PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

GÂNDIRE ȘI SIMȚIRE PRIN ARTĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR DEACONU ELENA

LICEUL SANITAR “ANTIM IVIREANU” – RM. VÂLCEA

Iniţiatori Proiect,
Prof. înv. primar Deaconu Elena
Prof. înv. primar Adam Mina Simona
Prof. înv. primar Pascu Luminița
Prof. religie Teleșpan Delia
Liceul Antim Ivireanu, Rm. Valcea

Prof. înv. primar Patrascu Delia

Prof. înv. primar Martin Laura Betinia
Prof. înv. primar Vladu Daniel
Scoala Gimnaziala Berislăvești

Argument
Iata de ce ar trebui sa iubim arta.
Ea este procura acelora care vor sa-si echilibreze viata,
calmul, implinirea morala si chiar sanatatea.
Jean-Baptiste Camille Corot
Într-o lume a aparatelor, a tehnicii aplicate în toate domeniile, a roboţilor şi
maşinilor de tot felul încercăm din toate puterile să păstrăm comuniunea cu natura, cu
Pământul- minunată îmbinare de bogăţii şi frumuseţi, cu Universul, cu spiritul… şi oare cum
putem face asta dacă nu prin artă?
Încet, încet oamenii uită că în interiorul fiecăruia trăieşte un suflet sensibil la
frumuseţe, la muzica naturii, la lacrimi şi flori, la bine şi la rău, uită că fiecare dintre noi e o
lume care coexistă alături de alte ,,lumi,, şi împreună formează un adevărat sistem.
Prin acest proiect ne propunem să trezim în copii spiritul de aventură în lumea
cunoaşterii prin simţuri, să-i sensibilizăm în faţa frumosului reprezentat de artă, să-i facem să
vadă lumea prin ochii unui artist şi să încerce să şi-o reprezinte apoi în manieră proprie.
Este momentul când cei mici trebuie să încerce să trăiască într-o pace cu ei înşişi,
dar, în acelaşi timp, să încerce zbuciumul trăirilor interioare.
Noi, cadrele didactice implicate în acest proiect ne propunem să scoatem la iveală
partea sensibilă, ascunsă, timidă care sălăşuieşte în fiecare dintre elevii noştri, să-i încurajăm
să se exprime liber prin pictură, desene, muzică, artă decorativă, să-şi depăşească inhibiţiile,
frustrările, printr-o tehnică pe cât de banală, pe atât de importantă….FRUMOSUL.

OBIECTIVELE PROIECTULUI PRIVIND PĂRINŢII ŞI ALŢI FACTORI

EDUCAŢIONALI DIN COMUNITATE
  Conştientizarea părinţilor de necesitatea implicării copiilor în acest proiect educaţional
 Antrenarea părinţilor în acţiunile propuse
 Implicarea unor instituţii importante din Sălătrucel şi Rm. Vâlcea în activităţile din
cadrul proiectului
GRUP ŢINTĂ
 Elevii clasei pregatitoare Liceul Antim Ivireanu Rm. Valcea
 Elevii clasei pregatitoare Scoala Gimnaziala Berislavesti
 Elevii claselor a II-a Liceul Antim Ivireanu Rm. Valcea
 Elevii claselor a II-a Scoala Gimnaziala Berislavesti
 Părinţii elevilor implicaţi în proiect
LOCUL ŞI PERIOADA DE DESFĂŞURARE
 Noiembrie 2015-iunie 2016
 Săli de clasă, săli de festivităţi, laboratoare
 Spaţiu verde
PARTENERI
 Şcoala Gimnaziala Berislavesti

STRATEGIA PROIECTULUI
I. ACTIVITĂŢI DE CUNOAŞTERE ŞI OBSERVARE A UNOR LUCRĂRI
ARTISTICE
 Vizionarea unor prezentări cu lucrări reprezentative din cultura naţională şi universală
 Audiţii muzicale a unor creaţii celebra
 Expoziţii
 Activităţi de creaţie
 Spectacole
II. METODE
 Observarea
 Problematizarea
 Lucrul în echipă
 Lucrul pe perechi
 Excursia tematică
 Exerciţiul practic
 Concursul
 Conversaţia
III. MIJLOACE DIDACTICE
 Internetul
 Camera video
 Lucrări artistice
 Albume
 Aparatul foto digital
IV. PRODUSE ALE ACTIVITĂŢII
 Albume foto
  Lucrări realizate manual
 Planşe
 CD-uri cu imagini ale activităţilor
 Expoziţii
V. RESURSELE PROIECTULUI
 Umane- şcolari, învăţătoare
 Materiale- baza materială existentă, autofinanţare
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
 să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau cromatic, cu accent pe valoarea expresivă a
dominantei cromatice
 să aprecieze modul de utilizare a elementelor de limbaj plastic, în propriile lucrări şi în
lucrările celorlalţi
 să compună spaţiul plastic valorificând potenţialul expresiv al elementelor de limbaj
plastic, conform propriilor intenţii
 să valorifice ipostazele elementelor de limbaj plastic, în reprezentări expresive
intenţionate
 să asocieze idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu muzica audiată
 să interpreteze cântece vocal-instrumental
 să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru o anumită
modalitate de interpretare, pentru o anumită muzică de audiat
 să interpreteze cântece din repertoriul pentru copii, adecvat conţinutului de idei şi
caracterului acestora, fără a diminua spontaneitatea şi naturaleţea specifice copilului
 să diferenţieze în cadrul audiţiilor unele lucrări de factură cultă
OBIECTIVELE PROIECTULUI PRIVIND CADRELE DIDACTICE
 Activarea cadrelor didactice în activităţi de documentare ştiinţifică cu privire la tehnici
şi instrumente folosite în activitatea artistică, cu privire la patrimoniul cultural
universal şi românesc
 Valorificarea şi direcţionarea potenţialului profesional al cadrelor didactice în
promovarea unor idei artistice
SCOP
 Perceperea frumosului din realitatea înconjurătoare, exprimându-se în manieră proprie
 Îmbogăţirea capacităţii copiilor de a interacţiona cu mediul înconjurător, de a-l
cunoaşte, de a-l explora şi de a-l înţelege
 Cultivarea respectului faţă de artă, faţă de valorile culturale
 Stimularea curiozităţii pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi bazate pe
cultivarea frumosului
 Amenajarea unui colţ al creaţiilor artstice
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor estetice
 Recunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea unor tehnici din pictură, muzică, artă
decorativă
 Perceperea realităţii artistice
OBIECTIVE CADRU
  Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
 Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
 Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
 Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului
natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
 Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical
receptate
 Exprimarea prin muzică
 Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici
specifice artelor plastice
 Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe
imagini
 Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
 Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
CALENDARUL ACŢIUNILOR
LUNA ACTIVITATEA
NOIEMBRIE  SĂ NE CUNOAŞTEM- ÎNTÂLNIRE CU TOŢI PARTICIPANŢII
 INVAŢĂM SĂ SIMŢIM PRIN ARTĂ
 DESCOPERIM DARURILE NATURII- ACTIVITATE DE
CREAŢIE
DECEMBRIE  VINE MOŞUL-TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SĂRBĂTORI
 ACTIVITĂŢI DE CREAŢIE- PICTURI TEMATICE, PODOABE
PENTRU POMUL DE IARNĂ
IANUARIE  IARNA- ZÂNA STELELOR DE GHEAŢĂ
 VIZIONAREA UNOR FILME, PREZENTĂRI ALE UNOR
CREAŢII ARTISTICE
FEBRUARIE  SĂ FIM PRACTICI ŞI INVENTIVI- LUCRĂRI DIN MATERIALE
SINTETICE
 PROGRAME ARTISTICE
MARTIE  MAMA, FIINŢA CEA MAI DRAGĂ- OMAGIU ARTISTIC
ÎNCHINAT MAMEI
 PROGRAME ARTISTICE TEMATICE
APRILIE  CARNAVALUL PERSONAJELOR
 MĂŞTI, BAGHETE, ACCESORII DE CARNAVAL
MAI  A SOSIT LUNA FLORILOR- EXPOZIŢII TEMATICE CU
LUCRĂRI ALE ELEVILOR
 LUMINĂ ŞI CULOARE ÎN CREAŢIILE ARTISTICE- OBIECTE
LUCRATE MANUAL, PLANŞE
IUNIE  COPILUL-CEA MAI FRUMOASĂ FLOARE- EXPOZIŢII
 VINE VACANŢA DE VARĂ !- LUCRĂRI TEMATICE
 EVALUAREA PROIECTULUI
 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL PENTRU
INTEGRAREA COPIILOR CU C.E.S.

PROF.PT.ÎNV.PREŞCOLAR SPECIAL: ENE ELENA MIHAELA

G.P.P. “STEP BY STEP” CĂLĂRAŞI

Desfăşurarea programului în parteneriat cu o grupă de copii de la centrul S.E.R.A.

Călăraşi, a venit ca răspuns la nevoia profesorilor de a se confrunta cu noi provocări în plan
profesional şi de a elimina rutina din activitatea zilnică.
Am observat modul dificil de comunicare şi manifestările comportamentale ale
copiilor autişti, care atrag atenţia atât în mijloacele de transport, în drumul lor obişnuit către
casă, în parc, la grădiniţă, etc. şi putem afirma că, totuşi, există o participare scăzută a
acestora la activităţile publice. Pentru a-i ajuta pe aceşti copii am derulat proiectul, reuşind să
îi înţelegem mai bine şi să îi ajutăm în dezvoltarea lor.
Activităţile derulate au urmarit socializarea a şase copii care suferă de autism, aflaţi
într-o grupă specială integrată în grădiniţa de masă, G.P.P. “Step by Step”, într-un grup mai
mare de copii, ţinându-se cont de următoarele aspecte: vârsta apropiată a copiilor şi mediul de
provenienţă ( cazuri sociale, copii proveniţi din familii bine închegate). Aceste activităţi au
avut ca scop apropierea fizică, relaţionarea prin diverse moduri de comunicare, observarea
comportamentelor pozitive, cunoaşterea celuilalt, iniţierea prieteniilor între copii de aceeaşi
vârstă, cu intenţia de a-şi fixa anumite deprinderi sociale.
În vederea integrării am considerat necesar desfăşurarea acţiunilor bine determinate de
spaţiu, de material şi nivelul individual, urmărind acceptarea, schimbul de prietenie, stabilirea
contactelor spontane şi regulate cu alţi copii, responsabilizându-i şi oferindu-le posibilitatea
de a alege şi participa liber la activităţi.
Calendarul a cuprins una sau două activităţi pe lună, locul desfăşurării fiind alternativ
locaţiile celor două grădiniţe, dar şi în aer liber. Prima activitate , “ O zi împreună” a fost
rezervată cunoaşterii celor doi parteneri ( copii şi părinţi). “ Împreună ne este mai uşor” a fost
activitatea desfăşurată în luna noiembrie, la care au participat copiii celor două grupe alături
de alţi copii din grădiniţa noastră. S-a făcut turul grădiniţei pentru observarea sălilor de clasă
şi a spaţiilor de joacă, în care copiii au avut prilejul de a se prezenta, a se juca, povesti şi
dobândi noi experienţe împreună. În luna decembrie, copiii celor două grupe au împodobit
bradul de Crăciun, cântând colinde, dansând în jurul bradului şi, într-o altă întâlnire copiii de
la S.E.R.A. au văzut un mic spectacol prezentat de colegii lor din grupa specială, care au
prezentat sceneta “Căsuţa din oală”. În următoarea lună ne-am întâlnit la colegii noştri
“acasă”, unde copiii au participat la jocuri distractive din care au învăţat să stabilească reguli
adecvate de comportare. În luna februarie balonul, acuarelele şi cântecelele ne-au însoţit în
jocurile noastre : “ Balonul zburător”, “ Statuile” , “Pictorii”. În luna mărţişorului ne-am
sărbătorit împreună mamele: noi “ghioceii” şi “animalele pădurii”, oferind un program artistic
şi flori mămicilor. Întâlnirea din luna aprilie am dedicat-o sărbătorilor pascale şi mâinile
noastre dibace au confecţionat felicitări, suporturi pentru ouă, coşuleţe şi ouă decorate. Odată
cu încălzirea vremii, în luna mai, am ieşit la plimbare pe aleile grădinii zoologice din oraşul
nostru. Am sărbătorit ziua copilului, la noi la grădiniţă, printr-un bal mascat, imaginându-ne
că suntem personajele din poveştile noastre preferate. Pentru că soarele cald de vară ne-a
chemat în mijlocul naturii, am desfăşurat ultima activitate la iarbă verde, organizând un picnic
în curtea Prefecturii, unde am purtat discuţii libere, reamintindu-ne de momentele frumoase
trăite împreună pe parcursul desfăşurării acestui proiect.
Jocurile de mişcare-alergare, în care nu există aşteptări sociale în afară de câteva
reguli simple, au trezit bucuria şi s-au putut vedea imediat reacţiile lor la reuşită .
Activităţile gospodăreşti din toamnă au fost o sursă de plăcere, stimulându-le văzul şi
mirosul. Roşul ardeilor, verdele pătlăgelelor, portocaliul morcovilor şi albul ţelinei au încântat
privirea, fondul muzical ales a însufleţit atmosfera. Gustul dulce şi mirosurile specifice au
făcut ca toamna să fie prezentă în grupa noastră. Observând, gustând, pipăind şi măncând au
reuşit să treacă peste obstacolele care le stăteau în calea învăţării. Cu zâmbetul pe buze, copiii
au aşezat la întâmplare legumele în borcane, iar din joaca lor s-au născut mici “capodopere”
care au transformat o simplă activitate într-un act artistic.
Activităţile în aer liber au urmărit atât învăţarea, cât şi dezvoltarea unor
comportamente sociale deja existente. Este adevărat că pentru unii copii în special şi pentru
alţii într-o anume perioadă a dezvoltării, copierea comportamentului este caracteristică,
dificultăţile de comportament manifestate de copii au fost principalul obstacol. La o parte din
copii am observant uşurinţa cu care se apropiau de colegi, dar, la cei mai mulţi iniţiativa,
schimbul, comunicarea, acceptarea sau lipsa de imaginaţie, au constituit o problemă.
Explicaţiile noastre, mijloacele de suport şi implicarea au fost paşii pe care noi i-am făcut în
acţiunile noastre. În jocurile desfăşurate am pus accent pe spontaneitate, neurmărind un
anume tipar sau neavând întotdeauna o anume locaţie. Strada, parcul, curtea grădinii
zoologice, faleza sau spaţiul de joacă din curtea grădiniţei au fost locurile în care ne-am
întâlnit pentru a ne juca şi a petrece timpul împreună.
Jocurile “ de-a ceva” , scenetele, jocurile imitative, uneori dificil de realizat datorită
simbolurilor şi semnificaţiilor ce trebuiau decodificate, au fost înţelese într-un mod aparte de
copii, apreciate atât de “actori” cât şi de “spectatori”, aceştia aplaudând de fiecare dată când
simţeau să o facă. Deliciul momentelor de pauză l-a făcut cozonacul aburind în dimineţile de
iarnă, fursecurile si prăjiturile cremoase. Copiii au învăţat să mănânce împreună, au aşezat
masa punând în practică abilităţile dobândite, recompensându-i la finalul fiecărei activităţi.
Participarea la activităţile artistice precum carnavalul şi serbarea şi primii paşi făcuţi la
începutul proiectului: întâlnirea părinţilor, schimbul de idei, au condus la crearea unui climat
prietenos care le-a conferit părinţilor copiilor cu autism mai mult confort şi părinţilor copiilor
cu dezvoltare tipic normală mai multă flexibilitate în gândire.
Considerând că nu numai activităţile desfăşurate în sala de grupă, într-un mediu
formal, contribuie la formarea şi dezvoltarea copiilor ci şi cele desfăşurate în alte locaţii ajută
în special copilul cu CES să-şi întărească comportamentele pozitive, apropiindu-l mai mult de
realitatea înconjurătoare, făcându-l conştient de existenţa sa şi a altora în această lume, am
ales ca multe din activităţile desfăşurate să aibă ca decor natura, pe scena vieţii cu actori
diferiţi dar egali, în agitaţia cotidiană, determinând schimbări vizibile ale comportamentului
social şi cognitiv.
După opinia mea, proiectele educaţionale au efecte benefice atât pentru copii cât şi
pentru cadrele didactice pentru că facilitează schimbul de experienţă între profesori, iar copiii
sunt întotdeauna bucuroşi să cunoască alţi copii, să se joace împreună, stabilind relaţii, să
trăiască experienţe inedite, dezvoltându-se armonios.

Bibliografie:
Popovici Doru Vlad, “Elemente de psihopedagogia integrării”, Editura Pro
Humanitate, Bucureşti, 1999;
 PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ –BISERICĂ

PROF. FILOTE TEODORA, GR. NR 1 FÎRȚĂNEȘTI

ARGUMENTAREA PROIECTULUI
Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror
semnificaţii, în înţelesul lor cel mai simplu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, apoi
în grădiniţă, preşcolarii învaţă să-şi manifeste într-un anumit fel sentimentele, îşi formează
deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise comunicării cu
Dumnezeu şi cu semenii.
Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate fi începută de la cea mai fragedă vârstă pentru
că primii ani ai copilăriei sunt hotărâtori pentru evoluţia ulterioară a individului.
SCOPUL: Cunoaşterea invăţăturilor Bisericii , a tradiţiilor religioase si formarea
virtuţilor creştine.
OBIECTIVE:
-recunoaşterea aspectului unei Biserici Ortodoxe;
-cunoaşterea unor sărbători creştine cu o mai mare însemnătate pentru ei (Craciun, Florii,
Paşte, Sf. Nicolae);
-educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti
aproapele, să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos );
-educarea atitutdinilor de toleranţă între copiii care aparţin diferitelor culte.
GRUPUL ŢINTĂ:
Preșcolarii grupei mari și mijlocii
Cadrele didactice
Părinții preșcolarilor
DURATA PROIECTULUI:
Începând cu anul școlar 2014-2015 ,pe o perioada nedeterminată,până când una din părți va
dori întrruperea parteneriatului.
MODALITĂŢI DE REALIZARE (FORME DE ORGANIZARE):
-vizitarea bisericii de către copii;/ -vizitarea grădiniţei de către preot;/ -convorbiri;/ -lecturi; / -
memorizări;/ -activităţi artistico-plastice;/ - acţiuni caritabile
RESURSE UMANE:
-copiii grupei mari si mijlocii,preotul paroh ,educatoare ,părinţii/bunicii copiilor
MATERIALE consumabile,copiator,imagini ,cd -uri cu filme educationale
 PARTENERI: Biserica Adormirii Maicii Domnului, Cadrele didactice, Comitetul
reprezentativ al părinților
REZULTATE AȘTEPTATE
Mecanisme funcționale de cooperare între gradiniță și biserică
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A EFECTELOR
PROIECTULUI: Portofoliul proiectului/ Cd cu imagini de la activitățile desfășurate / Desene
EVALUARE ȘI INSTRUMENTE DE EVALUARE
EVALUAREA INTERNĂ se va face în urma fiecărei întâlniri ,fotografii și materiale rezultate
în timpul întâlnirilor
EVALUAREA EXTERNĂ se va viza măsurarea efectului asupra grupului ținta
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Posibilitatea continuării acțiunilor și pe viitor
l. DISEMINAREA PROIECTULUI
Festivitatea de închidere a proiectului/ Site- ul școlii
Data Activitate Forme de org Loc desfășurare Participanți
„Sfinţii Arhangheli
Împărtăşirea Preotul
Nov Mihail şi Gavril” – Biserica
copiilor Copiii, educatoarele,
ocrotitorii copiilor
Dec Povestea Copiii, educatoarele,
„Nașterea lui Iisus” Sala de grupă
educatoarei preot
Copiii, educatoarele,
Expozitie de
Apr „Hristos a înviat !” Grădiniţă părinţii,preotul,
desene
directorul
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
ŞCOALĂ - GRĂDINIŢĂ

PROF.INV.PRIMAR ALESU SILVIA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,GEORGE POBORAN ’’SLATINA

Coordonatorii proiectului:
Şcoala Gimnaziala ,,George Poboran ’’Slatina
PROF.INV.PRIMAR ALESU SILVIA
Şcoala Gimnaziala ,,George Poboran ’’Slatina
Prof.inv.primar Predut Lucia

Grupa mare Gradinita cu Program Prelungit Nr. 4 Slatina

Prof.inv. prescolar Buzatu Silvia si Ed. Popescu Ecaterina

ARGUMENT
In cadrul acţiunii de reformare a sistemului de învăţământ şi reaşezarea lui pe baze
moderne, se subliniează tot mai mult ideea parteneriatelor educaţionale, ce crează oportunităţi
de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare in vederea atingerii unui scop comun.
Integrarea copilului in şcoală presupune mai întâi formarea unor rprezentări corecte care să
le permită preşcolarilor o adaptare afectiv- motivaţională la mediul şcolar.În calitatea noastră
de părinti, educatori sau invăţători ne-am intrebat adesea: “De ce se manifestă adesea unele
forme de inadaptare a copiilor chiar din primele zile de şcoală? De ce unii elevi din clasa I nu
fac faţă cerinţelor şcolare?
Răspunsurile la aceste întrebări nu trebuie căutate doar in cunoaşterea particularităţilor de
vârstă şi individuale a copiilor sau in stilul de activitate al învăţătorului, ci se impune o
cunoaştere şi o analiză atentă a activităţii din grădiniţă şi familie- medii care asigură
pregătirea copilului pentru şcoală.
În acest scop , organizarea unor activităţi commune( şcoală-grădiniţă) ce vizează
familiarizarea copiilor cu munca şcolarilor, cu relaţiile ce se stabilesc între învăţător si elevi,
elevi-elevi, ar face ca reprezentările copiilor despre şcoală sa fie mai clare,mai coerente si mai
apropiate de realitate, acest lucru conducând la in debut şcolar optim.
 Din acest motiv am considerat că un parteneriat şcoală-grădiniţă, prin intermediul căruia să
surprindem toate aceste aspecte, să le inţelegem si apoi să le sintetizăm într-o strategie, ar
permite egalizarea şanselor şcolarilor şi integrarea optimă a copiilor in clasa I.
Scopul proiectului:: Pregătirea preşcolarilor în vederea integrării cu succes în clasa
pregǎtitoare
Obiective:
Preşcolarii:
 să se familiarizeze cu specificul activităţii şcolare
 să se creeze o stare psihologică pozitivă în raport cu apropiata intrare în şcoală
 să se dezvolte aptitudinea de şcolaritate a copiilor prin antrenarea abilităţilor, deprinderilor
şi atitudinilor pozitive în rezolvarea unor sarcini de tip şcolar
 să cultive disponibilităţi motivaţionale afective
 să faciliteze relaţii interpersonale pozitive în cadrul grupului
Şcolarii:
 sǎ împǎrtǎşeascǎ experienţa pozitivǎ dobânditǎ în şcoalǎ, în vederea creşterii interesului
preşcolarilor pentru activitatea din şcoalǎ
 sǎ stabileascǎ relaţii de cooperare, ajutor, înţelegere, toleranţǎ, prietenie
Durata proiectului:
noiembrie 2014 - iunie 2015
Grup ţintǎ:
 elevii clasei IB
 elevii clasei a III-a C
 preşcolarii grupei mari
 cadre didactice
 pǎrinţi
Echipa de proiect: Prof. înv. primar: Silvia Alesu / Prof. înv. primar: Lucia Preduţ/ Prof.
înv. preşcolar Silvia Buzatu / Educ. Ecaterina Popescu
Resurse:
 de timp: noiembrie 2014-mai 2015
 umane: preşcolari, şcolari, educatoare, învăţătoare, părinţi
 materiale: calculator, softuri educaţionale, cărţi de literatură pentru copii, obiectele
şcolarului (rechizite, manuale), aparat de fotografiat, diplome
Monitorizarea şi evaluarea proiectului:
 Cadrele didactice vor realiza un portofoliu care să cuprindă fişe de evaluare pentru fiecare
activitate. Se va urmări:
 desfăşurarea activităţilor cuprinse în proiect
 modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi în care reacţionează participanţii la
proiect
 modul în care sunt folosite resursele umane
 impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă şi asupra celor două instituţii
(anticiparea schimbărilor produse ca urmare a derulării proiectului)
 probleme care apar în implementarea proiectului
Evaluare:
- realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor
- CD cu imagini de la desfăşurarea activităţilor
- crearea unui album cu imagini din timpul desfăşurării activităţilor
- sondaj de opinie în rândul părinţilor şi al copiilor
Impactul proiectului:
Cu siguranţă că va fi un valoros schimb de idei, iar produsele finale vor aduce satisfacţii
copiilor.
Participanţii la proiect vor descoperi ce înseamnă toleranţa, munca în echipă.
Comunitatea şi familia vor fi stimulate în a se implica efectiv în activităţile desfăşurate în
cadrul şcolii sau al grădiniţei.
Implementarea proiectului:
Într-o primă etapă s-a stabilit o întâlnire a participanţilor (învăţătoare, educatoare), pentru
stabilirea calendarului de activităţi.
S-a decis natura informaţiilor despre copii, necesare a fi cunoscute de ambele părţi - şcoală
şi grădiniţă; s-a stabilit termenul la care vor fi transmise aceste informaţii.
Se vor vizita instituţiile de învăţământ, se vor realiza activităţi care să implice atât
preşcolarii cât şi şcolarii.
La sfârşitul proiectului se va realiza o expoziţie cu toate lucrările copiilor.
Diseminare:
o împǎrtǎşirea experienţelor pozitive în rândul pǎrinţilor şi în cadrul comisiilor metodice
o postarea unor imagini reprezentative din cadrul activitǎţilor şi a opiniilor formulate de
participanţi pe site-ul şcolii

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. ACTIVITATEA LOC DE TERMEN
crt. DESFĂŞURARE

1. “La început de drum”- intalnire de lucru Şcoala Noiembrie

Lansarea proiectului ”Adaptarea copiilor la regimul Gimnazialǎ ,,George 2014
scolar” Poboran”

2. „E vremea colindelor” Şcoala Decembrie

Îl aşteptăm împreună pe Moş Crăciun Gimnazialǎ ,,George 2014
Realizarea de felicitari pentru copiii de la gradinita Poboran”
partenera.
3. “Mărţişoare, mărţişoare”-semne noi de sarbatoare Grǎdiniţa cu Program Februarie
-felicitare pentru mama, schimb de modele Prelungit Nr. 4 2015
-realizarea de martisoare pentru mamici
4. ,,Şcoala – un loc primitor” Şcoala Martie
- vizitarea şcolii de către preşcolari Gimnazialǎ ,,George 2015
- prezentarea unei activitǎţi specifice şcolarilor Poboran”
- realizarea unor desene pe teme atractive pentru
preşcolari şi elevi
- concurs de ghicitori

5. ,,Ne pregǎtim împreunǎ pentru Paşti!” Grǎdiniţa cu Program aprilie

- confecţionarea de felicitǎri şi ornamente pentru Paşti Prelungit Nr. 4
- vopsirea ouǎlor, în aşteptarea Iepuraşului 2015

6. ,,Joacǎ fete şi bǎieţi!” Parcul mare mai

- plimbare în parc 2015
- jocuri de mişcare, în aer liber
- desene pe asfalt

7. ,,De ziua ta, copile drag!” Şcoala Gimnazialǎ ,, 1 iunie

- sǎrbǎtorirea zilei copilului George Poboran” 2015
- activitǎţi de divertisment
- desene pe asfalt
8. ,,Copilul, pe puntea dintre grădiniţă şi şcoală” Grǎdiniţa cu Program iunie
- masǎ rotundǎ Prelungit 2015
- întâlnire cu pǎrinţii preşcolarilor Nr. 4
- evaluarea proiectului
 PROIECT DE PARTENERIAT - GRĂDINIŢĂ- ŞCOALĂ
“AZI PREŞCOLARI, MÂINE ŞCOLARI”

PROF. MOTOŞ CRISTINA, GRĂDINIŢA P. N. DAROVA

PARTENERI: Grădiniţa cu P.N. Darova

Şcoala Gimnazială Darova
TEMA PROIECTULUI: ,,Azi preşcolari, mâine şcolari”
ARGUMENT:
Copilul este un mic univers, iar creșterea și devenirea lui ca adult reprezintă un drum lung și
sinuos, plin de urcușuri și coborișuri, al cărui aspect central îl reprezintă personalitatea, in
toate aspectele ei.
Pasul către școlaritate reprezintă un prag ce implică o serie de aspecte psihologice specifice
adaptării școlare, iar acest lucru imprimă o direcție generală a întregii perioade pe care copilul
o va petrece în școală.
Frecventarea grădiniței de către copil alături de crearea unei imagini pozitive a școlii în ochii
micului om, au un rol important în adaptarea cu succes a copilului în școală. Copilul trebuie
învățat că școala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului, de îngrădire a
activităților libere din cadrul grădiniței ci reprezintă o continuare absolut normală a activității
copilului, care este în continuă evoluție, fiind capabil să realizeze jocuri mult mai complexe
decât cele din grădiniță.
Pentru a înlesni cu mai multă ușurință adaptarea optimă a copilului în școală, se dorește să se
mențină o strânsă legătură între școală și grădiniță, două instituții asemănătoare și deosebite,
în același timp, scop operaționalizat prin efectuarea de vizite, de colaborări, de schimburi de
experiență, ce pun preșcolarii în legătură directă atât cu școlarii cât mai ales cu învățătorul.
SCOPUL PROIECTULUI: Familiarizarea preşcolarilor cu specificul activităților
desfășurate în cadrul clasei de elevi, în vederea unei adaptări optime la regimul școlar.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- Antrenarea școlarilor și preșcolarilor în desfășurarea unor activități comune;
- Asimilarea de către preșcolari a unor reguli de conduită individuală și colectivă;
- Stimularea creativității și inițiativei copiilor prin jocurile didactice propuse;
- Consolidarea deprinderilor de comportare civilizată;
- Conștientizarea rolului noului adult – învățătorul;
- Dezvoltarea unor emoții și sentimente pozitive ce pot favoriza activitățile de învățare viitoare;
- Dezvoltarea unor abilități de a lucra în echipă.
GRUP ȚINTĂ:
- Beneficiari direcți: -preşcolarii de la grupa mare; - şcolarii clasei a IV-a , Beneficiari
indirecți: părinții copiilor.
REZULTATE AȘTEPTATE:
- Responsabilizarea părinților preșcolarilor în vederea integrării cu succes în clasa I;
- Stimularea motivației copiilor și participarea lor activă și responsabilă la activitățile comune
desfășurate;
- Cunoașterea de către copii a învățătoarei, precum și a școlii în care vor învăța;
- Formarea unor abilități de lucru în echipă;
- Îmbogățirea cunoștințelor copiilor prin implicarea lor în diversele activități comune.
RESURSE UMANE:
- iniţiatori proiect: prof. Motoş şi prof. Breban Ramona
- elevii clasei a-IV-a
- preşcolarii grupei mari
- părinţii preşcolarilor
- părinţii şcolarilor
RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE:
- Reviste
- Aparat foto
- Autofinanțare
- Contribuţii ale părinților.
RESURSE TEMPORALE: Parteneriatul se desfăşoară pe parcursul semestrului II al anului
şcolar2015-2016, cu posibilitate de prelungire.
RESURSE SPAȚIALE: Sala de clasă de la școală și de la grădiniță; Curtea școlii
RESURSE INFORMAȚIONALE: Reviste, Cd-uri, Dvd-uri cu diverse filmulețe
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice - creioane colorate
- fişe de lucru - acuarele
- hârtie creponată - imagini din poveşti
- hârtie colorată - calculator
- carton - cărti cu poveşti
- puzzle - măşti şi accesorii
- CD-uri cu poveşti.
ACŢIUNI PROPUSE:
ACTIVITĂŢI COMUNE ALE PREŞCOLARILOR ŞI ŞCOLARILOR:
- familiarizarea preşcolarilor cu activităţile şcolare;
 - Incondeierea ouălor de Paşte
- Confecţionarea unor felicitări pentru mame;
- Desen, pictură, lucrări practice;
- Prezentarea unor programe de cântece şi poezii ;
- Expoziţie cu lucrările preşcolarilor, în holul grădiniţei şi al şcolii;
- Expoziţie cu lucrări ale elevilor cls. aIV-a în holul grădiniţei şi şcolii;
- Program artistic.
PROMOVAREA PROIECTULUI
- prezentarea programului, proiectului în cadrul unor simpozioane şi sesiuni de comunicări
- prezentarea portofoliilor.
EVALUAREA PROIECTULUI
- aprecieri generale, realizarea unui portofoliu cu lucrări.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
,,E ziua mamei!” şcolari, preşcolari,
- confecţionarea unor felicitari Şcoala Gimn. Mar.2016 învăţătoare, educatoare,
1. pentru mame; Darova mămici,
- cântece, poezii dedicate mamei. bunici

2. “A venit primăvara !” Gradiniţa P. N. Apr. 2016 şcolari

- încondeierea ouălor cu ocazia Darova preşcolari
sărbătorilor pascale învăţătoare
educatoare

Desenăm și învățăm Curtea şcolii Mai 2016 şcolari,preşcolari, învăţătoare,

-desen pe asfalt cu temă dată, educatoare, părinţi, invitaţi de
3. concurs de cultură generală onoare

4. “Bun ramas , grădiniţă !” Gradinita P. N. Iun.2016 şcolari, preşcolari,

-participarea elevilor la serbarea Darova învăţătoare, educatoare,
preșcolarilor. mămici,
bunici
EVALUAREA PROIECTULUI:
Observarea sistematică a copiilor;
Expoziții cu desenele și materialele realizate de către copii.;
Album cu fotografiile realizate pe parcursul desfășurării activităților;
Discuții cu partenerii de proiect care au contribuit la activitățile desfășurate.
ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE:
Expoziții cu materialele rezultate în urma desfășurării activităților prevăzute în proiect.
Prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice ale învățătorilor și educatoarelor.
Parteneri: Director:
 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
LET’S BE FRIENDS!- HAI SᾸ FIM PRIETENI!

PROF VĂTĂU ROXANA MARIA

COLEGIUL GHEORGHE TĂTĂRESCU ROVINARI

Motto:  “Profunzimea prieteniei nu depinde de distanta.” – Rabindranath Tagore

ARGUMENT
Parteneriatul implică atingerea unor obiective de către cele şase instituţii, care devin
principalii beneficiari, dar care creează beneficii şi partenerilor.
Primul mediu de educare al copilului este familia, apoi grădiniţa şi şcoala. Educaţie face
şi comunitatea locală prin autorităţile locale (primărie, prefectură etc), biserica, poliţia,
pompierii, organizaţiile non-profit, vecinii, cartierul, toate mediile cu care copilul vine în
contact. Prin capacitatea lui de asimilare, prin imitaţie, acesta devine un receptor educaţional,
fără filtrări prealabile.
Pornind de la ideea că şcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a
cadrului formal pentru a intra în relaţie cu semenii, am iniţiat proiectul LET’S BE FRIENDS!-
HAI SᾸ FIM PRIETENI!”, realizabil prin îmbinarea activităţilor curriculare şi
extracurriculare. Alegând o temă cu rol însemnat în pregătirea social-civică a copiilor, am
considerat că putem valorifica oportunităţile căutând parteneri atât în judeţul nostru, cât şi în
afara acestuia.
SCOPUL PROIECTULUI
Proiectul are ca scop major constituirea unui grup partenerial format din cadre didactice şi
elevi care provin din instituţii de învăţământ preuniversitar din judeţe diferite şi implicarea
acestora în activităţi de comunicare şi relaţionare cu alţi elevi şi cadre didactice.

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

*      formarea unei atitudini motivante şi responsabile faţă de oraşul de reşedinţă;
*  motivarea copiilor să participe la activităţi de cunoaştere a localităţii natale, a trecutului
istoric, a obiectivelor economice şi administrative, social-culturale, a tradiţiilor culturale şi
religioase;
*      exersarea deprinderilor elementare de comportament social;
*      lărgirea cercului de prieteni, în vederea unei mai bune adaptări sociale a copiilor;
*      cultivarea spiritului de colaborare, întrajutorare şi competiţie;
*      promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor trei instituţii implicate în
proiect;
*      dezvoltarea colaborării şi cooperării între cadrele didactice din cele trei instituţii, părinţii
elevilor şi autorităţile locale în vederea realizării unor programe educaţionale deosebite,
instructive şi atractive pentru şcolari şi adulţi.
RESURSELE PROIECTULUI
Resurse umane:
* elevii şcolilor implicate;
* cadrele didactice implicate;
* invitaţi;
* colaboratori.
Resurse materiale:
* hârtie; * mape;
* obiecte de scris; * fotografii;
* calculator; * imprimantă;
* laptop; * videoproiector;
* copiator; * aparat foto;
Resurse informaţionale:
* Internet;
* Bibliotecile şcolare.
LOCUL DE DESFĂŞURARE:
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DIN CADRUL PROIECTULUI:
frontal, individual, pe grupe.
DURATA PROIECTULUI:
ECHIPA DE PROIECT:
COLABORATORI:
GRUPUL ŢINTĂ:
* beneficiari direcţi: elevii implicați, cadrele didactice implicate;
* beneficiari indirecţi: ceilalţi elevi ai şcolii, părinţii elevilor din grupul ţintă, cadrele
didactice implicate, invitaţii.
MONITORIZAREA
Echipa de lucru va realiza fotografii şi un jurnal cu descrierea activităţilor desfăşurate. Se va
urmări ca elevii implicaţi să-şi împărtăşească liber părerile şi impresiile personale asupra
temelor propuse la fiecare etapă a derulării proiectului.
Monitorizarea şi evaluarea activităţilor vor fi efectuate de către directorii celor şase instituţii,
coordonatorii proiectului împreună cu reprezentantul din  partea Inspectoratelor Şcolare
Tematica e concepută astfel încât să  nu îngrădească prin concepţie sau
mod de redactare gândirea  independentă a participanţilor/grupului- ţintă.
Se va urmări să se menţină această  tendinţă.  Responsabilitatea participanţilor include
şi dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în  acţiuni  concrete . 

EVALUAREA ( FORME DE EVALUARE):

* jurnale individuale sau colective;
* prezentarea rezultatelor, a produselor obţinute (fotografii, desene, eseuri, invitaţii);
* expunerea lucrărilor realizate;
* album foto;
* elaborarea unui chestionar cu scopul monitorizării evoluţiei proiectului şi identificării
schimbărilor în atitudinea elevilor şi cadrelor didactice implicate.
* Realizarea unei pagini web cu activitatile desfasurate in cadrul proiectului

DISEMINAREA:
* prezentarea proiectului în cadrul sesiunilor sau a activităţilor;
* redactarea de articole în revista şcolii şi în ziare locale;
* evidenţierea elevilor participanţi la proiect la serbările şcolare;
REZULTATUL (TIPURI DE PRODUSE):
* fotografii;/ desene;/ eseuri;/album foto;/ jurnal de proiect;/ cd-uri;/ postere;/ invitaţii.
IMPACTUL:
* îmbunătăţirea colaborării între elevi/cadre didactice proveniţi din şcoli din medii şi
localităţi diferite;
* dorinţa elevilor de a desfăşura mai multe activităţi extracurriculare;
* curiozitatea şi dorinţa elevilor de a cunoaşte elevi din şcoli din alte localităţi ;
* implicarea responsabilă şi afectivă a elevilor în viaţa şcolii;
* continuitatea: dezvoltarea de parteneriate cu şcoli din alte zone, elaborarea de noi proiecte
în viitor, atragerea părinţilor, a altor membri ai comunităţii în strategiile educaţionale ale
şcolii.

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ

PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMȂNTUL PREŞCOLAR:

MATEESCU DIANA
GRĂDINIŢA : PRICHINDEL

Obiectivul general al proiectului:

Asigurarea continuităţii procesului de instruire şi educaţie de la grădiniţă la şcoală prin
familiarizarea preşcolarilor cu sala de clasă, cu ambientul, cu învăţătoarea în scopul integrării
lor cu succes în viaţa de şcolar.
Argument:
Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult
“funcţia majoră”, obiectivul final al activităţilor instructiv-educative din
grădiniţă. Un rol important în pregătirea copilului pentru şcoală revine
atingerii obiectivelor ce vizează comportamente psiho-sociale ale
personalitǎţii copilului care contribuie la integrarea şi adaptarea copilului
la viaţa şcolară.

Acest proiect a luat naştere dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: relaţia
sporadică dintre şcoală şi grădiniţă, dezorientarea părinţilor în ceea ce priveşte cerinţele şcolii,
necunoaşterea suficientă a prevederilor celor două programe.
Prin activităţile acestui parteneriat încercăm să dezvăluim copiilor frumuseţea vieţii de
şcolar, prin implicarea în activităţi comune plăcute, să găsim cele mai eficiente căi pentru a
asigura adaptarea preşcolarilor la viaţa şcolară.
 Proiectul de parteneriat este necesar întrucât contribuie la realizarea planului de
şcolarizare pe anul 2015-2016 la clasa I prin colaborarea grădiniţă-şcoală şi familiarizarea
părinţilor preşcolarilor cu oferta educaţională a şcolii.
Grupul ţintă: preşcolarii din grupa mare
Beneficiari direcţi şi indirecţi:
 Preşcolari/ elevi/ învăţători/ educatoare/ şcoală/ părinţi/ comunitate
Durata: un an şcolar: 2015/2016
Locul desfăşurării:
 Şcoala Nr.
 Grădiniţa Nr.
Obiective specifice proiectului:
 Formarea unor reprezentări corecte despre şcoală şi activitatea de tip şcolar;
 Pregătirea psihologică a copilului şi trezirea interesului de a deveni şcolar;
 Eficientizarea relaţiei grădiniţă-şcoală-familie
 Consolidarea deprinderilor şi priceperilor de exprimare corectă;
 Formarea unei conduite civilizate;
 Însuşirea de noi deprinderi prin activităţi comune preşcolari – şcolari.
Rezultate aşteptate:
 Schimb de experienţă eficient în ceea ce priveşte specificul muncii din şcoală şi grădiniţă
 Stabilirea unor relaţii de prietenie între preşcolari şi şcolari
 Formarea de abilităţi de comunicare
 Promovarea, în comunitate, a unei imagini pozitive a celor două instituţii implicate
 Expoziţie cu materialele realizate. Panou tematic. Album foto
 Postarea pe site-ul şcolii
 Produse ale activităţilor comune ale preşcolarilor şi şcolarilor
Monitorizarea şi evaluarea proiectului:
Cadrele didactice vor realiza un portofoliu care să cuprindă fişe de evaluare pentru fiecare
activitate. Se va urmări:
 desfăşurarea activităţilor cuprinse în proiect
 modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi în care reacţionează participanţii la
proiect
 modul în care sunt folosite resursele umane
 impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă şi asupra celor două instituţii
(anticiparea schimbărilor produse ca urmare a derulării proiectului)
  probleme care apar în implementarea proiectului
Evaluarea va fi:
 curentă (la sfârşitul fiecărei activităţi)
 finală (la sfârşitul proiectului)
Materiale/ instrumente de evaluare:
 chestionare/ portofolii/ proiecte/ produse ale activităţii elevilor/ jurnal de reflecţii/ fişe de
autoevaluare/ rapoarte de lucru
Activităţi propuse:
Nr Activitatea Locul Participanţi Termen
crt. desfăşurării
1. La început de drum – întâlnire de Grădiniţa Educatoare Septembrie
lucru Învăţătoare 2015
2. Lansarea proiectului Pas cu pas spre Grădiniţa Educatoare Octombrie
viaţa de şcolar Învăţătoare 2015
Părinţi
3. Vizită la şcoala: Şcoala Educatoare Noiembrie 2015
Ne împrietenim cu şcolarii – jocuri Învăţătoare
Preşcolari
Elevi
4. Îl aşteptăm împreună pe Moş Grădiniţa Educatoare Decembrie
Crăciun Învăţătoare 2015
Preşcolari
Elevi
5. “Nu arunca!...gândeşte şi Şcoala Educatoare Ianuarie
foloseşte!”(confecţionarea de jucării Învăţătoare 2016
din deşeuri) Preşcolari
Elevi
6. Mărţişoare, mărţişoare Grădiniţa Educatoare Februarie
Învăţătoare 2016
Preşcolari
Elevi
7. Ora de curs: Ce înseamnă să fii elev? Şcoala Educatoare Martie
Învăţătoare 2016
Preşcolari
8. Activitate ecologică: Sădim Curtea Educatoare Aprilie
împreună copacul prieteniei. şcolii Învăţătoare 2016
Preşcolari
9. Drumeţie Împrejurimile Educatoare Mai
din Bucureşti Învăţătoare 2016
Preşcolari
10. Evaluarea proiectului Grădiniţa Educatoare; Învăţătoare Iunie
Părinţi; Preşcolari 2016
 PARTENERIAT EFICIENT
GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ - FAMILIE – COMUNITATE

PROF. MÎŢU LENUŢA

GRĂDINIŢA NR 178 , SECTOR 5, BUCUREŞTI

Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului, adoptată de Adunarea Generală a

O.N.U. in noiembrie 1989, la care a aderat şi România precizează într-un articol : “ Copilul
are dreptul să trăiască în familie şi să fie înconjurat cu dragoste şi înţelegere, el are dreptul la
educaţie, la cultură , la cunoaşterea tuturor valorilor umane şi a valorilor spirituale”. Se arată
faptul că un copil are dreptul la prietenie, dragoste, respect, solidaritate, pace, înţelegere,
libertate etc.. Prin urmare, educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană, aşa cum spune
Kant, “Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”. Această educaţie este primită de către
copil de la familie, grădiniţă şi şcoală.
Responsabilitatea dezvoltării copilului în primele etape ale vieţii revine în primul rând
familiei sale. Chiar şi atunci când grădiniţa oferă programe foarte bune, ea nu poate estompa
experienţele negative acumulate de copil în familia sa. Pe de altă parte, ceea ce învaţă copilul
în grădiniţă pierde din importanţă şi eficienţă, rezultatele fiind considerabil scăzute dacă
părinţii nu întăresc şi nu valorifică programul educativ desfăşurat de educatoare. In
consecinţă, pentru ca eficienţa educaţiei din grădiniţă să aibă un randament sporit, este
necesar ca programul educativ să fie cunoscut şi înţeles de către familie şi realizat prin
colaborare între instituţia familială şi cea preşcolară.
Pentru a putea realiză o bună colaborare între grădiniţă - familie – comunitate este
necesar să se înţeleagă consilierea părinţilor privind cunoaşterea propriilor copii şi aplicarea
unor strategii educaţionale corecte, în familie şi grădiniţă. Se pot delimita, astfel două tipuri
de obiective:
1. obiective specifice privind activitatea şi îndatoririle educatoarei:
- să informeze părinţii privitor la standardele de creştere şi dezvoltare a copiilor în funcţie de
vârsta şi particularităţi psihoindividuale;
- să asculte cu atenţie informaţiile primite din familie;
- să facă cunoscut scopul şi conţinutul programului educativ din grădiniă ;
- să acorde consiliere individuală sau de grup pe teme de educaţie în familie sau grădiniţă;
- să se informeze familia cu privire la modificările de comportament ce apar pe parcursul unui
nivel de dezvoltare intervenind şi corectând acolo unde este cazul.
2. obiective specifice de colaborare a părinţilor cu grădiniţa :
- să informeze educatoarea asupra atitudinilor şi comportamentelor copilului în familie;
- să continue în familie programul educaţional propus de grădiniţă , îmbinând armonios
atitudinea permisivă cu severitatea şi exigenţa;
- să participe active în cadrul parteneriatului familie-instituţie preşcolară;
- să dea dovadă de perseverenţă în acţiunile educative, solicitând sprijinul cadrului didactic de
câte ori este cazul;
- să fie mereu alături de copil şi să-i ofere sprijin în toate acţiunile sale, solicitând chiar
asistenta specializată.
De cele mai multe ori, intrarea copiilor în grădiniţă în grupa mică este resimţită, atât de
către copii cât şi de către părinţi, ca o rupere care provoacă emoţii, temeri şi anxietate de
ambele părţi. Nu doar familia şi copiii sunt afectaţi de noua situaţie, normală de altfel.
Educatoarele care îi preiau pe copii sunt zilnic asaltate cu întrebări şi cereri ale familiei, care
exprimă dorinţa membrilor acesteia de a fi în continuare în controlul situatiei, ocrotitori, grija
acestora, neîncrederea, uneori, marcată de impulsul de a verifica toţi factorii care acţionează
asupra copiilor lor:de la condiţiile materiale la modul în care personalul relaţionează cu cei
mici. Orice modificări în comportamentul copiilor, cu excepţia celor absolute positive, devin
pentru unii parinti motive de îngrijorare, de suspiciune şi ridică semen de întrebare referitoare
la influienţele de le grădiniţa. Pe de altă parte, cadrele didactice din grădiniţă au nevoie
oricum de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua şi dezvolta direcţiile de acţiune
formativ-educative pe care le antrenează instituţional, cât şi de a găsi rezolvări concrete la
necesităţi de diverse categorii: financiare, practice-aplicative, organizaţionale sau logistice.
Toate acestea conduc către un parteneriat activ, real, cu implicare susţinută a familiei.
Familia reprezintă “ nucleul “ sau “ celula “ societăţii . Ea este cea care răspunde de
satisfacerea trebuinţelor elementare ale copilului şi de protecţie a acestuia. Acţiunea educativă
din familie are întotdeauna un caracter intenţional, urmărind o anumită finalitate - formarea
personalităţii copilului pentru integrarea în societate. Educaţia făcută de primii “educatori”
(părinţii) ca şi cea a grădiniţei se răsfrâng asupra tuturor laturilor personalităţii copilului, în
funcţie de particularităţile de vârstă şi individualeale acestuia.
Pe măsură ce copilul se dezvoltă,cresc şi trebuinţele şi dorinţele lui. În acelaşi timp şi
grădiniţa, ca primă instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, contribuie la
formarea şi dezvoltarea copilului. Investiţia cu această nobilă şi plină de responsabilitate
sarcină, educatoarea trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare al
copilului, disponibilităţile intelectuale, precum şi particularităţile lui temperamentale şi
caracteriale.
Educatoarea se preocupă de socializarea copilului prin integrarea în mediul
înconjurător organizând vizite în împrejurimile grădiniţei , în instituţii şi locuri ce merită
interesul copiilor ( teatre , muzee etc. ). Astfel, putem observa cum se comportă copilul în
afara spaţiului deja cunoscut al grădiniţei, cunoaştem părerile celor mici cu privire la dorinţa
de a cunoaşte, de nou şi luăm contact cu părinţii sau cu alţi adulţi. Copilul se integrează în
societatea care mai târziu va fi locul de desfăşurare a activităţii şcolarului şi adultului.
Cunoscând întreaga personalitate a copilului, educatoarea poate acţiona diferenţiat astfel încât
eficienţa demersului educativ să fie deplină. Treptat şi cu răbdare, cultivându-se încrederea în
propriile posibilităţi, educatoarea caută să integreze în grupă şi în anumite activităţi copiii mai
timizi, iar cu cei ce au diferite deficienţe se poate comunica mai uşor printr-o muncă
suplimentară, individualizată, până la înlăturarea tuturor defectelor. Acest lucru este posibil
doar printr-o bună cunoaştere între cei trei factori educativi : familie-grădiniţă-comunitate.
Intenţia cadrelor didactice să socializeze copilul trebuie urmată şi de părinţi. Educatoarea
comunică rezultatele observaţiilor asupra copiilor, atrăgându-se atenţia părinţilor asupra
lucrurilor bune dar şi asupra celor negative sau pe care copilul caută să le ascundă. Baza
materială a ceea ce susţine acest demers este fişa psihopedagogică a fiecărui copil, în care se
specifică multitudinea de comportamente, observaţii şi îndrumări menite să ajute părinţii să
înţeleagă copilul dar şi rolul său în societate. Deoarece vârsta preşcolară este perioada cea mai
efervescentă de formare a copilului, părinţii trebuie antrenaţi în munca educativă începută de
educatoare. De aici are de câştigat cel mai mult copilul, apoi familia, findcă există continuitate
între grădiniţă şi familie.
Afirmaţia conform căreia “ceasul naşterii copilului este ceasul începutului educaţiei
sale” este pe deplin firească, după cum sintagma “ familia este prima şcoală a omenirii” nu
mai are nevoie de argumente. De altfel, rolul de educatori , care li se atribuie părinţilor, îşi
află temeiul în însăşi etimologia cuvântului “educaţie” care în limba latină înseamnă
“hrănire”, “creştere”, “scoatere din “, “formare”. Aşadar, întrucât părinţii realizează toate
 aceste valenţe ale educaţiei, sunt educatori. Cu timpul, sensurile cuvântului educaţie au fost
inobilate, educaţia însemnând astăzi “hrănire”, “creştere”, “formare” spirituală.
Pornind de la toate acestea se naşte întrebarea: “ Este pregătită şi aptă familia pentru
a-şi îndeplini cu competenţă aceste atribute?” Asfel, având suportul material teoretic oferit de
studiile pedagogice şi psihologice, experienţa cadrelor didactice acumulată de-a lungul anilor
în slujba educării copilului împletită cu dorinţa de cunoştere a tinerelor educatoare, având
susţinerea părinţilor dar şi dorinţa de a-şi expune capacităţile intelectuale, fizice, afective,
motivaţionale şi creatoare ale copiilor s-a născut ideea de a crea un material palpabil care să
fie eficient în parteneriatul grădiniţă – familie- comunitate.
Dacă vom desfăşura activitatea educativă din familie în raporturi de
complementaritate cu cea desfăşurată de grădiniţă, eventualele greşeli pot fi estompate,
desfiinţate, iar cei ce vor avea de câştigat vor fi copiii, în primul rând şi mai apoi noi toţi cei
care suntem în jurul lor. Prin reuşita parteneriatului iniţiat de noi, cadrele didactice, cu
întreaga comunitate, considerăm că adevăratul câstig este reprezentat de conturarea unui
amplu profil socio-moral al copiilor prin focalizarea inter instituţională.
Această acţiune a dus la următoarele schimbări de atitudine:
- în grădiniţă, actul educaţional are o eficienţă sporită, dacă este implicată şi familia,
stabilindu-se un sistem unitar de cerinţe;
- părinţii au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii, modul lor de manifestare în
viaşa de grup, în viaţa socială; părinţii pot cunoaşte calitatea răspunsurilor la solicitările
educatoarei;
- părinţii înţeleg mai bine rolul lor educativ şi îşi însuşesc procedeele educative ce
trebuie aplicate ;
- se stabilesc relaţii mai importante şi mai deschise între educatoare şi părinţi, aceştia
putând colabora mai uşor la luarea deciziilor;
- comunitatea poate cântări investiţiile făcute în instituţia noastră;
- comunitatea poate avea încredere în parteneriatul pentru educaţie, din care beneficiarul
este copilul.

BIBLIOGRAFIE
1. C. Rusus, M. Voicu, ABC-ul Managementului –Iaşi, Ed. Gh. Asachi, 1993
2. Educaţia preşcolară în U.E., Concepţii şi măsuri actuale, Ed. Alternative, 1997
3. Management – Ghid propus fr THE Economist Books, Ed. Nemira, 1998
 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎNTRE
GRĂDINIŢĂ, ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE

PROF. HAIDEN ELENA-ROXANA

GRĂDINIŢA NR 178 ,SECTOR 5 BUCUREŞTI

Un astfel de proiect, încheiat între aceste două instituţii de învăţământ este Proiectul
iniţiat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, “ Să citim pentru mileniul III”
desfăşurat prin Săptămâna lecturii şi realizat semestrial în scopul organizării şi desfăşurării
unor activităţi comune grădiniţă-şcoală, menite să faciliteze trecerea copilului mic de la o
instituţie la alta, să îl familiarizeze cu atmosfera specifică şcolii, dar să îi trezească şi interesul
pentru dezlegarea tainelor cărţilor prin audiţii de poveşti, vizionări de filme sau piese de
teatru, dramatizări ale şcolarilor, vizite la biblioteci şi librării, precum şi vizite la şcoală, unde
vor lua contact cu manualele şcolare şi cu viaţa de şcolar.
Această manifestare, precum orice altă formă de parteneriat încheiat între grădiniţă şi
şcoală sunt extrem de benefice pentru orice viitor şcolar, întrucât luând contact direct cu
mediul şcolii se familiarizează cu acesta, integrarea în clasa I fiindu-i mult mai uşoară
formându-şi totodată şi o atitudine corectă faţă de şcoală.
Când în acest proiect se implică şi familia, luând contact direct cu diversele aspecte ale
şcolarităţii mici, succesul şcolar este garantat.
Prin încheierea unor astfel de parteneriate, se urmăresc a fi realizate diferite obiective
specifice fiecăruia dintre grupurile antrenate în aceste manifestări:
Pentru preşcolari:
• trăirea experienţei într-un parteneriat;
• însuşirea regulilor unui parteneriat;
• dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
• conştientizarea noţiunii de şcoală;
• familiarizarea cu clasa şi obiectele şcolarului;
• legarea de prietenii;
• desfăşurarea unor activităţi în locaţii străine lor.
Pentru elevi:
• aplicarea cunoştinţelor însuşite la literatură, educaţie civică, istorie, geografie, stiinte,
educatie plastica, abilitati practice, educatie muzicala;
• realizarea empatiei şi a feed-back-ului pozitiv;
• familiarizarea partenerilor mai mici cu produse ale activităţii şcolare, prin oferirea unui
portofoliu cadou;
• realizarea de activităţi artistice în comun, dovedind astfel capacitate de respect şi
înţelegere.
Pentru cadrele didactice implicate:
• realizarea unui dialog benefic grădiniţă-şcoală;
• cunoaşterea viitorilor elevi şi a potenţialului acestora;
• cunoaşterea mijloacelor şi procedeelor de însuşire a cunoştinţelor, precum şi a metodelor
utilizate la grădiniţă pentru activarea copiilor;
• cunoaşterea sensibilităţii viitorilor şcolari, pentru a folosi cele mai eficiente metode şi
mijloace de a-i determina să înveţe şi să participe activ la activităţile organizate de şcoală;
• rafinarea abilităţii de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul
instructiv-educativ.
Pentru familie:
• conştientizarea rolului părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în
formarea şi dezvoltarea copiilor;
• solicitarea implicării permanente a familiei în relaţia cu şcoala.
Un alt model de parteneriat poate avea ca scop conştientizarea păstrării curăţeniei
mediului îmconjurător asupra sănătăţii populaţiei, utilizarea raţională a resurselor naturale şi
menţinerea echilibrului ecolgic, în vederea conservării naturii pentru generaţiile viitoare.
Pentru atingerea acestui scop se poate iniţia un program „Eco-şcoală” – „Eco
grădiniţă”.
Având în vedere că dezvoltarea societăţii contemporane a avut ca efect secundar
deteriorarea mediului ambiant, o educaţie în scopul protejării naturii trebuie realizată încă de
la cele mai fragede vârste, urmărindu-se:
• sensibilizarea copiilor în problema păstrării unui mediu curat, sănătos şi estetic;
• cultivarea dragostei şi educarea copiilor în sensul protejării mediului înconjurător prin
diferite acţiuni;
• însuşirea unor norme de comportare specifice asigurării echilibrului dintre sănătatea
individului, a societăţii şi a mediului;
• educaţia copiilor şi a familiei în sensul formării unor comportamente de ocrotire a mediului,
de colectere selectivă a deşeurilor menajere reciclabile, de gestionare a deşeurilor.
Din punct de vedere al implicării comunităţii un astfel de proiect, poate avea ca
principale obiective:
• conştientizarea şi sensibilizarea comunităţii locale, a copiilor şi părinţilor faţă de problemele
mediului înconjurător;
• crearea în curtea grădiniţei/ şcolii, precum şi în împrejurimi a unui mediu ambiant plăcut,
prin amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi;
• formarea unui comportament etic, civic;
• formarea unor deprinderi de conservare a naturii;
• implicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile (hârtie şi PET-uri).
Prin intermediul unui astfel de proiect, copilul vine în contact cu diferite persoane,
creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar variat şi necunoscut pentru el.
Specificul cultural, valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere în
structurarea activităţii, care va avea ca scop stimularea şi dezvoltarea comunicării şi formarea
sentimentului propriei valori.
Pentru realizarea acestui scop, este necesară antrenarea membrilor comunităţii în
luarea unor decizii, direcţionarea unor activităţi, remedierea unor aspecte negative. Cu
sprijinul acestora se poate îmbogăţi baza materială a unităţii. În urma unor vizite a noilor
parteneri, personalul unităţii îşi va manifesta disponibilitatea de colaborare în diferite domenii
precum: educativ, sanitar, gospodăresc, informativ, cultural etc.
Principalele obiective ale unui astfel de parteneriat pot fi:
• identificarea copiilor ce manifestă reţineri în comunicarea verbală, a celor timoraţi şi
neîncrezători;
• stimularea şi antrenarea copiilor în verbalizarea acţiunilor, gândurilor şi impresiilor;
• exprimarea opiniilor cu privire la acţiunile proprii şi ale colegilor.
Bibliografie:
1. BĂBAN, Adriana, Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere, Ed. Psinet, Cluj-Napoca, 2001
2. Revista Învăţământului Preşcolar, Nr. 3-4/ 2006, Nr. 3/ 2007, 4/ 2007
 GRĂDINIŢĂ – FAMILIE – ŞCOALĂ – ÎMPREUNĂ
PENTRU EDUCAŢIA COPIILOR NOSTRI

PROF. DĂDULESCU SORINA -MANUELA

GRĂDINIŢA NR. 178 , SECTOR 5

Felul în care ne creştem şi educăm copiii depinde lumea de mâine, o lume a

progresului sau o lume măcinată de conflicte. Devine tot mai necesară identificarea soluţiilor
pentru ca toţi copiii să aibă acces la educaţie, să participe şi să se integreze în societate.
Aceasta este un drept al tuturor copiilor şi o obligaţie a tuturor adulţilor.Pregătirea pentru
viaţă a omului de mâine începe în primele luni de existenţă şi primii care pun temelia
educaţiei sunt părinţii. Familia oferă copilului un mediu afectiv, social şi cultural. Părinţii, mai
ales, din punct de vedere al emoţiilor, reprezintă o şcoală a sentimentelor în care se modelează
sub acest aspect personalitatea copilului. În familie copilul trăieşte o gamă variată de emoţii
pe care copiii le imită prin joc în propriul comportament.
Parteneriatul grădiniţă-familie, depinde de gradul de înţelegere a necesităţii acestuia
precum şi a deciziilor luate de comun acord. Din colaborarea educator-copil-familie fiecare
are de cîştigat, însă cel mai important cîştig îl reprezintă creşterea, dezvoltarea şi educarea
copiilor. Educatorul trebuie să cunoască foarte bine condiţiile şi mediul psihologic al familiei
în care trăieşte copilul pentru a interveni în caz de necesitate. Nu întodeauna părinţii
obişnuiesc să dea copiilor o educaţie asemănătoare aceleia pe care au primit-o la rîndul lor;
uneori chiar se situează pe poziţii contrare, dar în fond, faptul exprimă o dependenţă de
propriile lor experienţe din copilărie. Astfel, părinţii, care la vârsta prunciei au cunoscut
severitatea excesivă, privaţiuni sau neglijare totală au tendinţa de a-şi răsfăţa copilul şi chiar
cu preţul unor mari sacrificii, să le ofere mai mult decât este necesar unei dezvoltări normale,
uitând să le imprime şi acel, atât de necesar „simţ al măsurii” în toate. Dar în esenţă, educaţia
în familie nu trebuie considerată o operă de rutină, ci una de creaţie continuă care-i capabilă
să distingă la fiecare copil ce este propriu în personalitatea sa şi să-l modeleze în consens cu
criteriile morale şi culturale ale tradiţiei naţionale şi ale societăţii.
Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii individului, de aceea
educaţia trebuie să răspundă, în primul rând, nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul
între acestea şi dezvoltarea socială.
Când copilul este mic influenţele sunt organizate şi structurate de adulţii ce îl
înconjoară: mai întâi părinţii şi ceilalţi adulţi din familie, apoi educatoarea şi ceilalţi copii cu
care relaţionează. Responsabilitatea dezvoltării copilului, în primele etape ale vieţii sale,
revine familiei şi nu întotdeauna influenţele sunt pozitive. Chiar şi atunci când grădiniţa oferă
programe bune şi eficiente, experienţele negative acumulate de copil, uneori, în familie, nu
pot fi contracarate. Mai mult, ceea ce asimilează copilul de la grădiniţă se poate pierde dacă
familia nu întăreşte şi nu valorifică suficient aceste achiziţii. Prin urmare, pentru ca activitatea
desfăşurată în cadrul unui program de educaţie preşcolară să fie, realmente, pe termen lung,
eficientă, este necesar ca specificul şi obiectivele acesteia să fie prezentate familiei, pentru ca,
ulterior, să se iniţieze o colaborare strânsă între aceasta şi grădiniţă.
Relaţia dintre familie şi grădiniţă ar trebui să fie o prioritate pe lista parteneriatelor
educaţionale. Dacă familia va fi implicată de la început în programul educativ, ea va percepe
corect importanţa colaborării cu grădiniţa, beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în
activitatea grădiniţei va fi conştientă, interesată şi reciproc avantajoasă.
Parteneriatul educativ grădiniţă-familie trebuie iniţiat de instituţia preşcolară, ce are
autoritatea socială şi legală de a se ocupa de educarea copiilor, având, în acelaşi timp, şi
calitatea — dată de pregătirea psiho-pedagogică a personalului didactic — de a aprecia care
sunt nevoile, posibilităţile copilului, raportate la cerinţele societăţii. Termenul de „parteneriat”
se bazează pe premisa că partenerii au un fundament comun de acţiune şi un principiu al
reciprocităţii, ceea ce le permite să-şi unească eforturile spre atingerea unui ţel comun.
Colaborarea părinţi-educator presupune construirea unei relaţii clădite pe unificarea unui
sistem de valori şi cerinţe adresate copilului. O astfel de relaţie impune respectarea unor
condiţii:
 comunicare între cei doi parteneri (educator-părinte);
 respect reciproc;
 implicarea partenerilor în identificarea şi promovarea intereselor copilului.
Actualul curriculum plasează familia, părintele în rol de partener activ în educaţia
copilului. S-a crezut multă vreme că instituţiile de învăţământ poartă întreaga responsabilitate
a educării copilului, familia fiind doar beneficiarul acesteia. Familia nu poate fi parte separată
în acest context, rolul părinţilor nu încetează odată cu intrarea copilului în instituţia de
învăţământ, se schimbă doar modalitatea de abordare a copilului, în raport cu noul său statut şi
în deplina concordanţă cu ceea ce se întîmplă în mediul educaţional.
Familia este prima şcoală a omului, o şcoală care îi va marca întreaga existenţă.
Privindu-i faptele, ascultându-i graiul, vei spune acum sau peste ani: „Are şapte ani de-acasă”
sau „nu-i are”.Nu mai puţin importantă este şi responsabilitatea grădiniţei, care alături de
familie constituie veriga iniţială în educaţia permanentă a individului. Un lucru e cert: fiecare
educator trebuie să ştie că părinţii sunt inevitabilii lor parteneri. Indiferent de competenţele lor
educaţionale, de situaţia lor materială şi socială, ei sunt extrem de importanţi pentru copil. Ei
fac orice pentru copiii lor, numai să-i vadă realizaţi şi integraţi în societate de pe poziţii bune.
Iată de ce activitatea cu ei ca parteneri este un start bun pentru a le crea respect de sine şi
încredere în competenţele lor parentale. Activând în parteneriat cu părinţii ne-am asigurat un
sprijin în propria noastră activitate prin informaţiile primite, prin discuţiile şi deciziile
comune, prin compromis şi cooperare. Colaborarea părinţilor cu echipa de educatori şi cu
întregul personal al grădiniţei, constituie o condiţie importantă în educarea copiilor şi
adaptarea acestora la lumea viitorului. La grădiniţă, copilul este pus să depăşească mediul
restrâns al familiei, să accepte cerinţe noi mult deosebite de cele existente acasă. Educatoarea,
cunoscând aceste caracteristici, în care are loc socializarea copilului în grădiniţă, poate
micşora sau mări efectele produse de noul mediu asupra dezvoltării şi formării personalităţii
copilului. Grădiniţa este o instituţie care sprijină sau completează familia.
Familiile care se retrag din colaborarea cu grădiniţa, motivează prin lipsa de timp sau
neîncrederea în competenţele educatorului sau a instituţiei în general. În astfel de familii, de
regulă, copiii sunt neglijaţi punîndu-se un accent deosebit pe asigurarea materială, mai puţin
pe educaţie. Astfel, de multe ori, lipsa preocupării şi comunicării părinţilor cu copilul duce la
dezvoltarea psihică anormală, ajungând deseori şi la maladii psihice grave, mai târziu la
copierea unor comportamente negative de la părinţii lor sau din societate. Există şi situaţii
unde copiii sunt etichetaţi „copii preferaţi” atât acasă în familiile lor, cât şi la grădiniţă de
către educatori. Aceşti copii, de fapt, manifestă egoism şi este vina dragostei exagertate pe
care, părinţii, nu ezită să şi-o manifeste atât acasă, cât şi în societate. Familia, nu este un tărâm
de răsfăţ unde are loc satisfacerea oricărei dorinţe fără a i se cere copilului nimic în schimb. În
familie tot timpul trebuie să existe o atmosferă echilibrată, un mediu prielnic pentru o
dezvoltare armonioasă a copilului. Un regim igienico-sanitar este extrem de important pentru
o dezvoltare sănătoasă: orele de somn, o alimentaţie regulată, plimbări în aer liber, activităţile
educative şi cele de joc.
Parteneriatul grădiniţă — familie nu se poate constitui fără ca educatorul să nu
cunoască familia copilului şi potenţialul ei educativ. Această cunoaştere a mediului familial
cere mult tact pedagogic şi mult efort din partea educatoarei. Şedinţele şi consultaţiile cu
părinţii reprezintă un prilej de a-i informa referitor la comportamentul şi relaţionarea copiilor
in cadrul grupului. Echipa de educatori împreună cu colectivul de părinţi discută, propun
soluţii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă.
Oricât de universală şi de unicală nu ar fi educaţia în familie, ea nu asigură pe deplin
condiţii pentru dezvoltarea armonioasă şi multilaterală a personalităţii copilului. În acest scop
grădiniţa asigură o varietate mare de activităţi care se pot desfăşura în parteneriat cu părinţii:
 şedinţele cu părinţii- reprezintă o şcoală a educaţiei, ce oferă ocazia de a interacţiona, de
a discuta şi a oferi părinţilor informaţii temeinice asupra unor teme educative, asupra
progreselor copiilor, oferă posibilitatea de a iniţia schimbări în derularea unor programe;
 lectoratele - pe teme propuse de educatoare sau sugerate de părinţi, cu scopul unei mai
bune informări asupra problemelor ce vizează evoluţia cognitivă şi psiho-emoţională a
copiilor;
 consultaţiile individuale - oferă posibilitatea informării individuale asupra unor probleme
comportamentale ale copilului, a analizei cauzelor ce au generat aceste manifestări, a
iniţierii unor măsuri educative a căror eficienţă este dată de consecvenţa aplicării acestora;
 participarea părinţilor la activităţile din grădiniţă - oferă părinţilor posibilitatea de a
cunoaşte nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite, capacitatea sa de
relaţionare cu copiii grupei, metodele şi procedeele specifice activităţii preşcolare;
 vizite, plimbări, excursii, drumeţii-părinţii se implică în organizarea acestor activităţi,
participă la sponsorizarea acestora, după caz, se implică în asigurarea siguranţei copiilor şi
trăiesc, alături de ei, emoţii pozitive;
 expoziţia cu lucrările copiilor - asigură accesul părinţilor la traiectoria evoluţiei
deprinderilor artistico-plastice, practice, cognitive;
 sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor - bun prilej de exersare a unor deprinderi de
comportare civilizată, dar şi de a genera puternice trăiri emoţionale legate de prezenţa
invitaţilor sărbătoritului (membrii familiei) la manifestările specifice evenimentului;
 şcoala familiei (ziua tăticilor, ziua bunicilor) - manifestări interactive în cadrul cărora
cuplul „tată-copil”, respectiv „bunic (bunică)-copil” vor desfăşura, la concurenţă cu
 celelalte cupluri, acţiuni practice, amuzante (de exemplu, salate de fructe, aranjamente
florale, concurs de cântece, minidramatizări etc.);
 serbările -dedicate unor evenimente cu semnificaţie afectivă pentru copii, reprezintă o
modalitate eficientă prin intermediul căreia părinţii pot să împărtăşească cu copiii lor,
emoţiile unei manifestări cu puternică încărcătură afectivă;
 afişierul grupei - oferă părinţilor informaţii despre orar, tema săptămânii, cântece, poezii
învăţate, anunţuri despre spectacole, concursuri etc.
 jurnalul grupei — la realizarea cărora părinţii înşişi pot avea contribuţii (aranjarea
fotografiilor, elaborarea unor descrieri, impresii legate de manifestări ale grupei etc.).
 săptămîna uşilor deschise - oferă părinţilor posibilitatea să observe cum se comportă
copilul lor în colectiv, îl pot compara cu alţi copii, se familiarizează cu cerinţele
educatorului.
În concluzie, menţionăm că unitatea de acţiune a celor doi factori educaţionali
grădiniţă-familie în opera de formare a copilului este condiţionată de unitatea de vederi, de un
mod comun de lucru şi o bună cunoaştere reciprocă. Investigaţiile efectuate pe parcursul
anilor în lucrul cu părinţii ne-au demonstrat elocvent că reuşita educaţiei în familie este
condiţionată de colaborarea familiei cu grădiniţa. Această experienţă ne permite să discutăm,
să ne cunoaştem reciproc, să învăţăm din experienţa celorlalţi, să ne acceptăm reciproc, să ne
cunoaştem mai bine copiii pentru a-i creşte, îngriji şi educa.
Al doilea, pe lista priorităţii parteneriatelor educaţionale, este parteneriatul dintre
grădiniţă şi şcoală. Cel mai semnificativ avantaj din această conlucrare este continuitatea în
educaţie şi instruire, ce se argumentează prin diverse aspecte: antrenamentul în complex al
copilului; evaluarea aptitudinilor de şcolaritate; maturitatea intelectuală şi socială; evitarea
barierei psihologice şi blocajelor de natură afectivă. Pe parcursul anilor, în activitatea noastră
de parteneriat utilizăm diverse forme de colaborare şi cooperare, ele punînd accentul pe
obiectivul major — pregătirea copilului către şcoală. Interacţiunea şcolarilor clasei I cu
preşcolarii grupei mici, într-un mediu familiar şi pentru unii şi pentru ceilalţi, a condus spre
dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu rol motivant în procesul instructiv-
educativ.Organizaţi în grupuri mixte, alteori în perechi, copiii cooperează, colaborează,
acceptă ajutorul celuilalt pentru rezolvarea unei sarcini, pentru explorarea unei teme noi sau,
pur şi simplu, motivaţi de lejeritatea actului de comunicare şi relaţionare.
Vom enumera, în continuare, câteva exemple de activităţi în cadrul parteneriatului cu şcoala:
 Şedinţe comune, consfătuiri, consilii pedagogice, seminare metodico-practice, mese
rotunde cu participarea cadrelor didactice (educatoarelor şi a învăţătoarelor), părinţilor în
vederea abordărilor problemelor majore, comune activităţii noastre;
 Vizite şi asistenţe reciproce, activităţi comune urmate de analize şi discuţii;
 .Concursuri cu participare mixtă;
 Contactul direct dintre preşcolari şi şcolari în unele activităţi comune, cu impact
emoţional, cu prilejul unor sărbători — ziua Mamei, Anul Nou, ziua copilului, sărbătorile
Pascale — activităţi ce favorizează cunoaşterea interpersonală ;
 Activităţi demonstrative, în general, cu caracter practic sau artistico-plastic ale căror
desfăşurare impune colaborarea şcolar-preşcolar;
 Implicarea preşcolarilor în derularea unor manifestări festive ce se desfăşoară în şcoală;
 Antrenarea şcolarilor şi a preşcolarilor în acţiuni de protejare a mediului;.
 Activităţi demonstrative interactive de evaluare a nivelului cognitiv şi psiho-motor al
preşcolarilor grupei mari pregătitoare, cu participarea şcolarilor în calitate de membri ai
juriului.
Strategiile, metodele şi formele utilizate le selectăm, îmbinăm şi le completăm în
funcţie de condiţiile reale, concrete (contingentul copiilor, părinţilor, nivelul lor de inteligenţă
şi cultură, doleanţe, etc.).
Astfel, multitudinea relaţiilor pe care grădiniţa le stabileşte cu şcoala situează instituţia
de educaţie preşcolară într-un context de determinări reciproce menite să asigure eficienţa şi
optimizarea procesului educaţional în beneficul copiilor, al familiilor lor şi al comunităţii.

Bibliografie

1. G. H. Bunescu, G. Alecu, D. Badea. Educaţia părinţilor — Strategii şi programe..

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
2. L. Cuzneţov. Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului educaţional.
Chişinău, 2002.
3. A. Pescaru-Băran. Parteneriat în educaţie: familie, şcoală, comunitate. Editura Aramis
Print.
 IUBIŢI NATURA, PREACURATA !
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

PROF.ÎNV.PRESCOLAR : VANJUREC MARIA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT , NR.1
VIŞEU DE SUS, JUD.MARAMUREŞ
Motto :

“Natura şi educaţia sunt asemănătoare,căci educaţia transformă pe om şi prin această

transformare , creează natura.” Democrit
Argument
Fiecare sărbătoare are o deosebită importanţă în viaţa copiilor.
Familiarizarea copiilor şi implicarea lor în acţiuni de sărbătorire a unor zile , care au ca
subiect pământul , cu varietatea şi multitudinea de subiecte,cunoştinţe ,este un prim pas spre
formarea unor atitudini corespunzătoare faţă de mediu,faţă de existenţa fiecărei vietăţi de pe
pământ,de la cea mai mică până la cea mai complexă.Chiar dacă în calendarul
acţiunilor,având în vedere perioada,nu am cuprins toate sărbătorile din Calendarul
Ecologic,prin ceea ce vom desfăşura încercăm , să constientizăm copiii asupra rolului şi
importanţei acestor date şi asupra rolului pe care îl au in legatură cu un mediu
sănătos,conducându-ne după principiul :
“ UN MEDIU SĂNĂTOS , PENTRU O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ ! “
Parteneri educativi
 Grădiniţa cu Program Prelungit,Nr.1+Structura 8, Vişeu de Sus ;Şcoala cu clasele I-
VIII,Vişeu de Jos ;Liceul de Artă,Baia-Mare ;Primăria oraşului ,Vişeu de Sus ; Serviciul,
Protecţia Mediului ; Parcul Natural, Munţii Maramureşului .
Scopul proiectului
 Dezvoltarea sentimentului de dragoste faţă de natură;
 Formarea unor priceperi şi deprinderi de a îngriji şi ocroti natura;
 Dezvoltarea creativităţii copiilor prin implicarea lor în realizarea unor expoziţii, cu
lucrări artistico-plastice, practice,colaje estetice.
Obiectivele proiectului
 Familiarizarea copiilor cu semnificaţia unor sărbători ecologice , cum ar fi : Ziua
Mondială a Sănătăţii,Ziua păsărilor şi a arborilor,Ziua Pământului,Ziua Internaţională a
Diversităţii Biologice,Ziua Mondială a Mediului;
 Implicarea copiilor în acţiuni practice de curăţare a spaţiilor destinate pentru joacă,a
spaţiilor din preajma grădiniţei,etc. şi deprinderea unor învăţăminte cum ar fi :un mediu curat
înseamnă sănătate , în primul rând,de acesta beneficiind nu doar copiii şi oamenii,ci şi
vieţuitoarele pământului,de la cea mai neînsemnată ,până la cea mai complexă;
 Cunoasterea semnificaţiei ,implicării în acţiuni de protecţie şi curăţare a mediului
înconjurător – un mediu poluat duce la dispariţia unor plante animale,păsări şi alte vietăţi.
 Educarea copiilor în spiritul respectului şi preţuirii mediului înconjurător şi formării
deprinderilor de curăţare şi păstrarea curată a spaţiilor de joacă şi a împrejurimilor , în orice
situaţie şi în orice loc;
Resurse materiale :
 Materiale din natură, pungi din hârtie,hârtie creponată ,hârtie glasată ,
pensule,acuarele,foi A 4 , materiale textile ,dopuri de plută,pahare plastic .
Resurse umane
 Copiii din unităţile implicate şi parintii acestora, directorii unităţilor,educatoarele
grupelor , reprezentanţi ai Primăriei,Vişeu de Sus,reprezentanţi mediu,reprezentanţi ai
Parcului Natural ,Munţii Maramureşului , familii de pe Valea Vinului , cartier al oraşului
Durata proiectului : Aprilie – Mai
Evaluarea proiectului
Se vor întocmi portofolii cu ilustrarea acţiunilor,procesele verbale,proiecte de activităţi
integrate desfăşurate pe parcursul proiectului.Portofoliile vor conţine pe lângă cele enumerate,
texte literare ghicitori,poezii,calendarul ecologic,scurta descriere a acţiunilor.În fiecare unitate
partenera, se vor realiza expoziţii cu lucrări artistico-plastice şi practice ale copiilor şi
cadrelor implicate,machete,postere toate acestea se pot constitui intr-o baza materială pentru
desfăşurarea unor viitoare acţiuni sau folosi în activităţile de la grupă,se vor realiza de
asemenea expoziţii la nivelul unităţilor .
Monitorizarea proiectului
 Pe parcursul desfăşurării acţiunilor , se va analiza modul de abordare a acestora şi
diferitele oportunităţi ivite,astfel încât acţiunile , care se vor desfăşura în continuare , să fie un
mod plăcut de destindere, dar şi de implicare a copiilor,cât şi a cadrelor. Se va purta un dialog
constructiv în vederea desfăşurării acţiunilor într-un mod cât mai
plăcut,interesant,atractiv ,constructiv.
Acţiunile proiectului
17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii
 Mişcare , ritm , sănătate !
- Jocuri sportive,întreceri,gimnastică – pentru a marca însemnătatea Zilei Mondiale a
Sănătăţii-activităţi desfăşurate în aer liber;
- Programe de gimnastică, desfăşurate în sala de grupă, aer liber;
- Pe parcursul întregului program de parteneriat,jocuri sportive,
întreceri,gimnastică,jocuri distractive.

22 Aprilie – Ziua Pământului

 Să ajutăm Pământul să respire !
- Întâlnire cu reprezentanţi ai mediului ,care vor sublinia rolul copiilor ,în special pentru a
păstra curate spaţiile de joacă şi mediul înconjurător apropiat lor;
- Acţiune practică de curăţare a spaţiilor de joacă,curtea grădiniţei,spaţiile verzi din
vecinătate şi parcul oraşului .
- O zi cu prietenii noştri-vizită la Grădiniţa Vişeu de Jos,unde se va prezenta în cadrul CDI-
ului un material vizând educatia-ecologică,un schimb de materiale (postere,lucrari practice ale
copiilor şi cadrelor) , o excursie în împrejurimile grădiniţei,jocuri distractive,întreceri
sportive.

10 Mai – Ziua păsărilor şi a arborilor

 Păsări şi arbori
- Realizarea unor lucrări artistico-plastice:picturi cu acuarele, creioane colorate,colaje estetice
şi funcţionale , cu materiale din natură,materiale refolosibile.
- Expoziţie cu lucrări ale copiilor şi schimb de materiale la nivelul unităţilor implicate.
- Premierea celor mai reuşite lucrări şi diplome înmânate copiilor participanţi.
 -Vizita la Planetariu, în oraşul reşedinţă de judeţ ,Baia-Mare,scopul acesteia fiind cunoaşterea
de către copii şi familiarizarea lor cu această instituţie ,vizita comună cu preşcolarii din grupa
mijlocie de la Grădiniţa de Artă ;
-Impreună la joacă in Parcul municipal;
- Schimb de experieţă cu Grădiniţa de Artă, Baia-Mare,în cadrul căreia va avea loc un schimb
de idei,portofolii ilustrînd activităţile deosebite realizate de cadrele din grădiniţa noastră ,
lucrări ale copiilor realizate din diferite materiale,exemple de bune practici constând din
proiecte de activitate integrată ilustrate,proiecte de parteneriat,expoziţii,diferite materiale
confecţionate de educatoare,avand in vedere munca pe care o desfăşurăm.

22 MAI – Ziua internaţională a diversităţii biologice

 Natura, la ea acasă !
- Excursie pe Valea Vinului ,având ca scop , cunoasterea de către copii a împrejurimilor
orasului,familiarizarea cu mediul natural, cunoasterea florei şi faunei existente,cunoasterea
ariei protejate ,excursie realizată împreună cu grupa combinată, Vişeu de Jos condusă de
educatoarea ei ;
- Vizitarea unei gospodării de pe Valea Vinului,familiarizarea copiilor cu viaţa şi
activitatea oamenilor , care trăiesc în aceste locuri.

Bibliografie
- Curriculum pentru invătământul preşcolar;
- Revista Pro Ecologia Mileniului III,ianuarie, 2010, Editura REPROGRAPH, Craiova,
redactor şef, Silvia Breben;
- Educaţia ecologică la vârsta preşcolară, mic îndrumar pentru educatoare,
2008,coordonator, Nicoleta Adriana, Geamăna, Maria Dima, Dana Zainea, supliment al
Revistei Învăţamântului Preşcolar, redactor şef, Anca Bulboacă.
 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
,,ŞCOALA - CASA PRIETENIEI!”

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ, ŞIMLEU

SILVANIEI
PROF. SPR. ARDELEAN VERONICA

COORDONATORI DE PROIECT
Prof. psihoped. Pavel Florica
Prof.psihoped. Fiţ Gabriela
Prof. spr. Ardelean Veronica
Învăţătoare Sabău Maria
Învăţătoare Bonţe Adriana
ŞCOLILE IMPLICATE:
 Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Şimleu Silvaniei
 Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei
PERIOADA DE DERULARE:
 octombrie 2015 - iunie 2016
CADRE DIDACTICE IMPLICATE:
 Prof. psihoped. Pavel Florica şi Prof psihoped. Fiţ Gabriela – CSEI, Şimleu Silvaniei
 Prof. spr. Ardelean Veronica şi Inv. Sabău Maria, Inv. Bonţe Adriana - Şcoala
Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

ARGUMENT:
Acest parteneriat se vrea a fi un pas în plus în adaptarea socială cât mai bogată şi
diversificată a elevilor cu cerinţe educative speciale în cât mai diverse locuri şi în acelaşi timp
participarea la diferite activităţi alături de copiii din şcoala de masă.
B. Nirje care spunea că "integrarea însemnă să ţi se permită să fii capabil să fii tu
însuţi printre ceilalţi".
Accesul copiilor cu cerinţe educative speciale în şcoala de masă, alături şi împreună cu
elevii ,,normali” reprezintă o permanentă provocare pentru toate categoriile de cadre
didactice, manageri de şcoală, părinţi şi decidenţii de la nivel local sau naţional. De aceea este
foarte importantă orice întâlnire, activitate care se desfăşoară între cele două şcoli.
SCOPUL PROIECTULUI:
 Socializarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi copiii din şcoala publică ;
 Stimularea interesului şi a dorinţei de a se cunoaşte şi de a forma noi cercuri de prieteni;
 Dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării sarcinilor date;
OBIECTIVE:
 Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor două şcoli implicate în acest proiect;
 Dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;
 Implicarea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular cât mai diverse;
 Participarea la activităţi comune;
GRUPURI ŢINTĂ:
Beneficiari:
 Direcţi: elevii clasei a VI-a A de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, elevii clasei a
IV-a E şi a IV-a B de la Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”.
 Indirecţi: cadre didactice, părinţi, alte persoane.
ECHIPA DE PROIECT:
 Director, prof. Zaha Camelia - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă,Şimleu Silvaniei
 Director, prof. Lipo Angela - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei
 Prof. psihoped. Pavel Florica - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă,Şimleu Silvaniei
 Prof.psihoped. Fiţ Gabriela - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă,Şimleu Silvaniei
 Prof. spr. Ardelean Veronica - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei
 Înv. Bonţe Adriana - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei
 Înv. Sabău Maria - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei
LOCUL DERULĂRII PROIECTULUI:
 Şcoala Gimnazială “SILVANIA” , Şimleu Silvaniei
 Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Şimleu Silvaniei
 Destinaţii turistice
PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI:
An școlar 2015-2016
RESURSE:
A. Umane - participanţii la proiect
B. Materiale - diplome
C. Temporale – anul şcolar 2014-2015
D. Financiare – sponsorizări, contribuţii cadre didactice, părinţii copiilor
MODALITĂŢI DE REALIZARE :
 vizite, activităţi practice, programe artistice, expoziţii, excursii
EVALUARE:
 Expozitie cu lucrările copiilor , realizate în ambele instituţii
 Realizarea unui album foto şi a unui CD din timpul derulării activităţilor
MEDIATIZARE:
 Presa locală, saitul şcolilor

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr. Tema activităţii: Responsabil/ Locul Perioada:
crt Coordonator activităţii
1. Contactarea partenerilor Prof. spr. Şcoala Octombrie
direct Ardelean Gimnazială 2015
Elaborarea proiectului Veronica “Silvania”
Înv. Sabău
Maria
Înv. Bonţe
Adriana
2. ,,Caravana prieteniei” Prof.Pavel Sălile de clasă Noiembrie
Prezentarea proiectului Florica 2015
Prof. Fiţ
Gabriela
Prof. spr.
Ardelean
Veronica
Înv. Sabău
Maria
Înv. Bonţe
Adriana
3. ,, Să ne cunoaştem!” Prof. spr. Şcoala Noiembrie
Ardelean Gimnazială 2015
Veronica ,,Silvania”
Înv. Sabău
Maria
Înv. Bonţe
Adriana

4. Sărbători și tradiții de Prof. Pavel CSEI, Şimleu Decembrie

Crăciun și Anul Nou Florica Silvaniei 2015
,,Împodobirea bradului!” Prof. Fiţ
Gabriela

5. ,,Cartea prieteniei” Prof. Pavel Sala de clasă Februarie

realizarea de portofolii Florica 2016
despre prietenie (poezii, Prof. Fiţ
povestioare, compuneri, Gabriela
impresii personale, desene Prof. spr.
etc.) Ardelean
Veronica
Înv. Sabău
Maria
Înv. Bonţe
Adriana

6. ,,Azi îţi dăruiesc un Prof. spr. Sala de clasă Martie

mărţişor prietene !” Ardelean Şcoala 2016
Confecționarea unor Veronica Gimnazială
obiecte, mărţişoare Înv. Sabău ,,Silvania”
Maria
Înv. Bonţe
Adriana

7. ,,În asteptarea Sfintei Prof. Pavel CSEI Aprilie

Învieri si a venirii Florica Prof. Fiţ Şc. 2016
Iepurasului!” Gabriela Gim. ,,Silvania”
Confecţionarea unor Prof. spr.
felicitări Ardelean
Veronica
Înv. Sabău
Maria
Înv. Bonţe
Adriana

8. ,, Ziua Copilului e azi şi Prof. Pavel Şimleu Silvaniei Iunie

Ziua Prieteniei ” Florica Prof. Fiţ și imprejurimi 2016
Excursie / Drumeţie Gabriela
Prof. spr.
Ardelean
 Vernonica
Înv. Sabău
Maria
Înv. Bonţe
Adriana

PROIECT DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ- FAMILIE

,,ÎMPREUNĂ VOM CUCERI NOI ORIZONTURI”
 PROF. DINULESCU BEATRICE
GRĂDINIȚA NR. 273 SECTOR 6-BUCUREȘTI

Argument:
Într-o lume tot mai izolată, mai puțin dispusă pentru socializare, cooperarea dintre
factorii educaționali- grădiniță, familie- devine necesară și se impune și ca obligație morală
din partea acestora pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza prin exemple
și modele, cu adevăratele valori ale spiritualității umane.
Grădinița constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, nu doar prin
conținutul științific al procesului instructiv-educativ, ci și prin libertatea de acțiune oferită
preșcolarului care-i stimulează interesele de cunoaștere și contribuie la largirea câmpului de
relații sociale.
Intrarea copilului în grădiniță constituie un moment crucial în viața sa, date
fiind ,,statutul” și ,,rolul” de mic școlar, natura relațiilor cu adulții și cu colegii de grupă,
noutatea condițiilor de activitate și mai ales specificul învățării, act complex care angajează
dintr-o nouă perspectivă întreaga sferp a vieții sale psihice, diferitele structuri anatomo-
fiziologice, toate cunoștințele pe care le va dobandi în anii de grădiniță.
Parteneriatul grădiniță-familie, acțiunile ce se desfășoară de comun acord și sunt
cuprinse în planul de acțiune, continuarea de către familie a activităților desfășurate în
grădiniță, nu fac decât să ducă la o mai bună formare a copilului, să se pună bazele omului
modern de mai târziu.
Scopul proiectului:
Colaborarea dintre familie și grădiniță pentru o implicare cât mai activă în procesul de
formare a preșcolarului.
Obiective generale:
Formarea unor deprinderi și bune practici de relaționare și comunicare între preșcolari,
părinți și educatoare.
Dezvoltarea unor atitudini positive față de problemele educative ale preșcolarilor, dar
și eliminarea discriminărilor de orice natură.
Obiective specifice:
-identificarea responsabilităților membrilor parteneriatului
 -derularea unor activități specifice, pregătite pentru stimularea unor procedee de
colaborare între membrii
-cunoașterea individuală a copiilor, pentru o mai bună colaborare grădiniță-copil,
grădiniță-familie.
Parteneri implicați:
-educatoarele grupei/ -părinți și bunici/ -preșcolarii grupei/ -director
Obligații colaterale:
1, Educatoare și consilierul educative au obligația de a fi prezenți la activitățile intreprinse
2, Au obligația de a media și soluționa problemele ce pot apărea în urma unor dezbateri și
prezentări de material
3, Părinții participă liber consimțit la acțiunile desfășurate la grupă, dar au obligația de a
asigura mijloacele necesare pentru preșcolari
4, Să se implice activ în activitățile desfășurate și să se implice în soluționarea unor problem
de tip educațional.

Durata: 1 an școlar
Grup țintă:-părinți, bunici, preșcolari, educatoare
Locul de desfășurare: Grădinița nr 273
Resurse:
1. Umane: preșcolari, educatoare, reprezentanți ai comunicății
2. Materiale: cărți, pliante, reviste, fișe, ecusoane
3. Financiare: bugetul minim alocat de membrii proiectului
Modalități de realizare
- ședințe cu părinții
- lectorate pe diverse teme
- vizite, concursuri tematice
- activități desfășurate împreună cu părinții
- sărbătorirea zilelor de naștere sau onomastice
- expozitii cu lucrările copiilor
- serbările realizate în diferite momente ale anului
- concursuri naționale sau locale
Modalitati de evaluare
Întâlnirea se va desfășura lunar, pe perioada derulării unui an școlar, timp de o oră,
moment în care se vor discuta temele propuse.
 La finalul fiecărei întâlniri, educatoarea anunță tema pentru luna următoare, pentru a le
da părinților posibilitatea de a reflecta și de a obține materialele bibliografice necesare
dezbaterilor.
Se vor distribui diferite fișe de observație, chestionare, se vor organiza expoziții cu
produsele copiilor.
Calendarul activităților desfășurate

Data/ tema Obiective Modalități de Locul Responsabilități

realizare desfășurării
Septembrie -să luăm la cunoștință Întâlnire cu Grădiniță Dirijarea întâlnirii;
,,Să ne regulile și obligațiile părinții prezentarea temelor
cunoatem fiecărui membru în parte; Sala de din proiect; Prezen-
mai bine!” -să cunoască aspecte din expuneri grupă tarea documentelor
curriculumul grupei mari (curriculum pentru
(prezentare power-point) învățământul preș-
-să cunoască programul colar, regulamentul
zilnic al preșcolarului de grădiniței, regulile
grupă mare (prezentare gru-pei, materialele
power-point) auxiliare și rechizi-
-să aleagă și să valideze tele școlare) distri-
comitetul reprezentativ buirea unor chestio-
al părinților de la grupa nare pentru părinți.
mare
-să aleagă cursurile
opționale ale grupei
-să completeze un
chestionar privind aștep-
tările părinților privind
procesul instructiv -
educativ din grădiniță
Octombrie -să participe direct, în Activitate cu Sala de Coordonarea acti-
,,Ce pot echi-pă copil-părinte la părinții și grupă vității derulată cu
face două activita-tea de bunicii părinții. Procurarea
mâini confecție ,,Aninale din materialeor distri-
dibace? inimioare” (4 Octom- butive și pregătirea
brie -Ziua Internațională copiilor. Înregistra-
a Protecției Animalelor) re foto/video a
activității.
Noiembrie -să vizioneze prezentarea Discuții pe Sala de Pregătirea material-
,,Hrană power-point ,,Hrană tema propusă grupă lelor demonstrative
sănătoasă sănă-toasă” și distributive. Co-
pentru un -să exemplifice obiceiuri Activitate ordonarea activi-
corp alimentare sănătoase din demonstrativă tății. Semnalarea
sănătos” propria familie împreună cu unor comportamente
-să participe direct, în părinții alimentare neadec-
echipă copil-părinte la vate ale copiilor și
activitatea practic- propuneri pentru
gospodă-rească de ameliorarea aces-
 prepararea a unor salate tora. Înregistrare
din fructe/ legume foto/ video a
activității.
Decembrie -să participe direct la Serbarea de Sala de Organizarea spațiu-
,,Uite, vine activitățile de pregătire a Crăciun sport din lui, confecționarea
Moș” serbării grădiniță decorurilor și costu-
Crăciun! -să realizeze programe Expuneri de mațiilor specifice,
pentru serbare utilizând lucrări ale îndrumarea desfășu-
Clip Art (cadrele copiilor rării serbării. Sesi-
didactice) zarea progreselor
-să paricipe la serbarea coopiilor în diverse
de Crăciun în calitate de domenii (academic,
intrepret sau spectator afectiv, volitional
etc). Prezentarea
tematicii pentru
semestrul urmator.
Înregistrare foto
/video a activității.
Februarie -să realizeze o scurtă Lectorat Grădiniță Coordonarea active-
,,Așa este caracterizare a propriului tății. Discuții cu
copilul meu copil (părintele) Masă rotundă Sala de părinții preșcola-
la 5 ani!” -să realizeze o grupă rilor. Înregistrare
caracterizare globală a foto/video a activi-
preșcolarilor din grupă tății.
cu exemplificările
necesare (cadrele
didactice)
-să audieze și să discute
asupra referatului cu
tema ,,Repere de vârstă
pentru copilul de 5 ani.”
Martie -să recunoscă Activitate Grădiniță Procurarea materia-
,,Ziua lucrarea ,,Chipul mamei demonstrativă lelor demonstrative
mamei” mele” realizată de Cu Sala de și distributive.
propriul copil prilejul ,,Zilei grupă Dăruirea unor
-să participe direct, în Femeii” diplome speciale
echipă copil-părinte, la mamelor.
activitatea de Moment Înregistrare foto/
confecție ,,Tablou pentru artistic video a activității.
mama”.
-să participe ca interpret
sau spectator la
momentul
artistic ,,Mamă dragă, te
iubesc!”
Aprilie -să participe activ la -,,Suntem Grădiniță Organizarea optimă
,,Să știi mai activitățile nonformale mici, dar a programului săp-
multe, să fii din cadrul acestei voinici!”- Sala de tămânii, cu implica-
mai bun!” săptămâni speciale educație grupă rea părinților.
-să observe sanitară Stimularea curiozi-
 comportamen-tul - ,,Zvon de tății epistemice, a
copilului în diferite primăvară”- cooperării și com-
contexte și să încurajeze concurs de petiției, în funcție de
atitudinile pozitive pictură conținutul activită-
-să valorifice constructiv - ,,Revista ții. Înregistrare foto/
timpul petrecut împreună Bubu și video a activității.
-sa realizeze, în polițistul”
colaborare cu educa- ,,Ziua cărții
toarea, o prezentare pentru copii-
power-point a activită- Ziua Pipo”
ților din această ,,Poftiți la
săptămână (părinții) spectacol”
,,Ziua eco”
Mai -să observe comporta- Vizită la Biserică Observarea unor
,,Tradiții mentul copiilor în mediul biserica din particularități speci-
pascale religios cartier Sala de fice bisericii.
-sa încondeieze ouă grupă Înregistrare foto/
video a activității.
Iunie -să vizioneze cu atenție Masă rotundă Sala de Participarea la masa
,,La prezentarea power- cu invitat grupă rotundă cu idei noi,
revedere point ,,Gata pentru –o soluții la problem-le
grădiniță, școală!” învățătoare Sala de apărute, cu observa-
suntem gata -să cunoască necesarul sport a ții pertinente pentru
pentru de abilități și comporta- Expuneri grădiniței adaptarea optimă a
școală!” mente necesare în Relatări copiilor la viața
vederea adaptării copilu- Serbare de școlară.Organizarea
lui la viața școlară sfârșit de an spațiului, confecți-
-să se implice activ la școlar onarea decorurilor și
activitățile costu-melor pentru
premergătoare serbării serbare.Coordonarea
-să participe ca interpret desfășurării serbării.
sau spectator la serbare Înregistrare foto/
video a activității.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cucoş, C., ,,Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
2. Ionescu, M., Radu, I., ,,Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
3. Ionescu, M., Negreanu, E., ,,Educaţia în familie. Repere şi practici actuale”, Editura
Cartea Universitară, Bucureşti, 2006.
4. ,,Copilul nostru. Ghid pentru Părinţi”, UNICEF-Ministerul Sanătăţii-CNETIF, Ch.,
Editura Casa Imago, 2004.

PROIECT EDUCATIV LOCAL

 COORDONATOR: PROF. RUS RADU
LICEUL TEHNOLOGIC ”VOIEVODUL GELU” ZALĂU

Proiect educativ intern pentru ”Săptămâna Educaţiei Globale

Tema Săptămânii Educaţiei Globale :” SECURITATEA ALIMENTAŢIEI”

Titlul proiectului:“ Echipa perfectă pentru sănătate - alimentația corectă și sportul!”
Tipul de educație : Educație pentru sănătate și stil de viață sănătos
Tipul proiectului: local
APLICANTUL: Liceul Tehnologic ”Voievodul Gelu” Zalău
Responsabil: prof. Driha Ioan – director
Coordonator: Prof. Rus Radu
Echipa de proiect: -consilier scolar
- cadre didactice
- elevi
Instituții partenere: 1 Liceul Tehnologic ”Voievodul Gelu” Zalău
Responsabil: prof. Driha Ioan
Coordonator: prof. Rus Radu
2. Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău
Coordonator: prof. Rus Dana

CONTEXT
Argument :
Factorii care ne influenţează sănătatea sunt din ce în ce mai nocivi şi mai agresivi. Dacă
poluarea ne afectează sănătatea cu sau fără voia noastră, alimentaţia nesănătoasă, indiferenţa faţă
de sport, sedentarismul ,ţin de noi înşine, de educaţia primită.
Acest proiect este propus deoarece elevii trebuie să dobândească cunoștințe și abilități
specifice unui stil de viață sănătos. Astfel, alimentația corectă și sportul se vor regăsi în activitățile
 desfășurate. De aceea am considerat că este absolut necesar ca ei să cunoască criteriile de selectare
a unui produs alimentar, de a-şi forma atitudini pozitive faţă de sport şi de a dopta un
comportament sănătos privind mişcarea zilnică susţinută.
Activităţile propuse vor contribui astfel la formarea unei generaţii tinere
de consumatori, capabilă să se dezvolte sănătos.
Săptămâna Educaţiei Globale, organizată anual în a treia săptămână din luna noiembrie
este un punct de start al activităţilor de educaţie globală care se recomandă a se derula de-a
lungul unui an, nu ca acţiuni izolate, în vederea asigurării eficienţei.

DESCRIEREA PROIECTULUI
Scopul: Formarea deprinderilor de alimentaţie sănătoasă şi dezvoltare
armonioasă în rândul tinerilor
Obiectivele:
 Promovarea unor comportamente alimentare sănătoase adecvate sănătaţii fizice şi
psihice a elevilor;
 Stimularea aptitudinilor artistice ale elevilor şi cultivarea gustului estetic;
 Adoptarea unui comportament sănătos privind mişcarea zilnică
susţinută;
 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi colaborare între adolescenţi
- părinţi - profesori - comunitatea locală;
Datele generale:
Grup ţintă:
 Direct: elevi
 Indirect: - părinţi
- cadre didactice
- medici, antrenori
Perioada de derulare a proiectului : 17 noiembrie – 21 noiembrie
Beneficiari direcţi: -elevii  implicaţi în proiect
Beneficiari indirecţi: - cadre didactice;
- familiile elevilor ;
- comunitatea locală
Parteneri:
- Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău
- Inspectoratul Şcolar al Judeţului Salaj
Loc de desfăşurare: - sala 39, sălile de clasă coridor et II, corp A, în comunitate
Activităţi:
Nr.crt Activitate Responsabili Perioada

I. Activităţi de organizare, planificare

-constituirea echipelor specifice, Directori; 3-7
-repartizarea sarcinilor, Prof. Rus Radu; noiembrie
 -contactarea partenerilor si semnarea contractelor de Consilier scolar,
colaborare; Elevi
-stabilirea sloganului proiectului,
-procurarea materialelor necesare
II. Activităţi de promovare
-Confectionarea materialelor promoționale (afise, anunțuri, Prof. Rus Radu 10-14
invitaţii, ecusoane tematice) Consilier scolar, noiembrie
-Distribuirea materialelor promotionale Elevi IX-XII
III. Activităţi de implementare
Ziua 1 1. Lansarea proiectului; realizarea unui rezumat al Director, 17
proiectului printr-o proiecţie în Power Point ; invitarea Consilier scolar noiembrie
partenerilor proiectului, a cadrelor didactice colaboratoare, Prof. Rus Dana
a grupului ţintă şi a mass mediei locale. Prof. Pandrea Daniel
2. Concurs sportiv pe tematica proiectului Prof. Rus Radu
Elevi
Ziua 2 1. Zece sfaturi pentru o viata lungă și sănătoasă (PPT, ) Invitat D.S.P. 18
2. Suntem ceea ce mâncăm. Prof. Rus Dana noiembrie
3. Invitat din cadrul DSP Sălaj Consilier scolar
CŞE, Elevi
Prof.Pandrea Daniel
Ziua 3 1.”Calitatea produselor şi protecţia consumatorilor” – scurt Consilier scolar 19
metraj CŞE, Elevi noiembrie
2. ” Nutriția corectă și tulburările alimentare “- activitate de Prof. Rus Dana
comunicare şi informare Prof. Loboș Simona
Ziua 4 1. Prezentarea unor materiale (prezentări power Consilier scolar 20 noiembrie
point/filmuleţe) privind importanţa alimentaţiei CŞE, Elevi
sănătoase şi a practicării unui sport; Prof. Rus Dana
2. „Securitate alimentară”- sesiune de referate. Prof. Pandrea Daniel
Ziua 5 1. Influenţa sportului asupra greutăţii şi aspectului fizic- Consilier scolar, 21 noiembrie
dezbatere Prof. Rus Radu
2. Concurs/Expoziţie de desene, afişe, sloganuri, etc. Prof. Rus Dana
Prof. Pandrea Daniel
CŞE, Elevi
IV. Activităţi de evaluare
- respectarea termenelor de către toţi partenerii implicaţi în Director 17-21
proiect Director adj. noiembrie
- observaţii pe parcursul derulării proiectului Consilier educativ
- rezultatele concursurilor, expoziţie Consilier scolar
- schimbarea comportamentelor apărute în cadrul grupurilor Prof. Rus Dana
ţintă; Prof. Pandrea Daniel
CŞE

Rezultate aşteptate şi diseminare

- elevi, profesori, familii mai informate privitor la securitatea alimentară şi implicarea activă a
membrilor grupului ţintă la realizarea activităţilor propuse;
- creşterea gradului sensibilizare a grupului ţintă faţă de importanţa unei alimentaţii sănătoase şi a
măsurilor de susţinere/asigurare a securităţii alimentaţiei;
 - promovarea activităţilor în cadrul întâlnirilor comisiilor de lucru din şcoală, pe site-ul şcolii, în
mass-media şi pe reţelele de socializare;
- antrenarea comunităţii în activitaţi de cunoaştere şi respectare a cadrului legislativ privind
protecţia consumatorului.

Impactul proiectului

Atât la nivelul şcolii cât şi la cel al comunităţii, acest proiect va fi un exemplu de bune practici
şi va schimba mentalitatea privind sportul, alimentația, rugăciunea și un stil de viață sănătos a
beneficiarilor amintiţi.
Elevii şi profesorii din echipa de proiect vor dezvolta relaţii de colaborare şi cooperare în
contexte noi, extraşcolare.
Liceul Tehnologic ”Voievodul Gelu” va câstiga mai multă simpatie și prestigiu în comunitate,
şi va avea o imagine pozitivă privitor la implicarea în activităţile educative desfăşurate.

Parteneri:
Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Salaj

Anexe:
Acorduri de parteneriat
 PROIECT DE PARTENERIAT ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI
MEDIULUI

PROF. INV.PRIMAR. AURICA COIFA

LICEUL DE ARTĂ „IOAN SIMA” ZALĂU

1. Descrierea pe scurt a proiectului

Titlul: ECO JUNIOR
Localizare: localitatea Zalău
Perioada derulării proiectului: semestrul al II-lea
al anul şcolar 2015- 2016
Parteneri implicaţi:
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, clasa I B
Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj
Grupuri ţintă:
 elevii clasei I B
 elevi ai Liceului de Artă „Ioan Sima” Zalău
 cadre didactice
Beneficiari:
Direcţi: grupurile ţintă
Indirecţi: populaţia

2. Justificare
Frazeologismul „a avea cei şapte ani de acasă” nu necesită nici o explicaţie detaliată.
Cu toţii ştim că atitudinile şi comportamentul nostru faţă de tot ce ne înconjoară încep a se
forma de la cea mai fragedă vârstă. Iniţial părinţii, apoi profesorii încearcă să ne familiarizeze
cu diferite norme şi valori morale. Iscusinţa lor de a transmite acest mesaj determină gradul
nostru de receptivitate şi tendinţa de a cunoaşte lumea. Nu în zadar filosofii antici afirmau că
toate relele provin din ignoranţă. În acest context, ecologiştii susţin că unul dintre principalii
factori care contribuie la degradarea mediului, cu părere de rău, este nivelul slab de cultură
ecologică a populaţiei sau, exprimându-ne mai dur, lipsa celor şapte ani de acasă.
Oricât de exagerată ar părea această afirmaţie, ea este totuşi adevăratî şi nu o putem
trece cu vederea. De altfel, noi nu suntem primii şi nici ultimii care abordează subiectul în
cauză, cu toate acestea, în societatea noastră se întâmplă lucruri regretabile din punct de
vedere ecologic. Oamenii continuă să arunce gunoiul unde se nimereşte, să defrişeze păduri,
să utilizeze chimicale despre provenienţa cărora habar nu au etc. Mult mai eficient ar fi să
găsim soluţii de optimizare a activităţilor întreprinse în domeniul educaţiei ecologice.
Dacă dorim ca seminţele educaţiei ecologice să dea roade, atunci publicul ţintă trebuie
să fie în primul rând copiii, pentru că „pomul când e mic se-ndreaptă” spune un vechi proverb
românesc. Pe lângă aceasta, copiii sunt un public important pentru educaţia de mediu,
deoarece ei sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor naturale şi chiar pot
influenţa radical atitudinile părinţilor şi ale altor membri ai comunităţii faţă de problemele
ecologice.
Pe de-o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor
elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învăţă cum „funcţionează” pământul şi ce urmări
poate avea degradarea mediului, conştientizând astfel care este rolul lor în crearea şi
prevenirea problemelor de mediu.
 Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte sensibilitatea opiniei publice faţă de
protecţia mediului, ajutându-i pe elevi să evalueze şi să-şi clarifice sentimentele faţă de mediu
şi faţă de modul cum contribuie la rezolvarea problemelor acestuia. Apoi educaţia de mediu
este şi una practică, în sensul învăţării unor deprinderi de viaţă care ar reduce impactul
negativ asupra mediului.
Şi, în final, educaţia ecologică accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la
elaborarea unui proiect, până la influenţarea consiliilor locale sau a autorităţilor publice şi a
instituţiilor internaţionale.
Este important ca profesorii să sensibilizeze opinia publică faţă de problemele
ecologice cu care se confruntă comunitatea. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau
indirect responsabili pentru problemele de mediu pe care le investighează. De exemplu, unii
dintre părinţii elevilor, probabil, lucrează la întreprinderile industriale care ar putea să polueze
aerul şi apa. În localităţile rurale, unii dintre ei ar putea fi implicaţi în problema braconajului
şi a tăierii excesive de copaci. Această situaţie nu trebuie să ne facă să evităm discuţiile despre
problemele de mediu, dar trebuie să fim foarte atenţi atunci când „învinuim” pe cineva şi este
necesar să găsim cea mai bună cale de a prezenta anumite probleme.
Un bun program de educaţie ecologică trebuie să-i facă pe elevi să se simtă cetăţeni
care pot să se implice în rezolvarea unei probleme care afectează mediul şi comunitatea.
Educaţia pentru mediu cultivă şi un sistem de valori care poate influenţa opiniile şi deciziile
elevilor referitoare la toate aspectele vieţii lor, inclusiv problemele de mediu.
Se ştie că omul învăţă mai repede din greşelile proprii decât din cele ale semenilor,
însă când e vorba de „reparat”, de suportat consecinţele greşelilor altora, lucrurile se
inversează.
Copilul căruia îi rămâne imprimată deprinderea şi atitudinea în sensul ocrotirii
mediului înconjurător, o va transpune în viaţă în măsura caracterului şi a anturajului său, dacă
se face aprecirea necesară.

3. Obiective
 Formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază şi specifice:
- abilităţi informative şi de relaţionare;
- abilităţi comunicative multiple;
- abilităţi argumentative şi critice;
- abilităţi participative şi de colaborare;
- abilităţi productive şi creative;
 - ca bază a atitudinilor pro-ecologice definite în termeni de implicare afectivă.
 Crearea unui cadru educaţional adecvat şi al unui colectiv de formatori capabili să
susţină un proces educaţional de lungă durată privind problemele de mediu, proces
care să aibă o componentă practică şi să fie orientat către implicarea activă a tinerei
generaţii;
 Modificarea mentalităţii actuale conform căreia rezolvarea problemelor de protecţie a
mediului este doar o responsabilitate a autorităţilor;
 Conştientizarea rolului pe care îl poate avea fiecare dintre noi în rezlovarea şi
diminuarea problemelor de mediu;
 Formarea unei conştiinţe ecologice şi a unui curent de opinie favorabil măsurilor de
protecţie a mediului, care să asigure dezvoltarea durabilă a societăţii, având în vedere
că elevii sunt beneficiarii de mâine ai mediului sănătos pe care şi-l vor crea.
4. Activităţi propuse
1. „Un mediu sănătos” – acţiuni de curăţare a parcului din faţa Spitalului Judeţean
2. „SOS – Natura ne cheamă în ajutor” – concurs de eseuri
3. „Un elev, o floare, o rază de soare!” – expoziţie de desene cu tematică ecologică
4. Lecţii interactive cu rol de însuşire a noţiunilor elementare „ABC-ul Ecologic”
5. „Să descoperim tainele naturii” – excursii în mijlocul naturii şi vizite
6. Organizarea Carnavalului „Hora Naturii”
7. Elaborare de materiale educative
5.Plan de activitate
Activitatea Modalităţi de realizare Perioada Responsabili
propusă
1. Lecţii interactive Prezentarea de filmuleţe, fişe de lucru Pe tot parcursul Reprezentanţi
cu rol de însuşire a Organizarea de jocuri interactive derulării proiectului şcoală
noţiunilor Predarea de noţiuni elementare Reprezentanţi
elementare „ABC- APM Sălaj
ul Ecologic”
2. „Un mediu Acţiuni de curăţare a parcului din faţa Martie Reprezentanţi
sănătos” Spitalului Judeţean 2016 şcoală

3. „Un elev, o Realizarea unei expoziţii de desene Aprilie 2016 Reprezentanţi

floare, o rază de elaborate de copii şcoală
soare!” – expoziţie Expoziţia va fi organizată în Sala
de desene cu festivă a şcolii pentru ca desenele să
tematică ecologică fie vizualizate de toţi elevii
4. „Să descoperim Excursii în judeţul Sălaj vizând ariile Mai – iunie 2016 Reprezentanţi
tainele naturii” – naturale protejate, Pădurea Meseş şcoală
excursii în mijlocul Observarea elementelor naturii şi a Reprezentanţi
naturii şi vizite aspectelor legate de poluare APM Sălaj
5. Organizarea Confecţionarea de măşti având ca Iunie 2016 Reprezentanţi
Carnavalului „Hora sursă de inspiraţie natura şi şcoală
Naturii” elementele sale Reprezentanţi
Parada costumelor APM Sălaj
Mic recital de poezii despre natură
6. Elaborarea de Afişe Pe tot parcursul Reprezentanţi
materiale educative Publicarea eseurilor în revista clasei derulării proiectului şcoală
Evaluarea proiectului La finalizarea
proiectului

6.Rezultate
Unul dintre scopurile programelor de educaţie ecologică este de a-i ajuta pe elevi să-şi
dezvolte capacitatea de a gândi atât critic, cât şi creativ. Un elev, care într-o bună zi ar putea
face parte din consiliul local, trebuie să poată să cântărească bine opţiunile, să identifice
alternativele, să comunice, să pună corect în discuţie problemele comunităţii, să analizeze
sugestiile cetăţenilor şi să ia decizii. La fel şi un elev care într-o bună zi ar putea deveni
proprietar de pământ, trebuie să ştie să-şi administreze corect resursele.
Rezultatele concrete prin care se vizează atingerea obiectivelor acestui proiect sunt:
 Participarea activă a elevilor la activităţile desfăţurate şi diseminarea informaţiei
primite către membrii comunităţii;
 Grupurile ţintă vor deveni promotori ai activităţilor extraşcolare atât la nivelul şcolii,
cât şi în afara ei;
 Familiarizarea elevilor cu necesitatea protejării mediului.

7.Continuitatea proiectului
Dorim ca proiectul să constituie un exemplu pozitiv de colaborare între instituţii şi
societatea civilă pentru ca în final să poată oferi o imagine favorabilă a ţării în Uniunea
Europeană.
Experienţa acumulată în urma derulării acestui proiect şi instruirea cadrelor didactice cu
privire la problemele de protecţie a mediului va asigura o continuitate a procesului de
diseminare a informaţiei ca urmare a succesiunii, an de an, a generaţiilor de elevi care la
rândul lor vor deveni multiplicatori a informaţiilor.
 PROIECT DE PARTENERIAT
grădiniţă – şcoală

TEMA:

I Iniţiatori de proiect
Prof. SORINA SINGIORZAN
Prof. DORINA STAN

I. ARGUMENT:
Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult “funcţia majoră”,
obiectivul formativ final al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă. Un rol important
în pregătirea copilului pentru şcoală revine îndeplinirii obiectivelor ce vizează
comportamentele psihosociale ale personalităţii copilului şi care contribuie la integrarea şi
adaptarea lui la mediul de viaţă şi activitatea şcolară. Pentru a depăşi pragul dificil al
şcolarităţii, întreprindem diferite activităţi comune, grădiniţă-şcoală.
 Educaţia pentru mediu ne priveşte în egală măsură pe toţi, adulţi sau copii, iar
problema, deşi nu e nouă, se pune tot mai acut, devenind obiect de studiu încă de la cea mai
fragedă vârstă.
Începută de timpuriu, educaţia ecologică are şanse mari. Cei mici trebuie să înţeleagă
că pe Terra există interdependenţă între populaţia umană şi nenumăratele specii de plante şi
animale, între societate şi ciclurile biologice din natură. Aceasta se poate face atât prin
activităţile de cunoaşterea mediului, educarea limbajului, educaţie plastică, activităţi practice,
dar şi prin activităţile de extindere, opţionale sau extracurriculare. De asemenea trebuie să-i
facem să înţeleagă necesitatea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii care nu trebuie să devină duşmani
ai naturii, ci în concordanţă cu aceasta, pentru a păstra resursele Terrei; exploatarea judicioasă
a pădurilor, a bogăţiilor solului şi subsolului, pentru a păstra frumuseţile naturale ale munţilor,
curăţenia apelor, a aerului, atât de necesare plantelor, animalelor şi implicit omului.
Copiii rămân cu convingeri clare cu privire la necesitatea protejării mediului, se
implică activ, li se dezvoltă spiritul de iniţiativă, simţul răspunderii.
De asemenea, vor înţelege că în Europa există forme de relief ca şi în ţara noastră,
animale, păsări, bogăţii; că europenii luptă pentru combaterea sacrificării animalelor pentru
blană, a tăierii masive de lemne, a exploatării iraţionale a bogăţiilor, împotriva poluării
naturii.

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

SCOP:
Cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii; stimularea motivaţiei
pentru protecţia naturii şi formarea comportamentului ecologic adecvat şi derularea de acţiuni
concrete de protecţie a mediului înconjurător.
OBIECTIVE:
 Dezvoltarea interesului şi curiozităţii pentru cunoştinţe din domeniul ecologiei;
 Cunoaşterea şi aplicarea normelor de comportare specifice asigurării echilibrului naturii şi
adoptarea unei atitudini de prietenie şi respect faţă de aceasta şi formarea unei atitudini
dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme;
 Antrenarea copiilor în îngrijirea plantelor şi animalelor;
 Stimularea copiilor în desfăşurarea unor activităţi cu caracter experimental şi
demonstrativ, prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii lor şi a unui mediu natural
curat;
 Dezvoltarea învăţării prin cooperare, respectarea unor sarcini specifice pentru realizarea
unui proiect comun;
 Acordarea şansei şcolarilor şi preşcolarilor de-a fi parteneri în luarea unor decizii;
 Sesizarea importanţei mediului natural în viaţa omului înţelegând necesitatea protejării
lui;
 Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra naturii (pericolul poluării şi efectele
ei);
 Cunoaşterea regulilor de minimă protecţie a naturii;
 Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii, încurajarea copiilor pentru a exprima independent
opinii şi stări sufleteşti proprii şi pentru motivarea acestora;
 Promovarea schimbului de experienţă între cadrele didactice (învăţătoare, educatoare) în
scopul creşterii eficienţei activităţilor şi implicarea elevilor ca factor activ.
PUNCTE TARI:
- copiii preşcolari şi şcolari vor descoperi şi învăţa diferite aspecte legate de mediul
înconjurător, de respectarea normelor faţă de acesta;
- preşcolarii şi şcolarii, împreună, îşi vor împărtăşi experienţele;
- va spori relaţia grădiniţă - şcoală;
- va exista o învăţare prin colaborare între preşcolari – şcolari – educatoare – învăţătoare –
parteneri.
PUNCTE SLABE:
- posibil ca nu toţi copiii (preşcolari şi şcolari) să trateze cu interes acest proiect şi să nu se
implice;
- posibil să existe reţineri din partea copiilor preşcolari în ceea ce priveşte comunicarea cu
şcolarii.

METODE DIDACTICE ŞI TEHNICI DE LUCRU: observaţia, conversaţia, explicaţia,

demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, descoperirea, învăţarea prin cooperare, dezbaterea,
lucrul în echipă, gândiţi-lucraţi în perechi, brainstorming-ul de grup şi individual, ciorchinele,
turul galeriei, cubul; întâlniri cu specialişti, vizionare de casete video, prezentare de imagini
foto, expoziţii foto şi cu lucrările copiilor.
GRUPUL ŢINTĂ:
- copii preşcolari;
- elevii clasei a- III-a;
- cadre didactice: educatoarea grupei combinate şi învăţătoarea clasei a -III-a ;
- părinţi dornici să susţină proiectul, ai copiilor preşcolari şi şcolari.
BENEFICIARI:
- direcţi: preşcolari, elevi, părinţi, cadre didactice.
- indirecţi: comunitatea.
RESURSELE PROIECTULUI:
a) Resurse umane:
- copii preşcolari – grupa combinata (14 copii);
- elevii clasei a III-a (22 elevi);
b) Resurse materiale:
- informaţionale: albume, enciclopedii, reviste, cărţi, plante, casete audio-video, jetoane,
planşe, jucării, cărţi, ilustraţii pentru poveşti şi poezii, aparatură audio-video, TV.
- auxiliare: instrumente de lucru.
c) Resurse temporale:
Durata proiectului: septembrie 2015 – iunie 2016
d) Resurse financiare: sponsorizări ale părinţilor, donaţii.
e) Resurse de spaţiu pentru derularea proiectului:
sala de grupă, sala de clasă, curtea grădiniţei, parcul comunei.
PARTENERI:
- reprezentanţi ai comunităţii locale
III. ETAPELE PROIECTULUI:
1. Realizarea unui studiu pe baza dezbaterii cu tema:,,Prietenii naturii”
2. Derularea proiectului pe baza calendarului activităţilor (lunar) cu participarea copiilor,
părinţilor şi partenerilor.
3. Evaluarea proiectului.
REZULTATE AŞTEPTATE:
- îmbunătăţirea relaţiei grădiniţă – şcoală;
- respectarea cerinţelor.
MONITORIZARE: înregistrări video, foto, consemnări în jurnal, portofolii.

IV. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:

Dat Tema/conţinuturi Modalităţi de Resurse Strategia Strategia
a realizare materiale didactică de
evaluare
Oct. „Ecologia, o necesitate a - Vizionare TV. TV, casetă Convorb Emiterea
2015 zilelor noastre?” - Lectură după video, imagini Dezbatere de
- dezvoltarea interesului şi imagini, in vizita la albume, Explicaţia judecăţi
 curiozităţii în domeniul prescolari; atlase, despre
ecologiei, enciclopedii cele
- familiarizarea cu „Scrisoarea discutate
noţiunea de ecosistem – pământului
elementele vieţii: apă, aer, către copii”,
căldură, lumină. M.Meraru,
V.Oprişorean,
Ed. Emia
Nov. „Natura în haine de - Plimbare în parcul materiale din Observare Emiterea
2015 toamnă” din comuna pentru natură a spontană de
- explorarea mediului colecţionarea de şi dirijată judecăţi
înconjurător, colecţionarea materiale din natură despre
şi strângerea de materiale pentru colţul viu. foi, acuarele, Activitate cele
din natură (frunze, ghinde, pensule practică observate
conuri, crenguţe, seminţe, - Sculptură în dovleci dovleci,
pietricele etc.). tărtăcuţe, Exerciţiul
cuţite practic
Dec. „Bradutul din varf de Activitate practica; Foi verzi, Observaţia Exercitiul
2015 munte” bradutul din hartie lipici,foarfece, Explicaţia practic
- simbolul bradului de impodobit la podoabe, Convers.
Craciun; prescolari; crengute de Exercitiul
brad
Ian. „Poluarea şi efectele ei” Observare – fumul imagini, Observar. Emiterea
2016 - cunoaşterea surselor de maşinilor, de la case, planşe Explicaţia unor
poluare, fumul de la ţigări etc., Convers. judecăţi
- observarea influenţei resturi menajere Problem. despre
factorilor poluanţi asupra lăsate peste tot (hârtii, cele
diferitelor componente ale ambalaje,sticle, observate
mediului înconjurător, resturi de ţigări),la
- înţelegerea necesităţii gradinita;
protejării mediului.
Feb. „O floare, un copil” Seminţe de Observ. Emiterea
2016 - antrenarea copiilor în - Sădirea de plante flori, răsaduri, Explicaţia unor
activităţile menite să (flori, seminţe…) în unelte de judecăţi
contribuie la plantarea şi ghivece, la scolari; grădină, Activitate despre
îngrijirea unor plante. îngrăşământ practică cele obs.

Mart „Pomişorul meu” - plantare de puieţi în puieţi, lopeţi, Activitate Munca în

2016 - antrenarea copiilor în curtea grădiniţei hârleţe practică echipă
activităţi practice, menite
să contribuie la formarea
unei atitudini pozitive faţă
de natură.

Apr. „Ziua Pământului” - - Pământul ne dă Emiterea

2016 eveniment simbol al viaţa!. Satul Hodos unor
responsabilităţii civice în Plimbare in paduricea Observ. judecăţi
protecţia mediului. de la Hodos Convers. despre
- cultivarea dragostei cele
pentru Terra cu tot ce intră observate
 în componenţa acesteia:
apă, aer, plante, animale.
Mai „Despre vieţuitoarele - Vizionare Cd Scoala Observ. Emiterea
2016 apelor” Gim.Darova Explicaţia unor
- cunoaşterea de către Problemat judecăţi
copii a unor aspecte ale
lumii înconjurătoare (viaţa
peştilor);
Iun „Ziua Mondială a EVALUARE: Observ. Emiterea
2016 Mediului” (5 iunie) „Carnavalul bucuriei” Convers. unor
- înţelegerea naturii (parada modei cu materiale judecăţi
complexe a mediului ca materiale reciclabile despre
rezultat al multiplelor refolosibile) cele
interacţiuni, pentru o observate
utilizare prudentă şi - Expoziţie cu lucrări
raţională a resurselor realizate de copii în
acestuia timpul desfăşurării Expoziţie cu
proiectului lucrări

Portofoliul

V. FINALITĂŢILE PROPUSE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII PROIECTULUI:

Proiectul va avea un impact deosebit asupra copiilor preşcolari şi şcolari datorită:
- utilizării metodelor interactive, a procedeelor şi tehnicilor de lucru, care le-a sporit
încrederea în forţele proprii;
- apropierii lor de mediul înconjurător;
- însuşirii unor norme de comportament eco-civic;
- formării unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele ecologice.

VI. EVALUAREA PROIECTULUI se va realiza prin:

 Expoziţie de fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului;
 Portofoliul şi Jurnalul proiectului - cu lucrări artistico-plastice (desene, picturi,
modelaje) şi practice realizate de copii în timpul proiectului;
 Cd cu poze din timpul derulării proiectului;

VII. MEDIATIZARE: afişierul grădiniţei şi afişierul şcolii, saitul scolii.

Bibliografie:
1. ,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ediţia a II a revizuită şi
adăugită, Bucuresti, 2005
2. Ionescu, Al., Săhleanu, V.Bandiu, „Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică”,
Bucureşti, Ed. Ceres, 1989
3. Marcela Meraru, Valeria Oprişorean, „Scrisoarea pământului către copii”, Ed. Emia, 2004
PROIECT EDUCATIV PROPUS SPRE AVIZARE I.S.J. SĂLAJ

PROF. ZAHA CAMELIA - C.S.E.I. ŞIMLEU SILVANIEI- STR.

SPERANŢA ZALĂU

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj

Crucea Roşie Sălaj
Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău
CSEI Şimleu Silvaniei

EDUCAŢIE:
NEDISCRIMINATORIE-INTERCULTURALĂ-INCLUZIVĂ
 Motto:
"Învăţaţi-vă a face bine; Căutaţi dreptatea şi ajutaţi pe cel apăsat’’ Isaia
(1,17)

A. DENUMIREA PROIECTULUI-TITLUL:
a) Titlul:,, ÎNVAŢĂ SĂ ÎNTINZI O MÂNĂ”
b) Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
Nediscriminatorie-interculturală-incluzivă
c) Tipul de proiect: Local

B. APLICANTUL:
Coordonate de contact:
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
Adresa: Şimleu Silvaniei, Str. Nicolae Bălcescu nr. 19,
Jud. Sălaj
Cod fiscal: 4291484
Tel / Fax : 0260678241
Structura Speranţa Zalău, str. Crişan nr.4, tel: 0729830619
E-mail: centrulscolar_simleu@yahoo.com
Director: Profesor Chezan Antonela
Responsabil: Dir. Prof. Chezan Antonela
Dir. Prof. Pop-Ignat Bianca
Coordonatori: Prof. Zaha Camelia - C.S.E.I. Şimleu Silvaniei- Str. Speranţa Zalău
Prof. Ciocmărean Ioan - C.S.E.I. Şimleu Silvaniei
Educ. Ciocmărean Veronica - Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău
Echipa de proiect:
Prof. Pop Cristina
Prof. Sabău Amalia
Prof. Petrice Viorela
Prof. Pop Iulia
Prof. Antal Liana
Educ. Mastan Corina
Experienţă în domeniul proiectului: Cadele didactice implicate sunt
coordonatori/directori ai C.S.E.I. Şimleu Silvaniei-Structura ,,Speranţa” Zalău cât şi ai
Grădiniţei cu P.N. Nr. 8 Zalău, consilieri educativi, responsabili în cadrul unor comisii din
şcoală şi grădiniţa, diriginţi şi educatoare ai unor elevi/preşcolari proveniţi din diferite medii
sociale.

C. CONTEXT:
Argumentarea proiectului:
Născută din grija de a ajuta fără nici o discriminare răniţii de pe toate câmpurile de luptă,
Crucea Roşie se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor, să protejeze viaţa şi
să respecte persoana umană. În lumea modernă este important să se perpetueze principiile
fundamentale ale Crucii Roşii, iar oamenii să dea dovadă de curaj, umanitate şi spirit de
întrajutorare. Sănătatea este o problema sociala, economică şi politică, dar şi o problemă ce
vizează drepturile omului. Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale
omului.

D. DESCRIEREA PROIECTULUI:

Scop: Formarea iniţiativei şi a unei atitudini conştiente faţă de problemele

sănătăţii, cât şi a nediscriminării-interculturalităţii-incluziunii, ajutând la
formarea unei generaţii de tineri sănătoşi.
Obiective:
O1: Cunoaşterea de către elevi a regulilor de acordare a primului ajutor în cazul unor
accidente;
O2: Respectarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor şi a normelor de igienă în şcoală şi
societate;
03: Cunoaşterea de către elevi a activităţii şi importanţei Crucii Roşii Române;
04: Conştientizarea comportamentului igienic prin: igiena corporală, a hainelor, a
încălţămintei, formarea deprinderilor corespunzătoare vârstei şi sarcinilor şcolare, individuale
şi colective;
05: Organizarea unor acţiuni pentru ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale şi socializarea
acestora cu cei din jur;
06: Păstrarea conştiinţei de egalitate şi prietenie;
Grup ţintă: Elevii de la C.S.E.I Şimleu Silvaniei şi din Structura „Speranţa” Zalău, cât şi
preşcolari de la Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău
Direct: Toţi elevii şi preşcolari
Indirect: Părinţii acestora, mediul înconjurător, comunitatea locală, beneficiarii proiectului
Voluntari: Crucea Roşie Sălaj
Durata: An şcolar 2015-2016
Conţinutul proiectului:

Proiectul educaţional “Învaţă să întinzi o mâ nă !” are ca scop formarea

iniţiativei şi a unei atitudini conştiente faţă de problemele sănătăţii, cât şi a
nediscriminării-interculturalităţii-incluziunii, ajutând la formarea unei generaţii de
tineri sănătoşi. În lumea modernă este important să se perpetueze principiile
fundamentale ale societăţii: nediscriminarea-incluziunea-interculturalitatea
E. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr. Activitatea Grupul ţintă Termen Responsabil Rezultate Obs.
crt. Coordonator
1. Realizarea Instituţiile implicate Septembrie Chezan A. Acordul instituţiilor
proiectului Octombrie Ciocmărean I. partenere de a derula
2015 Zaha C. proiectul
Ciocmărean V.
2. Implementarea 1.C.S.E.I. Şimleu Noiembrie Chezan A. Prezentarea proiectului
proiectului Silvaniei şi 2015 Pop-Ignat B. elevilor din şcoală şi
Structura ,,Speranţa” Ciocmărean I. grădiniţă
Zalău Zaha C.
2. Grădiniţa cu Ciocmărean V
P.N. Nr. 8 Zalău
3. „Sosit-a Praznicul Elevi şi preşcolari Decembrie Ciocmărean I. Cu colindul la Crucea
iar” 2015 Zaha C. Roşie Sălaj
Ciocmărean V.
4. „Acordarea Elevi de la C.S.E.I. Ianuarie Ciocmărean I Noţiuni de bază
primului ajutor” Şimleu Silvaniei şi 2016 Zaha C.
Structura ,,Speranţa” Pop C.
Zalău Petrice V.
Sabău A.
Pop I.
Reprezentanţi de la
Crucea Roşie Sălaj
5. „Învăţaţi să fiţi Elevi de la C.S.E.I. Februarie Pliante/desene cu mesaje
prieteni” Şimleu Silvaniei şi 2016 Pop C. PRO Prietenie
Structura ,,Speranţa” Sabău A. Incluziune
Zalău Pop I. Nediscriminare
Preşcolari de la Pop-Ignat B. Sănatate
Grădiniţa cu P.N. Nr. Ciocmărean V. Interculturalitate
8 Zalău Antal L.

6. „Prevenire si Reprezentanţi ai Martie Ciocmărean I. Dezbaterea unor probleme

intervenţie la instituţiilor implicate 2016 Ciocmărean V. legate de securitate şi
dezastre” Zaha C. sănătate
Reprezentanţi ai
Instituţiilor
partenere
7. „Ziua Sănătăţii” 1.C.S.E.I. Şimleu Aprilie Întrunirea unor grupuri
Silvaniei şi 2016 Reprezentanţi ai formate din: cadre
Structura ,,Speranţa” Instituţiilor didactice,elevi, părinţi,
Zalău partenere comunitatea locală
2. Grădiniţa cu P.N. Respectarea normelor de
Nr. 8 Zalău igienă şi prevenirea unor
boli
8. „Sport, mişcare şi 1.C.S.E.I. Şimleu Mai Ciocmărean I Desfăşurarea unui concurs
mult soare” Silvaniei şi 2016 Zaha C. sportiv. Acordarea unor
Structura ,,Speranţa” Ciocmărean V. premii
Zalău Pop C. elevilor/preşcolarilor
2. Grădiniţa cu P.N. Sabău A. câştigători
Nr. 8 Zalău Petrice V.
Pop I.
Pop-Ignat B.
 Antal L.
9. Comunicări 1.C.S.E.I. Şimleu Iunie Zaha C. Diseminarea proiectului
tematice Silvaniei şi 2016 Ciocmărean I. în cadrul unor comisii
Realizarea în Structura ,,Speranţa” Ciocmărean V. metodice, presa locala,
şcoală/grădiniţă a Zalău televiziunile locale şi în
unui colţ tematic: 2. Grădiniţa cu P.N. şcoală
,,Învaţă să întinzi o Nr. 8 Zalău
mână”

F. EVALUARE-CALITATE:
Evaluare internă: Realizarea unor albume/prezentări PPT/unui colţ tematic, ce au
legătură cu tema proiectului.
Evaluare externă: Mediatizarea proiectului în reviste de specialitate/presa locală/televiziuni
locale.
Premii /diplome).
Procesul de evaluare să permită feed-back-ul pentru acţiunile viitoare şi să asigure
succesul acestora.
G. MONITORIZAREA PROIECTULUI:
 statistici cu numărul participanţilor la fiecare activitate;
 chestionare şi interviuri adresate persoanelor implicate;
 observaţii de la cadrele didactice din afara proiectului care predau la
clasele/grupele din care fac parte beneficiarii proiectului;
 trecerea în revistă a rezultatelor concursului – premierea câştigătorilor.
În final, coordonatorii vor prezenta raportul de evaluare finală în care se va arăta că în
urma activităţilor desfăşurate s-a redus numărul elevilor/preşcolarilor care nu cunosc elemente
esenţiale de igienă personală şi nu au un comportament corespunzător societăţii.
H. REZULTATE:
 Cantitative
* reducerea cu numărului elevilor/preşcolarilor care nu cunosc elemente
esenţiale de igienă personală;
* număr de desene/pliante selectate pentru mediatizare: 30;
* număr de comunicări tematice: 10.
* participanţi: 150 elevi şi preşcolari
 Calitative:
* îmbunătăţirea condiţiilor de igienă;
* îmbunătăţirea sănătăţii elevilor;
* creşterea randamentului şcolar.
a) instrumente:
- chestionare
- jurnal
- statistici
- interviuri
b) indicatori de performanţă:
 - grad de informare al elevilor: 85%
- grad de asimilare a informaţiilor: 80%
- număr participanţi: 150 elevi şi preşcolari
c) standarde de performanţă:
- cunoaşterea riscurilor asupra sănătăţii din cauza unei igiene necorespunzătoare;
- identificarea riscurilor aduse de folosirea unor obiecte necorespunzătoare
igienei corporale;
- exprimarea unor opinii antidiscriminare-antiincluziune ;

I. DISEMINAREA PROIECTULUI:
În cadrul: -unor expoziţii cu pliante, afişe;
-comisiilor metodice şi cercurilor pedagogice;
-reviste de specialitate;
-televiziuni locale;
-jurnale de activitate;
-statistici;

J. IMPACTUL PROIECTULUI:
85% dintre elevii aparţinând grupului ţintă sunt convinşi de importanţa acordării
primului ajutor, de importanţa igienei pentru sănătate, de importanţa comuniunii în societate.

K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Această activitate din cadrul întregului proiect se desfășoară în cadrul unităţii noastre
cât şi la Crucea Roşie Sălaj, fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci
fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Implică
stabilirea unui echilibru între creșterea numărului de prieteni în rândul elevilor şi găsirea de
resurse alternative în ceea ce priveşte sănătatea şi igiena..

L. BUGETUL PROIECTULUI:
Surse de finanţare: fonduri proprii cu spijinul instituţiilor implicate

M. PARTENERI:
Crucea Roşie Sălaj - Dir. Filip Alexandra Lorena
Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău - Dir. Prof. Pop-Ignat Bianca

N. ANEXE:
Protocol de colaborare
 PROIECT EDUCAȚIONAL JUDEȚEAN
,, MĂNÂNC SĂNĂTOS, CRESC FRUMOS,
MĂ DEZVOLT ARMONIOS ”
CAEJ 2016

PROF. PSIHOPEDAGOG, POP IULIA EMANUELA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ȘIMLEU
SILVANIEI, STRUCTURA ,,SPERANȚA,, ZALĂU

„Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat

 pe care natura ştie să îl facă”

Michel de Montaigne

An Școlar: 2015-2016

 DOMENIUL ȘI TIPUL DE EDUCAŢIE ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ

Educaţie pentru sănătate, educaţie moral – civică
 TIPUL DE PROIECT
Proiect educațional judeţean
APLICANTUL
COORDONATE DE CONTACT
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ „SIMLEU
SILVANIEI”, STRUCTURA „SPERANȚA”, ZALĂU / telefon: 0260.678.241
email: centrulşcolar_şimleu@yahoo.com
adresa: strada Crisan, Nr.4, localitatea Zalãu, judeţul Sălaj
RESPONSABIL
DIRECTOR: Prof. Chezan Antonela Angela
COORDONATORI
Prof. psihopedagog: POP IULIA EMANUELA
Prof. psihopedagog: ȚURCAȘ CRISTINA- LAURA
Prof. psihopedagog: BANCEA MELINA
Prof. psihopedagog: PAPP EMOKE
Prof. educator: IEPURE ALEXANDRA
Prof. religie: CIOCMĂREAN IOAN
ECHIPA DE PROIECT
Prof. psihopedagog – Petrice Viorela
Prof. psihopedagog – Zaha Camelia
Prof. educator - Pop Alina
Prof. educator – Silaghi Ioana
Prof.educator - Pavel Maria
Prof. educator – Timoc Rusandra
Prof. educație fizică și sport – Faur Mariana
EXPERIENŢA ÎN DOMENIUL PROIECTULUI
Atât coordonatorii cât și echipa de implementare, au acumulat experienţă elaborând şi
participând la diverse proiecte şi parteneriate la nivel de școală, județean, interjudețean,
național și internațional:
- „Solidari pentru o lume mai bună”, în parteneriat cu ISJ Sălaj, Șc. Gimn. M Eminescu,
Zalău; Liceul de artă Ioan Sima, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj; Asociația Prader
Willi, Zalău; Agenția pentru protecția mediului Sălaj; Sălăjeanul; Magazin Sălăjean;
- „Biserica locaş de închinare”, Concurs Național în parteneriat cu ISJ Sălaj, Episcopia
Sălajului;
- „Prieteni la distanță”, proiect de parteneriat educațional, Şcoala Gimn. CRDEII, Cluj-
Napoca;
- „Micii artiști”, proiect educațional regional, în parteneriat cu Şcoala Gimn. CRDEII,
Cluj-Napoca;
- „Siguranța copilului, prioritate pentru toți”, în parteneriat cu Inspectoratul Județean de
Poliție Sălaj și Servicii Rutiere, și Gradinița cu program normal Nr. 8 Zalău;
- „Biblioteca – treaptă spre reușită”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană I. S.
BĂDESCU
- „Sportul contra droguri”, în parteneriat cu Asociația de luptă anti-drog, Direcția
Generală Educație și învățare pe tot parcursul vieții;
- „Mănanc sănătos, cresc frumos, mă dezvolt armonios”, în parteneriat cu Școala
Postliceală Sanitară, Zalău, Şcoala Generală „Iuliu Maniu”, Zalău; Medicul unităţii de
învăţământ „Iulia Maniu”; Şcoala Specială Gimnazială „Transilavia” Cluj; Centrul Școlar
pentru Educație Inclusivă Satu Mare, Brutăria Sandana; Asociaţia PRADER-WILLI;
Biblioteca judeţeană I.S. BĂDESCU, Sălaj, Catedrala Episcopiei Sălajului, Biserica Sfânta
Vineri;
CONTEXT
ARGUMENTAREA PROIECTULUI PROPUS
Sănătatea este mai bună decât toate, iar pentru a ne bucura de ea trebuie să avem un stil de
viaţă sănătos, un stil care să implice igienă, alimentaţie corectă, miscare, odihnă. Formarea
deprinderilor igienice începe din familie şi este continuată şi completată în grădiniţă şi şcoală.
Dobândirea bunurilor obiceiuri trebuie să fie zilnică şi să antreneze deprinderi corecte. De
aceea, educaţia pentru sănătate ocupă un rol important printre activiţăţile desfăşurate la
şcoală.
În acest sens, profesorilor le revine rolul de a transmite copiilor cunoştinţe despre sănătate
şi de a contribui la formarea deprinderilor de viaţă sănătoasă, adecvate vârstei la care se afla,
stadiului de dezvoltare psihologică şi cerinţelor vieţii sociale. Pe măsură ce aceste deprinderi
se formează prin diferite metode şi mijloace educative, devin repere de viaţă sănătoasă şi
elemente primare de bună educaţie.
DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOP - Proiectul are ca scop formarea unui stil de viată sănătos, utilizând în viaţa de zi cu zi
o alimentaţie corectă. Promovarea în rândul elevilor a unor atitudini pozitive faţă de un stil de
viată sănătos, responsabilitatea pentru acţiunile proprii, formarea unor priceperi şi deprinderi
în vederea menţinerii sănătăţii, printr-o alimentaţie corectă, desfăşurând activităţi educative
în parteneriat cu diferite instituţii.
OBIECTIVE
- Formarea unor priceperi şi deprinderi de igienă personală şi a alimentaţiei;
- Formarea unor atitudini de acceptare şi respect faţă de persoanele cu dizabilităţi prin
desfăşurarea unor activităţi comune;
- Conştientizarea importanţei postului religios, ca hrană spirituală a sufletului;
- Îmbogăţirea cunoştinţelor cu privire la varietatea alimentelor, în scopul dobândirii unui
stil de viaţă sănătos;
- Descoperirea mediului si a modului în care se prepară diverse alimente;
GRUP ŢINTĂ
- Copiii cu dizabilităţi cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Structura
“SPERANȚA”, judeţul Sălaj.
- Copiii cu dizabilităţi cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, judeţul Satu -
Mare.
- Cadrele didactice din unităţile şcolare implicate în proiect.
- Părinţii / aparținătorii legali ai elevilor.
- Membrii comunităţii locale.
- Instituţiile locale partenere.
- Populaţia municipiului Zalău (prin mediatizarea activităţilor proiectului)
DURATA
Noiembrie 2015 – Iunie 2016. Cu posibilitatea prelungirii acestei colaborări, dacă părţile
implicate doresc acest lucru.
CONŢINUTUL PROIECTULUI
1. Tema activităţii: “CU SĂPUN MĂ SPĂL!”
Luna: noiembrie (săptămâna educației globale)
Obiective:
- Formarea unor abilităţi igienico-sanitare necesare asigurării unui trai sănătos într-un
mediu sănătos.
- Formarea unor atitudini pozitive faţă de menţinerea igienei personale.
Descrierea activităţii: Activitatea se desfășoară în parteneriat cu Școala Postliceală Sanitară,
Zalău. Elevi voluntari însoțiți de profesor se vor deplasa la C.S.E.I. SPERANȚA, Zalău,
pentru a demonstra elevilor printr-un filmuleț educativ și metode practice, modul de păstrare a
igienei personale.
Elevii vor primi săpun pentru a-și întreține igiena.
Metode: conversaţia, demonstraţia, exemplul, explicaţia, expunerea, ascultarea activă
Mijloace: foi de flipchart, calculatorul, fişe de lucru, video proiector,etc
Evaluarea activitãţii: sãpun de buzunar, poze, feedback-ul
2. Tema activităţii:” BISERICA, HRANĂ PENTRU SUFLET!”
Luna: decembrie
Obiective:
- Familiarizarea copiilor cu Sãrbãtoarea Naşterii Domnului
- Informarea elevilor despre rolul şi importanţa consumãrii alimentelor de post.
Descrierea activităţii: Activitatea ”Biserica, hrană pentru suflet” se desfășoară prin
intermediul unei vizite de către cadrele didactice de la C.Ș.E.I.Șimleu-Silvaniei alături de
grupul de copii, părinții/ aparținătorii acestora, la Catedrala Sfânta Vineri din localitatea
Zalău, unde preotul paroh va prezenta semnificația Nașterii Domnului și importanța Postului.
Metode: conversaţia euristică, exemplul, explicaţia, expunerea, ascultarea activă
Evaluarea activității: portofoliu cu poze din cadrul activității
3. Tema activităţii: “FRUCTE, MORCOVI, VITAMINE”
Luna activităţii: februarie
Obiective:
- Familiarizarea, manipularea şi identificarea fructelor.
- Formarea deprinderii de a spăla, curăţa fructele şi de a utiliza corect tacâmurile şi vesela.
- Conştientizarea importanţei consumului de legume şi fructe proaspete, ca sursã de vitamine
pentru organism.
Descrierea activităţii: În cadrul activității, cadrele didactice alături de elevii participanţi, vor
remarca importanța consumului fructelor și a legumelor în anotimpul rece, ca sursã de
vitamine şi energie pentru corp. Copiii vor manipula, numi şi descrie fructele și legumele, îşi
vor însuşi deprinderi și cunoștințe de spălare și curăţare.
Materiale: fructe, tacâmuri, veselă, material pentru demonstrarea modului de preparare,
storcãtor de fructe.
Evaluarea activității: salatã de fructe şi fresh-uri pentru fiecare elev, feedback-ul elevilor,
portofoliu cu poze din cadrul activității
4.Tema activităţii: “MICII BRUTARI”
Luna activităţii: martie
Obiective:
- Familiarizarea copiilor cu procesul tehnologic de obținere a produselor de panificație.
- Formarea deprinderii de a prepara aluat, de a modela produsul de patiserie dorit, de a-l
decora cu ingredientele dorite.
- Respectarea regulilor de securitate, protecție şi de deplasare în grup.
Descrierea activităţii: În cadrul activității ”Micii brutari”, cadrele didactice alături de grupul
de elevi, părinții/ aparținătorii acestora, vor vizita brutăria ”Sandana” din localitatea Zalău,
unde vor putea observa transformarea făinii în cocă cu ajutorul malaxoarelor, tăierea
aluatului, modelarea acestuia pentru a obține pâini de diferite mărimi, covrigi, cornuri,
brânzoici etc. Cu această ocazie copii vor primii și ei aluat și își va face fiecare propria pâine
cu semințe. La finalul activităţii , elevii vor dobândi cunoștințe despre procesul de fabricare a
pâinii (grâu, făină, pâine) cât și deprinderi necesare realizării unor produse alimentare simple.
Materiale: bonete de cap, halate de unica folosinţã, aluat, semințe
Evaluarea activității: produse de panificaţie, portofoliu cu poze din cadrul activității,
feedback-ul elevilor.
5.Tema activităţii: “SĂNĂTATE PRIN MIŞCARE”
Luna activităţii: aprilie (școala altfel)
Obiective:
- Stimularea autocunoaşterii, cunoaşterii celorlalţi.
- Stimularea şi dezvoltarea capacităţilor psiho-individuale în vederea adaptării la mediu.
- Stimularea exprimării libere prin intermediul muzicii şi mişcării.
- Formarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi practic-aplicative.
Descrierea activităţii: Cadrele didactice alături de grupul de copii, părinții/ aparținătorii
acestora vor vizita Centrul NORO din localitatea Zalău, unde vor putea cunoaşte, socializa şi
comunica cu alţi elevi cu dizabilitate. De asemenea împreunã cu terapeuţii de la acest centru,
vor realiza actitivăţi de relaxare prin muzică şi dans şi activităţi de art-terapie.
Materiale: cântece, muzică, instrumente muzicale, tabla interactivă, pensule, acuarele
tempera.
Evaluarea activității: portofoliu cu poze din cadrul activității
6. Tema activităţii: ,,DINŢI SĂNĂTOŞI, PENTRU UN ZÂMBET FRUMOS”
Luna: mai
Obiective:
- Conştientizarea importanţei igienei orale în rândul copiilor.
- Identificarea obiectelor ce se folosesc pentru igiena dentară.
- Executarea după model gestul corect de spălare pe dinţi.
Conţinut informativ: Activitatea se desfăşoară în parteneriat cu Medicul dentist . Acesta le
va transmite copiilor câteva noţiuni şi cunoştinţe privind igiena dentară cât şi modul în care
trebuie să se spele corect pe dinţi. Întâlnirea va avea loc în cabinetul dentar de la Şcoala “Iuliu
Maniu”, Zalău.
Materiale: instrumentele medicale din dotarea cabinetului
Metode: explicaţia, demostraţia, conversaţia.
Evaluarea activităţii: Întocmirea unui album foto în care să se prezinte momente din
activitatea realizată în vederea atingerii obiectivelor propuse şi fişe de lucru.
7. Tema activităţii: - CARTEA MEA –“SĂNĂTATEA ÎN BUCATE”
Luna activităţii: iunie
Obiective:
- Identificarea fructelor şi legumelor ca sursã sãnãtoasã de energie ;
- Sortarea şi gruparea legumelor şi fructelor după criterii date;
- Elaborarea cãrticelei “Sãnãtatea în bucate” ca material educative ;
- Expunerea cărţii la bibliotecă;
Descrierea activităţii:
În cadrul acestei activităţi, se vor viziona filmuleţe educative pe tema “alimentaţia sănătoasă”
şi se vor confecţiona materiale educative, prin intermediul unor ateliere de lucru. Se vizează
confecţionarea unei Cãrticele interactive cu şi despre fructe şi legume, având ca şi sarcini:
sortarea, gruparea, organizarea pe categorii a acestor alimentelor. Cartea va conţine
capitolele: Ciorbiţa sãnãtoasã, Borcanul cu compot, Murãtura preferatã
 Metode: conversaţia, exemplul, demonstraţia.
Mijloace: material audio-vizual, mulaje şi imagini legume/fructe, laminator, foarfecã,
creioane colorate, scai, imprimantã, cărticica;
Evaluarea activităţii: Cãrticicã aplicativã, participarea şi implicarea elevilor, feedback-ul
participanţilor.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
NR. COORDONATORI
CR ACTIVITATEA GRUP ŢINTĂ TERMEN RESPONSABILI REZULTATE OBS.
T
1. Elevii implicați Melina Bancea Formarea unor atitudini Parteneriat cu
“Cu săpun mă în proiect și Noiembrie responsabile faţă de igiena Școala
spăl!” partenerii. (Săptămâna proprie. Postliceală
Educaţiei Sanitară, Zalău
Globale)
2. Elevii, părinții, Decembrie Ciocmărean Ioan Conştientizarea importanţei Vizită la
“Biserica hrană
aparținători, postului religios, Biserica
pentru suflet”
tutori legali. ca hrană spirituală “Sfânta Vineri”,
a sufletului Zalău.
3. Elevii implicați Februarie Ciocmărean Ioan Observarea fructelor și a
“Fructe, în proiect și Melina Bancea legumelor. Conștientizarea Sala de clasă
morcovi, partenerii. Papp Emoke importanței unei alimentații Ateliere de lucru
vitamine” Pop Iulia sănătoase.
Iepure Alexandra
Laura Țurcaș
4. Copiii implicați Martie Iepure Alexandra Observarea Vizită la
în proiect și modului Fabrica de
“Micii brutari”
partenerii. de realizare a produselor de pâine
panificație. Sandana,
Zalău.
5. Copiii implicați Aprilie Pop Iulia În parteneriat
“Sănătate prin
în proiect și Destindere, cu Centrul
mişcare”
partenerii. relaxare, NoRo,
socializare Zalău.
6. ,, Dinţi sănătoşi, Copiii implicați Papp Emoke Formare de Vizită la
pentru un în proiect și Mai priceperi Cabinetul
zâmbet frumos” partenerii. și deprinderi stomatologic-
pentru Șoala Gimn.
“Iuliu
 păstrarea Maniu”Zalău.
igienei orale.
7. Cartea mea- Copiii implicați Laura Țurcaș C.S.E.I. Structura
“Sãnãtatea în în proiect și Iunie Cartea “Sãnãtatea în bucate” - “Speranţa” Zalãu
bucate” partenerii. material educativ
EVALUARE – CALITATE
Evaluare internă
- Realizarea de portofolii cu lucrările - produsele finale efectuate de elevi;
- Întocmirea unor albume cu fotografii însoţite de impresii ale copiilor şi ale profesorilor;
Evaluarea externă
- Mediatizarea activităţilor pe site-urile de socializare;
- Feedback oferit din partea colaboratorilor- partenerilor.
MONITORIZAREA PROIECTULUI
Coordonatorul şi echipa de implementare a proiectului au responsabilitatea de a
monitoriza implementarea activtăţilor şi de a oferi sprijin membrilor echipei de implementare.
De asemenea în baza feedback-ului oferit de către cei implicaţi în activităţile proiectului, se va
evalua impactul fiecărei activităţi şi se vor face propuneri privind implementarea în bune
condiţii a tuturor activităţilor incluse în proiect. Evaluarea se va realiza atât la finalul fiecărei
activităţi cât şi la finalul proiectului.
REZULTATE
- Elevii au luat la cunoştinţă importanţa menţinerii alimentaţiei sănătoase, în scopul formării
unui stil de viată sănătos.
- Toţi cei implicaţi în proiect vor dobândi unele informaţii cu privire la problemele cu care se
confruntă copiii cu dizabilităţi;
- Formarea atitudinii de acceptare şi respect faţă de persoanele cu dizabilităţi;
- 80% din beneficiarii direcţi ai proiectului vor dobândi informații cu privire la păstrarea
sănătății şi îşi vor dezvolta abilităţile de comunicare.
- Elevii vor dobândi priceperi și deprinderi cu privire la igiena personală și igiena
alimentației.
- Se vor efectua 4 vizite în comunitate a elevilor beneficiari.
- “ Cartea mea –Sãnãtatea în bucate ”, va fi distribuită copiilor și partenerilor din proiect.
- Informaţii relevante publicate pe site-ul școlii.
- Articole publicate în Magazin Sălăjean.
DISEMINAREA PROIECTULUI
 Informaţiile referitoare la proiect şi la activităţile desfăşurate în cadrul acestuia vor fi
mediatizate prin intermediul mass-media, „Magazin Sălăjean” şi pe site-ul şcolii. Proiectul ca
exemplu de bune practici, va fi prezentat pentru popularizare în cadrul comisiilor metodice și
a cercului pedagogic.
În măsura posibilităţilor se vor realiza şi unele materiale de promovare a proiectului.
(anunţuri, afişe)
Diseminarea se va realiza și prin crearea unui panou cu fotografii de la activităţi, pentru
realizarea unui raport final.
IMPACTUL PROIECTULUI
- reprezintă o oportunitate de învăţare care se concretizează prin implicarea activă a elevilor;
- participarea elevilor cu mintea, inima şi mâinile în acest demers, reprezintă o experienţă de
natură să-i facă conştienţi faţă de problemele de sănătate şi de a deveni activi, implicaţi şi
responsabili;
- încurajează iniţiativa şi creativitatea;
- comunitatea şcolară va deveni mai unită prin realizarea acestui proiect, care presupune
colaborarea membrilor ei și acceptarea necondiționată a elevilor cu deficiențe;
- conştientizarea elevilor, părinţilor şi cadrelor didcatice privind efectele benefice ale unui stil
de viață sănătos;
- proiectul oferă grupului ţintă şansa modificării mentalităţii şi a consolidării cunoştinţelor
referitoare la o alimentaţie sănătoasă.
În urma derulării proiectului, copiii vor învăţa mai multe lucruri despre păstrarea sănătăţii prin
formarea unei atitudini pozitive faţă de hrana sănătoasă;
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Activitățile au fost concepute astfel încât să cuprindă un număr cât mai mare de elevi,
pliindu-se pe necesitățile psiho-individuale ale fiecărui beneficiar. De asemenea ele sunt
realiste, pot avea finalitate și nu necesită costuri financiare majore din partea celor implicați
în proiect.
În urma derulării proiectului copiii, vor putea aplica cele învățate în situații din viața
cotidiană.
BUGETUL PROIECTULUI
Proiectul nu presupune costuri din partea școlii, costurile activităților fiind suportate de
către coordonatori, echipa de implementare și parteneri.
PARTENERI
- Liceul Tehnologic ,, LIVIU REBREANU,, HIDA, Strada Mihai Eminescu, nr 7,
reprezentată prin director CLIŢAN LUCIA-ELUŢA, și profesor: POP MIHAELA
- Şcoala Generală „Iuliu Maniu”, B-dul Mihai Viteazu, nr 35, Zalău, reprezentată prin
Director, Prof. CIUPE CARMEN și doctor, medic stomatolog: HERTA SIMONA
- Şcoala Generală „Corneliu Coposu”, strada Simion Bărnuțiu, nr 75, Zalău,
reprezentată prin Director Prof. BANCEA GHEORGHE, și prof. LOBOȘ SIMONA
IOANA, prof. COZMA IOANA, prof. BOITA FLAVIA
- Şcoala G imnaziala “Gheorghe Șincai”, NR 81 /A localitatea Bobota, județul Sălaj,
reprezentată prin Director Prof. FER LIVIA, și prof. TALOȘ DIANA
- Şcoala G imnaziala “NR. 1”, Localitatea Românași, Strada Principală Nr. 50,
localitatea Românaşi județul Sălaj, reprezentată de Director Prof. Covaciu Sabin și prof.
COTOI ROXANA
- Școala Postliceală Sanitară, Zalău, reprezentată prin Director Prof. BÎRJAC CRISTINA și
prof. PAYER MARTA.
- Grădinița cu P.P. “Dumbrava Minunată”, str. Viitorului, nr 3, Zalău, reprezentată prin
Director: BRUMAR SIMONA și prof. POP ANCUȚA, prof. ONICA MIHAELA
- Brutăria Sandana, zalău Director: ȘAMȘODAN COSMIN
- Asociaţia PRADER-WILLI, Str. 22 Decembrie 1989, Nr. 9 reprezentată prin Director:
DORICA DAN și psihopedagog DARKO EMESE.
- Catedrala Episcopiei Sălajului, Biserica Sfânta Vineri, reprezentată prin preot IOAN
GHIURCO, și prof.CIOCMĂREAN IOAN
 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV

PROF. ȚURCAŞ CRISTINA-LAURA

CSEI SIMLEU SILVANIEI, STRUCTURA “SPERANTA” ZALAU

A.

DENUMIREA PROIECTULUI
a.Titlul: ”ÎMPREUNĂ, PENTRU VIITOR!”
b. Domeniul și tipul de educație în care se încadrează: Educație pentru drepturile
omului –Promovarea egalității de șanse
 c. Tipul de proiect: local, cu participare interjudeţeanã.

B. APLICANTUL
Coordonate de contact:
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ROMÂNAŞI
telefon: 0260 - 624115
email: scoalaromanasi@yahoo.com
adresa: strada Principală, Nr.50, localitatea Zalău, județul Sălaj
Responsabil:
Prof. Covaciu Sabin- Director - Gimnazialã Nr.1 Românaşi
Coordonator:
Cotoi Roxana-Teodora : profesor Şcoala Gimnazialã Nr.1 Românaşi
Ţurcaş Cristina-Laura : profesor psihopedagog C.S.E.I. Simleu-Silvaniei, Structura
“Speranţa” Zalãu
Echipa de proiect:
Pop Alina – profesor Şcoala Gimnazialã Nr.1 Românaşi
Lazea Lucia – profesor pentru învăţământul primar- Şcoala Gimnazialã Nr.1 Românaşi
Zaha Camelia- profesor psihopedagog- C.S.E.I. Simleu-Silvaniei, Structura “Speranţa” Zalãu
Mureşan Eleonora- profesor educator: C.S.E.I. Simleu-Silvaniei, Structura “Speranţa” Zalãu

C. CONTEXT
• Argumentarea proiectului propus
Prezentul proiect a luat naştere datoritã interesului ridicat manifestat de cãtre
cadrele didactice , asupra elevilor cu cerinţe educative speciale din şcoala noastrã. S-a
constatat astfel, faptul cã tot mai mulţi elevi din şcoala de masã prezintã o lipsã de motivaţie
pentru învãţare, un randament inegal, diverse tulburãri de conduitã şi de comportament, lipsa
organizãrii, dificultãţi specifice de învãţare, socializare deficitãrã, atenţie nesusţinutã sau
hiperactivitate.
Feedback-ul şi observaţiile cadrelor didactice care au lucrat cu eleviii cu C.E.S.
constituie punctul de pornire în identificarea nevoilor acestor elevi, considerând cã este
necesarã derularea de proiecte centrate pe elev , având ca finalitate schimbarea de
mentalitate asupra persoanelor cu dizabilitãţi şi facilitarea integrãrii acestora în comunitate.
Este necesar sã identificãm corect nevoile atât la nivelul elevilor cât şi a cadrelor
didactice în vederea asigurãrii unui climat instructiv-educativ favorabil dezvoltãrii şi integrãrii
socio-profesionale a acestor elevi.
De asemenea, copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor şi colegilor, fiind
necesar să primească în activitatea şcolară conţinuturi şi sarcini simplificate, motiv
pentru care, prin acest proiect , dorim sã facem parte din viata acestor copii iar prin
activitãţile derulate în cadrul proiectului, sã reusim sã creãm un climat afectiv, confortabil
prin organizarea unor activităţi de grup care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea
interpersonală :jocuri, excursii, activităţi extraşcolare, muncã de
echipă.

D. DESCRIEREA PROIECTULUI

 Scopul

Integrarea eficientã în mediul şcolar şi social a

elevilor cu C.E.S. din şcoala de masã, prin reducerea
marginalizãrii, schimbarea mentalitãţii şi atitudinii celor din jur, desfãşurarea unor activitãţi
socio-educative comune, alãturi de elevii cu dizabilitãţi ai C.S.E.I Şimleu-Silvaniei, Structura
“Speranţa” Zalãu.

 Obiective
 Reducerea marginalizãrii elevilor cu C.E.S. din şcoala de masã prin dezvoltarea în
rândul colegilor şi a cadrelor didactice a unor atitudini pozitive, de acceptare și
toleranță
 Stabilirea unor raporturi afective pozitive între elevii proveniţi de la şcoala de masă şi
cei din învăţământul special, prin formarea unui “grup de suport” la nivelul celor
douã şcoli
 Facilitarea transferului de experienţã personalã în cadrul grupului, având ca scop
autocunoaşterea şi dezvoltarea personalã a elevului cu cerinţe speciale
 Includerea în mod direct a elevilor cu C.E.S în comunitatea localã prin activitãţi
cultural-artistice organizate în parteneriat cu elevii C.S.E.I Şimleu-Silvaniei.

Grup tintă
  Elevii de la Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Șimleu Silvaniei – Structura
”Speranța” Zalău – clasa a II-a A, a IV-a,
a V-a.
 Elevi cu CES integraţi în învăţământul de
masă- Școala Gimnazialã Nr. 1
Românași
clasele V-VIII
 Elevi voluntari de la Școala Gimnazialã
Nr. 1 Românași
 Cadrele didactice din unitãţile școlare
 Părinți
 Comunitatea locală

 Durata
Proiectul se desfãşoarã pe perioada anului şcolar 2014-2015, cu posibilitatea de prelungire.
 Conținutul proiectului
1. Tema activităţii: “Deschiderea proiectului”
Data: noiembrie 2014
Obiective:
- Promovarea proiectului la nivelul unitãţilor şcolare implicate.
- Trasarea de sarcini şi atribuţii fiecãrui membru al echipei de implementare.
Descrierea activitãţii:
Activitatea iniţialã se va desfãşura sub forma unor şedinţe organizatorice cu
scopul promovãrii proiectului şi familiarizarea elevilor cu activitãţile din proiect prin
susţinerea de referate şi prezentãri powerpoint.

2. Tema activităţii: “Împreunã de Crãciun!”

Data: decembrie 2014
Obiective:
- Creşterea motivaţiei pentru învãţare prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţã
la grup.
- Formarea şi dezvoltarea şi antrenarea unor abilitãţi manuale şi a unor deprinderi
practic aplicative.
Descrierea activitãţii:
 În aceastã întâlnire, elevii vor realiza împreunã, ornamente specific şi vor
împodobi bradul de Crãciun sub coordonarea profesorilor.

3. Tema activităţii: “Dorinţele mele în noul an”

Data: ianuarie 2015
Obiective:
- Dezvoltarea proceselor de autocunoastere şi dezvoltare personalã prin activitãţi
individuale de interiorizare şi procesare a propriilor sentimente, gânduri, aspiraţii.
- Elaborarea de cãtre elevi a unei liste proprii de vise şi dorinţe pentru noul an.
Descrierea activitãţii:
In aceastã activitate, elevii îşi expun dorinţele personale pentru noul an sub forma unei
liste, elaborate cu ajutorul profesorului. Vor rãspunde individual la întrebãrile:”ce aş
dori sã schimb la mine şi la cei din jur? Ce îmî doresc în noul an?”

4. Tema activităţii: “Obiceiuri de Dragobete”

Data: februarie 2015
Obiective:
- Familiarizarea elevilor cu obiceiurile şi simbolistica zilei de Dragobete.
- Realizarea de colage simbolice pe tema prezentatã .
Descrierea activitãţii:
Prezentare în format powerpoint a obiceiurilor specifice sãrbãtorii zilei de Dragobete.
Discuţii de grup pe tema ”Dragobetele/ Ziua îndrãgostiţilor”: legende, poveşti,
obiceiuri strãvechi.
(planşe si fişe de activitate, poster cu informaţii reprezentative)

5. Tema activităţii: “Cu drag primeşte un mãrţişor!”

Data: martie 2015
Obiective:
- Formarea unor abilitãţi manuale şi deprinderi practic- aplicative prin realizarea de
mãrţişoare hand-made.
- Promovarea unei atitudini pozitive despre elevii cu C.E.S. în cadrul celor douã
unitãţi şcolare prin împãrţirea mãrţişoarelor realizate de aceştia.
Descrierea activitãţii:
 Realizarea de cãtre elevi a unor mãrţişoare personalizate şi oferirea acestora
drept cadou colegilor şi cadrelor didactice din şcoala de masã.

6. Tema activităţii: “Decoreazã şi picteazã!”

Data: aprilie 2015
Obiective:
- Decorarea şi pictarea ouãlor cu simbolisticã creştinã, cu ocazia sãrbãtorii Pascale.
- Crearea unei atmosfere de sãrbãtoare prin promovarea tradiţiilor creştine.
Descrierea activitãţii:
Activitate de grup prin care elevii picteazã şi decoreazã ouã, cu ocazia sãrbãtorii
Pascale.

7. Tema activităţii: “Lecţia de istorie”

Data: mai 2015
Obiective:
- Dezvoltarea şi cultivarea simţului patriotic şi estetic prin activitãţi de
culturalizare- vizitarea Muzeului de Istorie Judeţean
- Dobândirea cunoştinţelor de istorie şi îmbogăţirea vocabularului cu noţiuni de
istoria artei.
Descrierea activitãţii:
Activitate de socializare şi culturalizare prin vizita la Muzeului de Istorie şi Arta Zalãu
şi Galeria de Arta “Ioan Sima”Zalãu.

8. Tema activităţii: “Ne-am jucat şi-am învãţat, în vacanţã am plecat!!!”

Data: iunie 2015
Obiective:
- Stimularea şi dezvoltarea capacităţilor psiho-individuale în vederea adaptării la
mediu
- Stimularea exprimării libere prin intermediul jocului
Descrierea activitãţii:
Elevii beneficiari ai proiectului vor avea ocazia să-și formeze și exerseze abilitățile de
comunicare și relaționare socială, să se relaxeze, să se exprime prin diferite activități
ludoterapeutice și ergoterapie (jocuri specifice copilãriei, desene pe asphalt, lansarea
de “baloane plutitoare”).
 E.CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. Activitatea Descrierea Termen Locul Grup ţintã Coordonat Rezultate
Crt activitãţii desfăşurării oriRespons
abili
1. Deschiderea -susţinere de Noiembrie Şcoala Elevii Cotoi Schițarea
proiectului: referate şi 2014 Gimnazialã claselor Roxana atribuțiilor
“Împreunã, prezentãri Nr.1 V-VIII fiecărui
pentru powerpoint Românaşi Menbrii membru şi
viitor!” -familiarizarea CSEI echipei de Ţurcaş activitãţile
elevilor cu Şimleu proiect Laura ce
activitãţile din Silvaniei- Elevii urmeazã a
proiect. Structura claselor a fi
„Speranţa” II-a , a IV- realizate.
Zalãu a, a V-a.
2. “Împreunã Realizarea de Decembri Strutura -elevi cu Socializar
de ornamente şi e 2014 “Speranţa” C.E.S- Echipa de ea în
Crãciun!” împodobirea Zalãu ŞcoalaGi proiect contextul
bradului de mnazialã întâlnirii
Crãciun Şcoala Nr.1 şi
Gimnazialã Românaşi realizarea
Nr.1 Voluntari de
Românaşi - elevii ornamente
claselor a pentru
II-a , a IV- împodobi-
a, a V-a rea
din bradului
Strutura
“Speranţa
” Zalãu
3. “Dorinţele Elevii îşi expun Ianuarie Şcoala Elevii Cotoi Elaborarea
mele în noul dorinţele 2015 Gimnazialã claselor Roxana de cãtre
an” personale Nr.1 V-VIII elevi a
pentru noul an Românaşi unei liste
sub forma unei CSEI elevii Ţurcaş personale
liste, elaborate Şimleu claselor a Laura de dorinţe
cu ajutorul Silvaniei- II-a , a IV- şi aşteptãri
profesorului. Structura a, a V-a. pentru
„Speranţa” noul an.
Zalãu
4. “Obiceiuri Prezentare in Februarie Şcoala Elevii Cotoi Colaje din
de format ppt a 2015 Gimnazialã claselor Roxana reviste cu
Dragobete” obiceiurilor Nr.1 V-VIII tema
specifice Românaşi elevii Ţurcaş prezentatã
sãrbãtorii. claselor a Laura
CSEI II-a , a IV-
Şimleu a, a V-a.
Silvaniei-
Structura
„Speranţa”
Zalãu
5. “Cu drag -realizarea de Martie Şcoala Elevii Cotoi Mãrţişoare
primeşte un cãtre elevi a 2015 Gimnazialã claselor Roxana personali-
mãrţişor!” unor mãrţişoare Nr.1 V-VIII Echipa de zate de
personalizate şi Românaşi Elevii proiect elevi.
oferirea CSEI claselor a Ţurcaş
acestora drept Şimleu II-a , a IV- Laura
cadou colegilor. Silvaniei- a, a V-a.
Structura
„Speranţa”
Zalãu
6. “Decoreazã Activitate de Aprilie Şcoala Elevii Cotoi Interacți-
şi picteazã!” grup prin care 2015 Gimnazialã claselor Roxana une
elevii picteazã Nr.1 V-VIII Echipa de socială
şi decoreazã Românaşi Elevii proiect îmbunăţitã
ouã, cu ocazia CSEI claselor a Ţurcaş Ouã
sãrbãtorii Şimleu II-a , a IV- Laura pictate şi
Pascale. Silvaniei- a, a V-a. decorate.
Structura
„Speranţa”
Zalãu
7. “Lecţia de Vizitã la Mai Şcoala 10 elevi 30 de
istorie” Muzeului de 2015 Gimnazialã cu C.E.S- Cotoi elevi vor
Istorie si Arta Nr.1 ŞcoalaGi Roxana dobândi
Zalãu şi Galeria Românaşi mnazialã Echipa de cunoştinţe
de Arta “Ioan CSEI Nr.1 proiect noi în
Sima”Zalãu. Şimleu Românaşi domeniul
Silvaniei- - elevii istoriei.
Structura claselor a Ţurcaş
„Speranţa” II-a , a IV- Laura
Zalãu a, a V-a
din
Strutura
“Speranţa
” Zalãu
8. “Ne-am -jocuri specifice Iunie Şcoala Cotoi Elevii îşi
jucat şi-am copilãriei 2015 Gimnazialã Roxana vor forma
învãţat, în -desene pe Nr.1 Toţi elevii Echipa de şi exersa
vacanţã am asfalt Românaşi implicaţi proiect abilitãţile
plecat!!!” - lansarea de CSEI în proiect Ţurcaş de
“baloane Şimleu Laura comunica-
plutitoare” Silvaniei- re şi
Structura relaţionare
„Speranţa” socialã.
Zalãu

F. EVALUARE – CALITATE
Evaluarea internă
Evaluarea se va realiza atât la finalul fiecărei activităţi cât şi la finalul proiectului prin
analiza SWOT, chestionar de evaluare, exemple de bune practici, mese rotunde.
 Coordonatorul proiectului are responsabilitatea de a evalua modalitatea de
implementare a activităţilor şi de a oferi sprijin membrilor echipei de implementare. De
asemenea, în baza feedback-ului oferit de către cei implicaţi în activităţile proiectului, va
evalua impactul fiecărei activităţi şi va face propuneri privind implementarea în bune
condiţii a tuturor activităţilor cuprinse în proiect. Evaluarea se va realiza atât la finalul
fiecărei activităăţi, cât şi la finalul proiectului. Pe parcursul proiectului se vor realiza
fotografii și se va întocmi o agendã a proiectului ce va cuprinde și impresiile celor
implicați.
Evaluarea externă
Evaluarea externă a proiectului va fi realizată prin chestionare de evaluare a proiectului
adresat partenerilor educationali din cadrul proiectului.
G. MONITORIZAREA PROIECTULUI

Monitorizarea proiectului îi revine coordonatorului. Acesta va superviza

îndeaproape modul de implementare a activităților proiectului.
Monitorizarea constă în urmărirea progresului înregistrat în implementarea corectã şi
eficientã a activitãţilor. Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului
de colaborare.
H. REZULTATE
Calitative:
- valorificarea potenţialului creativ al participanţilor;
-cresterea performanţelor școlare ale elevilor cu C.E.S;
- tehnici și metode eficiente de lucru cu copiii cu C.E.S însușite de către cadrele didactice din
școlile de masă;
- dezvoltarea relaţiilor de colaborare între cadrele didactice ale celor douã unitãţi;
- o prezență mai activă a copiilor cu dizabilități în viața comunității;
- îmbunătățirea percepției comunității cu privire la copiii cu dizabilități;
Cantitative:
- creşterea numărului de elevi participanţi la activităţi;
- un jurnal în care vor fi consemnate rezultatele proiectului, impresii ale
participanţilor, materiale de studiu, link-uri etc.;
- 30 felicitări realizate de către elevii beneficiari;
- materiale suport metodic;
- poze relevante de la activitãţile realizate.
 I. DISEMINAREA PROIECTULUI
Proiectul, ca exemplu de bune practici, va fi prezentat pentru popularizare în cadrul
comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice şi a unor seminarii şi conferinţe de profil. În
măsura posibilităţilor se vor realiza unele materiale de promovare a proiectului: jurnalul
proiectului, “cartea de vizită” a proiectului etc. De asemenea, se va realiza și un colaj de
fotografii cu momente cheie surprinse în timpul desfășurării activităților proiectului și un
raport final.
J. IMPACTUL PROIECTULUI
În demararea acestui proiect s-a pornit de la ideea că elevul de azi, orientat spre
acţiuni independente, diversificate, constructive, va avea, ca viitor cetăţean, o dezvoltare
durabilă în care trăsăturile pozitive de caracter se vor oglindi pe deplin.
Comunitatea locală își va îmbunătăți percepția asupra copiilor cu dizabilități, elevii
dinșcolile de masă partenere vor deveni mai toleranți față de semenii lor, vor fi
responsabilizați în cadrul activității de voluntariat.
K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Activitățile cu un puternic caracter pragmatic, realiste și pliate pe trebuințele de
dezvoltare ale copiilor cu dizabilități și pe nevoile aparținătorilor acestora necesită costuri
reduse de implementare existând astfel posibilitatea de a fi derulate și în anii următori în
cadrul unor proiecte educative și / sau parteneriate educaționale, posibilitatea de dezvoltare /
continuare ulterioară a proiectului prin atragerea de noi parteneri, utilizarea materialelor
realizate şi în alte alte proiecte pe diverse teme.
Iar, în urma derulării proiectului, atât copiii cu dizabilități, cât și aparținătorii acestora și
elevii din școlile de masă partenere, vor putea aplica cele învățate în situații cotidiene de viață.
L. BUGETUL PROIECTULUI
După caz,și în funcție de disponibilitatea fiecăruia, coordonatorul și
membrii echipei de proiect pot să contribuie cu anumite sume la organizarea
activităților. Însă activitățile au fost gândite de așa manieră încât costurile cu
implementarea lor să fie minime.

M. PARTENERI
 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ROMÂNAŞI - Director: Prof. Covaciu Sabin
 CENTRUL COLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ŞIMLEU SILVANIEI-
Director: Prof. Chezan Antonela Angela
 MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ ZALĂU - Director Corina Bejinariu
M. ANEXE. Prezentului proiect educativ îi sunt atașate acordurile de parteneriat aferente.