ÎNVEŞUL BI0PEDOGEOGRAFIC

EUROPA
1. Tundra – nord =climat rece subpolar; vegetaţie ierboasă de muşchi, licheni, adaptată la frig, arbuşti
pitici( mesteacănul şi salcia pitică); fauna: ursul, iepurele, vulpea polară, ren, focă, morsă; soluri: subţiri cu
substrat permanent îngheţat şi soluri mlăştinoase
2. Pădurile de conifere (taiga) – nord şi nord-est = climat temperat continental rece; vegetaţia: arborii cu
frunze verzi tot anul, molid, brad, pin, zadă; fauna: urs brun, cerb, râs, veveriţă, lupi, zibelină, hermelină;
soluri: spodosoluri (podzolice, alpin – brun acide)
3. Pădurile de foioase – centrul şi vestul continentului = climat temperat oceanic şi continental
vegetaţia: arborii cu frunze căzătoare (caducifoliate), stejar, fag, ulm, tei, arţar, frasin.; fauna: cerbul,
căprioara,jderul, vulpea, lupul, mistreţul, pisica sălbatică, urs brun, veveriţa; soluri: brune, cenuşii şi
argiloase bogate în humus
4. Pădurile de amestec – sudul pădurilor de conifere, cuprind păduri de foioase şi conifere
5. Stepa – nordul Mării Negre şi Caspice, prelungită până în Asia Centrală = climat temperat continental
vegetaţia: ierboasă (pir, negară, colilie, păiuş) adaptată la uscăciune, a fost înlocuită de terenuri agricole,
silvostepa „stepa cu arbori”; fauna: rozătoare (iepure, hârciog, popândău), dropia, reptile, şerpi; soluri:
fertile negre numite cernoziom (Ucraina, Rusia, România) – grânarul Europei.
6. Vegetaţia mediteraneană – bazinul Mării Mediteraneene = climat mediteranean sau subtropical
vegetaţia: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele (stejarul verde, stejarul de plută, laurul, mirtul,),
vegetaţie de maquis şi garriga (levănţică, rozmarin, cimbru) şi plantaţii de măslini; fauna: reptile, şacali,
şerpi, mufloni, broasca ţestoasă, scorpioni, vipere şi păsări; soluri: roşcate – castanii şi terra rossa pe
substrat calcaros
7. Vegetaţia de semideşert – zona Mării Caspice = climat temperat continental excesiv şi subtropical;
vegetaţia: ierburi aspre, tufişuri, arbori fără frunze; fauna: asemănătoare zonei mediteraneene; soluri:
nisipoase şi roşcate
8.Vegetaţia munţilor înalţi – Munţii Alpi, Caucaz, Carpaţi, Pirinei = climatul munţilor înalţi; vegetaţia
este etajată de la bază în sus: terenuri agricole, păduri de stejar, 500-700 m, păduri de fag, 700-1200 m,
păduri de conifere, 1200-2000 m, arbuşti pitici şi pajişti, 2000-3000 m, lipsite de vegetaţie sau foarte
săracă, peste 3000; fauna: specifică fiecărei zone de vegetaţia solurile: spodosoluri, cambisoluri şi
argiluvisoluri
ROMÂNIA
Caractere generale
Vegetaţia este condiţionată de: poziţia în latitudine, condiţiile climatice, condiţiile de relief –
determină etajarea vegetaţiei (păduri de gorun, fag şi conifere şi a pajiştilor alpine), poziţia geografică pe
glob, caracteristicile reţelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activităţile economice; Fauna este
condiţionată e vegetaţie; Se diferenţiază unităţi zonale şi intraz, et.
A. Unităţile zonale
1. Zona stepei şi silvostepei - 0-300m
Este specifică în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei
(câmpiile şi podişurile joase)
Vegetaţia este formată din ierburi xerofile, graminee şi pâlcuri de păduri cu specii termofile
(silvostepă)
Condiţiile climatice specifice sunt de temperaturi ridicate vară şi precipitaţii puţine; Fauna
specifică: şoarece, popândău, hârciog, orbete, dropie, prepeliţă, crap, şalău, somon, ştiucă, biban; Solurile
specifice: molisolurile (cernoziomuri levigate, negre, bălan, cenuşii şi castanii)

2. Zona de pădure – 300 – 1800m

a. etajul stejarului – 200 – 500m
- gorun, cer, gârniţă, stejar pufos, tei, alun, arţar şi amestec stejar-fag, gorun-fag (400-600m); podişuri şi
dealuri joase şi înalte
- fauna: căprioară, iepure, pisica sălbatică, fazan, grangur, sitar; soluri: argiluvisoluri (brun roşcate)
b. etajul fagului 500-1200.
- ulm, frasin, jugastru, paltin, carpen, fag, tei şi amestec fag-molid (1200-1400m); munţii joşi şi dealurile
înalte
- fauna: mistreţ, lup, vulpe, viezure, veveriţă, graur, mierlă, ciocănitoare, clean, mreană, scobar;
- soluri: argiluvisoluri şi cambisoluri (brune şi brun acide)
c. etajul coniferelor – 1200-1800m
- molid, brad, pin, tisă, zadă, zmeur şi amestec molid-fag (1200-1400m); fauna: urs, cerb, jder, râs, cocoş
de munte, găinuşă de alun,
Soluri: cambisoluri şi spodosoluri (podzolice)

3. Zona alpină – la peste 1800m

- etajul subalpin – 1800-2000m, afin, merişor, smârdar, ienupăr, jneapăn;
- etajul alpin – la peste 2000m, muşchi, licheni, păruşcă, firuţă, clopoţei, floarea de colţ;
Fauna: capra neagră, şoarece alpin, acvilă, vulturul bărbos, cinteza alpină, păstrăv ;
solurile sunt alpine brun acide (spodosoluri)