Sunteți pe pagina 1din 27

Cresterea crapului

Amenajarile pisciole sistematice sunt proprii zonelor de ses necesitand terenuri intinse cu panta relativa mica, dar si in zona de coline, in albiile majore ale raurilor sau afluentii acestora. Amenajarile sistematice au nevoie de sursa de apa pemanenta cu debit continuu si de preferinta garvitationale. Amenajarea sistematica din punct de vedere al alimentarii cu apa este posibil de realizat daca aceasta este construita in aval de un lac de acumulare sau daca prin realizarea unei retineri in albia raurilor (stavilare) se va obtine diferenta de nivel utila intre cota apei retinute la punctul de priza si cota maxima proiectata a apei in bazinele amenajarii. Vor fi preferate terenurile in panta usoara, care ofera posibilitatea scurgerii apei din bazine in conditii usoare asigurandu-se golirea tuturor bazinelor. Amenajarile sistematice pentru producerea crapului trebui sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: - sa fie amplasate in afara albiei minore a apelor curgatoare; - alimentarea si evacuarea bazinelor este independenta pentru fiecare bazin; - reglarea nivelului apei sa se poata face dupa nevoile biologice si de exploatare ale fiecarui bazin in parte; - scurgerea completa a bazinelor este necesara anual toamna sau primavara; Compartimentarea terenului poate fi realizata in trei variante: a) Compartimentarea cu alimentare si evacuare pe partile laterale, compartimentarea proprie terenurilor de forma alungita, bazinele fiind incadrate de cele doua canale (alimentare si evacuare). Panta terenului trebuie sa fie orientata in doua sensuri; de-a lungul complexului si de la canalul de alimentare spre cel de evacuare. b) Compartimentare cu alimentare centrala si evacuare bilaterala cu bazine grupate in doua trupuri separate de canalul comun de alimentare. Compartimentarea aceasta este proprie terenurilor largi, plane (de ses). c) Compartimentare cu alimentare bilaterala si evacuare centarala-proprie

vailor largi, deschise, cu panta mica si versanti usor inclinati.

I. Ferma de productie de crap

10 ha - ciclu productie de 2 ani

-se poate realiza in aval de lacuri de acumulare din zona de ses pentru a asigura un debit de apa continuu - pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluentii acestora. (1) Amenajarea este formata din: (1.1) - bazine crestere marfa: 4 buc x 2 ha = 8 ha Caracteristici: Suprafata 100 m x 200 m = 2 ha Adancime 1 m la 2 m aval Alimen evacuare Durata alimentare 10 zile Evacuare 10 zile Suprafata din complex 80-85% (1.2) - bazine crestere vara I : 2 buc x 0,32 ha = 0,64 ha Forma : dreptunghiulara 40 m x 80 m = 0,32 ha Adancime : 0,5 m 1,5 m Alim- evacuare Suprafata din complex 8 % (1.3)- bazine de reproducere si predezvoltare : 2 buc x 0,1 ha Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m = 0,1 ha Adancime : 0,3 m - 1 m Alimen- evacuare

Durata alimentare : 12 ore, evacuare 12 ore Suprafata din complex 0,5% Prevazut cu canal drenor de-a lungul digului de evacuare pentru inlesnirea pescuitului reproducatorilor

(1.4) Bazine crestere si iernare reproducatori si remonti si parcare pe sexe 4 buc x 0,1 ha = 0,4 ha Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m Adancime 1 m - 2 m Alim - evacuare Durata alimentarii 1 zi Evacuarii 1 zi Suprafata din complex (2) Materialul de populare a)- materialul de 1 an pentru popularea bazinelor de crestere peste de consum: pentru aceasta se are in vedere urmatoarele aspecte: - greutatea materialului la livrare : (G med) - crap 2 kg/buc - sanger 1kg/buc - productia obtinuta la unitate de suprafata: - crap 5.000kg/ha - sanger 1.000 kg/ha -supravietuire in perioada de crestere 90% (S) -suprafata bazinelor de crestere = 8 ha Productia totala obtinuta (Pa) 40.000 kg crap

80.000 kg sanger -nr. pui de crap (1an) necesari: P/Gmed x S = 40.000/ 2 x 0,9 = 22.222 buc

- nr. pui de sanger (1an) greut 100 gr/buc necesari: P /Gmed x S = 8.000/ 1 x 0,9 = 8.890 buc

b) - necesar de pui de o vara tinand cont de supravietuirea la iernat 80% - pui de crap (100 gr/buc) 27.800 buc - pui de sanger (100gr/buc) 11.100 buc

c) - pui predezvoltati de crap necesari popularii bazinelor de crestere vara I: - greutate medie la varsta de o vara (100 gr/buc) - supravietuire in perioada de crestere 50% (S) - nr. de bucati necesare : crap 27.800 buc sanger 11.100 buc - nr. pui predezvoltati crap = 27.800/0,5= 55.600 buc 1 gr/buc - nr. pui predezvoltati sanger = 11.100/0,5 = 22.200 buc 1 gr/buc d) - necesar de reproducatori: Tinand cont de prolificitatea crapului si de supravietuirea pana la varsta de 21 zile care este de 10% este necesara doar o familie de crap pentru obtinerea a 55.600 buc de pui predezvolatati de crap. Totusi tinand cont de probabilitatea ca o familie sa nu dea randamentul scontat se folosesc 2-4 familii in bazine de reproducere diferite pentru siguranta obtinerii puilor. Din aceste motive se pastreaza 4 familii de crap (4 fem+8 masc) in greutate de 5-6 kg reproducatori care trebuie inlocuiti la 2-3 ani cu reproducatori obtinuti din remontii crescuti si selectati fenotipic din BC(R+r) aprox. 200 kg.

(3) Necesar furaje : Tinand cont de faptul ca folosind furaje clasice nu se pot obtine productii mai mari de 2.000-2.500 kg/ha pentru atingerea unor productii de 6.000 kg/ha sunt folosite furaje granulate foarte proteice cu indice de conversie 1,5 kg furaje/ 1 kg peste - necesar furaje pentru crestere in vara II (peste consum) 40.000 kg 2.222 kg puiet 1 an = 37.778 kg x 1,5 = 56.667 kg - necesar furaje pentru crestere in vara I (sanger +crap) (27.800 buc crap + 11.100 buc sanger) x 100gr/buc= 3.890 kg 3.890 kg x 1,5 = 5.835 kg - necesar furaje pentru reproducatori si remonti : 3 % din 200 kg zilnic x 200 zile 1.000 kg - necesar prestarter pui predezvoltati 10 kg/zi/ha = 2 x 17 zile= 35 kg in zece mese/zi

(4) Necesar volume de apa folosita : 1.000.000 m3 /an -pentru umplere : 140.000 m3 - pentru primenire : 195 m3/h x 24 ore x 180 zile = 842.400 m3/an

II. Ferma de productie crap pentru consum: familiala 10 ha cu ciclu de productie 1 an - se poate realiza in aval de lacurile acumulare din zona de ses pentru a asigura debit de apa continuu pe toata perioada ciclului de productie . Se poate realiza pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluenti ai acestora. 1. Caracteristicile bazinelor de crestere (ingrasare) - suprafata acestora in cresterea intensiva a crapului propunem a fi intre 1 ha si 4 ha in functie si de configuratia terenului pe care se amplaseaza; - forma bazinelor: se recomanda forma dreptunghiulara;

- adancimea apei: 1 m la alimentare 2 m la evacuare - durata de alimentare : 5- 10 zile - evacuare 2- 3 zile - bazinele sunt prevazute cu canale drenoare si groapa de pescuit care poate fi interioara sau exterioara - figura 1 In cazul in care productia de peste (crap) realizata nu poate fi valorificata toamna, bazinele de crestere datorita adancimilor de 2 m spre zona de evacuare pot fi folosite si ca bazine de iernat. Fiecare helesteu are o gura de alimentare si o gura de evacuare (calugar). In cazul cand umplerea bazinelor de crestere nu este de debitul de primavara, este recomandabil ca inundarea bazinelor de crestere sa se faca treptat pentru dezvoltarea si valorificarea hranei naturale de catre pesti. Fundul bazinelor trebuie astfel amenajat incat evacuarea apei sa se realizeze complet. In acest scop, fundul acestora este prevazut cu o retea de canale de pentru scurgerea apei catre gura de evacuare a bazinului. Aceste bazine conduc in acelasi timp si pestele catre gura de evacuare a bazinului pentru recoltare. Sub aceste aspecte reteaua de canale mentionata are o importanta deosebita, de buna ei intretinere si functionare depinzand in mare parte reusita pescuitului de toamna. Pentru mentinerea capacitatii de productie naturala a bazinelor este recomandabil ca solul acestuia sa nu fie indepartat prin utilizare la construrea digurilor decat numai in caz de forta majora si in acesta situatie trebuie luate masuri pentru ingrasarea fundului. Pentru transportul hranei pentru pesti si al pestelui in perioada pescuitului, digurile sunt amenajate in drumuri carosabile.

2. Tehnologia de crestere si ingrasare a crapului. a) Pregatirea bazinelor de crestere In vederea crearii, in helesteele de crestere si ingrasare a crapului a conditiilor optime pentru dezvoltarea pestilor se impune aplicarea lucrarilor de ameliorare. De regula bazinele de crestere a crapului in perioada de iarna, sunt lasate pe uscat, daca productia de peste de consum a fost vanduta din toamna.

In perioada in care bazinele sunt pe uscat se asigura repararea digurilor si a instalatiilor hidrotehnice (instalatii de alimentare si evacuare a apei), se curata bazinele de vegetatie uscata se intretin canalele drenoare si gropile de pescuit. De obicei aceste lucrari se executa in lunile ianuarie, februarie si inceputul lunii martie. Inainte de inundarea bazinelor de crestere de regula in luna martie (prima decada) se executa lucrarile de mobilixzare a solului ce contituie fundul bazinului, se aplica amendamentele de calciu acestea in urma unor analize a solului si se distribuie ingrasamintele organice sau minerale. Aceste lucrari se executa in amenajarile ciprinicole unde se tine cont si de productivitatea naturala. In amenajarile ciprinicole intensive unde productiile realizate sunt de 5-6 to/ha productivitatea naturala nu poate fi luata in calcul. Se monteaza mesele de furajare 8-10 mese/ha avand in vedere densitatea la populare mare si pentru a evita crestrea pestelui pe mai multe categorii de greutati (fig.2) Inundarea bazinelor de crestere are loc in luna martie in 10 zile.

b)Popularea bazinelor de crestere Dupa tehnologia clasica, indiferent de ciclul de exploatare adoptat primavara de regula in ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie inainte ca pestele sa caute activ hrana se trece treptat la popularea bazinelor de crestere. b.1. Necesar material de populare Pentru acest gen de amenajare piscicola cu ciclu de productie de 1 an materialul de populare este adus din ferme specializate pentru obtinerea materialului de populare de 1 an (pepiniere). Pentru ferma de crestere a crapului de consum in suprafata de 10 ha de amenajare cu o productie de 6 to/ha din care 5 to crap + 1 to sanger necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitate de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioada de crestere si de greutatea medie a pestelui la finele productiei.

Calculul materialului de populare: -Productia obtinuta (preconizata) 5 to crap/ha +1 to sanger /ha -Greutati medii crap -2 kg/buc, sanger 2 kg/buc -Suprafata bazinelor de crestere 10ha

-Supravietuire in perioada de crestere 90 % - nr. pui de crap (1an) = ( 10 ha x 5.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg/buc)= 27.780buc -nr pui de sanger (2ani) = (10ha x 1.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg)/buc= 5.555 buc

Popularea helesteelor de crestere se face cu 2.778 buc pui de crap 1 an in greutate de 100 gr/buc /ha si 556 buc puiet sanger 2 ani in greutate medie de 250 gr/buc/ha Necesarul materialului de populare pentru ferma de crestere a crapului: - crap = 2.778 kg - sanger = 1.390 kg La populare pentru cresterea intensiva si superintensiva a crapului se urmareste ca materialul sa fie uniform din punct de vedere al greutatii/buc si sanatos din punct de vedere sanitarveterinar.

b) Furajarea Pentru cresterea si ingrasarea crapului in sisteme intensive si superintensive furajele folosite sunt cu proteina 25-37% si lipide intre 7-12 % sunt furaje granulate, extrudate distribuite sub forma uscata -furaje speciale pentru cresterea crapului. Tehnicile de administrare a furajelor la pesti sunt foarte variate, de la distribuirea manuala pana la utlizarea distribuitoarelor automate si a echipamentelor computerizate. Distribuirea manuala este utilizata pe scara larga, desi se inregistreaza mari pierderi de substante nutritive. Distribuitoarele automate utilizate mai ales in sistemele superintensive si intensive sunt foarte fiabile si simplu de folosit, alimentele putand fi distribuite fractionat sau continuu. In functie de caracteristicile tehnice, distribuitoarele automate pot fi de mai multe tipuri: mecanice, electromecanice si electronice. Factorul determinant in alegerea tipului de distribuitor este cel economic. Furajarea in acest sistem de amenajare(10 ha) se face zilnic si portionat in doua ratii intrucat densitatea este mare.

Furajele folosite in amenajarile sistematice pentru cresterea crapului in sisteme intensive si superintensive au un coeficient de conversie de 1,5 kg furaje la 1 kg peste obtinut.

C.1. Necesar de furaje pentru ferma de 10 ha - Productia obtinuta : 50.000 kg crap - Material populare : 2778 kg crap - Diferenta de crestere : 50.000- 2778= 47.222 kg - Coeficient de conversie 1,5 - Cantitate necesara de furaje: 47.222 kg x 1,5 kg furaje/ kg peste= 70.833 kg Furajarea se face pe o perioada de 180 zile/1 ciclu. Cantitatile de furaje distribuite zilnic se stabilesc in functie de dimensiunile materialului de poulare, temperature apei si de sporul de crestere planificat. Pentru fiecare tip de furaj folosit exista fisa tehnica de furajare care indica cantitatea de furaje folosite zilnic la 100 kg de peste in functie de datele enumerate mai sus. Pentru constatarea sporului de crestere la fiecare doua saptamani se efectueaza pescuitul de control si in functie de constatarile facute se intervine in modul de furajare.

d) Alimentarea cu apa -Umplerea bazinelor de crestere se face in luna martie, timp de 10 zile Adancimea medie a apei in bazine= 1,5 m Volum de apa 150.000 m3 aprox 650 m3/h- debit Alimentarea amenjarii se poate face prin canal de alimentare de suprafata sau conducta F= 600 mm ingropata in corpul digului. -Pentru primenirea apei din bazinele de crestere (obligatorie in sistemul de crestere intensiv si superintensiv ) este necesar un debit de 6 l/s x ha

Volumul de apa necesar pentru primenire : Vdebit=6 l/s x ha x 180 zile x 10 ha = 933.120 m3/ciclu 1.000.000 Volumul de apa consumat= Vumplere + V primenire = 1.150.000 m3 Pentru evacuarea apelor de primenire si golirea bazinelor de crestere se folosesc calugari cu 3 pereti (in interiorul bazinelui) sau cu 4 pereti (incastrat in dig) dar care au obligatoriu 3 nise pentru a putea evacua atat apele de fund 9primenire) cat si cele de suprafata (golire).

e) Productii realizate Pentru ferma de crestere a crapului in suprafata productive de 10 ha in sistem intensive sau superintensiv productia obtinuta este de : 50.000 kg crap/buc 10.000 kg sanger 2 kg/buc Pestele produs poate fi pescuit functie de comenzile pentru comercializare cu navodul (pescuit de rarire) sau la gropile de pescuit.

f) Necesarul personal Pentru astfel de ferme pentru desfasurarea activitatii este nevoie de 2 maxim 3 piscicultori. Doar in cazul pescuirii de rarire cand se face pescuit cu navodul sunt necesare 6 pescari

g) Echipamente si dotari specifice - instalatii de alimentare si evacuare : 10 buc x 10 buc - instalatii de aerare a apei; avand in vedere densitatea mare in cresterea intensive si superintensiva si a consumului de oxigen mare in cazul temperaturilor ridicate (>22 0C) trebuie intervenit cu instalatii de aerare a apei: 2 buc/ha (1kw/h), 20 bucati aeratoare. - instalatii de furajare automata (optional) - 5 barci pentru distribuirea furajelor - Ciutare 1 buc - Instalatii de producere a ghetii artificiale

- Navod L= 200 M, l= 4 m, a=26mm - Instalatii de iluminat si siguranta - Lazi, cutii, navete,cosuri pentru manipularea, conditionarea si livrarea marfii - 1 autoutilitara 1,5 to - Sediu administrativ : magazine furaje spatii depozitare materiale spatii depozitare si conditionare peste birouri

Cheltuieli si Venituri productie

1. Cheltuieli privind alimentarea cu apa: - alimentare 1.150.000 m3 x 25.000 lei/1000 m3=28.750.000 lei - evacuare 1.150.000 m3 x 12.500 lei/1000 m3=14.750.000 lei Total = 43.500.000 lei

2. Cheltuieli privind materialul de populare - crap : 2.778 kg x 100.000 lei/kg = 277.800.000 lei - sanger: 1.390 kg x 40.000 lei/kg = 55.600.000 lei Total = 333.400.000 lei

3. Cheltuieli cu furajele

- 70.833 kg x 27.000 lei/kg = 1.912.491.000 lei

4. Cheltuieli cu personalul : 2 salariati x 10.800.000 lei/luna x 12 luni=260.000.000 lei

5. Cheltuieli cu energia: - 20 instal aerare x 1 kw/ora x 1000 h x 5000 lei/kw= 100.000.000 lei - instalatia de productie a ghetii : 20 to gheata : 600 kg/ 24 ore = 34 zile x 24 ore x 3 kw/ora 2448 kw x 5000 lei/kw = 12.240.000 lei - instalatii automate de furajare = 10.000.000 lei - instalatii de iluminat si siguranta 20.000.000 lei Total = 142.240.000 lei

6. Cheltuieli cu materiale necesare pregatirii bazinleor :20.000.000 lei

7. Alte cheltuieli generale 10 5 din cheltuieli totale =270.000.000 lei Total cheltuieli 2.970.000.000 lei

Venituri : 50.000 kg crap x 70.000 lei/kg = 3.500.000.000 lei 10.000 kg sanger x 35.000 lei/kg = 350.000.000 lei Total venituri :3.850.000.000 lei

Profit : 3.850.000.000 2.970.000.000= 880.000.000 lei

Cresterea in vara I

Toate metodele implica producerea larvelor si cresterea pana la varsta de un an.

Pentru cresterea puilor de polyodon se pot utiliza trei metode:

Prima metoda consta in cresterea puilor in bazine de pamant si fertilizarea acestora pentru a mentine o densitate adecvata a zooplanctonului cultura extensiva, metoda bazinelor de pamant.

A doua metoda consta in popularea larvelor sau a puilor in varsta de 30-40 zile, in bazine si cresterea lor in policultura cu alte specii, de obicei cu crapul.

A treia metoda consta in cresterea puilor in cazi amplasate in spatii acoperite, utilizand hrana artificiala.

Polyodonul poate fi produs prin oricare din aceste metode, fiecare dintre ele prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje.

Cresterea extensiva

Pregatirea bazinelor de crestere . Polyodon spathula poate fi crescut in bazine de pamant de dimensiuni diferite. Sunt preferate insa bazinele cu suprafete mici, de cca 0,5 ha, datorita posibilitatilor de supraveghere permanenta si de interventie. Pentru cresterea speciei Polyodon spathula, cel mai frecvent se utilizeaza bazine cu suprafete de 0,5-1,0 ha, care ofera posibilitatea controlului permanent al parametrilor fizico-chimici ai apei, in special a oxigenului solvit si al dezvoltarii vegetatiei in exces, care in bazinele cu suprafete mari constituie o problema. Se recomanda ca bazinele sa aiba fundul uscat cel putin 10 zile inainte de inundare.

Inundarea bazinelor . Bazinul trebuie inundat prin site cu ochiuri mici (1 mm), pentru a preveni patrunderea altor specii de pesti sau a daunatorilor, odata cu apa de alimentare. Bazinul se inunda si se

fertilizeaza cu cca 10-15 zile inainte de populare, pentru a asigura dezvoltarea unei populatii zooplanctonice corespunzatoare.

Daca bazinul este inundat prea devreme, se poate dezvolta o populatie de insecte acvatice mari. Umplerea bazinelor este o etapa importanta. Se utilizeaza o tehnica prin care bazinele sunt inundate treptat (1/3 1/4 din volumul total la fiecare 5-7 zile). Aceasta tehnica prezinta avantajul ca initial, larvele nu au nevoie de un bazin plin ochi, sarac in zooplancton, iar suprafetele proaspat inundate sustin dezvoltarea zooplanctonului, dar si dezavantajul ca, la adancimi mici ale apei, larvele sau puii sunt mai expusi pradatorilor (pasarilor ihtiofage, broaste, serpi).

Fertilizarea bazinelor. Productiile de polyodon sunt determinate in mare masura de calitatea apei si de modul de fertilizare al bazinelor. Bazinele de crestere trebuie sa fie fertilizate pentru a furniza necesarul de nutrienti care asigura dezvoltarea si intretinerea unor populatii dense de zooplancton. Hrana alevinilor si puilor de polyodon este in exclusivitate alcatuita din zooplancton si insecte acvatice. Grupurile zooplanctonice majoritare din bazinele de crestere sunt cladocerele, rotiferele si copepodele. Cladocerele, in special Daphnia sp., sunt hrana preferata de puii de polyodon (Michaletz et col., 1982), probabil pentru ca sunt sufficient de mari si inoata incet, putand fi mai usor detectate si capturate. Cand polyodonul are aproximativ 7-8 cm lungime totala, el incepe sa se hraneasca si prin filtrare si pot utiliza si copepodele care inoata mai repede. Atat copepodele cat si cladocerele au o rata reproductiva ridicata, raspund la actiunile de fertilizare a bazinelor. Sunt utilizati numerosi fertilizanti, in doze diferite, in functie de zona geografica si de sezon.

Pentru dezvoltarea si sustinerea populatiilor de cladocere, cu cele mai bune rezultate, sunt utilizate ingrasamintele organice. Acestea pot fi: gunoiul de grajd, gunoiul de pasare sau borhotul de bere, drojdia de bere, dozele de aplicare fiind stabilite in functie de fiecare caz in parte. In general, majoritatea fertilizantilor se aplica in cantitati de 5.000-10.000 kg/ha.

Fertilizarea se poate realiza inainte de inundare 3.000 5.000 kg/ha si restul in doze saptamanale pe parcursul sezonului de crestere. Sunt preferate dozele saptamanale, astfel incat sa permita monitorizarea calitatii apei si a dezvoltarii zooplanctonului, in functie de rezultate stabilindu-se marimea dozei si momentul aplicarii,

Fertilizantii anorganici (N, P, K), care se gasesc sub forma de granule, sunt folositi in combinatie cu ingrasamintele organice. Administrarea lor trebuie facuta sub supraveghere, deoarece sustin inflorirea

fitoplanctonului. In bazinele in care culturile de zooplancton sunt greu de infiintat, se fac inoculari cu zooplancton din culturi separate, introducandu-se 6-14 cladocere/l, cca 10 kg biomasa umeda/ha.

Fertilizarea bazinelor se intrerupe cand concentratia oxigenului solvit scade sub 3 mg/l dimineata devreme.

Popularea bazinelor si cresterea . Popularea bazinelor se realizeaza in momentul cand larvele trec la hranirea activa, de regula la varsta de 7-9 zile de la eclozare.

S-au experimentat diferite densitati de populare, dar rezultatele cele mai bune s-au obtinut cand densitatea de populare a fost de 8.000-10.000 pui predezvoltati/ha (fig.1, 2). La aceasta densitate, indicele de supravietuire este in medie de 65%, puii atingand lungimea totala de peste 30 cm (fig.3,4).

Cei mai importanti factori care determina supravietuirea sunt calitatea apei si densitatea zooplanctonului.

Cand densitatea zooplanctonului este mare, cresterea este rapida, rata zilnica a cresterii este de 2,4 mm/zi, iar dupa aprox. 140 zile de crestere, puii au dimensiuni de peste 30-40 cm lungime totala.

Potentiale probleme ale cresterii in bazine de pamant.

Bazinele destinate cresterii polyodonului, trebuie supravegheate permanent, pentru a monitoriza cresterea si supravietuirea si pentru a depista la timp eventualele probleme. Daca prezenta vertebratelor pradatoare si dezvoltarea in exces a vegetatiei acvatice pot fi sesizate usor, in ceea ce priveste calitatea apei si problemele determinate de aparitia bolilor, necesita o atentie mai mare si analize complete. Acesti factori cumulati pot produce mari pierderi, daca nu sunt sesizati la timp.

Insectele acvatice cum sunt luntrasul, gandacul negru, carabusul de apa, pot consuma larvele de polyodon. Multe din aceste insecte pot fi eliminate prin golirea si uscarea completa a bazinelor. Pentru combaterea acestora se foloseste un amestec de hidrocarburi (50% motorina si 50% ulei ars de motor) in doze de 50 l/ha.

Pentru a elimina rapid resturile de hidrocarburi, se barboteaza aer in bazin, cu cel putin 24 ore inaintea popularii. Se mai folosesc insecticidele comerciale, insa cui mare atentie deoarece sunt toxice pentru puii de polyodon si pentru zooplankton. Daca se utilizeaza dupa popularea cu larve, ele nu vor fi administrate mai devreme de 20-30 zile de la populare.

Vertebratele rapitoare. Pasarile rapitoare aduc pagube mari in bazinele populate cu polyodon. Pentru a impiedica patrunderea lor pe suprafata bazinului, se recomanda protejarea bazinelor prin imprejmuirea cu plasa pescareasca cu latura ochiului de a=100 mm intinsa pe o structura de lemn si acoperita integral cu fire de relon dispuse perpendicular pe latura mare a bazinului, la inaltimea de 2,5 m fata de nivelul apei, la distante de 10 cm (fig.5 a, b).

Daca nu este posibila realizarea unei astfel de instalatii de protejare, indepartarea pasarilor ihtiofage se realizeaza cu petarde, pocnitori, etc. Broastele, serpii, guzganii si vidrele, pot produce de asemenea pagube mari, consumand puii de polyodon, de aceea trebuie luate masuri de indepartare a lor.

Vegetatia acvatica. Macrofitele acvatice si algele filamentoase pot fi o problema serioasa pentru bazinele de crestere a polyodonului. Puii de polyodon sunt slabi inotatori, se incurca in vegetatie si mor.

Pentru combaterea lor se recomanda ca bazinele respective sa se populeze cu Ct. idella de varste mai mari (2, 3, 4 ani), in densitati cuprinse intre 100-200 ex/ha.

Se mai pot utiliza erbicide, dar numai dupa analiza atenta privind efectele asupra zooplanctonului.

Majoritatea se utilizeaza inainte de populare sau dupa ce puii au ajuns la varsta de 20-30 zile.

Calitatea apei . Calitatea apei trebuie monitorizata permanent, mai ales daca bazinele sunt fertilizate. Valoarea oxigenului solvit trebuie sa nu scada sub 4 mg/l, sub aceasta limita, fertilizarea bazinului trebuie sa fie sistata.

Nivelul oxigenului poate fi crescut prin curent de apa proaspata, sau prin aerarea apei prin metode clasice.

Puii de polyodon sunt foarte afectati de variatiile largi ale alcalinitatii si duritatii totale. Ele pot fi modificate prin administrarea amendamentelor, pentru cresterea capacitatii de tamponare si pentru neutralizarea influentei aciditatii solului.

Temperatura apei in bazinele de crestere variaza considerabil, in functie de localizarea geografica. Totusi, temperaturile optime pentru cresterea polyodonului, sunt cuprinse intre limitele de 18-26 oC. Temperaturile peste 26 oC provoaca inapetenta si scaderea cantitatilor de zooplancton, care afecteaza negativ cresterea puilor.

De aceea se recomanda ca bazinele de crestere sa aiba adancimea medie de cca 2 m, deoarece in aceste bazine apare stratificarea apei in functie de temperatura.

Temperaturile ridicate pot fi scazute si prin alimentarea cu apa rece.

Bolile nu constituie o problema majora la cresterea puilor de polyodon. Micile probleme pot fi provocate de parazitii externi, in special de Laernaea, Trichodina, Seryphidia si Costia . Aceste parazitoze pot fi tratate eficient cu permanganat de potasiu in doze de 2 ppm. Nu se recomanda utilizarea sulfatului de cupru, deoarece el este foarte toxic. Formaldehida nu va fi utilizata in doze mai mari de 75 ppm, deparece devine stresanta pentru pesti.

Puii de polyodon pot fi crescuti si in policultura cu crap, H. molitrix, Ct. idella de vara a II-a. Crapul se furajeaza.

Avand in vedere regimul de hranire, din formula de populare in policultura, se exclude novacul (Aristichthys nobilis).

Monitorizarea cresterii puilor se face prin pescuiri de control bilunare, prin care se urmareste ritmul de crestere (greutatea medie si lungimea medie), starea sanitara si de intretinere.

Cresterea in vara a II-a si a III-a

Pentru cresterea in vara a II-a a polyodonului, tehnologia de pregatire a bazinelor este asemanatoare cu cea pentru crestere in vara I, cantitatile de ingrasaminte organice administrate in vederea dezvoltarii biomasei zooplanctonice fiind aceleasi.

Este recomandat ca in vara a II-a cresterea sa se faca in policultura cu ciprinide crescute in vara aIII-a (crap, cosas, sanger), din care se exclude novacul, care este concurent la hrana specifica a polyodonului, fiind zooplanctonofag.

Densitatile de populare pentru cresterea in vara a II-a trebuie sa fie intre 200-300 ex/ha, in aceste conditii polyodonul realizand greutati medii de cca 2.500 g/ex, obtinandu-se astfel 250-400 kg de sturion/ha, reprezentand 25-30% din productia totala a bazinului (fig.6, 7).

Supravietuirea polyodonului la cresterea in vara a II-a se incadreaza intre 85-95% .

Nu se recomanda cresterea polyodonului in vara a II-a a in policultura cu crapul de acceasi varsta, fiind cunoscut faptul ca la varsta de un an, crapul se hraneste cu zooplancton si in aceste conditii devine concurent la hrana.

Bazinele destinate cresterii in vara a II-a pot avea suprafete variate, dar este recomandat ca acestea sa nu fie mai mici de 2-3 ha, iar adancimea apei sa depaseasca 1,5 m, deoarece polyodonul are nevoie de spatiu pentru a avea o buna crestere si dezvoltare.

Pentru cresterea polyodonului in vara a II-a in policultura, formula de populare propusa este urmatoarea:

Utilizand aceasta formula de populare, in afara de pregatirea corespunzatoare a bazinelor de crestere, este obligatoriu ca pe intreg sezonul de crestere, crapul sa fie furajat, deoarece, fiind in densitate relativ mare, crapul, necesita furajare, iar resturile de furaje neconsumate, contribuie la dezvoltarea biomasei zooplanctonice.

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE PENTRU CRESTEREA SPECIEI Polyodon spathula Elaborate de SCDP Nucet - Dambovita Coordonator : Dr. ing. Mioara Costache

Cresterea in vara I Toate metodele implica producerea larvelor si cresterea pana la varsta de un an. Pentru cresterea puilor de polyodon se pot utiliza trei metode: Prima metoda consta in cresterea puilor in bazine de pamant si fertilizarea acestora pentru a mentine o densitate adecvata a zooplanctonului cultura extensiva, metoda bazinelor de pamant. A doua metoda consta in popularea larvelor sau a puilor in varsta de 30-40 zile, in bazine si cresterea lor in policultura cu alte specii, de obicei cu crapul. A treia metoda consta in cresterea puilor in cazi amplasate in spatii acoperite, utilizand hrana artificiala. Polyodonul poate fi produs prin oricare din aceste metode, fiecare dintre ele prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje. Cresterea extensiva Pregatirea bazinelor de crestere.Polyodon spathula poate fi crescut in bazine de pamant de dimensiuni diferite. Sunt preferate insa bazinele cu suprafete mici, de cca 0,5 ha, datorita posibilitatilor de supraveghere permanenta si de interventie. Pentru cresterea speciei Polyodon spathula, cel mai frecvent se utilizeaza bazine cu suprafete de 0,5-1,0 ha, care ofera posibilitatea controlului permanent al parametrilor fizico-chimici ai apei, in special a oxigenului solvit si al dezvoltarii vegetatiei in exces, care in bazinele cu suprafete mari constituie o problema. Se recomanda ca bazinele sa aiba fundul uscat cel putin 10 zile inainte de inundare. Inundarea bazinelor. Bazinul trebuie inundat prin site cu ochiuri mici (1 mm), pentru a preveni patrunderea altor specii de pesti sau a daunatorilor, odata cu apa de alimentare. Bazinul se inunda si se fertilizeaza cu cca 10-15 zile inainte de populare, pentru a asigura dezvoltarea unei populatii zooplanctonice corespunzatoare. Daca bazinul este inundat prea devreme, se poate dezvolta o populatie de insecte acvatice mari. Umplerea bazinelor este o etapa importanta. Se utilizeaza o tehnica prin care bazinele sunt inundate treptat (1/3 1/4 din volumul total la fiecare 5-7 zile). Aceasta tehnica prezinta avantajul ca initial,

larvele nu au nevoie de un bazin plin ochi, sarac in zooplancton, iar suprafetele proaspat inundate sustin dezvoltarea zooplanctonului, dar si dezavantajul ca, la adancimi mici ale apei, larvele sau puii sunt mai expusi pradatorilor (pasarilor ihtiofage, broaste, serpi). Fertilizarea bazinelor.Productiile de polyodon sunt determinate in mare masura de calitatea apei si de modul de fertilizare al bazinelor. Bazinele de crestere trebuie sa fie fertilizate pentru a furniza necesarul de nutrienti care asigura dezvoltarea si intretinerea unor populatii dense de zooplancton. Hrana alevinilor si puilor de polyodon este in exclusivitate alcatuita din zooplancton si insecte acvatice. Grupurile zooplanctonice majoritare din bazinele de crestere sunt cladocerele, rotiferele si copepodele. Cladocerele, in special Daphnia sp., sunt hrana preferata de puii de polyodon (Michaletz et col., 1982), probabil pentru ca sunt sufficient de mari si inoata incet, putand fi mai usor detectate si capturate. Cand polyodonul are aproximativ 7-8 cm lungime totala, el incepe sa se hraneasca si prin filtrare si pot utiliza si copepodele care inoata mai repede. Atat copepodele cat si cladocerele au o rata reproductiva ridicata, raspund la actiunile de fertilizare a bazinelor.Sunt utilizati numerosi fertilizanti, in doze diferite, in functie de zona geografica si de sezon. Pentru dezvoltarea si sustinerea populatiilor de cladocere, cu cele mai bune rezultate, sunt utilizate ingrasamintele organice. Acestea pot fi: gunoiul de grajd, gunoiul de pasare sau borhotul de bere, drojdia de bere, dozele de aplicare fiind stabilite in functie de fiecare caz in parte. In general, majoritatea fertilizantilor se aplica in cantitati de 5.000-10.000 kg/ha. Fertilizarea se poate realiza inainte de inundare 3.000 5.000 kg/ha si restul in doze saptamanale pe parcursul sezonului de crestere. Sunt preferate dozele saptamanale, astfel incat sa permita monitorizarea calitatii apei si a dezvoltarii zooplanctonului, in functie de rezultate stabilindu-se marimea dozei si momentul aplicarii, Fertilizantii anorganici (N, P, K), care se gasesc sub forma de granule, sunt folositi in combinatie cu ingrasamintele organice. Administrarea lor trebuie facuta sub supraveghere, deoarece sustin inflorirea fitoplanctonului. In bazinele in care culturile de zooplancton sunt greu de infiintat, se fac inoculari cu zooplancton din culturi separate, introducandu-se 6-14 cladocere/l, cca 10 kg biomasa umeda/ha. Fertilizarea bazinelor se intrerupe cand concentratia oxigenului solvit scade sub 3 mg/l dimineata devreme. Popularea bazinelor si cresterea.Popularea bazinelor se realizeaza in momentul cand larvele trec la hranirea activa, de regula la varsta de 7-9 zile de la eclozare. S-au experimentat diferite densitati de populare, dar rezultatele cele mai bune s-au obtinut cand densitatea de populare a fost de 8.000-10.000 pui predezvoltati/ha (fig.1, 2). La aceasta densitate, indicele de supravietuire este in medie de 65%, puii atingand lungimea totala de peste 30 cm (fig.3,4). Cei mai importanti factori care determina supravietuirea sunt calitatea apei si densitatea zooplanctonului.

Cand densitatea zooplanctonului este mare, cresterea este rapida, rata zilnica a cresterii este de 2,4 mm/zi, iar dupa aprox. 140 zile de crestere, puii au dimensiuni de peste 30-40 cm lungime totala. Potentiale probleme ale cresterii in bazine de pamant. Bazinele destinate cresterii polyodonului, trebuie supravegheate permanent, pentru a monitoriza cresterea si supravietuirea si pentru a depista la timp eventualele probleme. Daca prezenta vertebratelor pradatoare si dezvoltarea in exces a vegetatiei acvatice pot fi sesizate usor, in ceea ce priveste calitatea apei si problemele determinate de aparitia bolilor, necesita o atentie mai mare si analize complete. Acesti factori cumulati pot produce mari pierderi, daca nu sunt sesizati la timp. Insectele acvatice cum sunt luntrasul, gandacul negru, carabusul de apa, pot consuma larvele de polyodon. Multe din aceste insecte pot fi eliminate prin golirea si uscarea completa a bazinelor. Pentru combaterea acestora se foloseste un amestec de hidrocarburi (50% motorina si 50% ulei ars de motor) in doze de 50 l/ha. Pentru a elimina rapid resturile de hidrocarburi, se barboteaza aer in bazin, cu cel putin 24 ore inaintea popularii. Se mai folosesc insecticidele comerciale, insa cui mare atentie deoarece sunt toxice pentru puii de polyodon si pentru zooplankton. Daca se utilizeaza dupa popularea cu larve, ele nu vor fi administrate mai devreme de 20-30 zile de la populare. Vertebratele rapitoare. Pasarile rapitoare aduc pagube mari in bazinele populate cu polyodon. Pentru a impiedica patrunderea lor pe suprafata bazinului, se recomanda protejarea bazinelor prin imprejmuirea cu plasa pescareasca cu latura ochiului de a=100 mm intinsa pe o structura de lemn si acoperita integral cu fire de relon dispuse perpendicular pe latura mare a bazinului, la inaltimea de 2,5 m fata de nivelul apei, la distante de 10 cm (fig.5 a, b). Daca nu este posibila realizarea unei astfel de instalatii de protejare, indepartarea pasarilor ihtiofage se realizeaza cu petarde, pocnitori, etc. Broastele, serpii, guzganii si vidrele, pot produce de asemenea pagube mari, consumand puii de polyodon, de aceea trebuie luate masuri de indepartare a lor. Vegetatia acvatica.Macrofitele acvatice si algele filamentoase pot fi o problema serioasa pentru bazinele de crestere a polyodonului. Puii de polyodon sunt slabi inotatori, se incurca in vegetatie si mor. Pentru combaterea lor se recomanda ca bazinele respective sa se populeze cu Ct. idella de varste mai mari (2, 3, 4 ani), in densitati cuprinse intre 100-200 ex/ha. Se mai pot utiliza erbicide, dar numai dupa analiza atenta privind efectele asupra zooplanctonului. Majoritatea se utilizeaza inainte de populare sau dupa ce puii au ajuns la varsta de 20-30 zile. Calitatea apei.Calitatea apei trebuie monitorizata permanent, mai ales daca bazinele sunt fertilizate. Valoarea oxigenului solvit trebuie sa nu scada sub 4 mg/l, sub aceasta limita, fertilizarea bazinului trebuie sa fie sistata.

Nivelul oxigenului poate fi crescut prin curent de apa proaspata, sau prin aerarea apei prin metode clasice. Puii de polyodon sunt foarte afectati de variatiile largi ale alcalinitatii si duritatii totale.Ele pot fi modificate prin administrarea amendamentelor, pentru cresterea capacitatii de tamponare si pentru neutralizarea influentei aciditatii solului. Temperatura apei in bazinele de crestere variaza considerabil, in functie de localizarea geografica.Totusi, temperaturile optime pentru cresterea polyodonului, sunt cuprinse intre limitele de 18-26 oC.Temperaturile peste 26 oC provoaca inapetenta si scaderea cantitatilor de zooplancton, care afecteaza negativ cresterea puilor. De aceea se recomanda ca bazinele de crestere sa aiba adancimea medie de cca 2 m, deoarece in aceste bazine apare stratificarea apei in functie de temperatura. Temperaturile ridicate pot fi scazute si prin alimentarea cu apa rece. Bolile nu constituie o problema majora la cresterea puilor de polyodon. Micile probleme pot fi provocate de parazitii externi, in special de Laernaea, Trichodina, Seryphidia si Costia. Aceste parazitoze pot fi tratate eficient cu permanganat de potasiu in doze de 2 ppm. Nu se recomanda utilizarea sulfatului de cupru, deoarece el este foarte toxic. Formaldehida nu va fi utilizata in doze mai mari de 75 ppm, deparece devine stresanta pentru pesti. Puii de polyodon pot fi crescuti si in policultura cu crap, H. molitrix, Ct. idella de vara a II-a. Crapul se furajeaza. Avand in vedere regimul de hranire, din formula de populare in policultura, se exclude novacul (Aristichthys nobilis). Monitorizarea cresterii puilor se face prin pescuiri de control bilunare, prin care se urmareste ritmul de crestere (greutatea medie si lungimea medie), starea sanitara si de intretinere. Dotari minime pentru predezvoltare si crestere in vara I a speciei polyodon spathula PREDEZVOLTARE CRESTERE VARA I Bazine de beton, in elevatie, de preferat acoperite, cu volumul de 50-200 mc, prevazute cu sisteme de filtrare la alimentare si evacuare Helestee cu suprafata de 0,5-1,0 ha si adancimea medie de peste 1,5 m, cu fundul plan Culturi de Daphnia sp. sau alte surse de zooplancton viu Sisteme de protectie impotriva pasarilor ihtiofage Ustensile, hidrobioane si vehicule pentru recoltarea si transportul in stare vie a zooplanctonului Culturi de cladocere pentru inocularea periodica a helesteelor de crestere Cresterea in vara a II-a si a III-a

Pentru cresterea in vara a II-a a polyodonului, tehnologia de pregatire a bazinelor este asemanatoare cu cea pentru crestere in vara I, cantitatile de ingrasaminte organice administrate in vederea dezvoltarii biomasei zooplanctonice fiind aceleasi. Este recomandat ca in vara a II-a cresterea sa se faca in policultura cu ciprinide crescute in vara aIII-a (crap, cosas, sanger), din care se exclude novacul, care este concurent la hrana specifica a polyodonului, fiind zooplanctonofag. Densitatile de populare pentru cresterea in vara a II-a trebuie sa fie intre 200-300 ex/ha, in aceste conditii polyodonul realizand greutati medii de cca 2.500 g/ex, obtinandu-se astfel 250-400 kg de sturion/ha, reprezentand 25-30% din productia totala a bazinului (fig.6, 7). Supravietuirea polyodonului la cresterea in vara a II-a se incadreaza intre 85-95%. Nu se recomanda cresterea polyodonului in vara a II-a a in policultura cu crapul de acceasi varsta, fiind cunoscut faptul ca la varsta de un an, crapul se hraneste cu zooplancton si in aceste conditii devine concurent la hrana. Bazinele destinate cresterii in vara a II-a pot avea suprafete variate, dar este recomandat ca acestea sa nu fie mai mici de 2-3 ha, iar adancimea apei sa depaseasca 1,5 m, deoarece polyodonul are nevoie de spatiu pentru a avea o buna crestere si dezvoltare. Pentru cresterea polyodonului in vara a II-a in policultura, formula de populare propusa este urmatoarea: Specia si varsta Densitate ex/ha G.med populare g/ex Suprav % G.med recolta g/ex Productie kg/ha Crap 2-2+ 1.000 400 90 1.500 1.350 Sanger 2-2+ 500 500 95 1.500 712 Cosas 2-2+ 200 300 90 1.500 270 Polyodon sp. 1-1+ 200 300 85 2.000 340 Stiuca 0-0+ 200 - 90 100 18 TOTAL 2.100 - - - 2.690

Utilizand aceasta formula de populare, in afara de pregatirea corespunzatoare a bazinelor de crestere, este obligatoriu ca pe intreg sezonul de crestere, crapul sa fie furajat, deoarece, fiind in densitate relativ mare, crapul, necesita furajare, iar resturile de furaje neconsumate, contribuie la dezvoltarea biomasei zooplanctonice. Din experimentele in care Polyodon spathula a fost crescut impreuna cu sanger, am constatat ca cele doua specii cresc foarte bine impreuna. Explicatia consta in faptul ca polyodonul, consumand zooplanctonul mare, scade presiunea asupra fitoplanctonului, care constituie hrana de baza a sangerului, acesta fiind mai abundant in bazinele in care creste polyodonul. Excrementele provenite de la specia H. molitrix sustin dezvoltarea bacterioplanctonului care, la randul sau constituie hrana zooplanctonului. In urma experimentelor desfasurate la S.C.D.P. Nucet, a fost fundamentata tehnologia de crestere in vara a II-a a speciei Polyodon spathula in policultura cu ciprinide crescute in vara a III-a. Acest gen de policultura semiintensiva permite obtinerea, in conditii de eficienta economica a unor productii de peste de consum de calitate superioara (pesti cu greutate de peste 1 kg), tehnologia elaborata fiind relativ usor de aplicat in amenajarile piscicole sistematice si accesibila agentilor economici cu activitate de piscicultura. La cresterea in vara a III-a in policultura cu ciprinidele, in densitati cuprinse intre 100-200 ex/ha, Polyodon spathula realizeaza greutati medii cuprinse intre 4-5 kg/ex si lungimi de 100-105 cm, avand un spor de crestere mediu individual de 2 2,5 kg (fig.8, 9). La acesta varsta, la densitati de 100-200 ex/ha, se pot realiza productii de 300-500 kg/ha, printr-o fertilizare adecvata, astfel incat biomasa zooplanctonica sa se mentina la 3,4 mg/l. Dimensiunile pestilor la aceasta varsta exclud posibilitatea de a fi atacati de pasarile ihtiofage. Formula de populare a ciprinidelor este asemanatoare cu cea de la cresterea in vara a II-a a polyodonului, care poate fi completata cu pesti rapitori (stiuca, salau) de 1 an, 2 ani, in densitati moderate (100-200 ex/ha). De asemenea, polyodonul in vara a III-a mai poate fi crescut si in bazinele de remonti si reproducatori, in densitati asemanatoare, singura conditie fiind ca in bazinele respective sa nu fie pesti din specia Aristichthys nobilis. Parametrii tehnologici ai cresterii speciei Polyodon spathula Faza de crestere Durata (zile) Densitate W in (g) S.R. % W fin (g) Prod.

neta Dezv. postemb. 30-40 40-90/mc 0,020 65-85 2,5-4,5 Pana la 300 g/mc Crestere vara I in monocult. 150 8.000-15.000 ex/ha 2,5-4,5 50-80 100-300 Pana la 1.000 kg/ha Crestere vara aII-a policult. 150 100-300 ex/ha 100-300 75-95 1.000-2.500 300-500 kg/ha Crestere vara aIII-a policult. 150 100-200 ex/ha 1.000-2.500 80-95 4.000-5.000 300-500 kg/ha Pescuitul puilor de Polyodon spathula este o lucrare care trebuie efectuata cu cea mai mare atentie, deoarece puii sunt sensibili la manipulari si la socuri si sunt stresati in momentul cand intervin aglomerarile. De aceea, pescuitul trebuie sa fie efectuat "la apa mare", adica in momentul pescuitului adancimea apei nu trebuie sa fie mai mica de 1 m, iar unealta folosita este tifanul cu dimensiunea ochiului a=10 mm. Nu se foloseste pentru pescuitul polyodonului navodul cu matita. Temperatura apei in momentul pescuitului de recolta trebuie sa fie intre 5 pana la 10 oC. Transportul puilor de Polyodon sau a celor de varsta mai mare trebuie sa se faca in recipienti de volum mare, in care pestii sa poata inota in voie, in apa curata si oxigenata. Pentru realizarea in bune conditii a transportului, se recomanda ca in apa din recipientii in care se transporta puii de polyodon sa se adauge clorura de sodiu in concentratie 2 , deoarece solutia respectiva duce la o incetinire a proceselor fiziologice si in acelasi timp este o masura de combatere a parazitilor care ar putea fi prezenti pe corpul pestilor. Toate manipularile se fac manual, cu cea mai mare atentie, pentru a evita ranirea pestilor si pentru a fi evitate pierderile (fig.10). Iernarea speciei Polyodon spathula Bazinele destinate iernarii polyodonului, trebuie sa aiba adancimea de minim 2 m. Densitatile de populare ale bazinelor de iernat se incadreaza in limitele practicate in ciprinicultura, dar densitatea totala (Polyodon + alte specii) nu trebuie sa depaseasca 7.000 kg/ha. Din observatiile asupra comportamentului speciei, se constata continuarea deplasarii active si a hranirii la temperaturi ale apei de 4-6 oC. S-a constatat ca pestii nu numai ca se deplaseaza si se hranesc, dar

manifesta chiar un comportament oportunistic, preferand zonele luminate ale bazinelor, datorita probabil concentrarii insectelor si zooplanctonului, in aceste conditii intensitatea hranirii fiind dependenta mai mult de abundenta zooplanctonului si de capacitatea de filtrare a pestilor de diferite varste si dimensiui, decat de temperatura apei. Helesteele in care sunt introduse la iernat loturile din specia Polyodon spathula in densitati mai mari de 500 kg/ha, vor fi monitorizate chimic si hidrobiologic si vor fi fertilizate cu gunoi de grajd fermentat, in cantitati de pana la 2.000 kg/ha si inoculate periodic cu cladocere sau copepode din culturi sau din mediul natural.