Calitatea în managementul temelor pentru acasă

În cadrul orei de matematică

Unele cadre didactice consideră că avem dreptul a le da

copiilor teme pentru acasă mai dificile decît în clasă , întrucît, după
pă rerea lor, elevii nu se descurcă singuri şi „mă car aşa pă rinţii vă d
ce mai face copilul la şcoală ”. Un lucru absurd!
Pă rintele de cele mai deseori obosit, stresat după o zi de lucru,
nu face altceva decît să ignoreze, sau să se exprime urît în adresa
şcolii. De aici - atitudinea elevului faţă de şcoală , faţă de profesori,
sesizabil în special în treapta gimnazială de învă ţă mînt, cînd
pă rintele tolerează chiar absenţa copilului să u, din cauza
nepregă tirii temelor pentru acasă şi este provocat deseori să
mintă în faţa dirigintelui.
Subiectul dat trebuie abordat şi din perspectiva tipologiei
temelor pentru acasă . În funcţie de obiectivele dominante vizate
de învă ţă tor, temele se pot grupa în categorii, cu note similare, dar
şi cu efecte pozitive sau negative similare. Astfel, se diferenţiază
temele:
 care urmă resc fixarea cunoştinţelor însuşite în cadrul
lecţiei şi care constau în învă ţarea după manual sau după
notiţe;

 focalizate pe dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor a

că ror formare a fost iniţiată în orele de curs;

 centrate pe însuşirea de cunoştinţe noi, care anticipă o

lecţie ce urmează a fi predată sau completează o lecţie deja
abordată ;

 mixte, reunind două sau mai multe dintre scopurile

anterior anunţate.
 Fiecare dintre cele patru categorii reprezintă puncte tari şi
slabe, ameninţă ri ce se cer diminuate sau oportunită ţi care se pot
amplifica sau doar utiliza.
La prima categorie menţionă m primejdia memoră rii
mecanice a informaţiilor, ce se poate diminua prin formarea
deprinderii de a prelucra textele, de a reformula enunţurile, a
construi scheme, a evidenţia legă turi dintre idei, a diferenţia
informaţiile esenţiale de cele auxiliare, a construi exemple după
modelul celor oferite.
Manualele noi oferă această posibilitate prin exerciţii de tip a,
b, c, d, etc. sau exerciţii clasate în aceeaşi rubrică . O altă
oportunitate există prin intermediul auxiliarelor la manualele
date, care vin să completeze cunoştinţele, să optimizeze
priceperile şi deprinderile elevilor la tema dată .
Un moment mai dificil este alegerea acestor auxiliare, care nu
întotdeauna se analizează calitativ de că tre învă ţă tor şi tema
pentru acasă este oferită spontan fă ră a se urmă ri obiectivul
asigură rii retenţiei şi a transferului.
Al doilea tip de teme are o arie restrînsă de utilizare,
constituind apanajul unor discipline ca matematica, limba
maternă sau limbile stră ine, ştiinţele. Constînd de regulă în
transcrierea, completarea sau modificarea unor texte, acest tip de
teme poate induce plictiseala, dacă sunt monotone, iar pentru a
pă stra curiozitatea elevilor şi plă cerea de a le efectua, sarcinile
trebuie să fie variate.
Deci, rolul învă ţă torului este de a asigura coerenţa dintre tipul
temelor pentru acasă la diverse discipline. Or, acest lucru este
absolut posibil învă ţă torului, spre deosebire de profesorii
treptelor gimnaziale, care coordonează toate temele pentru acasă .
Temele care vizează asimilarea de noi informaţii presupun
activită ţi de observare a vieţii animalelor şi plantelor, o omului, a
unor fenomene ale naturii, a formelor de relief. Datele observate
se consemnează în fişe oferite de învă ţă tor, care vor fi utilizate în
derularea lecţiilor.
Ultima categorie de teme are un grad de dificultate ridicat,
solicitînd mai mult independenţa şi originalitatea elevilor. Temele
sunt compuneri, lucră ri plastice sau aparţinînd educaţiei
tehnologice, portofolii şi pot fi efectuate de un singur elev, în cuplu
sau în grup mic (3-6) elevi, solicitînd în ultima situaţie şi
competenţele sociale ale elevilor. În clasele primare, astfel de
teme se recomandă a fi realizate ghidate de învă ţă tor (şi nu de
pă rinţi).
Aceste două tipuri de teme sunt cele mai recomandate, mai
ales în condiţiile cînd oferă programul de meditaţii, avînd un rol
de realizare a temelor pentru acasă . Or, acesta respectă şi
resursele temporale indicate de psihologi: timpul efectiv de lucru,
atît pentru temele orale cît şi pentru cele scrise sau practice, să nu
depă şească a treia parte realizată în timpul orei.O analiză
simplă ne permite să concluzionă m că elevul se află la şcoală cel
puţin o oră şi jumă tate, exact timpul în care poate realiza temele
Timpul liber al elevilor poate fi gestionat de că tre învă ţă tor prin
intermediul unor proiecte educative, să ptă mnale.
Subiectele, la prima vedere banale, orientează şi pregă tesc
elevul pentru viaţa privată , poartă caracter de socializare, toate
acestea generate de interes şi motivaţie.
Problema managementului temelor pentru acasă , fiind prioritară
fiecă rui învă ţă tor/profesor, va aduce calitatea în viaţa şcolară , iar
prin aceasta va asigura societă ţii personalită ţi, apte să se integreze
spontan prin responsabilitate, eficienţă şi siguranţă .
Calitatea în managementul temelor
pentru acasă
În cadrul orei de matematică

Executat prof.Zabrian Stela