SECŢIUNEA a 2-a Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor

#B ART. 230 (1) Asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau
de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în
condiţiile stabilite de prezenta lege, de contractul-cadru şi normele sale de aplicare. (2)
Asiguraţii au următoarele drepturi:

a) să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la

care se asigură, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;

b) să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc toate
condiţiile prezentei legi, suportând cheltuielile de transport dacă opţiunea este pentru un
medic din altă localitate; #M6

c) să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la
data înscrierii pe listele acestuia, cu excepţia situaţiilor prevăzute în Contractul-cadru; #B

d) să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, în condiţiile

legii;

e) să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării

cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ar fi fost
îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile impuse de contractul-cadru;

f) să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul- cadru;

g) să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii,

inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

h) să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie

contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

i) să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;

j) să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;

k) să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;

l) să beneficieze de dispozitive medicale;

m) să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;

n) să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în special în ceea ce priveşte

diagnosticul şi tratamentul;

o) să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor medicale;

p) să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în condiţiile

legii.
 Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute la art. 230 sunt
următoarele:

a) să se înscrie pe lista unui medic de familie;

b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;

d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra

modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o
anumită categorie de asiguraţi;

e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;

f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;

g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata/contribuţia

personală, în condiţiile legii;

h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă

calitatea de asigurat, definite la art. 223 alin. (1).

ART. 232 (1) Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii
medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, prevăzut de prezenta lege.

(2) Pentru persoanele care au beneficiat de servicii medicale în condiţiile alin. (1), furnizorii
de servicii medicale sunt obligaţi să comunice CNAS datele de identificare ale acestora.

(3) CNAS comunică la ANAF, trimestrial, pe bază de protocol, datele de identificare ale
persoanelor prevăzute la alin. (2) în vederea impunerii conform prevederilor Codului fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, în cazul în care se constată existenţa veniturilor asupra
cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

ART. 233 Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care însoţeşte copilul internat în
vârstă de până la 3 ani, precum şi pentru însoţitorul persoanei cu handicap grav internate se
suportă de către casele de asigurări, dacă medicul consideră necesară prezenţa lor pentru o
perioadă determinată.

ART. 234 Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de
asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.

TITLUL IX Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate

#CIN NOTĂ: Prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012 au fost aprobate Normele
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de
sănătate din titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
#B CAPITOLUL I Dispoziţii generale

ART. 325 Prezentul titlu stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind
elaborarea, implementarea şi distribuirea în România a cardului european şi a cardului naţional
de asigurări sociale de sănătate, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în
acest proces. ART. 326 În înţelesul prezentului titlu, termenii şi noţiunile folosite au
următoarea semnificaţie: a) card european de asigurări sociale de sănătate, denumit în
continuare card european - documentul care conferă titularului asigurat dreptul la prestaţii
medicale necesare în cadrul unei şederi temporare într-un stat membru al UE;

b) card naţional de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare card naţional -

documentul care dovedeşte că titularul acestuia este asigurat în sistemul de asigurări sociale de
sănătate din România; c) adeverinţă de asigurat cu o valabilitate de 3 luni - documentul prin
care se atestă calitatea de asigurat, cu o valabilitate de 3 luni de la data eliberării, pentru
persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului
naţional de asigurări sociale de sănătate, al cărei model este stabilit prin ordin al preşedintelui
CNAS*); d) case de asigurări de sănătate - casele de asigurări de sănătate judeţene şi a
municipiului Bucureşti; e) asigurat - persoana asigurată conform legislaţiei în vigoare în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România; f) şedere temporară -
deplasarea unei persoane în unul dintre statele membre ale UE pentru motive turistice,
profesionale, familiale sau pentru studii, pentru o perioadă de timp necesară deplasării, dar nu
mai mult de 6 luni. ------------ *) A se vedea Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate nr. 98/2015 pentru aprobarea procedurii de eliberare, a modalităţii de
suportare a cheltuielilor aferente producerii şi distribuţiei cardului duplicat către asigurat,
precum şi a modalităţii de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor
medicale până la eliberarea sau în cazul refuzului cardului naţional de asigurări sociale de
sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 30 martie 2015.

CAPITOLUL II Cardul european de asigurări sociale de sănătate

ART. 327 Cardul european conţine următorul set obligatoriu de informaţii vizibile: a)
numele şi prenumele asiguratului; b) codul numeric personal al asiguratului; c) data
naşterii asiguratului; d) data expirării cardului; e) codul Organizaţiei Internaţionale pentru
Standardizare pentru statul membru emitent al cardului; f) numărul de identificare şi
acronimul casei de asigurări de sănătate care emite cardul; g) numărul cardului. ART. 328
(1) Cardul european se eliberează asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care
acesta este asigurat. De la 1 ianuarie 2008 costul cardului european se suportă din fond. #M6

(2) Emiterea cardului european poate fi refuzată de casa de asigurări de sănătate numai în
situaţia în care persoana care îl solicită nu face dovada calităţii de asigurat în sistemul de
asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. #B (3) Emiterea cardului european se face numai
prin intermediul sistemului informatic unic naţional care gestionează aplicarea regulamentelor
UE privind drepturile asiguraţilor aflaţi în şedere temporară într-un stat membru al UE. (4)
Asiguratul care solicită înlocuirea cardului european în interiorul perioadei de valabilitate
stabilite prin reglementările UE va putea beneficia, contra cost, de un alt card a cărui perioadă
de valabilitate nu va putea depăşi perioada de valabilitate a cardului iniţial. (5) Datele
solicitate de casele de asigurări de sănătate emitente ale cardului european, precum şi de alte
instituţii care manipulează aceste informaţii se supun legislaţiei referitoare la prelucrarea
datelor cu caracter personal. (6) În cazul în care circumstanţe excepţionale împiedică
eliberarea cardului european, casa de asigurări de sănătate va elibera un certificat înlocuitor
provizoriu cu o perioadă de valabilitate stabilită conform art. 330. Modelul certificatului
provizoriu se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS**). ------------ **) A se vedea Ordinul
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 559/2006 pentru aprobarea
caracteristicilor tehnice şi a modalităţilor de eliberare şi utilizare ale cardului european de
asigurări sociale de sănătate şi pentru aprobarea modelului certificatului provizoriu de înlocuire
a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi a instrucţiunilor de completare şi
a modalităţilor de eliberare şi utilizare ale acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 992 din 12 decembrie 2006, cu modificările ulterioare.

ART. 329 Cardul european se eliberează numai în situaţia deplasării asiguratului pentru
şedere temporară într-un stat membru al UE. În cazul unor circumstanţe excepţionale, care
împiedică punerea cardului la dispoziţia persoanei asigurate, casa de asigurări de sănătate
eliberează certificatul provizoriu de înlocuire a cardului european. Cardul european şi
certificatul de înlocuire a acestuia deschid dreptul titularului la aceleaşi servicii medicale. #M6
ART. 330 Perioada de valabilitate a cardului european este de 1 an de la data emiterii. #B
ART. 331 (1) Cardul european poate fi utilizat de către asiguraţii din sistemul de asigurări
sociale de sănătate din România numai pe teritoriul statelor membre ale UE.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) cardul european nu produce efecte pe teritoriul
României şi nu creează nicio obligaţie pentru furnizorii de servicii medicale din România.
ART. 332 (1) Furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de
asigurări de sănătate au obligaţia de a acorda asistenţa medicală necesară titularilor cardului
european emis de unul dintre statele membre ale UE, în perioada de valabilitate a cardului şi în
aceleaşi condiţii ca pentru persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate din România, urmând a evidenţia şi raporta distinct caselor de asigurări sociale de
sănătate serviciile medicale acordate pentru această categorie de persoane. (2) Casele de
asigurări de sănătate au obligaţia de a recunoaşte cardurile emise de statele membre ale UE.
ART. 333 (1) Cardul european conferă dreptul pentru asigurat de a beneficia de asistenţa
medicală necesară în cursul unei şederi temporare într-un stat membru al UE. (2) Cheltuielile
ocazionate de asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) vor fi rambursate de casa de asigurări de
sănătate emitentă a cardului, prin CNAS. (3) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) nu
trebuie să depăşească ceea ce este necesar din punct de vedere medical în timpul şederii
temporare. (4) Persoanele asigurate în unul dintre statele membre ale UE, posesoare ale unui
card european, vor fi tratate în România în acelaşi mod cu asiguraţii români. (5) În bugetul
CNAS vor fi alocate sume distincte pentru operaţiunile de rambursare prevăzute la alin. (2).
ART. 334 Cardul european se emite individual pentru fiecare asigurat care îl solicită.
ART. 335 Cardul european nu acoperă situaţia în care asiguratul se deplasează într-un stat
membru al UE în vederea beneficierii de tratament medical. ART. 336 Caracteristicile
tehnice ale cardului european, precum şi modalităţile de elaborare şi implementare ale acestuia
se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS***). ------------ ***) A se vedea asteriscul de la
art. 328.

CAPITOLUL III Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate

ART. 337 (1) Cardul naţional este un card electronic, distinct de cardul european. #M6

(2) Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se emite ca instrument în vederea

dovedirii, prin intermediul Platformei informatice din asigurările de sănătate, a calităţii de
asigurat/neasigurat a persoanei, precum şi ca instrument în procesul de validare a serviciilor
medicale/medicamentelor/dispozitivelor medicale decontate din fond; realizarea şi
implementarea acestuia sunt un proiect de utilitate publică de interes naţional. Pentru
persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului
naţional pentru dovedirea calităţii de asigurat, se emite adeverinţa de asigurat, prevăzută la art.
326 lit. c). #B

ART. 338

(1) Informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de
sănătate sunt următoarele:

a) numele, prenumele, precum şi codul numeric personal ale asiguratului;

b) codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

c) numărul de identificare al cardului naţional.

(2) Accesul personalului medical la informaţiile înregistrate pe cardul naţional va fi stabilit

prin Norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional prevăzut în
titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" al prezentei legi.

(3) În mediul de stocare al cardului naţional, în partiţii diferite de cele în care sunt înscrise
datele privind funcţionalitatea de card de sănătate, pot fi înscrise certificate digitale, aşa cum
sunt definite de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, în vederea
utilizării în relaţia cu autorităţi publice din România, utilizarea cardului în aceste cazuri fiind
reglementată prin acte normative elaborate sau iniţiate de autorităţile în cauză.

(4) Noile cărţi de identitate, eliberate începând cu anul 2014, în mod etapizat, cu elemente de
securitate adecvate, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor,
actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor
membre ale UE şi SEE rezidenţi în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 235/2013,
vor avea şi funcţionalitatea de card naţional.

(5) În momentul eliberării către un cetăţean a unei cărţi de identitate prevăzute la alin. (4),
cardul naţional îşi încetează valabilitatea.
ART. 339

(1) Cheltuielile necesare pentru producerea cardului naţional, respectiv a documentului

propriu-zis prin care se atestă calitatea de asigurat se suportă din bugetul Ministerului
Sănătăţii.

(2) Cheltuielile necesare pentru producerea soluţiilor informatice pentru administrarea

cardului naţional, precum şi cheltuielile pentru distribuţia acestuia prin servicii poştale se
suportă de CNAS din bugetul fondului.

(3) Pentru plata şi distribuţia cardului naţional se încheie un contract de către Ministerul
Sănătăţii şi CNAS cu Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. Modalitatea de plată a
cardului naţional din bugetul Ministerului Sănătăţii către Compania Naţională "Imprimeria
Naţională" - S.A., precum şi mecanismul de distribuţie a cardului administrat de CNAS se
stabilesc prin normele metodologice prevăzute la art. 338 alin. (2).

(4) Distribuţia cardurilor către asiguraţi se realizează prin servicii poştale, în condiţiile
prevăzute în Normele metodologice prevăzute la art. 338 alin. (2).

(5) Cardurile care nu au ajuns la titularii acestora în condiţiile alin. (4) se distribuie prin
casele de asigurări de sănătate sau, după caz, prin medicii de familie, prin modalităţile şi în
condiţiile stabilite în Normele metodologice prevăzute la art. 338 alin. (2).

(6) În situaţia solicitării de eliberare a unui card duplicat de către asigurat, cu excepţia
faptului în care aceasta se face din motive tehnice de funcţionare, cheltuielile aferente
producerii şi distribuţiei se suportă de către asigurat.

(7) Metodologia de eliberare a cardului duplicat prevăzută la alin. (6) se aprobă prin ordin
al preşedintelui CNAS*). ------------ *) A se vedea asteriscul de la art. 326.

ART. 340

(1) Componenta informatică a cardului naţional este parte integrantă a sistemului informatic
unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate.

(2) Cardul naţional se eliberează şi se administrează prin utilizarea serviciilor de operare şi

management al unei unităţi specializate în acest scop. CNAS eliberează şi administrează cardul
naţional şi are calitatea de operator de date cu caracter personal pentru datele menţionate.

(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în cardul naţional se face în condiţiile
Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, iar prin
Normele metodologice menţionate la art. 338 alin. (2) va fi stabilită modalitatea de exercitare
de către persoana asigurată a dreptului de acces la datele cu caracter personal legate de starea de
sănătate.

ART. 341 Cardul naţional poate fi utilizat numai pe teritoriul României.

ART. 342

(1) Furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii

contractuale cu casele de asigurări de sănătate, precum şi titularii cardului naţional au obligaţia
de a solicita şi, respectiv, de a prezenta acest document, la data acordării asistenţei medicale, în
condiţiile prevăzute de contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare a acestui
contract.

(2) Alte obligaţii ale furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale
privind implementarea sistemului cardului naţional se stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a dispoziţiilor din cuprinsul prezentului capitol.

ART. 343

(1) Cardul naţional se emite individual pentru fiecare asigurat cu vârsta de peste 18 ani, aşa
cum este reglementat la art. 222 alin. (1), art. 224 şi 228.

(2) Asiguraţii cu vârsta de până la 18 ani beneficiază de servicii medicale, medicamente şi

dispozitive medicale decontate din bugetul fondului în baza documentelor care atestă că se
încadrează în categoria de asiguraţi, prevăzută la art. 224 alin. (1) lit. a).

(3) Persoanele asigurate prevăzute la alin. (1) au obligaţia prezentării cardului naţional sau,
după caz, a adeverinţei de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, în vederea acordării serviciilor
medicale de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
Neprezentarea cardului naţional sau a adeverinţei de asigurat cu o valabilitate de 3 luni conduce
la acordarea acestor servicii numai contra cost, cu excepţia serviciilor prevăzute la art. 232.
ART. 344

Caracteristicile tehnice ale cardului naţional, precum şi modalităţile de elaborare şi

implementare ale acestuia se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS**). ------------ **) A se
vedea Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 753/2010 pentru
aprobarea caracteristicilor tehnice ale cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 15 octombrie 2010.

ART. 345 În bugetul fondului vor fi prevăzute sume pentru cardul naţional, în
conformitate cu dispoziţiile art. 339.

ART. 346

(1) Producerea cardului naţional se realizează de către Compania Naţională "Imprimeria

Naţională" - S.A., care poate primi în acest scop sume în avans din bugetul Ministerului
Sănătăţii de 30%, precum şi plăţi parţiale, cu reţinerea avansului aferent, din fondurile alocate
anual pentru producerea cardului naţional, pentru cardurile naţionale produse, înainte de a fi
personalizate cu datele asiguraţilor.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 52 alin. (10) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, Ministerul Sănătăţii nu va percepe dobânzi şi penalităţi de întârziere sau
majorări de întârziere la sumele reprezentând plăţi în avans acordate conform alin. (1).

(3) Diferenţa de plată, până la valoarea integrală a cardurilor naţionale, se realizează după
recepţia cardurilor naţionale personalizate cu datele asiguraţilor.

(4) Personalizarea cardului naţional se realizează de către Centrul Naţional Unic de

Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, structură
componentă a Ministerului Afacerilor Interne.

(5) Echipamentele şi aplicaţiile de personalizare necesare potrivit alin. (3), precum şi

serviciile pentru funcţionarea neîntreruptă a acestora se asigură de către Compania Naţională
"Imprimeria Naţională" - S.A. şi de către CNAS.

DREPTURILE PACIENTILOR (conform Legii nr. 46/2003)

I. Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate.

II. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare.
III. Dreptul pacientului la informaţia medicală - Pacientul are dreptul de a fi informat cu
privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza. -
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al
furnizorilor de servicii de sănătate. - Pacientul internat are dreptul de a fi informat
asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării. -
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor
medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor
existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi
nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic
şi prognostic. - Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în
cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă. - Pacientul
are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană
care să fie informată în locul său. - Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă
opinie medicală. - Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un
rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe
perioada spitalizării.

IV. Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală - Pacientul are dreptul să

refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea
pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului. - In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de
urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar. - Consimtamantul
pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor
biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului ca care acesta este de acord. - Consimtamantul pacientului este
obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea
 stiintifica. - Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără
consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare
diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

V. Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului - Toate

informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul,
prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul
acestuia. - Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care
pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. -
Pacientul are acces la datele medicale personale. - Orice amestec în viaţa privată,
familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune
influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu
consimţământul pacientului.

VI. Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale - Pacientul poate beneficia de

sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot
parcursul îngrijirilor medicale. - Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale
acordate de către un medic acreditat din afara spitalului. - Pacientul are dreptul la
îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la
vindecare. - Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de
asistenţă stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu.

SERVICII MEDICALE ACORDATE IN ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ

  Contractul-cadru reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a

medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate și prevede următoarele:

PACHETUL MINIMAL DE SERVICII MEDICALE PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ

SPITALICEASCĂ 
 Pachetul minimal cuprinde servicii medicale acordate în regim de spitalizare continuă şi de
zi şi se acordă în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat. Pentru aceste
servicii medicale, furnizorii de servicii medicale spitaliceşti nu solicită bilet de internare. 

   1.1. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de

spitalizare continuă sunt: 

1. a) urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care are
acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă; 
2. b) boli cu potenţial endemoepidemic până la rezolvarea completă a cazului; 
3. c) naşterea. 

   1.2. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de

spitalizare de zi sunt: 

1. a) urgenţă medico-chirurgicală; 
2. b) epidemiologic pentru bolnavii care necesită tratament în afecţiuni care nu necesită
izolare. 

  1.3. Pentru criteriul urgenţă medico-chirurgicală, spitalul acordă serviciile medicale

având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile
medicale de urgenţă nu se mai justifică. La solicitarea pacientului se poate continua internarea
în regim de spitalizare continuă cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale
spitaliceşti de către pacient pentru perioada în care serviciile acordate nu mai reprezintă
urgenţă. 

PACHETUL DE SERVICII MEDICALE DE BAZĂ PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ

SPITALICEASCĂ 

Serviciile spitaliceşti sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare medicală, paliative şi

cuprind: consultaţii medicale de specialitate, investigaţii, tratamente medicale şi/sau
chirurgicale, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă,
după caz, în funcţie de tipul de spitalizare. 

   În funcţie de durata de spitalizare, asistenţa medicală spitalicească se acordă în regim de: 

1. a) spitalizare continuă; 
2. b) spitalizare de zi. 

Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip

acut şi îngrijiri de tip cronic şi se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare: 
 1. a) naştere; 
2. b) urgenţe medico-chirurgicale şi situaţiile în care este pusă în pericol viaţa pacientului
sau care au acest potenţial, ce necesită supraveghere medicală continuă; 
3. c) boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare şi tratament; 
4. d) bolnavi aflaţi sub incidenţa 109, 110, 124 şi 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul
penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a
procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare
obligatorie, şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată
a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienţilor
din penitenciare ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul
penitenciarelor- spital; bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă
durată – ani; 
5. e) afecţiuni pentru care diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în
ambulatoriu sau spitalizare d
Ordinul 1490/2008 privind aprobarea Metodologiei de calcul al indicatorilor de performanţă al
managementului spitalului

Ordinul 1490/2008 din 2008.08.29 Status: Acte în vigoare Versiune de la: 29 august 2008

Intră în vigoare: 29 august 2008 An

Ordinul 1490/2008 privind aprobarea Metodologiei de calcul al indicatorilor de performanţă al

managementului spitalului

Dată act: 27-aug-2008 Emitent: Ministerul Sanatatii Publice

Văzând Referatul comun al Direcţiei generale organizare, resurse umane, dezvoltare

profesională şi salarizare şi al Direcţiei generale buget şi credite externe nr. 9.036/2008 privind
Metodologia de calcul al indicatorilor de performanţă al managementului spitalului,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu

modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările
ulterioare,

ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:

Art. 1 Se aprobă Metodologia de calcul al indicatorilor de performanţă al managementului

spitalului, prezentată în anexă.

Art. 2 - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3 Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management
Sanitar Bucureşti, Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional
şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, precum şi
spitalele publice şi managerii acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. -****-

Ministrul sănătăţii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu

ANEXĂ:METODOLOGIE de calculul al indicatorilor de performanţă al managementului

spitalului

(A)Indicatori de management al resurselor umane

1.Proporţia medicilor din totalul personalului angajat al spitalului = (Nr. de medici angajaţi în
spital) / (Total persoane angajate în spital)x 100 Numărul de medici angajaţi în spital se referă
la: medicii încadraţi în secţiile/compartimentele cu paturi, inclusiv cei cu integrare clinica
(UMF-işti); medicii încadraţi în structurile care deservesc secţiile cu paturi, respectiv
laboratoare, servicii de anatomie patologică şi medicină legală, staţionare de zi cu locuri
(LSM/CSM), UPU/CPU etc.; medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet
zaharat, nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase, planificare familială, dispensare TBC,
ambulatorii de specialitate (stomatologie, pentru studenţi, pentru sportivi etc.); medicii din
sanatorii TBC, preventorii etc.; medicii din cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti; medicii
de medicină dentară, medicii din cabinetele de specialitate din ambulatoriul integrat fără
corespondent în secţiile/compartimentele cu paturi, potrivit statului de funcţii pentru posturile
ocupate.

Personalul angajat al spitalului cuprinde numărul total al posturilor ocupate cu contract

individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, după caz.

2.Proporţia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului = (Nr. de personal
medical) / ( Total Persoane angajate în spital) x 100 Personalul medical cuprinde:

- medici, farmacişti; alt personal superior sanitar: fiziokinetoterapeut; bioinginer medical;

biolog, biochimist, chimist, fizician, expert în fizică medicală; psiholog, logoped, sociolog,
profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; profesor CFM, biolog, chimist SSD; asistente
medicale cu studii superioare, superioare de scurtă durată, postliceale şi medii, moaşe, tehnician
utilaje medicale şi tehnician dentar, soră medicală, oficiant medical, registrator medical,
statistician medical; funcţii prevăzute în notele anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din
unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 125/2005, cu modificările şi

completările ulterioare, şi care se salarizează la nivel de studii medii, postliceale sau SSD.

3.Proporţia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical = (Nr. de
personal medical cu studii superioare) / (Nr. total de Personal medical) x 100 Personalul
medical cu studii superioare este format din medici, farmacişti; alt personal sanitar superior:
fiziokinetoterapeuţi; bioinginer medical; biolog, chimist, biochimist, fizician, expert în fizică
medicală, psiholog, logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; chimist
SSD, asistente medicale, moaşe cu studii superioare, SSD; funcţii prevăzute în notele anexelor
nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 125/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se
salarizează la nivel de SSD.

4.Nr. mediu de consultaţii pe un medic în ambulator = Nr. de consultaţii în ambulator / Nr. de

medici care acordă consultaţii în ambulator Se includ:

- medicii care acordă consultaţii în ambulatoriul integrat, respectiv medicii încadraţi în secţiile
şi compartimentele cu paturi, care acordă asistenţă medicală în ambulatoriul integrat, precum şi
medicii încadraţi în ambulatoriul integrat, în cabinetul de specialitate, fără corespondent în
secţiile sau compartimentele cu paturi, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr.
39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului;

- medicii care acordă consultaţii în ambulatoriul de specialitate (pentru sportivi, pentru studenţi,
stomatologie etc.);

- medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet zaharat, nutriţie şi boli
metabolice, boli infecţioase, planificare familială, dispensare TBC.

(B)Indicatori de utilizare a serviciilor

1.Durata medie de spitalizare pe spital şi pe fiecare secţie se calculează astfel: Durata medie de
spitalizare pe spital = Om-zile spitalizare / (Bolnavi aflaţi la începutul perioadei) + (Bolnavi
intraţi în cursul perioadei)

Durata medie de spitalizare pe secţie = Om-zile spitalizare / (Bolnavi aflaţi la începutul

perioadei) + (Bolnavi intraţi în cursul perioadei) + (Bolnavi transferaţi în cursul perioadei din
alte secţii)

2.Rata de utilizare a paturilor pe spital şi pe fiecare secţie: Indicele de utilizare a paturilor (lu) =
Om-zile spitalizare (a bolnavilor aflaţi şi intraţi) / Numărul mediu de paturi

Rata de utilizare a paturilor = (lu x 100)/365 zile

în care:

lu = indicele de utilizare a paturilor

Numitorul se referă la numărul de zile calendaristice aferente perioadei de raportare.

Numărul mediu de paturi poate fi egal cu existentul de la începutul perioadei de referinţă sau
poate să difere, situaţie în care se calculează ca o medie aritmetică ponderată la trimestru,
semestru şi an.

3.Indicele de complexitate a cazurilor = (Total cazuri ponderate) /(Total cazuri rezolvate)x 100
Complexitatea cazurilor (indicele de case mix): exprimă tipurile de pacienţi trataţi în spital în
funcţie de diagnostic şi gravitate.
Indicele de complexitate a cazurilor: număr care exprimă resursele necesare spitalului în
concordanţă cu pacienţii trataţi.

Cazuri ponderate: pacienţii "virtuali" generaţi prin ajustarea cazurilor externate, în funcţie de
resursele asociate cu fiecare tip de caz. Se pot calcula pentru cazurile externate şi pentru
cazurile echivalente.

4.Procentul pacienţilor cu intervenţii chirurgicale din totalul pacienţilor externaţi din secţiile de
chirurgie = (Nr. de pacienţi cu intervenţii chirurgicale)/ (Nr. de pacienţi externaţi din secţiile cu
profil chirurgical) x 100

(C)Indicatori economico-financiari Execuţie bugetară faţa de bugetul de cheltuieli aprobat =

(Cheltuieli bugetare realizate) /(Total buget cheltuieli aprobat) x 100

în care:

- cheltuieli bugetare realizate = plăţi nete realizate în perioada de raportare;

- total buget cheltuieli aprobat = prevederi bugetare aprobate.

2.Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii în funcţie de sursele de venit se

determină astfel: Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii şi în funcţie de sursele de venit =

(Suma prevederilor cheltuielilor bugetare aferente serviciilor) / (Suma surselor de venit ce
finanţează aceste cheltuieli) x 100

NOTĂ:

Valoarea acestui indicator exprimată în procente se determină ca raport între suma prevederilor
cheltuielilor bugetare aferente structurilor:

- servicii de urgenţă - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente şi

materiale sanitare, alte cheltuieli;

- servicii paraclinice (inclusiv imagistică) - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii;

- servicii spitalizare continuă - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv

cheltuielile efectuate în cadrul programelor naţionale de sănătate;

- servicii spitalizare de zi - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv cheltuielile

efectuate în cadrul programelor naţionale de sănătate;

- servicii din ambulatoriul de specialitate (integrat) al spitalului - cuprind cheltuieli privind

drepturile de personal, medicamente şi materiale sanitare şi alte cheltuieli, precum şi
contravaloarea serviciilor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru activitatea prestată
în ambulatoriu (care se raportează distinct de primele categorii de cheltuieli)

şi suma surselor de venit din care sunt finanţate aceste cheltuieli.

În fişa de evaluare se trece valoarea indicatorilor per total, iar în anexă se detaliază pe tipurile
de servicii mai sus menţionate.

3.Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului = (Venituri proprii)/ (Total
venituri spital) x 100 în care:

- venituri proprii = veniturile obţinute de spital, exclusiv cele obţinute în contractul cu casa de
asigurări de sănătate, inclusiv subvenţiile de la bugetul local, bugetul de stat, donaţii,
sponsorizări, precum şi alte venituri încasate de spital;

- total venituri spital = veniturile obţinute de spital, inclusiv cele obţinute în contractul cu casa
de asigurări de sănătate, precum şi subvenţii de la bugetul local, bugetul de stat, donaţii,
sponsorizări, precum şi alte venituri încasate de spital.

4.Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului = (Cheltuieli de personal)

/ (Total cheltuieli spital) x 100 în care:

- cheltuieli de personal - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de personal,

inclusiv cheltuielile aferente rezidenţilor şi personalul aflat în practică asistată/supravegheată
conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea
unor măsuri financiare în domeniul sanitar, aprobată prin Legea nr. 148/2008;

- total cheltuieli spital - se referă la prevederile totale bugetare de cheltuieli ale spitalului.

5.Procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor spitalului = (Cheltuieli cu

medicamente) / (Total cheltuieli spital) x 100 în care:

- cheltuieli cu medicamente - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile cu

medicamentele;

- total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului.

6.Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor spitalului = (Cheltuieli de capital)

/(Total cheltuieli spital) x 100 în care:

- cheltuieli de capital - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de capital;

- total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului.

7._

în care:

- cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate.

(D)Indicatori de calitate

1.Rata mortalităţii intraspitaliceşti = (Decese în spital) /( Bolnavi ieşiţi) x 100, în care:

- decese în spital - se referă la toţi decedaţii în spital, indiferent de timpul scurs de la internare şi
până la deces.

2.Rata infecţiilor nosocomiale = (Nr. de bolnavi cu infecţii nosocomiale) / (Bolnavi externaţi) x

100 Se calculează pe total spital şi pe fiecare secţie.

3.Indicele de concordanţă a diagnosticului de la internare şi cu diagnosticul la externare:

Indicele de concordanţă = (Nr. diagnostice concordante) / (Nr. de pacienţi externaţi) x 100

în care:

- numărătorul formulei se referă la numărul de cazuri pentru care codul diagnosticului la

internare concordă cu codul diagnosticului principal la externare, dacă ambele se găsesc ambele
situate în aceeaşi grupă de coduri de la începutul fiecărei clase de boli.

Exemplu: A 00 - A 09; B 15 - B 19; D 50 - D 53; E 65 - E 68 etc.

În legătură cu codurile care exprimă suspiciune de boală, screening, contact de boală, leziunea
unui organ, unei articulaţii etc., care se confirmă prin diagnosticul principal la externare, sunt
concordante.

Concordanţa statistică şi informatică nu trebuie să fie confundate cu concordanţa medicală.

Exemplu: Sunt afecţiuni, cum ar fi nefrita interstiţială acută/cronică cu cod N 12 la internare,

care la externare poate pleca cu un diagnostic principal de la alte clase: A, B; C; D; M; T,
nefrita devenind la externare diagnostic secundar şi, în acest caz, totul este concordant.

Explicaţia: clasificarea este alcătuită pe mai multe axe şi raportul dintre ele este stabilit de
regulile de codificare. DRG-ul introduce axele de diagnostic (etiologic, organ, histologic etc.)
într-o categorie majoră de diagnostic, după organul lezat, dar nu afectează regulile de
codificare.

Ca urmare: toate rezultatele statistico-informatice neconcordante se retrimit la spitale pentru ca

medicul şef de secţie, pe baza foii de observaţie şi în prezenţa medicilor curanţi, să stabilească
dacă din punct de vedere medical, deşi sunt coduri şi grupe diferite, există

concordanţă. Medicul şef de secţie va nota pe propria răspundere acest lucru.

NOTĂ:

- în anexă, lit. A. "Indicatori de management al resurselor umane", la pct. 1, 2 şi 3 nu se vor lua

în calcul rezidenţii, personalul aflat în practică asistată/supravegheată conform prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2008, aprobată prin Legea nr. 148/2008;

- următoarele structuri medicale oferă servicii medicale ambulatorii: cabinet stomatologie

urgenţă, cabinet de asistenţă socială, cabinet medical şcolar, şi nu se iau în calcul la
determinarea indicatorului A. 4.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 628 din data de 29 august 2008

Ordinul 1100 din 14 octombrie 2005
ORDIN nr. 1100/14.10.2005

privind introducerea decontului de cheltuieli ce se elibereaza pacientului pentru serviciile

medicale primite

Avand in vedere prevederile art. 2 (d) din Hotararea Guvernului nr. 168/2005 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile ulterioare,

Vazand referatul de aprobare al Directiei generale buget si credite externe nr.EN

2489/14.10.2005

Ministrul sanatatii emite urmatorul

ORDIN

Art. 1 Incepand cu data de 1 ianuarie 2006 unitatile sanitare publice si cabinetele medicale
infiintate potrivit Ordonantei Guvernului nr.124/1998, cu modificarile ulterioare vor eliberara
un decont de cheltuieli, pacientilor pentru valoarea serviciilor medicale acordate.

Art.2 (1) Decontul de cheltuieli pentru pacientii spitalizati se calculeaza in baza si in cadrul
bugetului de venituri si cheltuieli aprobat, avand in vedere veniturile din sumele contractate si
incasate de spital din contractele de furnizare a serviciilor medicale cu casele de asigurari de
sanatate pentru asistenta medicala spitaliceasca si programe de sanatate finantate de CNAS care
se deruleaza prin spital precum si celelalte venituri ce se incaseaza si utilizeaza in conditiile
legii pentru acordarea serviciilor medicale; comcomitent se va tine seama de limita de
cheltuieli , pe titluri, articole si aliniate din buget;

(2) In cazul in care la acordarea serviciilor medicale se utilizeaza produse din stoc, la stabilirea
valorii decontului se vor lua in calcul, cheltuielile efective din contabilitatea unitatii sanitare.

Art. 3(1) Pentru stabilirea sumei din decontul de cheltuieli pentru fiecare bolnav externat ,
unitatea sanitara calculeaza:

a) tariful pe zi de spitalizare pe sectie/compartiment din structura proprie, exclusiv

contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare sau prestatiilor care se pot indentifica la
nivel de pacient si evidentia distinct pe decont.

b) numarul de zile de spitalizare realizate pe caz externat;

c) contravaloarea consumabilelor - medicamente, materiale sanitare sau prestatii care nu sunt
comune si se pot indentifica si cuantifica la nivel de pacient. :

o medicamente, inclusiv cele din programe

o materiale sanitare inclusiv cele din programe

o analize de laborator

o alte investigatii

o alocatia de hrana

d) Tariful pe zi de spitalizare prevazut la lit.a) se stabileste anual, urmand sa se modifice, daca

este cazul, odata pe trimestru.

(2) Unitatile sanitare in care nu se pot individualiza si evalua cheltuielile pentru anumite
materiale si prestatii (analize de laborator, investigatii, s.a) vor include aceste sume in tariful pe
zi de spitalizare;

(3) Unitatile sanitare care au introdus evidente pe baza de programe informatice la nivel de
pacient pot acorda bolnavului decontul de cheltuieli la nivelul de detaliu din baza de date.

Art.4 (1) Modelul decontului de cheltuieli pentru pacientii externati este prevazut la anexa nr.1

(2) Decontul de cheltuieli pe pacient externat se se intocmeste in trei exemplare, din care un
exemplar se inmaneaza pacientului, unul ramane anexat la Foaia de observatie iar un exemplar
se transmite compartimentului financiar contabil.

ART.5 (1) Decontul de cheltuieli pentru serviciile medicale acordate de medicul de familie
cuprinde valoarea consultatiei acordate pacientului.

(2) Calculul valorii unei consultatii se face avand in vedere suma contractata per capita in anul
curent cu casa de asigurari de sanatate raportata la numarul de consultatii realizat in anul
precedent. Valoarea unei consultatii se stabileste trimestrial, urmand sa se modifice daca este
cazul, odata pe trimestru.

(3) Modelul decontului este prezentat in anexa nr.2.

Art.6 (1) Decontul de cheltuieli pentru serviciile medicale ambulatorii se elibereaza pentru
serviciile medicale acordate de medicii de specialitate din cabinete medicale organizate potrivit
OG 124/1998 cu modificarile si completarile ulterioare, unitati sanitare ambulatorii apartinand
ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, ambulatorii de specialitate din
structura spitalelor, laoratoare medicale de radiologie si imagistica medicala, laboratoare de
analize medicale, laboratoare de explorari functionale pentru servicii medicale paraclinice,
centre de diagnostic si tratament , centre medicale, centre de referinta de diagnostic imagistic.

(2) Decontul de cheltuieli pentru serviciile medicale ambulatorii cuprinde contravaloarea

tarifelor serviciilor medicale ambulatorii stabilite prin Contractul Cadru si normele de aplicare a
acestuia. Modelul decontului este prezentat in anexa 2.

Art.7 (1) Unitatile sanitare prevazute la art.1 vor transmite Ministerului Sanatatii, in functie de
subordonare pana la data de 15 noiembrie 2005 modul in care a organizat activitatea de acordare
a decontului de cheltuieli.

(2) Tariful pe zi de spitalizare prevazut la art.3 lit.a) pentru 1 ianuarie 2006 poate fi calculat pe
baza aplicatiei informatice "ex buget" .

(3) Tariful pe zi de spitalizare, calculat potrivit prezentului ordin se publica pe site-ul fiecarei
unitati sanitare pana la finele lunii decembrie 2005.

Art.8 Directiile din Ministerul Sanatatii, unitatile sanitare publice si cabinetele medicale
infiintate potrivit Ordonantei Guvernului nr.124/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,
vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.