INJECŢIA INTRADERMICĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice în stratul dermic.

 Zone: faţa anterioară a antebraţului; faţa exterioară a braţului; faţa

superoexterioară a coapsei.
 Se dezinfectează zona cu ser fiziologic steril. Cu policele şi cu indexul
mâinii stângi se întinde şi se imobilizează pielea. Între policele şi mediul
mâinii drepte se prinde seringa şi se pătrunde cu bizoul acului îndreptat în
sus în grosimea dermului. Nu se aspiră! Se injectează lent soluţia prin
apăsarea pistonului. Apare o papulă cu aspect de coaje de portocale. Se
retrage brusc acul. Nu se tamponează locul injecţiei!

INJECŢIA SUBCUTANATĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice în ţesutul

subcutanat.

 Zone: în peretele abdominal; faţa superoexterioară a coapsei; faţa

exterioară a braţului – poziţie şezând cu unul din membrele superioare
sprijinit pe şold.
 Se dezinfectează zona cu alcool medicinal. Se prinde seringa ca pe un
creion în mâna dreaptă. Între policele şi indexul mâinii stângi se face o
cută a pielii, care se ridică de pe planurile profunde. Se pătrunde brusc cu
forţă la baza cutei longitudinal 2-4 cm. Se aspiră pentru a verifica dacă nu
s-a pătruns într-un vas sanguin, după care se injectează lent soluţia
medicamentoasă prin apăsarea pistonului cu indexul mâinii drepte.

INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice sau hipertonice

în circulaţia venoasă. Nu se administrează soluţii uleioase!

 Zona: în M-ul venos (plica cotului) unde se anastomozează venele cu

mediana antebraţului – poziţie şezând sau decubit dorsal cu membrul
superior sprijinit în extensie, abducţie şi supinaţie.
 Se fixează garoul la nivelul braţului. Se dezinfectează zona cu alcool
medicinal. Se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva
ori. Se ţine seringa în mâna dreaptă între police şi celelalte degete, iar cu
indexul se fixează acul. Cu policele de la mâna stângă, aflat la 4-5 cm sub
locul injecţiei se fixează vena exercitând o compresiune şi o tracţiune în
jos asupra ţesuturilor vecine. Se introduce acul în mijlocul venei
longitudinal la o adâncime de 1-1,5 cm. Cu mâna stângă se verifică dacă
 acul e în venă prin aspirare şi se îndepărtează staza venoasă prin
desfacerea garoului. Se injectează lent în venă soluţia medicamentoasă.
Apoi se retrage brusc acul. La locul injecţiei se aplică compresiv un
tampon cu alcool şi se menţine câteva minute.

INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice uleioase sau

coloidale în ţesutul muscular.

 Zone: în peretele abdominal; în muşchiul deltoid localizat pe faţa

exterioară a braţului; pe faţa exterioară a coapsei în treimea mijlocie; în
cadranul superoextern fesier – care rezultă din întretăierea unei linii
orizontale, care trece prin marginea superioară a marelui trohanter
(proeminenţă a osului femur) până deasupra şanţului interfesier, cu alta
verticală perpendiculară pe mijlocul celei orizontale. În poziţie şezând
injecţia se poate face în toată regiunea fesieră, deasupra liniei de sprijin.
 Se pregăteşte soluţia medicamentoasă în seringă. Se dezinfectează zona cu
alcool medicinal. Se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi.
Seringa se ţine în mâna dreaptă perpendicular pe tegumente. Se înţeapă cu
o mişcare rapidă şi sigură. Se aspiră, dacă nu apare sânge în seringă se
administrează lent soluţia. Se retrage brusc acul şi se masează uşor locul
injecţiei.

Accidente:
hematom – perforarea unui vas sanguin.
embolie uleioasă – pătrunderea accidentală a unei soluţii uleioase într-un vas
sanguin.
supuraţie aseptică – administrarea prea la suprafaţă a unei soluţii
medicamentoase, care nu se resoarbe.
paralizie – lezarea nervului sciatic.
şoc anafilactic – reacţie anormală antigen-anticorp, cu eliberare de histamină cu
efect vasodilatator
 ADMINISTRAREA INJECŢIILOR

1. INJECŢIA INTRADERMICĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice în stratul dermic.

IDR la tuberculină – testează anticorpii antituberculoşi din organism:
reacţie:
- negativă, nu există anticorpi – se face vaccin
- pozitivă, există anticorpi
- intens pozitivă, infecţie acută

TEHNICA

 Zone: faţa anterioară a antebraţului; faţa exterioară a braţului; faţa

superoexterioară a coapsei.
 Se dezinfectează zona cu ser fiziologic steril. Cu policele şi cu indexul
mâinii stângi se întinde şi se imobilizează pielea între policele şi mediul
mâinii drepte s e prinde seringa şi se pătrunde cu bizoul acului îndreptat în
sus în grosimea dermului. Nu se aspiră! Se injectează lent soluţia prin
apăsarea pistonului. Apare o paulă cu aspect de coaje de portocale. Se
retrage brusc acul. Nu se tamponează locul injecţiei!

2. INJECŢIA SUBCUTANATĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice în ţesutul

subcutanat.

TEHNICA

 Zone: în peretele andominal; faţa superoexterioară a coapsei; faţa

exterioară a braţului – poziţie şezând cu unul din membrele superioare
sprijinit pe şold.
 Se dezinfectează zona cu alcool medicinal. Se prinde seringa ca pe un
creion în mâna dreaptă. Între policele şi indexul mâinii stângi se face o
cută a pielii, care se ridică de pe planurile profunde. Se pătrunde brusc cu
forţă la baza cutei longitudinal 2-4 cm. Se aspiră a verifica dacă nu s-a
pătruns într-un vas sanguin, după care se injectează lent soluţia
medicamentoasă prin apăsarea pistonului cu indexul mâinii drepte.
 Accidente: durere vie – prin lezarea unui nerv;
hematom – prin perforarea unui vas sanguin
3. INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice sau hipertronice

în circulaţia venoasă. Nu se administrează soluţii uleioase!

TEHNICA

 Zona: în M-ul venos (plica cotului) unde se anastomozează venele cu

mediana antebraţului – poziţie şezând sau decubit dorsal cu membrul
superior sprijinit în extensie, abducţie şi supinaţie.
 Se fixează garoul la nivelul braţului. Se dezinfectează zona cu alcool
medicinal. Se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva
ori. Se ţine seringa în mâna dreaptă între police şi celelalte degete, iar cu
indexul se fixează acul. Cu policele de la mâna stângă, aflat la 4-5 cm sub
locul injecţiei se fixează vena exercitând o compresiune şi o tracţiune în
jos asupra ţesuturilor vecine. Se introduce acul în mijlocul venei
longitudinal la o adâncime de 1-1,5 cm. Cu mâna stângă se verifică dacă
acul e în venă prin aspirare şi se îndepărtează staza venoasă prin
desfacerea garoului. Se injectează lent în venă soluţia medicamentoasă.
Apoi se retrage brusc acul. La locul injecţiei se aplică compresiv un
tampon cu alcool şi se menţine câteva minute.
 Accidente: durere şi tumefiere – injectare perivenoasă;
hematom – perforarea unui vas sanguin;
flebalgie – injectare rapidă de soluţii iritante;
embolie uleioasă – administrare IV de soluţii uleioase;
şoc anafilactic – reacţie anormală antigen-anticorp, cu
eliberare de histamină cu efect vasodilatator.

4. INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Este introducerea unei soluţii medicamentoase izotonice uleioase sau

coloidale în ţesutul muscular.

TEHNICA

 Zone: în peretele abdominal; în muşchiul deltoid localizat pe faţa

exterioară a braţului; pe faţa exterioară a coapsei în treimea mijlocie; în
cadranul superoextern fesier – care rezultă din întretăierea unei linii
orizontale, care trece prin marginea superioară a marelui trohanter
(proeminenţă a osului femur) până deasupra şanţului interfesier, cu alta
verticală perpendiculară pe mijlocul celei orizontale. În poziţie şezând
injecţia se poate face în toată regiunea fesieră, deasupra liniei de sprijin.
  Se pregăteşte soluţia medicamentoasă în seringă. Se dezinfectează zona cu
alcool medicinal. Se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi.
Seringa se ţine în mâna dreaptă perpendicular pe tegumente. Se înţeapă cu
o mişcare rapidă şi sigură. Se aspiră, dacă nu apare sânge în seringă se
administrează lent soluţia. Se retrage brusc acul şi se masează uşor locul
injecţiei.
 Accidente: paralizie – lezarea nervului sciatic;
hematom – lezarea unui vas sanguin;
supuraţie aseptică – administrare prea la suprafaţă a unei soluţii
medicamentoase, care nu se resoarbe;
embolie uleioasă – pătrunderea accidentală a unei soluţii
ulerioase într-un vas sanguin;
şoc anafilactic – reacţie anormală antigen-anticorp, cu eliberare
de histamină cu efect vasodilatator