Directorul IMSP SCM nr.

1
_________ Iurie Dondiuc
“___ “ __________ 2018

Instituţia Medico-Sanitară Publică

Spitalul Clinic Municipal nr. 1

PROTOCOL CLINIC INSTITUŢIONAL

PROFIL PEDIATRIC

HEMATURIA LA COPIL

Chişinău, 2018
Elaborat de colectivul de autori:

Mariana Pasecinic medic neonatolog

Angela Siniţcaia medic neonatolog
Nina Bucătaru medic neonatolog

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

BCR Boală clinică renală

LRA Leziune renală acută
SN Sindrom nefrotic
USG Ultrasonografie
Rö Radiologie

Acest protocol a fost elaborat în comun cu grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi
Protecţiei Sociale al Republicii Moldova (MSM şi PS RM), constituit din specialiştii Departamentului
Pediatrie a USMF „Nicolae Testemiţanu” şi ai Spitalului Clinic Municipal nr.1 din Chişinău.
Protocolul clinic instituţional a fost analizat şi discutat la şedinţa Catedrei de Neonatologie a USMF
”N. Testemiţanu” februarie 2018 şi la şedinţa comitetului pentru elaborarea şi implementarea
protocoalelor clinice instituţionale şi a protocoalelor clinice a locului de lucru.

Utilizatorii Secţiile de reanimare şi terapie intensivă neonatală/pediatrică şi secţiile

neonatale/pediatrice
Scopul Sporirea calităţii managementului nou-născuţilor şi copiilor în secţiile de reanimare şi
protocolului terapie intensivă neonatală/pediatrică, secţiile neonatale/pediatrice
Codul Bolii R 31.
Data 2018 Data revizuirii 2022
elaborării
Hematuria este prezenţa eritrocitelor în urină în cantităţi neînsemnate
Definiţii (microhematurie) sau cantităţi mari (macrohematurie): eliminarea în urină de
cantităţi anormale de hematii – mai mult de 3 c/v
- 3-5 hematii/câmpul microscopic, examinat cu un obiectiv mare, din sedimentul
urinii proaspăt emise, obţinut prin centrifugare, modificare prezentă la minimum 2 din
3 examinări;
- > 5 hematii/mm3 în urina proaspăt emisă, necentrifugată, recoltată din „jetul
mijlociu“ şi examinată într-o cameră de numărat Goreaev.
- >1000 la 1ml de urină după Neciporenco şi > 1000000 în urina din 24h după Addis
-Kakovschi.
 macrohematuria se determină cu ochiul liber – urina devine roşie sau brună.
 microhematuria poate fi determinată doar microscopic
Etiologia Cauze renale şi extrarenale : Cauze hematologice : Alte cauze :
- Fimoza, balano-postita ; - Boala hemoragică - Hipoxie/hipoxie grava
- Ulceraţie meatală ; neonatală - Şoc hemoragic,
- Criza genitală ; - Trombocitopenii - Hiperbilirubinemie,
-Tromboza venelor renale : neonatale maladie hemolitica severă
1. Complicată de obicei SDA - CID - Deshidratare acută
severă prin /deshidratare acută cu
diaree, infecţii ; colaps
2. Mai rar sindrom nefrotic - Oligoanurie
congenital ; - IRA
3. Nou-născut de la mamă - Infecţie urinară severă
diabetică ;
4. De- Complicată de obicei
SDA severă prin but
brutal: oligurie,
hematurie, rinichi mare,
şoc, vărsături, meteorism,
trombocitopenie ;
 5. Anatomopatologic:
tromboză pe trunchi venos
principal, pe ramurile
intrarenale sau pe ambele,
infarctizare hemoragică ;
-Tromboza arterelor renale :
1. Mai rară ;
2. Persistenţa de canal
arterial, inecţia arterei
ombelicale ;
3. Frecvente tromboze
asociate în alte teritorii:
mesenterice (melenă),
membre inferioare
(gangrena halucelor).
-Hematom perirenal sau
suprarenal :
Traumatism obstetrical.
-Vasodilataţie renală intensă :
reversibilă .
Factorii de  Prematuritate
risc  Greutate mică la naştere
 Asfixia perinatală severă
 Incompatibilitate ABO
 Focare de infecţie
Clasificarea În funcţie de În funcţie de durata Tipuri de hematurie
hematuriei cantitatea sângelui existent în 1. macrohematurie
sângelui existent urină :: 2. hematurie microscopică cu
în urină :  intermitentă simptome clinice
 microscopică  persistent 3. hematurie microscopică
 macroscopică asimptomatică (izolată)
4. hematurie microscopică
asimptomatică cu proteinurie
Conduita 1.Evaluarea clinic;
copilului cu 2.Istoricul bolii (analiza arborelui genealogic a copiilor,consult medico-genetic);
hematurie 3.Examenul obiectiv;
4. Aprecierea severităţii stării generale;
5.Indicaţii pentru spitalizare, inclusiv în secţiile de terapie intensivă;
6.Evaluarea paraclinică ;
7.Evaluarea riscului de dezvoltare a complicaţiilor;
8.Elaborarea programului terapeutic.
Semnele hemartroze, hemoragii cutaneo-mucoase fiind asociate de hematuriiOferă puţine date
clinice referitor la etiologia hematuriei, dar totuşi unele manifestări clinice pot fi utile pentru
diagnosticul etiologic al unei hematurii:
 Paloarea tegumentară este prezentă în: glomerulonefrită, sindromul hemolitic
uremic, LES;
 Rash-ul cutanat purpuric este prezent în: PSH, LES, diferite alte vasculite;
 Edemele sunt caracteristice pentru nefropatiile acute, persistente sau
progresive şi pentru insuficienţa renală;
 Hemoragiile sub formă de hematoame, hemartroze, hemoragii cutaneo-
mucoase fiind asociate de hematurii şi sunt prezente în diverse anomalii ale
hemostazei;
 Surditatea ridică suspiciunea de sindrom Alport;
 rinichiul mărit în volum se întâlneşte în rinichiul polichistic, tromboza venei
renale, tumoră renală, etc.;
 Sensibilitatea în unghiul costovertebral este prezent în pielocistită, pielonefrită;
 Aritmia cardiacă la un copil cu hematurie poate ridica suspiciunea unei
nefropatii embolic;
  Suflurile cardiace la un copil cu hematurie pot indica o endocardită bacteriană
subacută;
 Eliminarea cristalelor de urati : în scutec este prezentă o decolorare roșu-
maronie sau roz şi este mai frecvent observată în stări de epuizare a
volumului.
 Criza genitală : eliminări vaginale mimînd o “ menarhă” cauza fiind trecerea
hormonilor materni în circulaţia fetală.
 Trauma : poate fi observată macrohematurie după cateterizarea
uretrei ,cistoscopia sau naşterea traumatică.
 Tromboza venelor renale : oligurie, hematurie, rinichi mare, şoc, vărsături,
meteorism, trombocitopenie.
 Tromboza arterelor renale: Persistenţa de canal arterial, inecţia arterei
ombilicale. Frecvente tromboze asociate în alte teritorii: mesenterice (melenă),
membre inferioare (gangrena halucelor).
 Infecţii urinare: hematuria,inapetenta,voma,letargie,iritabilitate,febra şi icter
prelungit.
 Glomerulonefrita: macrohematuria,sindrom nefrotic cu proteinurie,edeme şi
hipertensiune
 Sindromul hemolitic-uremic neonatal: triada =>anemie,trombcitpenie şi
insuficienţa funcţiei renale.
 Tumori: macrohematuria,masă abdominală palpabilă în
abdomen,polihidroamnios,hipertensiune,hiperglicemie,anemie şi nivel de
renină ridicat.
 Necroza corticală renală: micro- sau macrohematurie, ↑creatininei,
oligo/anuria,hipertensiune.
 Anomalii ale hemostazei: hemoragiile sub formă de hematoame.
Investigaţiile  Hemoleucograma + trombocite;
paraclinice  Sumarul urinei;
 Urina la proteina, săruri timp de 24 ore;
 Urocultura; ;
 USG rinichilor, vezicii urinare şi organelor interne;
 Rö abdominală pe gol;
 Analiza biochimica a sângelui(ureea, creatinina, proteina totală, ionograma și
coagulograma).
Criteriile de  Hipertensiune arterială necontrolată ;
spitalizare a  Edeme ;
copilului cu  Sângerare necontrolată ;
hematurie  Proteinuria semnificativă ;
 Leziune acută intra-abdominală ;
 Incapacitatea de a hidrata oral sau nevoie de hidratare intravenoasă ;
 Oligurie ;
 Semne de maladii sistemice ;
 Insuficiență renală.
Criterii  Urolitiaza sau nefrocalcinoza;
pentru  Macrohematurie fara semne de implicare glomerulara;
consultaţia  Anomalii vasculare;
nefrolugului  Anomalii anatomice;
 Tumora Wilms;
 Sindromul spărgătorului de nuci;
 Hematuria cauzată de infecțiile recurente ale tractului urinar.
Complicaţiile  Nefroscleroza ;
hematuriei  Hipertensiunea arterială ;
 BCR ;
 LRA.

Tratament
 Antihipertensiv (hipertensiune arterială) -Captopril;
 Antioxidant – Vitamina E;
 Antibioticoterapie ( suspecție la proces inflamator) -Amoxacilina;
 Tratament patogenetic (corticosteroid, citostatic ) in cazul asocierii
sindromului nefrotic ( SN );

Fișa standardizată de audit medical bazat pe criterii pentru

Hematuria la copil

Domeniul Prompt Definiții și note

Denumirea instituției medico-sanitare
evaluată prin audit
Persoana responasabilă de completarea Fișei Nume, prenume, telefon de contact
Perioada de audit DD-LL-AAAA
Numărul fișei medicale a bolnavului
staționar f.300/e
Mediul de reședință a pacientului 0 = urban; 1 = rural; 9 = nu se cunoaște
Data de naştere a pacientului DD-LL-AAAA sau 9 = necunoscută
Genul/sexul pacientului 0 = masculin 1 = feminin 9 = nu este specificat
Numele medicului curant
Forma GN
INTERNAREA
Data debutului simptomelor Data (DD: MM: AAAA) sau 9 = necunoscută
Data internării în spital DD-LL-AAAA sau 9 = necunoscut
Timpul/ora internării la spital Timpul (HH: MM) sau 9 = necunoscut
Secţia de internare Secţia de profil terapeutic = 0; Secția de profil
chirurgical = 1;
Secţia de terapie intensivă = 2;
Transferul pacientului pe parcursul internării A fost efectuat: nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
în secția de terapie intensivă în legătură cu
agravarea GN
DIAGNOSTICUL
Analiza generală a sângelui A fost efectuată după internare: nu = 0; da = 1; nu
se cunoaște = 9
Analiza generală a urinii A fost efectuată după internare: nu = 0; da = 1; nu
se cunoaște = 9
Examenul biochimic al sângelui (proteina În cazul răspunsului afirmativ indicați rezultatul
totală, ureea, creatinina, K, Na, Ca) obținut (pentru fiecare indicator în parte): negativ =
0; pozitiv = 1; rezultatul nu se cunoaște = 9
Coagulograma (protrombin, fibrinogen) A fost prelevată după internare: nu = 0; da = 1; nu
se cunoaște = 9
Urina după Neciporenco În cazul răspunsului afirmativ indicați rezultatul
obținut: negativ = 0; pozitiv = 1; rezultatul nu se
cunoaște = 9
Urina la proteine în 24 ore În cazul răspunsului afirmativ indicați rezultatul
obținut: negativ = 0; pozitiv = 1; rezultatul nu se
cunoaște = 9
Ecografia renală A fost efectuat: nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
 Ecografia organelor interne
Monitorizarea TA
ISTORICUL MEDICAL AL PACIENŢILOR
Pacient depistat primar
Pacienţii internaţi de urgenţă în staţionar
pentru mai mult de 7 zile în ultimele 30 zile
Pacienţii cu hematurie recidivantă și
persistentă de durată
TRATAMENTUL
Tratament pînă la stabilirea diagnosticului
Tratament nefroprotector
Indicații pentru tratament simptomatic
A fost efectuat: nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
A fost efectuat: nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
Nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
Nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
Nu = 0; mai puțin de 1 lu nă = 1; 1-6 luni = 2; mai
mult de 6 luni =3; nu se cunoaște = 9
Nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9
Nu = 0; da = 1; nu se cunoaște = 9

Indicații pentru tratament patogenetic

(corticosteroid, citostatic), în cazul asocierii SN
EXTERNAREA ŞI MEDICAŢIA
Data externării sau decesului Include data transferului la alt spital, precum și data
decesului.
Data externării (ZZ: LL: AAAA) sau 9 = necunoscută
Data decesului (ZZ: LL: AAAA) sau 9 = necunoscută
DECESUL PACIENTULUI LA 30 DE ZILE DE LA INTERNARE
Decesul în spital Nu = 0; Decesul cauzat de Hematurie = 1; Alte
cauze de deces = 2; nu se cunoaște = 9

Bibliografie:

1. Hematuria la copil Protocol clinic naţional

2. Proteinuria and Hematuria in the Neonate
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4808592/
3. Guignard JP, John EG. Renal function in the tiny, premature infant. Clin Perinatol. 1986;13:377–
401. [PubMed]
4. Gattineni J. Highlights for the management of a child with proteinuria and hematuria. Int J
Pediatr. 2012;2012:768142. [PMC free article] [PubMed]
5. Bakr A, Eid R, Sarhan A, Hammad A, El-Refaey AM, El-Mougy A, Zedan MM, ElHusseini F,
ElRahman AA. Fifteen years of kidney biopsies in children: a single center in Egypt. Saudi J Kidney
Dis Transpl. 2014;25(6):1321-7.
6. Bazina M, Glavina-Durov M, Scukanec-Spoljar M, Bazina A, Vukojevic K, Ljutic D, Saraga M.
Epidemiology of renal disease in children in the region of southern croatia: a 10-year reviewof
regional biopsy databases. Med Sci Monit. 2007;13:CR172-CR176.
7. Carvalho E, do Samerio FM, Nunes JP, Sampaio S, Valbuena C. Renal diseases: a 27-year renal
biopsystudy. J Nephrol. 2006;19:500-507.
8. Coppo R, Troyanov S, Bellur S et al.Validation of the Oxford classification of IgA nephropathy in
cohorts with different presentations and treatments. Kidney Int. 2014;86(4):828-36.
9. Covic A, Schiller A, Volovat C, Gluhovschi G, Gusbeth-Tatomir P, Petrica L, Caruntu ID, Bozdog G,
Velciov S, Trandafirescu V, Bob F, Gluhovschi C. Epidemiology of renal disease in Romania: a 10
year review of two regional renal biopsy databases. Nephrol Dial Transplant. 2006 ;21(2):419-24.
10. Cybulsky AV, Walsh M, Knoll G, Hladunewich M, Bargman J, Reich H, et al. Canadian Society of
Nephrology Commentary on the 2012 KDIGO clinical practice guideline for glomerulonephritis:
management of glomerulonephritis in adults. Am J Kidney Dis. 2014 Mar. 63(3):363-77.
11. Deltas C, Pierides A, Voskarides K. The role of molecular genetics in diagnosing familial
hematuria(s). Pediatr Nephrol. 2012;27(8):1221-31.
12. Deltas C, Pierides A, Voskarides K. Molecular genetics of familial hematuric diseases. Nephrol Dial
Transplant. 2013 ;28(12):2946-60.
13. Feng CY, Xia YH, Wang WJ, Xia J, Fu HD, Wang X, Shen HJ, Qian GL, Liu AM, Mao JH. Persistent
asymptomatic isolated hematuria in children: clinical and histopathological features and prognosis.
World J Pediatr. 2013;9(2):163-8.
14. Friedlander DF, Resnick MJ, You C, Bassett J, Yarlagadda V, Penson DF, et al. Variation in the
intensity of hematuria evaluation: a target for primary care quality improvement. Am J Med. 2014
Jul. 127 (7):633-640.e11.
15. Gutiérrez E, Moreno JA, Praga M; Grupo de Estudio de Enfermedades Glomerulares de la Sociedad
Española de Nefrología (GLOSEN). Persistent microhaematuria with negative or low proteinuria.
Nefrologia. 2014;34(1):110-4.
16. Hajar F, Taleb M, Aoun B, Shatila A. Dipstick urine analysis screening among asymptomatic school
children. N Am J Med Sci. 2011;3(4):179-84.