Curs 4 TD

5/12/2020
Tehnică dentară
Germeni anaerobi sporulați.

Bacterii care nu se clasifică după
metoda Gram. Helicobacter GENUL CLOSTRIDIUM
Pylori
MICROBIOLOGIE ȘI VIRUSOLOGIE
Șef lucr. dr. Anca Mare
Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
1 2
Habitat
Caractere morfo-tinctoriale
• intestinul animalelor şi al omului,
• eliminaţi cu materiile fecale ajung pe sol • bacili Gram pozitivi sau Gram variabili,
• capetele rotunjite
• Endospori • corpul bacterian deformat de endosporul mai
• supravieţuiesc timp îndelungat mare decât corpul bacteriei
• unele specii chiar multiplicându-se în sol.
3 4
Caractere de cultură
• medii uzuale,
• incubate la 37°C, în anaerobioză
• cresc lent
• colonii S
5 6
1
5/12/2020
Rezistenţa faţă de factori fizici,

Clostridium difficile, geloză chimici, biologici (sporii)
sânge, incubare 18 ore, 370C
Agentul fizic/chimic Timp de

supravieţuire
fierbere 5 minute
105°C, căldură umedă 30 minute
glutaraldehida, dezinfectanţi pe 2-3 ore

bază de halogeni
formaldehidă, derivaţi fenolici 4-5 zile
Clostridium perfringens, geloză mediul extern, feriţi de raze zeci de ani

sânge, incubare 18 ore, 370C solare,de umezeală
7 8
Specii de interes medical
• Clostridium tetani - tetanos;

• Clostridium botulinum - botulism;
• Clostridium difficile
• sindroame diareice post-antibioterapie
• enterocolita pseudomembranoasă
CLOSTRIDIUM TETANI
9 10
Clostridium tetani C.tetani, coloraţie pt.spori

habitat
• În stare vegetativă - în intestinul omului şi al
animalelor - cu materiile fecale, ajung în mediul
extern (pe sol) unde sporulează; Sporii sunt foarte
rezistenţi.
• În mediul spitalicesc poate contamina bandaje, aţa

chirurgicală, pudra de talc, lenjeria etc.
11 12
2
5/12/2020
Clostridium tetani
C.tetani – coloraţie rezistenţa faţă de factori fizici, chimici, biologici
negativă cu nigrosin
• Formele vegetative
• distruse de expunerea timp de 15-20 de minute la
temperaturi de 55-60°C
• de substanţe dezinfectante
• Sporii
• rezistă la temperatura de 100°C
• distruşi prin
• autoclavare la 120°C şi 1 atm, timp de 30 de minute
• Poupinel timp de 1 oră la 180°C.
• În mediul extern, în condiţii de uscăciune sporii rămân viabili
zeci şi chiar sute de ani.
13 14
Clostridium tetani
Clostridium tetani boala la om
boala la om
• Incubare: 4-5 zile de la contaminare
• Poarta de intrare a sporilor: • spasme ale musculaturii
• plăgi „tetanigene”: • din zona contaminată,
• plăgi adânci care asigură anaerobioză, cu ţesut zdrobit.
• Suport material al transmiterii: pământ, obiecte
• apoi ale muşchilor masticatori,
(inclusiv instrumente medicale, materiale • trismus
sanitare) contaminate cu spori. • facies de tip „risus sardonicus”
• Sporii germinează, forma vegetativă care ia • Orice stimul extern precipită un atac de tetanos.
naştere elaborează cei 2 factori de virulenţă: Moartea se poate produce prin asfixie
• tetanolizina • !! Pacientul este conştient
• tetanospasmina
15 16
Risus sardonicus
Prezentă contracţia
maseterului şi a muşchilor
gâtului
CDC/Dr. Thomas F.
Sellers/Emory University
Portretul unui soldat care moare cu tetanos – Sir Charles Bell

Originalul la Colegiul Regal de Chirurgie, Edinburgh, Scoţia
- rigiditatea corpului: opistotonus, risus sardonicus
17 18
3
5/12/2020
Tetanos Tetanos neonatal

pacient de 46 ani corpul este complet rigid
Manila, Filipine mortalitate aproape 100%
CDC cauzat de contaminarea
bontului ombilical
CDC
Contractura spastică am
muşchilor feţei împiedică
deschiderea gurii
copilul nu se poate hrăni
19 20
Clostridium tetani
Opistotonus epidemiologie, prevenire, control
• Sursa de infecţie:
• om
• animale
• care elimină prin dejecte formele vegetative de C.tetani
• Transmiterea: prin intermediul pământului contaminat cu
spori
• Poarta de intrare:
• plagă adâncă, contaminată cu pământ ce conţine spori de bacili
tetanici.
Contracţia musculară puternică
a muşchilor spatelui şi a membrelor • Profilaxia specifică
poate duce la fractura oaselor • vaccinarea obligatorie în copilărie cu trivaccin anti-diftero-tetano-
pertusis.
• rapeluri necesare obţinerii unei imunităţi solide.
21 22
Clostridium botulinum
habitat
➢în stare vegetativă - în intestinul omului şi al

animalelor
➢cu materiile fecale, ajung în mediul extern (pe sol)
✓sporulează;
✓unele specii se pot chiar multiplica.
CLOSTRIDIUM BOTULINUM
➢Sporii sunt foarte rezistenţi
✓la adăpost de radiaţiile solare şi de umezeală
supravieţuiesc zeci de ani.
23 24
4
5/12/2020
rezistenţa faţă de factori fizici, chimici, biologici
• Formele vegetative
• distruse de expunerea timp de 15-20 de minute la
temperaturi de 55-60°C
• de substanţe dezinfectante
25 26
Clostridium botulinum Clostridium botulinum

rezistenţa faţă de factori fizici, chimici, biologici Caractere de patogenitate
• Sporii • Nu se multiplică în organism ci în alimente unde

• rezistă la temperatura de 100°C produce o exotoxină care este distrusă prin fierbere la
• distruşi prin 100°C, timp de 20 minute.
• autoclavare la 120°C şi 1 atm, timp de 30 de minute
• Poupinel timp de 1 oră la 180°C.
• expunere la glutaraldehidă şi dezinfectanţi pe bază de halogeni • Este patogen prin toxinogeneză.
timp de 2-3 ore;
• expunere la formaldehidă şi derivaţi fenolici timp de 4-5 zile.
• În mediul extern, în condiţii de uscăciune sporii rămân • Toxina botulinică este cea mai puternică otravă
viabili zeci şi chiar sute de ani. cunoscută; doza letală pentru om este de1-2 mg.
27 28
Boala la om
• Toxiinfecţia alimentară botulinică:

• Apare în urma ingerării conservelor de legume, zarzavaturi, fructe,
carne, alimente păstrate prin sărare sau afumare, mezeluri, cârnaţi care
sunt consumate fără o nouă prelucrare termică, care conţin toxina
preformată
• La nivelul plăcilor neuromotorii, toxina împiedică eliberarea de

acetilcolină, determinând o paralizie flască.
• apare la 18-24 ore de la ingestie
• Botulismul neo-natal se apare la sugarii (sub 6 luni) care

consumă miere de albină contaminată cu spori de C.
botulinum
29 30
5
5/12/2020
HELICOBACTER PYLORI
31 32
Caractere
Habitat morfotinctoriale
 H. pylori
▪ colonizează mucoasa gastrică, îndeosebi zona
antrală • bacterii Gram negative
▪ deosebit de bine adaptat la condiţiile ostile oferite
de stomac
▪ o dată stabilit în stomac poate persista o lungă • încurbate sau spiralate
perioadă de timp, chiar toată viaţa
▪ poate dispărea spontan odată cu instalarea
gastritei atrofice ce determină dispariţia
receptorilor specifici
33 34
Electron micrograph showing

Curved and coccoid morphologic features of
Helicobacter pylori in the mucous
Helicobacter pylori (arrows). Also noted is one
layer of the surface mucosa (uranyl
organism between the nucleus of the
acetate and lead citrate, x45,000)
epithelial cell and basement membrane
(arrowhead) (immunoperoxidase stain for H
pylori, x40).
35 36
6
5/12/2020
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
37 38
Caractere biochimice şi de Rezistenţa la agenţi fizici

metabolism şi chimici
• principala caracteristică biochimică este • H. pylori are o rezistenţă scăzută în mediul extern
producerea de urează în cantităţi mari
• descompun ureea din mediu în 5-20 de minute • este rezistent la pHul acid din stomac
• testul ureazei este principalul test screening în
diagnostic
39 40
PATOGENIE. BOALA LA PATOGENIE. BOALA LA

OM OM
• afecţiunile cele mai studiate în • este probabil cea mai frecventă şi persistentă infecţie din
lume
legătură cu infecţia cauzată de H. • afectează aproximativ jumătate din populaţia globului
Pylori • dintre persoanele infectate doar o mică parte au infecţie
simptomatică sau dezvoltă ulcer şi cancer gastric
• ulcerul gastric
• acest fapt este datorat variabilităţii exprimării genelor ce codifică
• gastrita cronică citotoxinele, rezultând astfel tulpini circulante cu virulenţă diferită
• în patogenia acestor boli

• prezenţa H. pylori este necesară dar nu suficientă
41 42
7
5/12/2020
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.

CONTROL CONTROL
• sursa de infecţie este reprezentată de • receptivitatea este generală
• om • se consideă că infecţia cu H. pylori este cea mai frecventă
• calea de transmitere infecţie de pe glob
• fecal-orală • nu există diferenţe între frecvenţa infecţiei în ţările dezvoltate şi
• oral-orală cele în curs de dezvoltare
• pentru transmiterea infecţiei este necesar un contact strâns, fapt
susţinut de • în ţările în curs de dezvoltare infecţia apare de la vârste mai mici
• apariţia infecţiilor în colectivităţi familiale şi parafamiliale
• rezistenţa scăzută a bacteriei în mediul extern
• nu a fost demonstrat nici un caz de transmitere directă • datorită riscului degenerării infecţei în ulcer
de la animal la om gastro-duodenal sau cancer gastric
• recent s-a dovedit că H. pylori poate coloniza mucoasa • o infecţie diagnosticată trebuie întotdeauna tratată
gastrică la pisici
• pacientul trebuie avertizat în privinţa acestui risc
43 44
CARACTERE GENERALE
• Este agentul cauzal al tuberculozei
• descoperit de Robert Koch în 1882
• neoficial se mai numeste şi „bacilul Koch”

• numele genului se datorează asemănării
morfologice cu fungii microscopici filamentoşi
• myces = fung + bakterion = baston mic
Mycobacterium
tuberculosis
45 46
Habitat Caractere
morfotinctoriale
• este un patogen uman
• bacil fin
• poate infecta şi animalele de companie: • uşor încurbat
• papagal
• câine
• pentru evidenţierea pe frotiu se
• pisică
foloseşte coloraţia Ziehl-Neelsen
• maimuţă
47 48
8
5/12/2020
49 50
51 52
Caractere de cultură
• este un germene aerob
• se dezvoltă la 36°C
• necesită medii de cultură speciale
• cultivă lent
• timpul de generaţie este de 20 de ore
• coloniile apar în interval de 15-30 de
zile
• de tip R: rugoase, cu suprafaţa zbârcită, uscate,
conopidiforme asemănate cu firimiturile de pâine
53 54
9
5/12/2020
55 56
Rezistenţa faţă de factori fizici,

chimici şi biologici
• sensibil la
• căldură
• lumina solară
• radiaţiile UV
• radiaţiile X
• acţiunea alcoolului de 70°
• rezistent la
• frig
• desicaţie
• antiseptice
• dezinfectante
• detergenţi
• supravieţuieşte de la câteva luni la un an
• în mediul extern
• în produse patologice uscate
• la adăpost de lumina solară
• dezvoltă rezistenţă faţă de tuberculostatice prin mutaţii
57 58
PATOGENIE. BOALA LA
OM
• tuberculoză
• se manifestă cel mai frecvent sub formă de:
• tuberculoză pulmonară
• primoinfecţie latentă
• primoinfecţie manifestă
• forma cavitară comună
• pleurezie
• forme mediastinale
• forme miliare
• tuberculoză extrapulmonară
• rară
• are localizări
• meningiene, renale, genitale, osoase, articulare, ganglionare,
digestive
59 60
10
5/12/2020
PATOGENIE. BOALA LA
OM
• distincţie între:
• infecţia tuberculoasă
• demonstrată prin virajul spontan al reacţiei la tuberculină
• boala tuberculoasă
• infecţia cu manifestări patologice
• clinice
• sau radiologice, pulmonare sau extrapulmonare
61 62
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.

CONTROL CONTROL
• sursa de infecţie • Pandemia de infecţie cu HIV
• exclusiv umană • a favorizat recrudescenţa tuberculozei
• omul bolnav cu leziuni deschise
• după primo-infecţie un procent de 3-5% din pacienţi
dezvoltă în cursul vieţii boala tuberculoasă
• transmiterea • la pacienţii HIV pozitivi acest procent se ridică la 30%
• exclusiv interumană • localizarea bolii este mixtă (pulmonară şi
• pe cale aerogenă
• mai rar prin contact direct cu leziuni deschise extrapulmonară)
• are evoluţie severă la pacienţii infectaţi HIV
• receptivitatea este generală
• risc mare
• extremele de vârstă, boli asociate, condiţii precare de viaţă,
boli imunodeprimante
63 64
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
• Profilaxia nespecifică
• depistarea precoce a surselor de infecţie
• izolarea lor
• tratarea
• educaţia sanitară a populaţiei
• Profilaxia specifică
• vaccinarea BCG
• obligatorie la noi în ţară
• vaccinul conţine o tulpină de Mycobacterium bovis
• a fost subcultivată de 230 de ori de Calmette si Guerin pe mediul
cu bilă şi cartof
• a pierdut capacitatea patogenă rămânând imunogenă
• vaccinul BCG (bacille Calmette-Guerin) se utilizează în
profilaxia tuberculozei din 1921
roșu = >300, portocaliu = 200-300; galben = 100-200; verde 50-100; albastru = <50 and gri = n/a
from WHO 2006 report
65 66
11
5/12/2020
DEFINIŢIE, ÎNCADRARE
• sunt bacterii spiralate
• subţiri
• foarte mobile
• strict aerobe sau microaerofile
• foarte pretenţioase nutritiv
• speciile patogene nici nu se cultivă pe medii artificiale
• faptul că nu se pot cultiva face dificilă clasificarea lor
• speciile definite până acum au fost descrise în funcţie
de patogenitate şi habitat
• specii patogene
• specii care fac parte din flora normală a cavităţii bucale
şi a mucoaselor genitale
Genul Treponema
67 68
DEFINIŢIE, ÎNCADRARE DEFINIŢIE, ÎNCADRARE
• treponemele genitale
• Speciile patogene pentru om • sunt prezente în sebumul pliurilor genitale
• se cultivă în condiţii anaerobe
• Treponema pallidum
• subspecia: • treponemele orale
• Pallidum • sunt foarte numeroase în placa dentară
• agentul etiologic al sifilisului • în pungile gingivale ale pacienţilor cu boală peridontală
• unele sunt cultivabile
• altele sunt necultivabile
• au fost denumite generic PROS (pathogen-related oral
spirochetes)
• pentru că apar asociate gingivitelor ulcerative şi periodontitelor
• absente la persoanele sănătoase.
69 70
Habitat
• T. pallidum
• are ca unică gazdă omul
• nefiind izolată de la animale
• în mediul extern
• nu rezistă
• foarte sensibilă
• la uscăciune
• la acţiunea dezinfectantelor
Treponema pallidum
71 72
12
5/12/2020
Caractere
morfotinctoriale
• bacterie spiralată
• cu spire regulate
• cu capetele drepte
scanning electron micrograph of T. pallidum

Transmission electron
micrograph of Treponema
isolated from a bovine digital
dermatitis lesion
73 74
Treponema pallidum spirochetes using a modified Steiner silver Metodă imunohistochimică - Treponema pallidum
stain.
Obtained from the CDC Public Health Image Library
75 76
Rezistenţa faţă de agenţii fizici,

Caractere de cultură chimici şi biologici
 nu se poate cultiva pe medii de cultură artificiale  distrusă de

▪ poate fi menţinută în viaţă ▪ uscăciune
▪ prin inoculări intratesticulare la iepure ▪ de temperaturi de 42°C
▪ de dezinfectante
▪ dezvoltă o orhită sifilitică
▪ de antiseptice
▪ în acest mod s-a păstrat în laboratoarele de referinţă  sensibilă

▪ faţă de antibioticele beta-lactamice
tulpina Nichols de T. pallidum ▪ penicilină
▪ obţinută în 1912 de la un pacient care a decedat de neurosifilis
▪ din această tulpină se prepară antigenele necesare  Treponema pallidum rămâne viabilă mai mulţi ani în
diagnosticului serologic suspensia păstrată la - 70°C
77 78
13
5/12/2020
PATOGENIE. BOALA LA PATOGENIE. BOALA LA

OM OM
• T. pallidum
• agentul etiologic al sifilisului venerian • Boala evoluează în mai multe
• se transmite prin contact sexual etape
• la gravidele infectate • sifilisul primar
• în perioadele de bacteriemie • sifilisul secundar
• T. pallidum trece transplacentar • sifilisul latent
• determinând sifilisul congenital
• sifilisul terţiar
• s-au descris cazuri de transmitere parenterală a
bolii
• prin inoculare directă în sânge
79 80
DIAGNOSTIC DE
LABORATOR
• Diagnosticul serologic
• cea mai utilizată metodă de diagnostic a sifilisului
• Testele folosite de rutină

• Nespecifice
• VDRL (Veneral Diseases Research Laboratory)
• reacţia Bordet-Wassermann
• reacţia RPR (Rapid Plasma Reagine)
• orice rezultat pozitiv
• trebuie confirmat printr-un test specific
81 82
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE ŞI EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE ŞI

CONTROL CONTROL
 sifilisul este răspândit în toată lumea
▪ mai frecvent în marile aglomerări urbane • Scopul principal al măsurilor de prevenire
 un iniţial declin în anii 40 • limitarea răspândirii bolii
▪ după descoperirea penicilinei • măsuri de profilaxie nespecifică pentru bolile cu transmitere
 în prezent incidenţa acestei boli este în creştere în toată lumea sexuală:
 sursa de infecţie • evitarea contactelor sexuale neprotejate
▪ omul bolnav în stadiu de sifilis primar sau secundar • evitarea partenerilor multiplii, anonimi
 boala se transmite • în cazul îmbolnăvirii
▪ prin contact sexual • tratarea tuturor partenerilor sexuali
▪ transplacentar
▪ prin sânge infectat (transfuzii)
• triajul în masă al cazurilor nou apărute şi tratarea acestora
 receptivitatea
▪ generală
reduce mult frecvenţa bolii în populaţie
▪ infecţia existând la orice vârstă
 o frecvenţă mai mare o întâlnim la persoanele active sexual cu vârste între 25 si 40 de ani • depistarea gravidelor şi tratarea lor scade incidenţa sifilisului
congenital
83 84
14
5/12/2020
Leziuni eritematoase în sifilisul

secundar - Treponema pallidum
Șancru sifilitic în sifilisul primar - Treponema pallidum
85 86
87
15

Curs 4 TD

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 TD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/12/2020

Germeni anaerobi sporulați.

Șef lucr. dr. Anca Mare

Rezistenţa faţă de factori fizici,

Agentul fizic/chimic Timp de

105°C, căldură umedă 30 minute

glutaraldehida, dezinfectanţi pe 2-3 ore

formaldehidă, derivaţi fenolici 4-5 zile

Clostridium perfringens, geloză mediul extern, feriţi de raze zeci de ani

Specii de interes medical

• Clostridium tetani - tetanos;

Clostridium tetani C.tetani, coloraţie pt.spori

• În mediul spitalicesc poate contamina bandaje, aţa

Portretul unui soldat care moare cu tetanos – Sir Charles Bell

Tetanos Tetanos neonatal

➢în stare vegetativă - în intestinul omului şi al

Clostridium botulinum Clostridium botulinum

• Sporii • Nu se multiplică în organism ci în alimente unde

• Toxiinfecţia alimentară botulinică:

• La nivelul plăcilor neuromotorii, toxina împiedică eliberarea de

• Botulismul neo-natal se apare la sugarii (sub 6 luni) care

Electron micrograph showing

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Caractere biochimice şi de Rezistenţa la agenţi fizici

PATOGENIE. BOALA LA PATOGENIE. BOALA LA

• în patogenia acestor boli

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.

• neoficial se mai numeste şi „bacilul Koch”

Rezistenţa faţă de factori fizici,

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.

DEFINIŢIE, ÎNCADRARE DEFINIŢIE, ÎNCADRARE

scanning electron micrograph of T. pallidum

Rezistenţa faţă de agenţii fizici,

 nu se poate cultiva pe medii de cultură artificiale  distrusă de

▪ în acest mod s-a păstrat în laboratoarele de referinţă  sensibilă

PATOGENIE. BOALA LA PATOGENIE. BOALA LA

• Testele folosite de rutină

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE ŞI EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE ŞI

Leziuni eritematoase în sifilisul

Șancru sifilitic în sifilisul primar - Treponema pallidum

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

S-ar putea să vă placă și