Radu Stefana Portofoliu de Evaluare - Curs SDS

Fondul Social European
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6 – Educaţie şi competenţe
Prioritatea de investiții 10.i „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea
accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de
învățare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare”
Obiectivul specific 6.4, 6.6
Titlul proiectului: ADS 2.0 - următorul nivel în educație
Contract POCU/665/6/23/136158
Curriculum A doua șansă – abordări și strategii

program de formare continuă acreditat prin
OME nr. 4618/ 11.08.2021
PORTOFOLIU EVALUARE
CURSANT: Radu Stefana

UNITATEA ȘCOLARĂ: SCOALA GIMNAZIALA Nr.1, BOLINTIN VALE
SERIA 1
GRUPA1
PERIOADA FORMĂRII: 14.01.2022-10.03.2022
DATA EVALUĂRII:10.03.2022
FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (3)
MODULUL I
METODOLOGIA ȘI CURRICULUM ÎN PROGRAMUL “A DOUA ȘANSĂ”
I.1. Programul național ”A doua șansă” – abordări metodologie și legislative

I.2. Curriculum la decizia scolii în programul “A doua șansă”
SARCINA DE LUCRU
Realizați argumentul a două discipline opționale pentru programul A doua șansă
TIPUL OPTIONALULUI: Aprofundare

DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR – TIC–
DENUMIREA: „Prietenul meu, calculatorul”
ARIA CURRICULARĂ: – TEHNOLOGII–
ANUL II A DOUA ŞANSĂ; NR ORE: 60 (2 ore/săptămână)
I. ARGUMENT:
Analizat cu mare atentie, documentul care stabileste ariile curriculare si
obiectele de studiu scoate in evidenta faptul ca « nevoia de a regandi
mijloacele educatiei in contextul societatii bazate pe libertati, pe beneficiul
informatiei pe o scara mare si informatizare, este o necesitate si o prioritate in
acelasi timp pentru scoala noastra » (O. M. 3139/ 19. 01. 1998).
1. Perceptia asupra calculatorului s-a schimbat fundamentul in ultimii ani,
devenind dintr-o entitate fascinanta si complexa, o prezenta tehnica
obisnuita a societatii contemporane, un « personaj » in serialul vietii
cotidiene, un
« instrument» de-a dreptul « casnic » prin extinderea utilitatii lui de la
activitati specializate strict profesionale, la activitati de organizare a
bugetului familial, instruire, comunicare si realizare individuala.
2. Accesul oricarui elev la un calculator ar determina:
▪ cresterea randamentului scolar;
▪ autocunoastera si cunoasterea;
▪ formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii umane;
▪ comunicarea intre tineri;
▪ orientarea profesionala: viitori redactori, reporteri, distribuitori,
manageri, graficieni, operatori PC, etc.;
▪ educarea gustului estetic si a sensibilitatii artistice;
▪ constientizarea responsabilitatii care le revine lor pentru viata de adult.
3. Utilizarea calculatoarelor in procesul de instruire contribuie la o insusire
a cunostintelor mai temeinica si mai rapida, stiut fiind ca receptivitatea
pe cale vizuala este mai mare decat pe cale auditiva. « O imagine face
mai mult decat o mie de cuvinte ».
4. Computerele au devenit elemente strict necesare pentru educarea oricarui
elev. Ele acorda o importanta corespunzatoare aptitudinilor de baza ca
citirea, scrierea, matematica. Pe masura ce elevii cresc, computerele
devin tot mai importante pentru descoperirea lucrurilor si a conceptelor
noi.
5. Experienta pe care o acumuleaza copiii in timpul scolii le poate fi de mai
mare folos pe viitor, de aceea un copil care manifesta atractie pentru
folosirea computerului trebuie incurajat atat acasa cat si la scoala.
6. Folosirea computerelor la scoala ofera si posibilitatea navigarii pe
internet, ceea a revolutionat, fara indoiala, modul in care elevii si
profesorii obtin informatii. Internetul pune la dispozitie din ce in ce mai
multe informatii si ii ajuta sa vada lumea cu alti ochi, lucru imposibil in
alte conditii.
7. Pentru copii mai mici, jocurile de pe computer sunt la fel de importante
ca si orice alt program educativ. Aceasta deoarece ele ii incurajeaza pe
tinerii discipoli sa exploreze in general PC- ul.Computerele au devenit in
ziua de azi principalul instrument in afaceri, iar un numar urias de alte
profesii implica folosirea lui in diverse scopuri. Iata de ce trebuie sa
acordam o importanta foarte mare computerului in pregatirea scolara.
8. Eficienta metodelor de industrie in domeniul tehnicii de calcul depinde
mai curand de particularitatile psihologice, de varsta si de pregatire ale
celui instruit decat de continutul informational al invataturii.
9. Patrunderea si folosirea cu succes a calculatoarelor in cele mai diverse
domenii e o certitudine ca in viitor prezenta calculatoarelor electronice se
va face simtita in toate sectoarele activitatii umane.
10.Astazi intalnesti calculatoarele in banci, in cercetare, proiectare, in
conducerea de utilaje, instalatii si procese industriale, in investigatii
medicale, in biblioteci, magazine, aeroporturi, in intreceri sportive, in
prognozare meteorologica, la controlul zborului navetelor spatiale. Ele
sunt utilizate direct de oamenii a caror profil apartine domeniului de
aplicatie si nu de specialisti in domeniul calculatoarelor.
OPTIONAL
“Bucuria lecturii”
Argument:
Făcută să lumineze mintea omului şi să-i încălzească sufletul, cartea este
purtătoare peste milenii a înţelepciunii şi a cunoaşterii umane. Cartea este un
obiect de cultură deopotrivă de important în diverse domenii, iar literatura unui
popor reprezintă bogaţia spirituală a acestuia.
Motivaţia alegerii, ca opţional a temei “Bucuria lecturii”, constă în locul şi

rolul pe care îl ocupă lectura în societatea contemporană. Elevii manifestă
interes pentru acest domeniu, iar experienţele dobândite îi vor ajuta în diverse
domenii de studiu sau activitate.
Am optat pentru un curs opţional de literatură pentru a oferi elevilor

posibilitatea de a-şi lărgi orizontul de studiu şi cunoaştere îndreptându-ne astfel
spre opera altor autori decît cei cuprinşi în programa de gimnaziu. Pe lângă
aceasta se doreşte aprofundarea genurilor şi a speciilor literare îndrăgite de
elevi.
În cadrul cursului se va urmări în special dezvoltarea unor abilităţi de

comunicare, îmbogăţirea limbajului şi motivarea pentru lectură a elevilor.

MODULUL II
STRATEGII DIDACTICE ÎN PROGRAMUL “A DOUA ȘANSĂ”
II.1. Teoria instruirii. Strategia didactică

II.2. Strategii didactice interactive
II.3. Strategii de predare - Limba și comunicare
II.4. Strategii de predare – Matematică și Științe ale naturii
II.5. Repere practice de inovare a metodologiei didactice. Exemplificări de metode
interactive de predare – învățare
II.6. Managementul clasei de elevi. Structura dimensională a clasei în programul ADS
SARCINA DE LUCRU
Realizați un proiect de lecție pentru programul ADS. Vă aparține alegerea nivelului,

disciplinei, tipului de lecție, subiectul lecției.
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

TEMA : Cum îmi exprim emoţiile
LOCUL DESFASURARII: ANUL II A A DOUA ȘANSĂ
TIPUL ACTIVITATII : Consiliere şi orientare
SCOPUL: Comunicare şi abilităţi sociale in randul persoanelor participante la programul ADS.
OBIECTIV CADRU:
Explorarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 2.1.

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să recunoască emoţii de bază apărute
în situaţii variate.
OBIECTIVE:-optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi;
-participarea activă la integrarea în viaţa socială;
-dobândirea unor capacităţi de stăpânire a propriilor emoţii;
-identificarea şi redarea stărilor emotive în diferite feluri.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, metode

activ – participative (jocul de rol, discuţia, cubul, tehnici ale gândirii critice).
Mijloace didactice: fişe de lucru, planşe, poster.
Modul de organizare: frontal, individual, pe grupe.
SCENARIUL DIDACTIC
STRATEGII
ETAPELE LECŢIEI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metode şi EVALUARE
procedee,
mijloace
didactice, modul
de organizare)
I. CAPTAREA Organizarea elevilor şi pregătirea Frontal -gradul de
ATENŢIEI celor necesare. Conversaţia atenţie faţă de
„Spargerea gheţii” de către ideea lansată.
învăţător prin exprimarea opiniei
sale asupra vremii de afară. Elevii
vor interveni, pe rând, Frontal
exprimându-şi propriile opinii. Conversaţia
II. ANUNŢAREA
TEMEI ŞI A Li se comunică elevilor, în limbaj
OBIECTIVELOR accesibil, conţinutul activităţii. De Frontal
asemenea, li se reamintesc Observaţia
III. PREZENTAREA regulile de conduită la lecţie. Exerciţiul
NOULUI CONŢINUT Planşă
Li se prezintă planşa „Cum mă
simt astăzi” şi li se cere să -capacitatea de
observe şi să identifice diferitele Munca observare şi de
stări afective exprimate de independentă asociere a
IV. DIRIJAREA chipurile desenate de pe planşă. Discuţia expresiei feţei
ÎNVĂŢĂRII (ANEXA 1) Foi albe, carioci cu starea
afectivă
corespunzătoare
În continuare sunt rugaţi să
deseneze pe foi albe chipul care îi Frontal
reprezintă pe ei astăzi, iar la final Conversaţia
să argumenteze alegerea făcută Gândirea critică
(ce stare sufletească au / din ce
cauză se simt aşa).
-recunoaşterea
Se cere elevilor să numească stărilor afective
personaje din basme în funcţie de ale persoanelor.
stări emotive precizate. De
exemplu, să numească personaje
speriate; elevii vor putea numi cei
trei iezi în momentul apariţiei Frontal
lupului sau Albă ca Zăpada dusă Dialogul
de vânător în pădure pentru a fi Explicaţia
ucisă, etc.
Personaje triste: fata moşului, Munca
Cenuşăreasa independentă -capacitatea de
V. OBŢINEREA Personaje vesele: cocoşul din Discuţia direcţionare a
PERFORMANŢEI „Punguţa cu doi bani”, vulpea din Frontal emoţiilor în
„Ursul păcălit de vulpe” etc. Discuţia funcţie de
Pe bază de dialog elevii vor fi situaţia
conduşi de către învăţător să Grupe contextuală.
înţeleagă că starea afectivă, Cubul
emotivă a persoanelor poate fi Poster cu
recunoscută după chip, după imaginea
VI. FEEDBACK expresia feţei. desfăşurată a -capacitatea de
cubului exprimare a
propriilor
Elevii primesc fişe de lucru cu emoţii în
VII. RETENŢIE ŞI imagini pe care le analizăm diverse feluri.
TRANSFER împreună. Li se dă ca sarcină să
bifeze doar acele variante care se Jocul de rol
potrivesc fiecăruia.
(ANEXA
2)
Se discută, apoi, oral sarcina de Frontal
pe fişă. Elevii vor fi îndrumaţi să Conversaţia
înţeleagă că persoanele, adică
oamenii, au sentimente şi simt
diferite emoţii, iar acestea trebuie
manifestate în funcţie de situaţia
în care se află persoana.
Elevii vor fi împărţiţi în 6 grupe,

fiecare grupă primind câte o
sarcină în funcţie de numărul care
s-a nimerit după aruncarea
cubului. (ANEXA
3)
După realizarea sarcinilor primite,

câte un reprezentant al fiecărei
grupe va prezenta produsele
obţinute, iar acestea se vor lipi pe
posterul cu feţele numerotate ale
cubului.
Se reamintesc ideile esenţiale ale

lecţiei.
(ANEXA 4)
Li se dă ca temă pentru acasă să-l

deseneze pe Moş Crăciun.
ANEXA 2
NUME……………………………..
DATA……………….
Fişă de lucru la consiliere
Bifează cu „x” în caseta care ţi se potriveşte ţie:

TU
te bucuri eşti indiferent

eşti trist
a) Fratele tău este bolnav.
b) Eşti ascultat la lecţie.
c) Părinţii se întorc de la serviciu.
ANEXA
3
„CUBUL”
Sarcini pentru activitatea pe grupe:
Faţa 1: Descrie, oral, o situaţie în care persoanele sunt triste.

Faţa 2: Desenează o situaţie în care persoanele sunt vesele.
Faţa 3: Analizează imaginea primită (aceasta reprezintă un copil trist) şi
descoperă un motiv pentru care copilul este trist.
Faţa 4: Argumentează de ce în timpul lecţiilor toţi trebuie să fim serioşi şi activi.
Faţa 5: Imaginează-ţi un dialog între un profesor şi un elev, apoi prezintă-l sub forma
jocului de rol.
Faţa 6: Ordonează imaginile primite pe categorii de stări afective.
1. Descrie
2. Desenează 3. Analizează 4. Argumentează
5. Imaginează
6. Ordonează
AN
EXA 4
IDEILE LECŢIE
STAREA AFECTIVĂ A UNEI

PERSOANE SE POATE
RECUNOAŞTE DUPĂ EXPRESIA
FEŢEI.
FIECARE PERSOANĂ ARE EMOŢII

ŞI SENTIMENTE.
TREBUIE SĂ RESPECTĂM STAREA

EMOTIVĂ A CELORLALŢI ŞI SĂ ŞTIM
SĂ O CONTROLĂM PE A NOASTRĂ.
MODULUL III
TEORII ALE ÎNVĂȚĂRII. PARTICULARITĂȚI ALE ÎNVĂȚĂRII LA VÂRSTĂ
ADULTĂ
III.1. Învățarea. Teorii ale învățării

III.2. Instruirea adulților: principii, metode, tehnici, variabilele învățării la vârstă adultă
III.3. Teoria atribuirii
SARCINA DE LUCRU
1. Realizați corespondența între momentele unei lecții și etapele învățării școlare.
Moment organizatoric: profesorul trebuie sa se asigure nu numai de linistea necesara-

conditii minimale: elevii au carti, au cu ce sa scrie, pe ce sa scrie, chiar daca nu le utilizeaza
in momentul respectiv.
Captarea atentiei (moment de ordin psihologic): atentia, efortul cognitiv al elevilor sa fie
orientata spre ceea ce vrea profesorul sa realizeze; apel la motivatia elevului, trezirea unor
interese specifice, apel la curiozitatea intelectuala, cu ajutorul unor elemente de
problematizare (sa declanseze o contradictie cognitiva, printr-o situatie problema).
Reactualizarea cunostintelor anterioare: poate fi realizata prin: verificarea temelor:
global, cantitativ sau din punct de vedere calitativ, reactualizarea acelor concepte, principii,
definitii, teorii pe care profesorul le considera utile, semnificative si relevante pentru o noua
invatare; este o conditie a invatarii constiente si active.
Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte este etapa cu durata
cea mai mare in care se desfasoara activitatea dominanta (transmitere de cunostinte, formarea
unor abilitati, repetarea si sistematizarea cunostintelor, evaluarea). In aceasta etapa profesorul
realizeaza, pe rand, diferite activitati, fiecare presupunand o metodologie specifica. De
pilda, prezentarea continutului poate fi realizata prin urmatoarele trei modalitati: prezentare
activa (actionala), prezentare iconica (mijlocita de substitute ale realitatii): imagini
figurative sau grafice, scheme privind bilantul, organigrama etc, prezentare simbolica: pe
baza de simboluri verbale sau scrise (formule matematice pentru indicatorii economici).
Metodele cel mai des utilizate sunt cele bazate pe comunicare orala (expunerea, conversatia)
si scrisa (munca cu manualul, lectura rapida). Dirijarea invatarii presupune si adaptarea
permanenta la situatia concreta de instruire. Aceasta adaptare se poate situa pe / intre
urmatoarele niveluri principale: dirijare riguroasa, pas cu pas urmarita, dirijare
moderata, minima dirijare.
Fixarea notiunilor esentiale: vizeaza repetarea, in forme variate, pentru a se asigura
extinderea sistemului de legaturi intre notiuni. Presupune rezumarea si sistematizarea
volumului de informatii, formularea de sarcini diferite mai ales din mijlocul lectiei care sa
mentina starea de activism in procesul invatarii/repetarii.
Conexiunea inversa (feed-back): este un tip specific de interactiune didactica prin care se
solicita dovedirea insusirii unui continut inainte de a permite achizitionarea altuia; opereaza o
diagnosticare a unui rezultat in vederea introducerii unor secvente cu rol corectiv si
ameliorativ sau cu scopul refacerii programului ce a produs disfunctia constatata: explicatii,
exercitii suplimentare, schimbarea ritmului de studiu, analiza unor greseli tipice, noi
interventii (revizii, ajustari, inovatii spontane) suplimentare cu rol corectiv asupra actiunilor
de suprasolicitare/subsolicitare realizate prin predare.
Verificarea si aprecierea rezultatelor implica o evaluare care se deosebeste de
conexiunea inversa prin faptul ca scopul sau imediat este acordarea de note si calificative, pe
baza operatiilor de masurare si de apreciere a rezultatelor obtinute. Este etapa de confruntare
a rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse. Aceasta confruntare este posibila, intrucat
elaborarea instrumentelor de masurare se face pe baza obiectivelor lectiei, considerate
„criterii de reusita”.
Transferul cunostintelor este o etapa aflata in legatura cu formularea obiectivelor
operationale („ce stiu sa faca elevii cu ceea ce stiu”) care consta in posibilitatea efectuarii
unor extensii a cunostintelor la situatii diferite de cele in care s-a realizat invatarea lor.
Transferul cunostintelor este facilitat de insusirea temeinica a sistemelor de notiuni specifice
mai multor domenii de activitate, de priceperile si deprinderilor intelectuale formate, precum
si de intarirea pozitiva a celor invatate.
Tema pentru acasa. Importanta acestei etape deriva din faptul ca isi propune aprofundarea
cunostintelor pe baza situatiilor de invatare oferite in clasa. Prin specificul sau, ca activitate
independenta, tema pentru acasa fixeaza si perfectioneaza deprinderile de munca intelectuala.
MODULUL IV
EVALUAREA ÎN PROGRAMUL “A DOUA ȘANSĂ”
IV.1. Funcțiile evaluării

IV.2. Specificul evaluării în programul A doua Șansă
SARCINA DE LUCRU
Identificați și argumentați funcțiile îndeplinite de următoarele forme de evaluare:

a. Ascultarea curentă
b. Evaluarea la sfârșit de capitol
c. Evaluarea la început de semestru
d. Teza semestrială
Evaluarea realizează “un dublu rol: de facilitare a procesului de învăţare şi predare,

deopotrivă, a activităţii didactice.” (Ioan Cerghit, 2002, p. 301)
Evaluarea este o acţiune de cunoaştere a unor fenomene sub raportul însuşirilor acestora,
a stării şi funcţionalităţii unui sistem, a rezultatelor unei activităţi.
Cunoaşterea realizată în contextul evaluării se efectuează cu un scop ce derivă din nevoia
şi, deci, cu intenţia de a influenţa situaţia, sistemul, activitatea supusă evaluării, de a regla,
deci pentru a crea premise care să permită ameliorarea stării şi funcţionalităţii acestora.
a) Ascultarea curenta indeplineste functia de feed-back asigurand conexiunea inversa
imediata facilitand reglarea proceselor de predare- invatare;
b) Evaluarea la sfarsit de capitol, unitate de invatare are o functie motivationala, de
stimulare a invatarii, asigurand realizarea unor conexiuni inverse care ajuta la
imbunatatirea demersurilor instructiv-educative, functie de ameliorare,de
perfectionare, dar si de optimizare a activitatii prin clarificarea ideilor si prin
adoptarea imediata a unor modalitati de ameliorare si recuperare.Privind funcţia de
ameliorare a fenomenului supus măsurării, evaluarea comportă un proces de colectare
a datelor necesare fundamentării deciziilor adoptate în scopul îmbunătăţirii
rezultatelor şi a activităţii considerate
c) Evaluarea la inceput de semestru indeplineste functiile:
diagnostică-permite nu numai constatarea stării de fapt a unei situaţii, ci sunt
analizaţi şi făcuţi cunoscuţi factorii care conduc la obţinerea anumitor rezultate de către elevi,
în vederea ameliorării sau restructurării demersului pedagogic; ea “realizează o reflectare cât
mai obiectivă şi mai exactă cu putinţă a rezultatelor, activităţii, proceselor în cauză, însoţită
de determinarea sau explicarea cauzelor sau factorilor care au generat situaţia existentă”;
(Ioan Cerghit,2002)
prognostică ofera posibilitatea de a emite presupoziţii şi a anticipa performanţele viitoare
ale elevilor, luând în consideraţie rezultatele înregistrate. Această funcţie este necesară pentru
a organiza şi a planifica secvenţele didactice următoare, asociindu-se celei de diagnoză şi
fiind complementare;
d) Teza semestriala ideplineste functiile:
de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi ale elevilor la sfârşitul unei perioade
lungi de instruire;
de supraveghere (de control sau monitorizare), prin efectuarea de verificări obiective,
sistematice şi riguroase privind îndeplinirea obiectivelor, progresele înregistrate, eficienţa
acţiunilor (timp, resurse şi energii consumate) .

MODULUL V
ORIENTARE ȘI INTEGRARE PROFESIONALĂ
V.1. Tehnologii moderne în integrarea profesională – competențe TIC
V.2. Instrumente de marketing personal
V.3. Integrarea socio-profesională și pe piața forței de muncă
SARCINA DE LUCRU
Identificați două modalități prin care elevii participanți în programul ADS își pot îmbogăți CV-ul.
Abilitatea de a utiliza calculatorul este un factor important în integrarea
socială. Datele scrise pe hârtie par din ce în ce mai mult o soluţie neadecvată, în activitatea
de zi cu zi făcându-şi loc din necesitate programele de calculator, care par să rezolve multe
aspecte ce ţin de optimizarea activităţilor, de sporirea eficienţei lucrului şi, nu în ultimul rând,
de scurtarea timpului necesar
Realizării scopurilor propuse. Calculatorul este în prezent utilizat ca mijloc de comunicare în
majoritatea domeniilor sociale, economice, de divertisment.
Prin utilizarea calculatorului şi a mijloacelor moderne de învăţământ, elevii sunt atraşi
mai mult de studiu, crește motivația pentru învățare, având în vedere marea lor pasiune pentru
calculator.
Formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor de a utiliza calculatorul, precum şi
aplicarea acestor cunoştinţe pentru facilitarea învăţării la celelalte discipline de studiu, dezvol
-tarea orizontului de cunoaştere şi a capacităţii de explorare a lumii înconjurătoare cu
diversele ei domenii, sunt câteva argumente care conduc la introducerea TIC în procesul
didactic.
Permanenta actualizare a cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare cere mijloace de stocare
a informaţiilor din ce în ce mai mari şi de facilitare a consultării şi mai ales a actualizării
acestora într-un timp din ce în ce mai scurt.

Radu Stefana Portofoliu de Evaluare - Curs SDS

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radu Stefana Portofoliu de Evaluare - Curs SDS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fondul Social European

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Curriculum A doua șansă – abordări și strategii

CURSANT: Radu Stefana

FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (3)

I.1. Programul național ”A doua șansă” – abordări metodologie și legislative

TIPUL OPTIONALULUI: Aprofundare

Motivaţia alegerii, ca opţional a temei “Bucuria lecturii”, constă în locul şi

Am optat pentru un curs opţional de literatură pentru a oferi elevilor

În cadrul cursului se va urmări în special dezvoltarea unor abilităţi de

FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (3)

II.1. Teoria instruirii. Strategia didactică

Realizați un proiect de lecție pentru programul ADS. Vă aparține alegerea nivelului,

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 2.1.

Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, metode

Mijloace didactice: fişe de lucru, planşe, poster.

Modul de organizare: frontal, individual, pe grupe.

Elevii vor fi împărţiţi în 6 grupe,

După realizarea sarcinilor primite,

Se reamintesc ideile esenţiale ale

Li se dă ca temă pentru acasă să-l

Fişă de lucru la consiliere

Bifează cu „x” în caseta care ţi se potriveşte ţie:

te bucuri eşti indiferent

a) Fratele tău este bolnav.

b) Eşti ascultat la lecţie.

c) Părinţii se întorc de la serviciu.

Sarcini pentru activitatea pe grupe:

Faţa 1: Descrie, oral, o situaţie în care persoanele sunt triste.

2. Desenează 3. Analizează 4. Argumentează

STAREA AFECTIVĂ A UNEI

FIECARE PERSOANĂ ARE EMOŢII

TREBUIE SĂ RESPECTĂM STAREA

FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (1)

III.1. Învățarea. Teorii ale învățării

1. Realizați corespondența între momentele unei lecții și etapele învățării școlare.

Moment organizatoric: profesorul trebuie sa se asigure nu numai de linistea necesara-

FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (2)

IV.1. Funcțiile evaluării

Identificați și argumentați funcțiile îndeplinite de următoarele forme de evaluare:

Evaluarea realizează “un dublu rol: de facilitare a procesului de învăţare şi predare,

FIȘĂ DE ACTIVITATE PRACTICĂ (2)

S-ar putea să vă placă și