seminte floarea-soarelui fara 2% impuritati Seminte floarea-soarelui fara impuritati Seminte floarea-soarelui fara impuritati Seminte floarea-soarelui fara impuritati

Precurire cu 2% impuriti

Seminte, coji, impuritati

Depozitare

Semine pierdute

Precurire cu 0,5% impuriti

Seminte, coji, impuritati

Mcinare Prjire la 50, 30 min Presare la rece Filtrare 1

Seminte, coji, miez Seminte, coji, miez Seminte Ulei, srot

Ulei, crud

Hidratare
Ulei, crud Ulei, crud Ulei , agent termic Ulei Ulei filtrat

Ulei, suspensii

Centrifugare Uscare Filtrare 2 Ulei brut de presa mbuteliere Depozitare


Ulei

Ulei, suspensii Ulei pierdut Ambalaje deteriorate, etichete, ulei Paleti stricati, ambalaje uzate, ulei

Ulei , ambalaje Ambalaje cu ulei, paleti

Fig 7. Schema de generare a deeurilor.

16

3.1. Prezentarea deeurilor 3.1.1. Coji si impuriti de la seminele de floarea-soarelui se gsesc n proporie de 8-12% din totalul cantitii de materie prim . Caracteristicile semintelor de floarea-soarelui se pot observa n figura 8: marime: mica-medie; form: uor alungit; culoare: cenuiu spre negru; textura: fin.

Fig. 8. Coji de semine [7] n industria uleiurilor si grasimilor vegetale a tarii noastre cojile semintelor de floarea soarelui constituie primul deseu valoros pentru economia nationala, deseu care apare in procesul tehnologic de prelucrare a semintelor in vederea obtinerii uleiului, in urma operatiei de decorticare. La decorticare, nsa nu toate cojile se indeparteaza din miezul oleaginous, ci, functie de procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8 12 % coaja. Semintele de floarea soarelui cu continut ridicat de ulei, asa cum este cazul soiului romanesc Record care se prelucreaza curent in fabricile noastre contin 22 27 % coji. Masa hectolitrica a cojilor este 15 20 kg/hl. n general cojile seminelor de floarea soarelui se folosesc la ora actual drept combustibil ieftin in cazanele generatoare de aburi din centralele termice ale fabricilor si in focarele instalatiilor de uscare a semintelor cu gaze de ardere. [2] Compozitia chimica elemetara a cojilor ( in % ) : - carbon 51,0

17

- hidrogen - oxygen si azot - sulf

5,9 45,0 0,1

3.1.2. roturile (fig. 9) sunt subprodusele cele mai importante ale industriei uleiurilor vegetale. Aceasta se explica prin cantitatile mari rezultate ( 30 40 % la semintele decorticabile si 60 70 % l cele nedecorticabile ), precum si prin faptul ca sriturile contin un procent mare de substante nutritive, proteine si hidrati de carbon (glucide), usor asimilabile de organismul animal constituind astfel nutreturi valoroase. n ce priveste compozitia calitativa a sroturilor ele contine totdeauna aceleasi component principale si anume : proteine, glucide, ulei, apa, celuloza si saruri minerale. Afara de aceste componente, in unele sroturi se gasesc substante specifice. Proprietatile fizice ale rotului: - deseu: nepericulos; - aspect/ stare fizica: turta/ turta; - culoare: maro spre negru; - miros: de semine. [3]

Fig. 9. rot din semine floarea-soarelui [7]

3.1.3. Ambalaje care intr n categoria deeurilor sunt acele pet-uri care se deterioreaz n urma procesului de mbuteliere, i n timpul depozitrii. Acestea se

18

depoziteaz ntr-un container de form cubic cu dimensiunea de 1 m. Pet-urile sunt transportate la fabrica de obinere a acestora la o perioad de 30 zile. 3.1.4. Paleii deteriorai. Paleii (fig.9) deteriorai se repar la atelierul de tmplrie, iar resturile rmase se vor depozita n magazia de lemn i se vor transporta ulterior la o fabrica de lemn pentru construcia mobilei sau a altor obiecte din lemn.

Fig. 10. Palei[6] 3.1.5. Tvligii uzai si filtrele cu plci i rame Tvlugii uzai sunt confecionati din material inoxidabil, iar filtrele cu placi si rame sunt confectinate din fonta si panza. Tavalugii rupti dar si filtrele cu placi si rame se colecteaz i depoziteaz (separat) ntr-un container de form cubic cu dimensiunea de 1m, dup care se transport la o secie de fabricare a acestora. [4]

CAPITOLUL IV

19

GESTIONAREA DEEURILOR DE SROT DIN PROCESUL DE OBINERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI


4.1. Prezentare deeu roturile sunt subprodusele cele mai importante ale industriei uleiurilor vegetale. Aceasta se explica prin cantitatile mari rezultate ( 30 40 % la semintele decorticabile si 60 70 % l cele nedecorticabile ), precum si prin faptul ca sriturile contin un procent mare de substante nutritive, proteine si hidrati de carbon (glucide), usor asimilabile de organismul animal constituind astfel nutreturi valoroase. n ce privete compoziia calitativa a sroturilor ele contine totdeauna aceleasi component principale si anume : proteine, glucide, ulei, apa, celuloza si saruri minerale. Afara de aceste componente, in unele sroturi se gasesc substante specifice. Proprietatile fizice ale rotului: - deseu: nepericulos; - aspect/ stare fizica: turta/ turta; - culoare: maro spre negru; - miros: de semine. [3] Instalaiile pentru obinerea uleiului de floarea-soarelui funcioneaz doar 5 zile/sptmn n trei schimburi a cte 8 ore fiecare. Total zile lucrate ntr-un an = 5 x 53 saptmni = 265 zile (1)

Pentru o funcionare continu a instalaiilor este necesar o cantitate de 1 tona/zi de materie prim (semine). Din aceast cantitate de materie prim se obtine 550kg rot. 1t/zi floarea-soarelui= 550 kg rot/zi Cantitatea de rot/ or
550 24 = 22 .91 kg / h

(2)

(3)

20

22 ,91 8 =183 ,28 kg / tura

(4)

4.2. Modul de colectare a deeurilor

Colectarea deeurilor industriale reprezint operaia ce nsumeaz activitile de strngere, prelucrare i transport a acestor deeuri n vederea reutilizrii sau valorificrii lor. Operaia de colectare a deeurilor industriale se realizeaz sub urmtoarele forme: Precolectarea, care este o operaie de strngere i depozitare pe timp limitat a deeurilor industriale, realizat prin servicii organizate m cadrul ntreprinderii industriale; Colectarea propriu-zis, care este operaia de ridicare i transport a deeurilor de la punctele de precolectare la centrele de colectare sau instalaiile de valorificare, realizat prin servicii sau ntreprinderi de colectare realizate. [2] rotul este colectat n containere speciale de form cilindric cu diametru de 1 m i nlimea de 1,6 m, confecionat din metal i 4 roi pentru un transport mai uor. Golirea containrului se face zilnic.
Vcilindru = Abazei h Vcilindru = r 2 h

(5)

Vcilindru = 50 2 160 = 1.256 .000 cm 3

Vcilindru = 1,2m 3

Cderea rotului n container se face imediat dupa ce acesta a trecut prin faza de presare.

4.3. Depozitare, transport, valorificare

21

Depozitarea primar a rotului se face n containere de 6 m3 n hal de depozitare avnd urmtoarele dimensiuni: lungimea de 7 m, limea de 4m, nlimea de 4 m. Containere sunt achiziionate din comer i sunt prevzute cu roi pentru un transport mai uor i confecionate din metal. Cantitatea de rot colectat n 5 zile: 550 kg rot/zi x 5 zile/sptmn = 2750 kg smburi colectai/sptmn
m V

(6)

(7)

=500kg/ m3 Volumul de rot colectat pe zi:


m m V = V

(8)

(9)

V =

550 = 1,1m 3 rot/zi 500

(10)

Din relaia (10) se observ c volumul de rot colectat pe zi ncape n containerul de 1,1 m3. Pentru a colecta cantitatea de rot pe parcursul ntregii sptmni sunt necesare 5 containere de 1,1 m3. Umplerea containerului se face: Vcontainer / Vsrot = perioada n care se umple containerul
6m 3 1,1

(11)

5 zile

(12)

22

Transportul deeului aflat n containere se face cu ajutrul unui motostiviutor ce se afl n cadrul societii, pn la container mai mare. Depozitarea final se face n containere mari (fig 11) cu o capacitate de umplere de aproximativ 20 m3. Transportul acestora se face cu o main special pn la ferma de porci.

Fig. 11. Container cu capacitate de 20 m3 .[6]

4.4. Valorificarea rotului

23

roturile au fost utilizate in ultima vreme ca furaj cu precadere sub forma amestecurilor in nutreturi combinate. n procesul de obtinere si prelucrare a uleiurilor vegetale rezulta o serie de subproduse si deseuri, care se utilizeaza astazi pe scara mare. Despre o valorificare rationala a acestora in tara noastra se poate vorbi abia dupa nationalizare. Valorificarea complexa a intregii game de subproduse si deseuri are ca urmare o sensibila reducere a pretului de costal uleiului finit si mareste rentabilitatea intreprinderilor din ramura industriei de uleiuri vegetale. In plus, in cantitati importante de subproduse si produse de valorificare a deseurilor sunt livrate la export. roturile se folosesc in zootehnie ca unul din componentele de baza ale furajelor concentrate pentru hrana animalelor. Unele sroturi contin substante cu character toxic sau cu gust neplacut ceea ce impune ca la desolventizare si toastare sa se faca un tratament hidrotermic suplimentar. Exist o mare variabilitate a compoziiei chimice a roturilor i a turtelor. Aa dup cum se observ, dac seminele de floarea soarelui nu sunt decorticate, roturile care rezult dup extragerea uleiului au un coninut mai redus n protein i mai ridicat n celuloz. Proteina din aceste roturi este deficitar n lizin, dar are un coninut ridicat n metionin. Calitatea acestor roturi depinde de cantitatea de coji pe care o conin, acestea fiind bogate n celuloz i chiar n lignin. La monogastrice, acest coninut n celuloz are efect negativ asupra digestibitii substanelor nutritive i a energiei i din aceast cauz se recomand utilizarea acestora n hrana rumegtoarelor. roturile de floarea soarelui au un coninut redus n Ca. Comparativ cu alte oleaginoase, seminele de floarea soarelui nu conin factori antinutritivi. Condiiile tehnice de calitate ale rotului de floarea soarelui, utilizat ca materie prim n industria de furaje combinate, impun respectarea urmtoarelor caracteristici: un aspect de mas mcinat, fr particule arse sau mucegite, de culoare alb-cenuie, cu un miros specific (nu de mucegai, de acru sau ncins), cenu brut maximum 9% i minimum 30% protein brut. [5] n figura 12 este prezentat schema de valorificare a srotului.

24

Depozitare

Valorificare

Container 20 m3

Ferma de animale

Fig. 12: Schema de valorificare a rotului

Bibliografie
25

1. Brabie G. Procedee i tehnologii mecanice de prelucrare i valorificare a deeurilor industriale note de curs pentru cicluri de studii postuniversitare, Bacu, 1999; 2. Ciobanu D. Minimizarea sczmintelor tehnologice n industria alimentar prin valorificarea subproduselor i deeurilor- vol II, Iai, Ecozone, 2005; 4. Nedeff V., Raveica I., Moneguu E. Maini i instalaii pentru protecia factorilor de mediu i prelucrarea i valorificarea deeurilor,(catalogul european de deeuri) Bacu, 1999 ; 5. Boeru G., Puzdrea D. Tehnologia uleiurilor vegetale, Bucuresti, Ed. Tehnic, 1980; 6. www.scribd.com.

26