Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a n u l XXXVIII
in paginile 12-13
(1762)
13
( S I 'S
VINERI
31 marti« PRIVIŢI,
1989
CE FRUMOS
piámmal editat tie Frontul Democraţiei si Unităţii Socialiste CRESC ORAŞELE!
BIRUITOAREA d in e fa ţă d e m u n c ă “ şi „ s p irit c re a to r * se în so
ţesc cu o d e o se b ită c o n se c v e n ţă în c u v in ţă rile
to v a ră ş u lu i N ico lae C eau şescu , se c re ta ru l g e n e
vech i p re c u m se se p a ră u le iu l d e ap ă. ieşin d
în to td e a u n a la su p ra fa ţă . S au un o rg an colectiv
d e c o n d u cere d in tr-o în tre p rin d e re , c a re a d o p tă
ra l al p a rtid u lu i şi, cu un firesc im p a c t, ori de ca re g u lă g e n e ra lă de co n d u ită , în in te rp re ta re a
c ite o ri u n c o lec tiv m u n c ito re sc d e z b a te p ro şi s o lu ţio n a re a p ro b lem elo r, a titu d in e a c o n stru c
UNITATE b le m e le a c tiv ită ţii p ro p rii. E le a u fo st im p u se d e
c h ia r r e a lita te a eco n o m ico -so cială, a l c ă re i
c o n tin u u p ro c e s tr a n s fo r m a to r a îm b ră c a t d in ce
tiv ă. O astfe l d e p o ziţie ex c lu d e cu d e să v îrşire
p ra c tic a ju s tific ă rilo r, pe c are o în lo cu ieşte cu
c ă u ta re a d e ră s p u n s u ri la o sin g u ră în tre b a r e :
în ce iţţai m u lt h a in e le u n e i d e z v o ltă ri c a lita tiv e , „C e tre b u ie să facem , cum tre b u ie să a c ţio n ă m
in te n siv e . In tr - u n a se m e n e a c o n te x t, lo noi p e n tru a elim in a orice d e re g la re a a c tiv ită ţii,
L a îm p lin ire a u n u i d e c e n iu şi ju m ă ta te c u l devize! „m ai m u lt !“ — c a re a p re d o m in a t o c h ia r şi a tu n c i cîn d a c e a sta e ste g e n e ra tă d e
d e cîn d iu b itu l şi s tim a tu l c o n d u c ă to r al lu n g ă sa u p o a te c h ia r p re a lu n g ă p e rio a d ă — a lţii: sau p e n tru a ră s p u n d e u n o r c e rin ţe sociale,
p a rtid u lu i şi s ta tu lu i n o stru , to v a ră şu l a fo st lu a t, fă r ă d r e p t d e în to a rc e re , d e d ev iz a c h ia r d a c ă la p rim a v e d e re ace ste a p a r a ne
N icolae C eauşescu , a fo st în v e s tit cu „m a i b in e !“, în ţe le a s ă în se n su l ei cel m ai la rg d e p ă şi p u te rile ? “ I a r g ă sire a d e ră s p u n s u ri la
in a lta fu n c ţie d e p re ş e d in te a l R o m â ş i m a i p ro fu n d , c a re p u n e în c a u z ă — şi cu s ta a se m e n e a fre c v e n te p ro b lem e im p lic ă în eg ală
niei,'' p o p o ru l în tre g , în tr-o in d e s tru c tib ilă tu t d e c au ze — o se rie . m ă s u ră m a n ife sta re a
u n ita te d e crez şi v o in ţă , ş i-a m a n ife s ta t d e fa c to ri, p rin tre c a re s p iritu lu i c reato r.
p le n a r n e m ă rg in ita sa d ra g o ste , s tim ă şl
g ra titu d in e fa ţă d e om u l, b ă rb a tu l şi co-
m a n ife s ta re a u n e ţm o i a-
titu d in i în m u n lă se . Componentă esenţială C e d ovedesc asem en ea
e x e m p le ? C ă a firm a re a
situ e a z ă pe u n loc cen u n e i n o i a titu d in i în
m u n .s tu l d e o m en ie p e u m e rii c ă ru ia se
a flă d e a p ro a p e 24 d e a n i m a re a ră s p u n tr a l : în m u n c a de e x e
cu ţie, ca şi în cea de
a noii atitudini faţă de muncă m u n c ă n u e ste d o a r re
z u lta tu l unei b u n e in
d e re a d e stin e lo r n o a stre . A fo s t o s ă rb ă
to a re de in im ă şi su fle t, şi d e v ib r a n tă re eo n d u c e re , d e f a p t în te n ţii, al u n u i sim p lu a c t
tro sp e c tiv ă a tre c u tu lu i n a ţio n a l, în tre a g a
n a ţiu n e a firm în d u -ş l o d a tă m a l m u lt to
ta la ei a d eziu n e la p o litic a p a rtid u lu i
n o stru .
m o d u l d e m a n ife s ta re
în to a te îm p re ju ră rile
le g a te de co n cep ţia, p r e
g ă tire a şi d e s fă ş u ra re a
SPIRITUL CREATOR
.
fie c ă ru i a c t de p ro d u c ţie , al fie c ă ru i a c t econom ic.
de voinţă,- ci a re u n su
p o r t m u lt m ai com plex,
c a re — a lă tu ri de con
ş tiin ţă , re s p o n sa b ilita te
sau c o m p e te n ţă — co n ţin e u n e le m e n t din
In a se m e n e a m o m e n te so lem n e, ca în
to td e a u n a , a n ii p a rc u rşi, cu d e o se b ire cei A şa d a r, m ai m u lt d e c it o sim p lă în d e p lin ire ce în ce m ai im p o rta n t în a c tu a la e ta p ă
z id iţi în ed ific iu l d e g ra n it al p a trie i so cia rig u ro a să , c o n ştiin c io a să a s a rc in ilo r p e c a re le de d e z v o lta re in te n siv ă a econom iei, de î n
a v e m , n o u a a titu d in e fa ţă d e m u n c ă p re fă p tu ire a noii re v o lu ţii ştiin ţific e şi te h
liste, n e in v ită la re m e m o ră ri e m o ţio n a n te ,
su p u n e şi im p u n e u n a n u m it m o d d e p a rtic i n ic e E ste v o rb a de s p iritu l cre a to r. Ia tă
la re v e d e re a d ru m u lu i p a rc u rs b ă rb ă te şte ,
în tr - u n p e rm a n e n t p ro ces d e re d e sc o p e rire p a re a c tiv ă — şi, d eci, c re a tiv ă —■!a d e sc ifra re a , de ce, pe b u n ă d re p ta te , în c u v în ta re a ros
isto rică, în lu p tă cu n e c u n o sc u tu l şi n e s tă în ţe le g e re a c o re c tă şi so lu ţio n a re a c o m p e te n tă a tită la C o n sfă tu ire a de. lu c ru pe p ro b le m e eco
v ilită se te d e c u n o a şte re şi a d e v ă r. E ste fie c ă re i noi p ro b le m e d in n u m e ro a se le c a re a p a r n o m ice d e la C.C a l P.C .R d in 2-3 m a rtie a.c.,
lim p ed e p e n tr u o ric in e s tu d ia z ă c u o b ie c ti z iln ic în a c tiv ita te a d e p ro d u c ţie şi econom ică. se c re ta ru l g e n e ra l al p a rtid u lu i. to v a ră şu l
v ita te şi b u n ă c re d in ţă e x p e rie n ţa R o m â In tîln im in eco n o m ie p re tu tin d e n i e x e m p le N icolae C eauşescu, a tră g în d d in nou a te n ţia a su
n iei so cialiste, şi în m od d e o se b it p e rio a d a c a re a rg u m e n te a z ă a c e ste a firm a ţii. U n m u n c ito r p r a fa p tu lu i că se m a n ife stă în că poziţii c o n se r
u ltim ilo r 24 d e a n i, că to a te su ccesele do- c a re n u se re z u m ă la a -ş i g o sp o d ări b in e p ro v a to a re , re fra c ta re ' fa ţă d e nou. n e cere tu tu ro r
b în d ite p rin ta le n tu l, h ă rn ic ia şi p u te re a p riu l loc d e m u n c ă şi la a -ş î d e p ă şi n o rm a z il să facem p re tu tin d e n i d in ş tiin ţă fa c to ru l ho-
n o v a to a re a u n u i în tre g po p o r, p re c u m şi n ic ă , ci, c u o ch ii m in ţii sale, c a u tă să v a d ă şi tă r îto r al în fă p tu irii p ro g ra m e lo r de m o d e rn i
v a s ta şi lu c id a p ro s p e c ta re a v iito ru lu i re d in c o lo d e g ra n iţa zonei lu i s t-ic te d e lu c ru , zare, în g e n e ra l a tu tu r o r p la n u r ilo r şi p ro g ra
p re z in tă ro d u l p o litic ii ştiin ţific e re v o lu ţio d e v in e a cel „ n e lin iş tit“ in v e n ta to r — s u p ă r ă to r m e lo r d e stin a te a rid ic a R o m ân ia pe noi cu lm i
n a re a p a rtid u lu i n o stru , a c re ş te rii ro lu sa u a g a s a n t p e n tr u u n ii, d ă tă to r d e e la n si în c re d e c iv ilizaţie şi p ro g res.
lu i său c o n d u c ă to r în în tre a g a v ia ţă a so d e re p e n tr u a lţii, d a r a p ro a p e în to d e a u n a în v in VIRGIL SIMION S
c ie tă ţii n o a stre . P e n tr u în tre a g a su fla re a
R o m ân iei, p a rtid u l re p re z in tă a stă z i a u to
r ita te a su p re m ă , fo rţa p o litic ă şi so cială
cea m a i în a in ta tă , te z a u ru l m u n c ii colec
tiv e. tr u p d in tr u p u l c lasei m u n c ito a re , al
ţă r ă n im ii şi in te le c tu a lită ţii n a ţiu n ii no as
tre . P e n tr u în tîia o a ră în is to ria R o m ân iei,
în d ru m ă rile -c h e ie a le u n u i p a rtid d e g u -
v e rn ă m în t a u d e v e n it p ro p riile n o a stre
o p ţiu n i, p e n tr u p rim a d a tă o a m e n ii m u n cii
s -a u p u tu t co n v in g e că a sp ira ţiile , v ia ţa de
fie c a re zi şi re m a rc a b ile le su ccese a le
p a trie i se re a liz e a z ă în tr-o s trîn s ă c o n co r
d a n ţă cu p ro g ra m u l e la b o ra t d e p a rtid , că
(C o n tin u a re tn pag. 3)
UVIU TIMBUS ■
Di hi
»V«
M U k t§
Viaţa României
T o td e a u n a am so co tit că m a s to d o n ţilo r fa b ric a ţi la E ra u a m ă rîte . D o rin ţa n o a s p e n tru lu c ră ri speciale. A cum c ă rc ă to a re fro n ta le cu cupe da
M îrşa este d e n u m ire a u n u i M îrşa se în tin d e pe 270 d e tr ă e ra m ai m a re d e c it is p ra ştim a e iir secţiile. C u ta re p ro 10— 15 m e tri cubi şl coloşi de
oraş. Ş i a lţii au tr ă it şi p ă s h e c ta re , pe coline şi p a n te , pe va. F ă c e a m n a v e ta p e jos de d u ce a sta, c u ta re c e a la ltă şi, 100—110 tone. T o a te m a rile
tre a z ă aceeaşi im p resie. C ă lă su b copaci şi pom i, în tr - u n p e to a te satele. U nii m a i v e d in cînd în cînd, n u m e le celor ş a n tie re a le R o m ân iei de azi
to rin d pe d ru m u rile ţă r ii, ci aer d e re z e rv a ţie , p e r tu r b a t n e a m cu m o to c ic le te le şi cu v echi, in im a de a tu n c i, a lc ă îşi b azează lu c ră rile p e p u
tin d zia re le sa u a s c u ltîn d r u d in cîn d în cîn d şi d in loc în b ic ic le te le şi n u c re d e a m că tu ită d in o am en ii v e n iţi de te r e a b a sc u la n te lo r fa b ric a te
b ric ile sp o rtiv e a le ra d io u lu i, loc d e zg o m o tu l a s u rz ito r al se v a fa c e o lin ie d e a u to b u z p e s a te .“ M îrşa a a v u t m a re a la M îrşa. N im ic n u se con
ş i-a u sp u s a c e la şi lu c ru , a s e u n e i m a şin i g a lb e n e de o su tă d in fie c a re sat. A cu m sín t şa n să de a fi o în tre p rin d e re s tru ie ş te fă r ă p ro d u se le aces
m e n i tu tu r o r c ă lă to rilo r o p riţi d e tone. zeci de m a şin i c a re n e a ş n ă s c u tă d in se rio z ita te a ţă te i firm e. L a tra n s fo rm ă rile
p e n tr u cîte v a m in u te la g ea Ce e ra M îrşa p rin a n ii ”60, te a p tă la p e ro n , d u c sc h im ră n e a s c ă a a g ric u lto rilo r din g eo g rafiei d in u ltim ii an i,
m ul unui tr e n s ta ţio n a t în cîn d s tra n ia în d e le tn ic ire a b u rile şi copiii d e la şcoală, şi sa te le de la ră s ă ritu l S ib iu lu i, M îrşa a a v u t p a rte a sa d e
g a ra R ăzboieni. Im p re sio n a ţi re c o n d iţio n ă rii o b u zelo r a la in tr a r e a în în tre p rin d e re o am en i c u ra ţi şi p u te rn ic i, c o n trib u ţie p rin e x c a v a to a re ,
d e d im e n siu n ile n o d u lu i de în c e ta t ? C îtev a su te de o a e u n p e ro n m a i m a re d e c it o m in d ri c ă a u fă c u t up pas re m o rc i şi au to b a sc u la n te .
c a le fe ra tă , to ţi c o n sid e ră cele m en i se p re g ă te a u să -şi s c h im a u to g a r a “. e n o rm , d u p ă ce g e n e ra ţii şi S e cţiile în g h it ziln ic 300 de
c îte v a case d in s p a te le g ă rii be p ro fesia. S e v o rb e a d e sp re C ălin T o m a din S ă c ă d a te , g e n e ra ţii d in s p iţa lo r au to n e d e m etal. L ocom otivele
d r e p t p e rife ria u n u i o ra ş c a re o re p ro fila re . U n ii p o m e n e a u v e n it la M îrşa d u p ă ta tă l său , tr ă it d o a r din a s p r a co n v ie ş i c am io an ele d e la a p ro
n - a e x is ta t n ic io d a tă , R ăzbo- c ite cev a d e re m o rc i şi b a s fo st şi e l s t r u n g a r la reco n - ţu ire cu p ă m în tu l p ietro s. L or v iz io n a re c a ră m ereu . P e
ie n ii ră m în în d u n s a t c u m in te cu la n te . P rin sa te le d in ju r , d iţio n a re a o b u zelo r, îm p li li s -a u a d ă u g a t in g in e rii şi m a ş in ile a fla te la m o n taj
c a o cre a n g ă d e salcie. In - p în ă la A rp a ş, sp re F ă g ă ra ş , n e şte c u rîn d tre i d ecen ii d e sp e c ia liştii d in a s p ru l b u rg şi, se u rc ă num ai cu sca
tr - u n fe l a se m ă n ă to r, p o v es şi p în ă la B o iţa, p e V a le a „ m u n c ă la p r o ţ a p “. E şi lă a b ia d in 1973, cînd a lu a t ra. D ouă c a u c iu c u ri cîntăressc
te a se re p e tă şi cu M îrşa. N u O ltu lu i, ţă r a n ii v o rb e a u d e c ă tu ş, şi su d o r, şi m ecan ic, şi fiin ţă g ru p u l şcolar, M îrşa a cit u n a u to tu rism . T e poţi a s
e nici oraş, nici co m u n ă, nici sc h im b a re a ce se v a p ro d u c e şe f d e f o r m a ţie De an i d e m ai a v u t o d a tă ş a n s a d e a c u n d e în tr-o ro ată. E x istă ţd
sa t. L o c a lita te a M îrşa n u a la M îrşa, de o „ fa b r ic ă “ de zile e so c o tit u n v e rita b il sp e c re ş te doar p rin p ro p riile ş u r u b u ri de 80 de k ilogram e.
e x is ta t n icio d ată . D o ar u n fir p ro p o rţii, cu m ii de o am en i. c ia list în p ro ţa p , a d ic ă în ru d a sa le fo rţe. D acă o p iu liţă sau un ş u ru b
n e lin iş tit d e a p ă , s tre c u ra t S a tu i d e lu c ru l p ă m în tu iu i şi d e fix a re a re m o rc ii, u n re p e r C e a r în s e m n a M îrşa N ouă Iţi c a d e pe picior, poţi ră m î-
p e la p o alele M u n te lu i S u n i, d e tă ia tu l p ă d u rii, ţă r a n ii e se n ţia l, zice el, „ la fe l cu p e n tr u cel c a re n - a a ju n s pe n e in firm pe v ia ţă . N u e ea
d e n u m it de lo caln ici M îrşa, în tr - o fa b ric ă de ceasornice.
d e fa p t u n p îrîu c u m in te cu S cap i o p ie să şi câţiva o am en i
a e r d e rîu im p e tu o s d o a r în o c a u tă zile în tre g i pe »ob
c e a su rile de fu rie a le ceru lu i.
N u m e le lui a d u s p rin v e a c u ri
d e o ie ri n -a d e p ă şit lu m e a lo r
p în ă c în d , în tre cele d o u ă
Performante cu buletin de Mîrsa m ese. A ici to tu l se ved e de
d e p a rte . O b a sc u la n tă de •
s u tă de to n e e cit două case
fru m o a se d e g ospodari. M on
ră zb o aie, a u a p ă r u t n iş te c lă ta r e a ei d u re a z ă o lu n ă. C on
d ir i şi c îte v a b a ră c i în c a re s -a u p re g ă tit să d e v in ă m u n o iş te a c ă r u ţe i“. F iic a lu i lu a ici în u ltim ii a n i ? O în tr e fe c ţio n a re a un an. Şi la «fîr-
se p u n e a u la cale cele tr e b u cito ri. A tu n c i e ra la m a re c re a z ă to t la M îrşa, b ă ia tu l a p rin d e re m ecan ică de m ari şit, c în d iese p e p ista de în
in c io a se arm a te i. m o d ă să a i o m e se rie , ţă r ă n ia ţin u t o v re m e pasul- c u m a p ro p o rţii, p e post de in im a c e rc ă ri, e c h ip a de te s ta re »
D upă cîtev a d ecen ii de e x is fiin d c o n sid e ra tă u n fel de jo r ita te a fa m ilie i p în ă in tr-o u n e i colonii şi, p ro b ab il, to t a le a rg ă cu 50 de k ilo m e tri la
te n ţă , d u p ă an ii de g ro ază şi v ia ţă d e m in a a doua. „E u zi c în d a d a t b ir cu fu g iţii şi in im a u n u i v iito r o raş p rin o ră şi o în to rc ca pe, o ju c ă
a n o n im a t, M îrşa este k ilo m e a m v e n it in 1960, la p rim a s-a în to rs ca b rig a d ie r de p re a jm a a n u lu i 2000, locul in rie . A u loc zeci d e te ste şi
tr u l zero a l c a m io a n e lo r r o ro a tă fă c u tă la M îrşa. L a noi cîm p la S ă c ă d a te . „Eu i-a m c a re se p ro d u c b a sc u la n te le p ro b e , d e v e rific ă ri şl În c e r
m â n e ş ti de m a re to n a j. In în S ă c ă d a te to ţi v o ia u să-şi zis, m ă copile, n u te p o t o p ri d e m ic, m ed iu şi m a re to n a j, c ă ri p în ă c în d N icolae D rago-
A u s tra lia sau pe m a rile ş a n tr im ită copiii la fa b ric ă , la să te în to rc i la p ă m în t dacă s in g u ra p ro d u c ă to a re d e tr ä l m ir sau a lt şo fer d in e c h ip a
tie re a le ţă r ii, în A sia, sau m eserie . C el c a re a v e a legi to t n e a m u l n o stru d e acolo se le re d in R o m â n ia şi p rin tre sp ecial a lc ă tu ită p e n tru »cest
A m erica, la fel cu m tre c p e tim a ţie de u zin ă e ra so co tit tra g e . D u -te s ă n ă to s “. C el c ele p a tru -c in c i firm e din m o m e n t sem n ează u ltim e le
l a m a rg in e a o ra ş u lu i T itu, cin ev a . Şi în a c e i a n i a m m a i b u n şi m ai vechi p rie te n lu m e c a re p ro d u c coloşi de o c e rtific a te teh n ice. D upă «ce
C irculă a c e ste m a ş in ă rii gi în c e p u t m ai în tîi p rin a s tric a a l lă c ă tu ş u lu i d in S ă c ă d a te s u tă şi o s u tă zece tone. S ín t e a în c e p e d ru m u l în lum e, o
g a n t, m a rc a te d isc re t cu u n p e n tru a p u te a c o n stru i. C ot este N ico lae B u n e a din S ibiu, 18 secţii îm p ă rţite p e tre i f a a v e n tu r ă de to a tă fru m u se ţe a ,
d re p tu n g h i in in te rio ru l c ă ru la cot, a m s p a rt z id u ri, am şi el în tre cei p a tru -c in c i o a b ric i, cu su te d e sp ecialişti c a re «e re p e tă m e re u pe şo
ia scrie „ F a b ric a t I. M. M îr d em o lat, a m s ă p a t fu n d a ţii, m e n i c a re a u m ai ră m a s d in şi cu u tila je d e v îr f c a n to n a te selele ţă rii. C înd tn îîln iţi pe
ş a “. Ce este M îrşa, d a c ă n u a m tă ia t ş a n ţu ri. M u n cito ri, M îrşa V eche. P e ce ila lţi N ico în h a le en o rm e, lungi de su te d ru m u rile n a ţio n a le o m a şin ă
o ra ş sau com u n ă ? O colonie in g in e ri, fu n c ţio n a ri şi elevi la e B u n e a îi c o n sid e ră ea d e m e tri — co n stru c ţii u n ice d e în so ţire , a v e rtiz în d u -v ă cu
c u 732 de a p a rta m e n te , cu 7 de şco ală p ro fe sio n a lă lu c ra m ap arţin î-n d în în tre g im e de în ţa ră . L a M îrşa, p o ate că de lu m in a g iro fa ru lu i şl cîn d
c ă m in e de n e fa m ilişti, cu u n d e d im in e a ţa p în ă s e a ra la o M îrşa N ouă. M îrşa V eche în c în d e x is tă colonia, se v e ţi v ed ea în u rm a ei d ouă
g ru p şcolar, c u u n co m p lex c h e stiu n e c a re n i se sp u n e a se m n a re c o n d iţio n a re a o b u ze v o rb e ş te fo a rte p u ţin d esp re re m o rc h e re grele, e h in u in -
s p o rtiv de to a tă fru m u se ţe a , c ă a r fi de v iito r. L a în c e p u t, lo r şi c lă d irile d e n u m ite c a ceea ce este şi m u lt m ai m u lt d u -s e să tra c te z e d o u ă tra ile re
c u m ag az in e şi c h io şcu ri şi cu e r a u n fe l d e se c ţie a In d e zin o u ri, v iz ite le m is tre ţilo r şi d e sp re ce v a fi. Se sim te un în c ă rc a te cu ju m ă tă ţi de a u to
c îte v a căsu ţe a p ro a p e s tin g h e p e n d e n ţe i d in S ib iu . Nu s in g u ră ta te a p ă d u rii b ă trîn e , fe l de o rgoliu la tim p u l v iito r. b a sc u la n te , a tu n c i e sem n că
r e în a e ru l a c e la de c a rtie r aveam n ici m ă c a r o p re să In v re m e ce M îrşa N ouă. cum T e h n ic ie n ii şi co n d u cerea în u n convoi de Ia M îrşa a p le
Sibian. In colonie lo cu iesc a- m e c a n ic ă m a i ca lu m e a , n u d e lim ite a z ă ei cele două tr e p rin d e rii d iscu tă m u lt c a t sp re ş a n tie re le ţă r ii
p ro a p e 4 000 de o am en i c a re a v e a m ciocan p n e u m a tic , n u v îrs te d is tin c te d in v ia ţa co lo -, d e sp re m o d e rn iz a re , d e sp re sa u sp re p o rtu l C o n stan ţa.
s p u n că a p a rţin de în tr e p r in p re a g ă seai u n loc în c a re să n iei, a r în se m n a to t ce a fost la b o ra to a re le şi se c ţiile c are A ceste m aşin i de m are
d e re a m ecan ică, d eşi p rim ă ria te ascu n zi de p lo aie, d e c it pe c o n s tru it d u p ă 1960, cîn d a se v o r co n stru i, d e sp re e d ifi p ro d u c tiv ita te p o t m u ta u n
lo r fiin ţe a z ă în A vrig. D in su b co ro an ele c o p a c ilo r b ă - în c e p u t p o v e ste a b a sc u la n ciile cu c a ra c te r social şi d es m u n te în c îte v a să p tă m în l. Şi
colo d e colonie, p e d e a lu rile trîn i. P ie se le m ai d ific ile le te lo r, a re m o rc ilo r şi, m ai p re p e rfo rm a n ţe le te h n ic e în c iu d a d im e n siu n ilo r lor, in
b lin d e ca n işte p ra g u ri sp re lu c ra m la S ib iu ia r în p a u zele târziu, a m a ş in ilo r d e m a re sp re care ţin tesc. „N av eta cu tr - u n c h e n a r d is c re t scrie „F a
m u n te , se în tin d cele 18 secţii de p rîriz cei tin e ri co b o ra u to n a j. „ M îrşa N ouă în se a m n ă a u to b u ze le şi o rig in ea o a m e b ric a t I.M . M îrşa “ şi to a tă lu
file în tre p rin d e rii m ecanice. p în ă la m la ştin ă ca să m ă - de c în d a m în c e p u t şi noi să n ilo r a u du s la un c lim a t m ea cre d e că e v o rb a de o în tre
R em oroiie, tra ile re le , b u ld o n în c e m u re şi fra g i să lb a tic i. a p ă re m p e d ru m u rile E u ro sp e c ia l de p rie te n ie , de a n u p rin d e re d in tr-u n o raş ro m â
z e re le şi b a sc u la n te le d e m a re A v eam c îte v a u tila je c a re lu pei*. Şi to t d e la N ico lae B u lare. a fa lse lo r ie ra rh ii. R es nesc, a f la t în tre S ib iu şi F ă g ă
to n a j n u se p o t n a şte în h a le c ra u s u b c e ru l lib er. în c ă n u n e a c itire : „ E ra o v re m e cîn d p e c tu l p e n tr u m e seria şii de ra ş , f ă r ă să ştie că « cest k ilo
su p ra p u se , cu m ai m u lte e ta e x is ta u n loc în c a re să le n e c u n o şte a m în tre noi, n e e x c e p ţie a în s e m n a t a d m ira ţia m e tru zero al m a ţilo r b a s
je . P e n tr u p ro d u c e re a lo r e ste a d ă p o stim . N u ştia m în c o tro s a lu ta m re sp e c tu o s cu şa p ca p e n tr u lu c ru l b in e făcu t. T o c u la n te n u este d e c it o colonie.
n ev o ie de sp aţiu . S ă d ai u n n e vom duce şi ce se va a le p ro le ta ră şi n e re sp e c ta m . tu l este să rid ic ă m n iv elu l V o rb a u n u i in g in e r, „ a tîta
ocol p rin to a te secţiile şi a te - ge d e noi, d a r n e s tră d u ia m , D u p ă ce s-a a d u n a t in im a fa a c e stu i lu c ru b in e fă c u t p în ă v re m e c ît n u av em b u le tin de
E erele, p e la co n d u c e re a a d zi şi n o ap te. D acă e ra d e v ii b ric ii, a u to t v e n it în v a lu ri la p e rfo rm a n ţe le in te rn a ţio M îrşa, m ă c a r m a ş in ile să
m in is tra tiv ă , p rin şco ală şi to r, a tu n c i m e rita . Şi am s u te şi su te d e o am en i, p în ă n a le în a c e st d o m e n iu “, s p u d o v ed ească id e n tita te a n o a s tră
p r in colonie, pe la g o sp o d ă în c e p u t cu n işte re m o rc i, pe cînd n e -a m tre z it că sin tern n e a in g in e ru l M ircea P o p es-
riile a n e x e şi p e la m ag a z in e u rm ă a m m o n ta t n iş te b a s p e ste o p t m ii. N u n e m ai cu cu , d ire c to ru l te h n ic a l în tr e ca o am en i şi ca specialişti* . E
e ca şi cu m ai face u n d ru m c u la n te pe c a ro se rii d e S te a n o a şte m d u p ă n u m e , n u m ai p rin d e rii. u n b u le tin c a re v a lo re a z ă cel
p e jo s p în ă la S ibiu, a d ic ă u n g u l ro ş u şi ni se u m fla p ie p ştim c a re p e u n d e lu crează. In Mîrşa se construiesc m ai m u lt pe d ru m u rile lu m ii.
m a rş de p este 30 d e k ilo m e tu l d e m în d rie cîn d n e u ita m N u -i m ai ştim n ici pe a te s ta ţi, anual m ii şi m ii de remarci,
tr i. K ilo m e tru l zero a l a u to - la ele. A cum îm i v in e să rid. m e se ria şii d e c la s ă a u to riz a ţi autobasculante, trailere, În C. NISTÇRESCU ■
trebuie „um blat“ şi la psiho muncă de oalitate aşa cum legale, de altfel, oa să pri este, dincolo de orice consi zece“. Secţia de proiectare a
logia celor învăţaţi doar se întîm plă pe marile şantie mească documentaţia cu şase deraţii, semnificativăi în anul trustului din care face parte
s-aştepte : trebuie învinsă o- re hidroenergetice. luni înainte pentru a-şi putea 1988 promovările de investi antrepriza e receptivă, dar
bişnuinţa lui „n-am curent, o Care sínt, în rezumat, „plîn- organiza corespunzător acti ţii reprezentind, în bună par asta nu ajunge. De pildă, la
trag pe dreapta“. La Tomşani, gerile“ constructorului? Că vitatea. Or, beneficiarii subor te, lucrările nepromovate în Boia 2, această secţie a pro
pentru că nu erau „papuci“ se lucrează cam „cu ochii le donaţi CIRE nu dau proiectul ’87. dintre care unele mai iectat barajul, vîlcenii au
s-a stat o săptămînă, cînd gaţi“, că se promovează in la timp, nu fac fundam enta au „istorie“ şi in ’86 sau mai proiectat aducţiunile şi ISPH
cei de-aeolo puteau (adică vestiţii fără indicatori, fără rea resurselor, nu contractea de mult. a proiectat centrala. S-a co
erau în stare profesional) să-i proiect chiar, că, încă de la ză echipamentele. Cel mai în judeţul Argeş, pe râul laborat bine, ceea ce nu s-a
confecţioneze singuri, sau să promovarea investiţiilor, se mare necaz îl produce însă Topolog, în 1987 nu s-au pro întim plat la Boia 3, unde
facă, în acest timp, altceva. întâmpină greutăţi în alegerea o altă îm prejurare : studiile movat CHEMP Sălătrucelul proiectul încă nu exista
De altfel, nu întîmplător, co soluţiilor,constructive, că pro initiale evidenţiază faptul că de Jos, Sălătrucelul de Sus şi deşi se realizaseră aducţiuni
mandamentul antreprizei este iectele nu ţin seama de po pe fiecare rîu e gîndită cite Vadul Frumos. Două dintre le şi captarea în procent de
acum la Tomşani 3. Sigur, la sibilităţile reale ale industriei o „salbă“, cite o „cascadă“ de acestea (mai puţin Sălătru 90 la sută, aşa „pe ghicite“.
AEMH sínt şi'oam eni harnici, de a furniza anum ite repere centrale ; a r trebui să se celul de Jos), au fost promo Pînă la urmă, se va face şi
oameni bine pregătiţi pro (tuburile din beton prefabri treacă la construirea globală vate in ’88, finanţarea deschi- canalul de fugă, că „n-ai ce-i
fesional, mi s-a vorbit foarte cat, de pildă). Frecvent, lista a acestor salbe, astfel încât zîndu-se în iulie, dar fără face“. Deşi, constructorul nu
frumos despre „noul v al“ de lucrărilor din plan apare constructorul să „coboare“ să se facă pregătirea atacă uită, ca la Boia 2, „din m ers“
stagiari, inginerii Dionisie fără a se şti fazele de pro pas cu pas pe cîte un rîu, rii lucrării (resursele mate s-a schimbat soluţia canalu
VăUmăreanu de La Tomşani movare a investiţiilor (şl, de valorificîndu-şi superior or riale), începî ndu-se „la mica lui de fugă şi au trebuit iar
3, Adrian Bejan de la Sadu, aceea, valorile diin plan se ganizarea de şantier, stabili- ciupeală“, cu resturi de pe la avize IGSIC, iar s-a pierdut
Valeri u B ăltăreţu de la Olt, m ai stabilesc „după ureche“). zîndu-şi forţa de muncă, alţii, astfel ineît termenul de timp, iar s-a trecut, cum se
despre oea mai bună briga Centrala de La Bistriţa-Pris- în reeditate, se promovează dare în funcţiune din noiem exprima Emilian Cărămidă,
dă, apreciată la nivelul ţării, lop e de doi ani în plan şi investiţiile „pe sărite“, pe brie '88, a „sărit“ în ’89. „la cîrpeală“.
a sublnginarului Ilie Amuzan, încă nu s-a promovat investi fiecare rîu s-a început cîte „Boala“ e mai veche, căci şl Sigur, nu chiar toate neca
despre m aiştrii Ion Teodosiu, ţia, mereu se schimbă soluţii ceva, oamenii trebuie m utaţi unele centrale cu termen de zurile sínt fără leac. Con
Constantin Dobrică, Gheorghe le, trebuie să se respecte alti zeci şi sute de kilometri. De dare în funcţiune în '87, au structorul a mai şi rezolvat,
Trăistaru, despre muncitorii indicatori privind preţul şi pildă, din cele 13 CHEMP pornit prin deschiderea fi cînd a putut, cîte ceva. Ast
Ilie Iordache, Gheorghe Nea- producţia de energie etc. de pe rîul Boia, Boia 1 a fost nanţării în decembrie ’86 (oa fel, din ’87, au început expe
gu, Gheorghe Roibu şi mulţi Este adevărat că toate foru promovată în '85, Boia 2 şi să nu se piardă anul) şi. pînă rimentările, apoi şi producţia
alţii, despre faptul că rezul rile de avizare (CNA, OGA, 3 abia în ’87, iar despre ce au venit documentaţiile şi e- pentru realizarea aducţiuni-
tatele cele mai bune se M inisterul Silviculturii, con lelalte nu se ştie încă nimic. chipamentele, s-a in trat în lor din beton monolit. Auto
obţin la montaj şi, în general, siliile populare) cer d i Intervin şi circumstanţele ’88 . rii proiectului (inginerul Du
de către echipele compacte şi verse lucrări (motivate de mai speciale legate de faptul Şi în ceea ce priveşte pro m itru Mihai, chiar directorul
constante. însă chiar şi ca protecţia mediului, de con că unele echipamente se iectarea sínt probleme, adop antreprizei, şi tehnicianul
litatea oamenilor, fluctuaţia secinţele ecologice şi social- montează, de fapt, in expe tarea soluţiilor, elaborarea Dumitru Vulparu, un vechi
forţei de muncă, apelul prea economice ale acestor lucrări rim entare. că ele sínt omo proiectelor durînd adesea mai specialist în cofraje), au pri
frecvent la „necalificatii lo — n.n.) ceea ce creşte costul logate „La fata locului“. Con mult decît perioada norm ată m it un sprijin preţios de la
calnici“ se datorează, într-o investiţiilor. Perioada norm a structorul echipamentului, în pentru execuţie, ceea ce e ISPIî care „de data aceas
anum ită măsură, manierei tă de execuţie a unei astfel special Reşiţa, şi-a perfec puţin cam bizar. Dacă ar ta a ţ cuplat“.
„cam m eşteşugăreşti“ în care de centrale este, totuşi, de ţionat mult produsele, e şi fi la îndemînă soluţii con Cit' priveşte problemele ridi
se lucrează, lucrului „pe a - numai 270 zile, timp în care receptiv, acum şi exportă, structive tipizate, antrepriza cate de beneficiari şi proiec
pucate“. nerealizării — dato trebuie realizate şi cerinţele dar, oricum, se mai află le-ar putea adapta singură tanţi, vom cunoaşte opinia
rate „plim bării“ investiţiilor impuse de factorii de aviza şi el la* originea unor în- sau cu sprijinul ISPH, în acestora în num ărul următor.
— a unor organizări de şan re. Constructorul aşteaptă, în tîrzlerl. special al filialei timişorene a
tier care să atragă o forţă de conform itate cu prevederile O „diagram ă“ a întîrzierilor acestuia care „e de nota C O N S T A N T IN D U M IT R U ■
care se vor resimţi în întregul pe creatorii de ţesături pentru cularităţile virstei copiilor*.
Pentru copii, haine la comandă comportament al copiilor şi,
mai tîrziu, ca adulţi“. Bun
psiholog, ea realizează acest
copii, catifeaua fiind cam „sări
tă“ în ultimul timp din nomen
clatorul lor de produse). „Difi
Iată un exemblu. Cum, da
cîteva sezoane în modă rezistă
broderia iar hainele celor mici
Pasajul Villa Gross, întinerit fil), un desăvirşit pedagog. (De ghidaj cu multă subtilitate şi cultatea cea mai mare, spune, sínt, ca linii şi croieli, reduceri
şi atent restaurat arhitectonic altfel, timp de 13 ani a func sensibilitate. Cînd o fetiţă îi , o întimpinăm prin lipsa unei la scară ale adulţilor, ea pro
şi-a rocă pătat farmecul şi func- ţionat in Invăţămint, ca mai cere, plină de emoţie, „o fustă diversităţi mai mari de modele, movează cu fantezie stilul „ă la
ţionalităţile lui comerciale tra stru-instructor intr-o şcoală ge care să se învîrtâ“, ştte deja atît pentru fete cît şi pentru maman* pe care ii cufundă in
diţionale. Printre cele mai so nerală, unde a predat lucrul ce material şi ce model să-l băieţi, mal ales, pentru catego lumea feerică a personajelor ce
licitate servicii oferite locuito manual). împreună cu cinci lu propună mamei. Iar cînd pă ria da vîrstă a pubertăţii şi lebre din basmele, filmele, ani
rilor Capitalei este Îmbrăcămin crători („patru fete şi un rinţii vor ca băiatul ori fe adolescentei. Aş îndrăzni sâ maţia copilăriei, cu ajutorul, fi
tea „la comandă“ pentru cei băiat“), îndrumă gustul celor tiţa lor să nu treacă de vîrsta sugerez ca revista „Moda“ să reşte, ai broderiei.
mici. O veritabilă Casă de modă mari şi mici în materie de ves grădiniţei fără să poarte cati editeze două suplimente pe an Este un exemplu bun de ur
a copiilor (ceea ce demult se timentaţie a viratelor cu pan fea, iarăşi cu tact Ü sfătuieşte destinate modei copiilor conform mat şi de către alte cooperative
resimte nevoia), aparţinînd taloni scurţi, cum spune „un asupra modelelor, culorilor, or celor două sezoane statuate in şi chiar de către industria da
Cooperativei „Sporul“. Tînăra capitol de educaţie estetică pu namentelor, după înfăţişarea, creaţia vestimentară. De la 3 la confecţii pentru că o realitate
şefă de unitate. Ana Mihaela ţin luat in seamă, deşi are un silueta, statura băieţilor şi fete 7—8 ani, de la 8 la 14 şl apoi se impune : moda copiilor se
Şută este, pe lingă o pricepută rol deosebit In dezvoltarea sim lor. (Este o interesantă conclu la etapa adolescenţei, îmbrăcă cere reconsiderată.
maestră in confecţii (a absol ţului pentru frumos, pentru or zie de marketing ce ar trebui mintea Îşi are pretenţiile şl să-i
vit un liceu industrial de pro dine. pentru armonie, trăsături să preocupe lumea textiliştilor. zicem „canonul* el, după parti C I O IO R O A C H E -A D A M ■
( Complicata poveste
I n tim p u l u ltim e i co n fla r
Abecedarul num it
g ra ţii m o n d iale, p e ste c e ru l calculator
a unui
E u ro p ei a z b u ra t u n a v io n d e
m a re c a p a c ita te , d e n u m it „G i
g a n t“ şi p ro d u s d e in d u s tria
a e ro n a u tic ă g e rm a n ă . A ceas
I S o cietatea in fo rm a ţio n a lă ,
I fo rm u lă g lo b a lă p rin c a re se
sc h im b u l d e p ro g ra m e
calc u l se v a p u te a a tin g e d e
de
motor
p u ţin s a u deloc cu n o scu t, a
fo st d o ta tă cu u n m o to r de
co n cep ţie ro m â n e a sc ă , r e a li
z a t de o firm ă fra n c e z ă şi p re
p o ra n a în c e ta t de a m ai r e
p re z e n ta o n o ţiu n e p u r te o re
tică. In ţă r ile d ezv o ltate, in
fo rm a tiz a re a so c ie tă ţii a re loc
in d iv id u a le .
E ste e v id e n t că p e p la n u l
p ro d u c ţie i, o rg a n iz ă rii d e sfa
cerii, in c lu siv a p ro g ra m e lo r
lu a t de g e rm a n i d u p ă o c u p a re a i în tr - u n r itm ac c e le ra t. D efi de c alc u l şi a se rv ic e -u lu i,
de avion
F ra n ţe i. D esco p e rire a a p a r ţi
n e u n u i v e te ra n al fo ste lo r u z i
n e I.A .R. B raşo v , in g in e ru lu i
a v ia to r C o n sta n tin C. G h e o r-
n ito rie p e n tr u a c e a stă m o d a
lita te d e v ia ţă so cială este
p ă tr u n d e re a m ic ro electro n icii,
a te h n ic ii d e calcul, a p re
p ro b le m a la n s ă rii pe p ia ţă a
c a lc u la to a re lo r e le c tro n ic e in
d iv id u a le ca b u n u ri d e la rg
co n su m rid ic ă p ro b le m e deloc
ghiu, cu n o scu t p u b lic u lu i la rg lu c ră rii a u to m a te a d a te lo r sim p lu de rezo lv at.
în c a lita te de a u to r a l lu c r ă în to a te d o m e n iile d e a c tiv i î n p rim u l rîn d , d eo arece
r ilo r „Z b o ru ri c e le b re “ (E di u n m o to r m o d ern , p u te rn ic , a tr e b u it să p re d e a şi p ro ie c ta te , co n c o m ite n t cu p ro life c a p a c ita te a d e p ro d u c ţie e-
tu r a Ş tiin ţific ă ), „ A u re l V lai- c o n ţin în d cam to t ce e ra m ai tu l m o to ru lu i I.A .R . d e 1 500 ra r e a c u ltu rii in fo rm a tic e , co n o m ică se s itu e a z ă la u n
c u — v ia ţa şi o p e ra “ (E d itu ra p e rfe c ţio n a t. P e n tr u sp e c ia lişti C P. în sp ecial p rin c re ş te re a n u v o lu m de c îte v a zeci d e m ii
M ilita ră ) şi „ M o to a re de m e n ţio n ă m d o a r c ite v a d in U zin a „G n o m e & R h ô n e “, m ă ru lu i de sp ecialişti. de c a lc u la to a re e le c tro n ice
a v io n “ (E d itu ra T eh n ică). a c e ste p e rfe c ţio n ă ri teh n ice, s tu d iin d p ro ie c tu l şi g ă sin d u -1 D ecisivă în să, în p re z e n t şi in d iv id u a le p e a n , fia b ilita te a
M ai n o tăm , că in g in e ru l C on d in tre c a re şi u n e le in o v a te b u n , a f a b r ic a t m o to ru l în în p e rsp e c tiv ă , este p ă tr u n a c e sto r p ro d u se tre b u ie să
s ta n tin G h e o rg h iu a a c tiv a t d e I.A .R. : 1939 su b d e n u m ire a d e „G N O d e re a c a lc u la to a re lo r elec- fie a s ig u ra tă la u n în a lt n iv e l
ca şef a l se c to ru lu i d e m o n — A rb o re le m o to r fo rm a t M E e t R H O N E tip R “ (GR j tro n ic e in d iv id u a le , ca m ij (a şa-zisu l s ta n d a rd „Z ero de- ;
ta t, re p a r a t şi în c e rc a t a v io a d in d o u ă p iese îm b in a te p rin 14 R). lo ace in fo rm a tic e cu a p lic a ţii f e c te “ !) p e n tr u a e v ita n ece
n e la a m in tita uzin ă. d a n tu r ă fro n ta lă d u p ă sis te In 1942, g e rm a n ii o cu p în d p ro fesio n ale, casn ice şi ludice, s ita te a o rg a n iz ă rii u n e i re ţe le
— In 1977 — n e d e c la ră in m u l H irth ; P a ris u l şi a flîn d d e a c e st m o în cele m a i la rg i p ă tu r i ale de se rv ice e x a g e ra t d e e x tin se
te rlo c u to ru l n o stru — a m p r i — S iste m u l in o v a t de I.A .R. to r cu 14 c ilin d ri în d u b lă p o p u laţiei. şi a p re v e n i fen o m e n e de
m it de la in g in e ru l N i colae p e rm ite a m o n ta re a la p a lie ru l ste a , ră c it p rin a e r, c a re d ă A ceste c îte v a c o n sid e ra ţii „ s tra n g u la re “ p rin s u p ra în -
P op, fo stu l d ire c to r a l F a b r i d in m ijlo c a u n u i ru lm e n t de d e a 1 600 C P la tu r a ţia de teo retice, o a re c u m d e c la ra ti c ă rc a r e a acesteia.
cii d e m o to a re d e a v io n a d ia m e tru m ic, în tim p ce to a 2 600 rp m , la d eco la re , r e s ta ve, v izea ză fu n d a m e n ta re a î n a l d o ilea rîn d se im p u n e
U zinei I.A .R. B raşo v , u n isto te m o to a re le s tră in e a v e a u b ilin d p u te re a p rin c o m p reso n e c e sită ţii c re ă rii u n e i m e n o rg a n iz a re a d e z v o ltă rii de
ric a l acestei uzine. C o n fo rm a rb o re le d in tr-o b u c a tă , u lte r u l s ă u p în ă la a ltitu d in e a de ta lită ţi in fo rm a tic e g e n e ra li p ro g ra m e d e c alc u l p e n tr u
d o rin ţe i a u to ru lu i, u n e x e m rio r a u tr e c u t şi s tră in ii la a r 6 100 m , a u c e ru t u zin e i „G n o zate. a p lic a ţii casnice, jo c u ri, în v ă - :
p la r al lu c r ă rii a fo st p re d a t b o re le m o to r d in d o u ă b u c ă ţi, m e şi R h ô n e “ s ă fa b ric e a c e st D in fe ric ire m a jo rita te a co ţă m în t a s is ta t de ca lc u la to r, »
to v a ră ş u lu i in g in e r S ech el, c a re a v e a şi a lte a v a n ta je ; m o to r d e serie . p iilo r d e la v îrs te în că f r a g rafică, etc. şi a d is trib u ir ii
d ire c to ru l g e n e ra l a l u zin ei — C o m p re so ru l m o to ru lu i C u a c e ste m o to a re fa b ric a te gede, p o sed ă o re c e p tiv ita te a c e sto r p ro g ra m e p e p ia ţă . . |
„ T ra c to ru l“, u n a l d o ile a l-a m a v e a în locu l p a le te lo r, tu în serie, g e rm a n ii a ü e c h ip a t d e o seb ită fa ţă d e m ijlo acele
d e p u s la filia la A rh iv e lo r a v io a n e le lor, d e n u m ite „G i în a l tre ile a rîn d e ste n e - ţj
b u ri d u p ă p ro p u n e re a in g in e in fo rm a tic e , c a lc u la to a re le in
S ta tu lu i d in B raşo v , la fo n d u l g a n t“ tip „M e 323“. F ie c a re c e sa r să se o b ţin ă u n ra p o r t j
ru lu i R a d u M ă rd ă re sc u şi d iv id u a le d e p ă şin d p e n tr u ei
n r. 526, ia r al tre ile a îl p ă stre z tip a l a c e stu i a v io n a v în d cîte p e rf o rm a n ţă /p r e ţ a tr a c tiv j
a s e n tim e n tu l in g in e ru lu i lo a n fa s c in a ţia şi a tr a c ţia p e c a re p rin s ta b ilire a u n o r p r e ţu r i ii
în b ib lio te c a p e rso n a lă . D in V lădea. şa se a stfe l d e m o to are, d is a r p u te a să o e x e rc ite o rice
a c e st isto ric re p ro d u c u rm ă p u n e a la d ec o la re de o p u te re accesib ile (în u ltim ă in s ta n ţă ,
A ceste p e rfe c ţio n ă ri e ra u a lt m ijlo c de o c u p a re a
to a re le p a sa je de la p a g in a u n c a lc u la to r e lec tro n ic in d i
u tiliz a te în p e rio a d a a c e e a la d e 9 600 CP. tim p u lu i. R e c u n o a şte re a n e c e
46 : P e n tr u a id e n tific a a c e s t v id u a l p o a te fi a s im ila t p rin
cele m a i c u n o scu te m o to a re s ită ţii e x tin d e rii e d u c a ţie i in
„In iu lie 1938, cîn d s -a te r m o to r cu m o to ru l ro m ân esc, „ fu n c ţia o b iectiv so c ia lă “ cu j)
de a v io n . fo rm a tic e se m a n ife stă în ţa r a
m in a t p ro ie c ta re a m o to ru lu i p ro ie c ta t la I.A.R., e ste s u f i u n a b eced ar!). . ,i
D in p ro ie c tu l a c e stu i m o to r n o a s tră p r in in tro d u c e re a c a l
IA R -1 000 (care a e c h ip a t cu n o u d e 1 500 C P s -a u re a liz a t c ie n t d e a c o m p a ra d im e n siu c u la to a re lo r e le c tro n ice in d i în c u r a ja r e a pe ' ace a stă
n o scu tu l n o s tru a v io n d e v î- la I.A .R. doi c ilin d ri, c a re n ile c ilin d irilo r, c ilin d re e a , v id u a le în u n ită ţile d e în v ă - ca le a fu n c ţie i e d u c a tiv e a
n ă to a r e IA R-80, n a .) in g in e rii în c e rc a ţi pe b a n c u l de m o n o - p u te r e a şi tu r a ţia , c a re s ín t I ţă m în t, în c ă d in în v ă ţă m în - „ b ric o la ju lu i“ h a rd w a re (obli
M ü ller şi M ă rd ă re sc u d e la c ilin d ru de c ă tre in g in e ru l id e n tic e la m o to ru l ro m ân esc, i tu l g e n e ra l şi liceal. g a to rie în cazu l în care, d u p ă ;]
S e rv ic iu l S tu d ii, e m it id e e a M ă rd ă re sc u , a s is ta t de s e m n a cu cele a le m o to ru lu i „G R - In ra p o r t în să cu im p e ra c u m este n o rm a l, accesu l la
ro ie c tă rii u n u i m o to r p u te r ta r u l a c e ste i co m u n ic ă ri, a u 14 R “, ce se găsesc în ta b e lu l tiv e le d e z v o ltă rii a c c e le ra te r e ţe a u a de se rv ice este a sig u
n ic cu 14 c ilin d ri în stea, r ă - tr e c u t în b u n e c o n d iţii o p ro m o to a re lo r d e a v io n fa b r ic a econom ico-sociale a ţă r ii r a t n u m a i p e n tr u p ro d u s e r o
c ît cu a e r, care să d e á 1 500 bă, de cîte 500 d e o re fu n c te d e firm a „G N O M E et n o a stre , a le lic h id ă rii d ecala- m ân eşti) şi s o ftw a re (p rin a -
C P la 6 000 m a ltitu d in e , ţio n a re . L a fel, la în c e rc a re a R H Ö N F “ d e la pag. 141 a , je lo r în c ă e x is te n te în u n e le d a p ta r e a p ro g ra m e lo r de c a l
e d a p tîn d cele m a i m o d e rn e pe b a n c a co m p re so ru lu i, tim p c ă rţii lu i H a n s G ig e r „K o lb en - d o m en ii fa ţă de ţă r ile d ez- cul a stfe l în c ît să se realizeze
p e rfe c ţio n ă ri u tiliz a te la m o de 100 ore, re z u lta te le au fo st F lu g z e u g m o to re n “, a p ă ru tă în ; voi täte, c re d e m că este n ece p o rta b ilita te a lo r în a m b ele
to ru l englez „ B ris to l“ şi la fo a rte b u n e (în 1939 n.a.). S tu ttg a r t, E d itu ra M o to rb u ch , s a r să se realizeze m a i m u lt. se n s u ri : d e la c a lc u la to a re le
m o to a re le a m e ric a n e „ W rig h t A v în d a c e ste re z u lta te , u z i 1986. C a lc u la to a re le e le c tro n ic e in in d iv id u a le ro m â n e şti la cele
şi th - a tt W h itn e y “. n a I.A.R. a c e ru t m in is te ru lu i A b ia d u p ă ce a m a f l a t r e d iv id u a le tre b u ie să d e v in ă s tră in e şi in v ers) p o a te fi
„Ş -a fo rm a t u n co m itet, d e re s o rt p e n tr u a re a liz a c e n t d in c a rte a m e n ţio n a tă a c c esib ile o ric ă ru i om al c o n sid e ra tă c a o c o n trib u ţie
com p u s d in D ire c to ru l f a b r i m o to ru l, u n fo n d d e 4 m ilio a s u p lim e n ta ră la sp o ru l de in
de d a te le m o to ru lu i d e a v io n m u n cii, ca o b iect de fo lo sin ţă
cii, S e rv ic iu l S tu d ii, ing. V lă - n e lei, în so ţin d c e re re a cu p e rso n a lă , deci să d e v in ă b u te lig e n ţă so cială in fo rm a tic ă .
„G R -14 R “, a m a v u t d o v a d a
dea, sp e c ia list în c o m p reso are p ro ie c tu l m o to ru lu i. D in p ă şi p o sib ilita te a de a id e n ti n u ri de la rg co n su m o b te n a - S ă a sig u ră m co p iilo r ac
şi ing. C ionca O v id iu , cu m i c ate ră s p u n su l m in is te ru lu i a fic a cele d o u ă m o to a re şi a b ile pe p ia ţă . N u m ai în a - cesu l p e rm a n e n t la c a lc u
siu n e a de a c o o rd o n a şi d ir ija fo s t n eg ativ . e la b o ra a c e a s tă c o m u n icare. c este co n d iţii, p rin u tiliz a re a la to a re e le c tro n ic e in d iv i
lu c ră rile , a stab ili c a ra c te ris C u m în să c o n tra c tu l de li El d e m o n s tre a z ă ta le n tu l şi p e rm a n e n tă a a c e sto r c a lc u la d u ale, căci al co p iilo r este
tic ile esen ţia le ale o rg an e lo r, c e n ţă o b lig a I.A .R .-ul de a c a p a c ita te a c o n stru c to rilo r de to a re în sp ecial d e C ătre copil, v iito ru l, ca de a ltfe l şi a l c a l- • !
e a n a liz a p ro p u n e rile p ro ie c p re d a lu i „G n ô m e & R h ô n e “ m o to a re de a v io n ro m â n i şi a n o u a g e n e ra ţie se v a im p re g c u la to a re lo r e le c tro n ic e !
ta n ţilo r, şi a ad u c e e v e n tu a le o rice p e rfe c ţio n a re , pe c a re a r co le c tiv u lu i fa b ric ii d e m o n a de „ s p iritu l in f o rm a tic “,
m o d ificări, a s ta b ili în c e rc ă fa c e -o m o to a re lo r fa b ric a te to a re I.A.R. in e r e n t so c ietăţii in fo rm a ţio Ing. VLADIMIR
rile pe o rg an ele a d m is e “. d u n ă lic e n ţa a cestei firm e , n a le ; c o n co m iten t, p rin ALEXANDRU ŢICOVSCHI B ,
S -a u s tu d ia t şi s -a p ro ie c ta t o ric e in o v a ţie sa u p ro ie c t nou, IIVIU TIMBUS ■
G. G. Longinescu. In anul u r el este cel dintîi doctor inginer Un m erit deosebit îi revine n a
TRADIŢII ŞTIINŢIFICE Şl TEHNICE ROMÂNEŞTI m ător. 1926. acesta îi si p refa
ţează lucrarea Războiul aero-
în aeronautică din ta ra noastră.
In perioada d in tre cele două
cercetător în istoria aviaţiei ro
m âneşti. p rin astfel de lucrări
chimic. în care căpitanul Ion războaie m ondiale. Ion G udju a im portante ca A ripi rom âneşti
G udju analizează u tilizarea ga av u t realizări ştiinţifice im por (în colab., 1966), C onstrucţii aero
zelor de luptă în cursul prim ei tante. A stfel, cercetările pe care nautice rom âneşti. 1905—1970 (în
conflagraţii m ondiale si con le -a întreprins au contribuit colab.. 1970) — ultim a tradusă
dam nă totodată folosirea arm e decisiv la îm bunătăţirea calitati Si în lim ba engleză —. m ult
;■ w îiă i& f  f f l W l -Ş M , J i m iiM lo r chimice. vă a uleiurilor si benzinelor fo folosite si citate în tra ta tu l co
Ion G udju efectuează speciali losite în aviaţie, la înlocuirea lectiv Istoria aviaţiei rom âne
zarea ştiinţifică şi tehnică în placajului străin cu placaj ro (1984). A publicat şi cărţi de
F ran ţa şi Ita lia — dună ce încă m ânesc si la fabricarea în tară , popularizare în dom eniul av ia
Cînd venea la turn eele in te r m at în lume. Cit am reuşit, vor înainte de plecare izbutise să a pînzelor de avion, de balon şi ţiei. ca de pildă P asărea de foc
nationale de sah la care p a rti aprecia alţii, poate tim pul, dar organizeze. în 1924. prim ul de paraşută, ca si a altor pro (Istoria avionului) (1966).
pa. fotoreporterii ii asaltau. altă cale n-am avut. pentru că Serviciu aerologic si m eteorolo duse an terio r im portate. Lu P asiunea p en tru şah a consti
Sem ăna leit cu actorul Jean totul a plecat d in tr-o m are d ra gic destin at protecţiei zborurilor crarea sa C ontribuţii la studiul tu it o constantă a existentei
G abin şi adesea cele două foto goste pen tru păm intul meu şi aviatice, ia r u lterio r (1925—1926) benzinelor m otoarelor de avia sale. A început să deprindă şa
grafii apăreau a doua zi una pen tru oam enii lui, p e 'care i-am condusese prim ul Laborator ţie. C ercetări asupra noilor cri hul la 9 ani. a ju cat partide
lingă cealaltă, trezind interesu l iubit cu patim ă“. central de cercetări fizico-chi terii : antidetonaţia şi tensiu astăzi socotite clasice (ca aceea
cititorilor. Ion G udju (1897— La venerabila v îrstă de 91 de m ice şi încercări m ecanice pen n ea vaporilor (în colab. cu ing. îm potriva lui Bogdanowski). a
1988) a fost un pătim aş al m un ani si profesorul u n iv ersitar tru aeronatuică. unde s-au fă Pascal Popescu. 1932) a fost particip at la num eroase turnee
cii. al creaţiei teh nico-ştiintifi- em erit. I. G udju. preşed in te de cu t analize şi încercări foarte p rem iată de A cadem ia Română. internationale. a înfiinţat
ce. al inteligentei. G en eral-m a- onoare al F ederaţiei rom âne de u tile asupra un o r m ateriale fo Studiul contribuie. în tre altele, cercuri şahiste. iar în 1924 s-a
ior de aviaţie, el încredinţa re şah. s-a stins. P erso n alitatea sa losite pen tru construcţia avioa la m ai buna cunoaştere a ben nu m ărat p rin tre fondatorii F e
vistei „F lacăra“ din 16 iunie a ilu strat in mod strălu cit do nelor si m otoarelor. zinelor rom âneşti, pentru folosi deraţiei internationale de sah.
1977 o m ărturie care rep rezin tă m eniile în care a activat, lă- Iată-1 deci la Paris, unde îşi re a lor optim ă în aviaţie. A fost de asem enea întem eieto
Si un crez : „E xistă un drum sînd am p ren te trainice. desăvîrşeşţe p reg ătirea in ştiin I. G udju obţine de asem enea re rul Federaţiei rom âne de sah,
al fiecăruia, drum care depinde S -a născut la 14 iulie 1897 la ţe fizico-chim ice la Sorbona şi zultate notabile în dom eniul lu - sp rijin it în prom ovarea acestui
de înclinaţii, dar mai ales de B ucureşti, ca fiu al lui H ercule la Collège de France ; m aeştrii brifiantilor şi com bustibililor nobil joc al m intii de personali
m uncă. Astăzi, Ia 80 de ani, A nton G udju. de la care a m oş- . săi sínt. aici. M arie Curie. Je a n p en tru avioane. în studiul feno tăţi ale vieţii culturale rom âneşti,
încă mai activez ca profesor te n it interesu l pen tru jocul de P errin si Charles M oureau. sa m enelor de lum iniscentă. în tre p rin tre care M ihail Sadoveanu.
universitar la In stitu tu l Medico- şah. A u rm at liceul la Bucu vanţi de talie europeană. în p a prinde cercetări m etalografice De altfel. încă din 1933 i-a fost
Farm aceutic din B ucureşti. reşti. elev em inent, m ai ales la ralel. I. G udju lucrează în asupra aliajelor de tip d u ralu - închinat volum ul de omagiu
N -am avut o viată prea linişti ştiinţele exacte. In paralel a lab o ratoarele de cercetări ale m iniu. După cel de al doilea 25 dc ani de activitate şahistă
tă. cum cred unii. Am avut m ari început de mic să joace şah, în- uzinelor aeronautice din F ran ţa război m ondial, a organizat si a m aestrului Ion G udju ! El în
necazuri si supărări trecătoare, trecînd adesea pe m aturi. P ri Si Italia, legînd toto d ată p rie te condus (1955—1957) prim a Scoa suşi a scris pagini de n eu itat
dar întotdeauna m unca cinsti m ul concurs l-a cîştigat apoi la nie cu T raian Vuia. realizatorul lă de radiolocatie din Rom ânia. din analele acestui joc. unele
tă. fără com prom isuri. indife num ai 13 ani. Totodată, se m ă prim ului zbor m ecanic autonom P reocupat in continuare de ap li p resărate prin reviste, altele
re n t de conjunctură, te aju tă să soară frecvent cu şahişti cunos din ' lum e. A nul 1934 îi aduce caţiile practice ale ştiinţelor fi adunate în cartea însem nări din
realizezi ce ti-ai propus. Am cuţi din tara noastră. u n succes însem nat : devine zico-chim ice. a elaborat. în 1963, lum ea şahului (1985). care dez
sim tit că sínt capabil să fac ceva U rm ează F acu ltatea de S tiin - . doctor în inginerie aeronautică în colaborare cu prof. dr. M ar văluie fapte şi m om ente inedi
pentru un dom eniu, cel al aero te din B ucureşti, devenind li al Scolii Politehnice din Roma, g areta G iurgea. o m etodă spec- te. interesante deopotrivă p en
nauticii. în care Rom ânia a cen ţiat în ştiin te fizico-chim ice cu m enţiunea „m agna cum la u trofotom etrică de control a p u ri tru in iţiaţi si neinitiati.
strălucit încă de la începutul se în anul 1925, în d ru m at de m are de“. fiind clasificat prim ul şi tă ţii streptom icinei. larg apli
colului. dobîndîndu-si un p ri- le om de ştiin ţă care a fost proclam at „la u re a t de onoare“ ; cată. I.M. ŞTEFAN B
lim bajului, a lui M arius G hica omul este tinta spre care a curs
Jan Tomás a murit la 7 septem ritate a fotografiilor au în felul muncitori demni şi harnici şi
brie 1912, lăsând ca urmaş pe acesta privirea jumătate la elevi buni, fii de ţărani şi da
unul din marii fotografi ai dreapta, deçà Eminescu a fost muncitori. Ei nu ştiau încă nici
Misteriosul .număr T-îî ne pregătească excelente substanţe acestui secol, Vaeiav Donăt, fotografiat cu partea stingă a
frámínta cu mult înainte de ta- atît pentru obţinerea negative obrazului şi in acest mod tre ce înseamnă un cor. Acolo, spra
Cădem de acord, împreună cu ei, s-a îndrumat dirijoarea. Era
oeperea acestei romantice călă lor rit şi a preparării hirtiei de specialiştii de la Prags, că foto buia tipărită şi prezentată întot liceul industrial nr. 10 —, Auto.
torii. El figurează pe spatele fotografiat. Tomăă semna „pic grafia lui Mi hai Eminescu este deauna de acum înainte ima Sute de băieţi. Sute de voci ti
ilustrei fotografii, alături de nu tor-fotograf“, deşi nu există nici una din eele mai expresive din ginea sa. Acesta este adevăratul nere. Dar neformate. Materie
mele de J. Tomăă (a se citi : o dovadă că ar fi făcut studii cele cîteva sute pe care am Eminescu 1 primă grozavă pentru un diri
Jan Torna?) şt oraşul acţiunii, ori s-ar fi ocupat cu pictura ; avut posibilitatea să le vedem Astăzi nu se păstrează atelie jor, dar foarte greu de lucrat,
Praga, precum şi de alte indi mai degrabă această titulatură te colecţiile muzeale şi că ea rul lui Tornás din strada Vă- de finisat. Căci erau voci in
caţii pe care ne propunem să vroia să semnifice faptul că era este cea mai răspindiiă imagine clavskă. „Uliţa mare“ nu arată schimbare. Voci fără o cunoaş
le descifrăm la faţa locului, cu specialist în obţinerea unor făcută de vreun artist fotograf prea mult modificată, din punc tere, încă, sensibilă. Cum să lu
sprijinul specialiştilor te do imagini picturale, pentru că. praghez din veacul trecut. Nici tul de vedere al construcţiilor, creze ea cu un cor de băieţi 1
meniul istoriei fotografiei. In Intr-adevăr, este autorul unor o personalitate nu a beneficiat faţă de ceea ce era atunci. S-a Cu voci incă .atît de necontu
tr-adevăr, chestiunea a fost rit compoziţii alegorice, aranja de publicarea in zeci de mili construit, te partea de sus, rate ? Ea a selectat, din acea
se poate de simplă, codul repre mente de decoratiuni de teatru, oane, poate sute de milioane de impunătoarea clădire a Muzeu masă enormă, toate cele i ti
sent! nd adresa marelui foto reconstituiri de scene interpre exemplare (în volume, manuale, lui Naţional ; „poar ta cailor“, puri de voci, de te sopran la
graf praghez, deci, numărul 7 tata de actori, secvenţe din viaţa ziare, reviste, dicţionare, enci care se afla In capătul de jos bas. Băieţi care cintau pe 4
din arondismentul II. In casa oraşului,» fotografii de monu clopedii etc.) ca această repre al străzii, nu mai există de voci, ca un cor mixt. Era un act
eu acest număr s-a aflat ta luna mente şi mii de portrete. O bună zentativă imagine a lui Emi- mult : aici se află acum intră uluitor de îndrăzneţ. Luni da
septembrie 1869 atelierul foto parte din fotografiile care au neseu realizată de J. Tornál rile spre liniile de metrou. In muncă. Sute de ore de dirijat.
grafie al lui Jan Tomăă. Început să se livreze prin li Privim şi imaginea excentricu schimb am intrat te posesia De activitate educaţională. Ii
Cercetăm arhiva Şcolii de arte brării provin din atelierul său lui fotograf (care a călătorit unor imagini ale oraşului Praga aduna cu greu in sate de repe
şi meserii şi a Muzeului Teh (alături de cele ale lui V. L. mult in lume. inclusiv în Bal din chiar anul vizitei Iui Emi tiţii. Unii fugeau. Cintau fala,
nic din Praga, ambele instituţii Winter). cani, trecînd poate prin Româ nescu. Pe una din ele, se poate ca să nu fie selectaţi în cor.
vechi, bine conservate. pose- Fusese tn acelaşi timp un ex nia), oferită nouă de nepotul citi desluşit : J. Tomás. O altă Dar dirijoarea ardea de dorinţa
<tind remarcabile documente şt centric, călătorind mult şt or- său. dr. Petr Rybăî (care tocmai fotografie a fost făcută în mo de a înjgheba o grupare corală.
piese privind istoricul artei fo ganizînd In atelierul său un sa a terminat un roman despre mentul dărimării primului ate De a arăta ce poate. De a 1«
tografice. Reconstituim datele lon artistic la care participau curiosul pictor-fotograf). aşezat lier, acolo unde pătrunsese demonstra acelor tineri, incă
cane ne interesează. împreună cu numeroşi actori, pictori, sculp la volanul uneia din primele poetul nostru şi unde a privit, neformaţi, că melosul îi putea
Prof. dr. Zdenek Kirschner, de tori, scriitori. maşini care au circulat la pentru prima oară, propriul uni şi -Torma ca individualităţi,
pozitarul J. Mlcoch şi dr. Pa O excelentă imagine fotogra Praga. Privirea scrutătoare, chip care. iată. după 120 de ani, ca oameni, ca sensibilităţi uma
re! Scheufler, autorul unor fică a părţii de jos a străzii pătrunzătoare, de adevărat ar a ajuns a ft cunoscut in întreaga ne. Ea şi-a învins emoţia. Şi
cârti importante privind istori Václávska redă ceea ce putuse tist. va fi găsit in Înfăţişarea lume, însoţind opera sa — a învins astfel şi emoţia coriş
cul fotografiei (intra care Praga să-l atragă pe Eminescu te 1869: lui Eminescu acel „ceva“ de recunoscut tezaur universal. tilor ei. Făcea vocalize cu eL
18*18—1911, Ateliere fotografice impresionanta firmă a atelie mare expresivitate. stabilind II pregătea pentru recitări.
pragheze şl monografia Jin- rului lui J. Tomăă. Eminescu poziţia şi tinuta atît de fami V IC T O R C R Ă C IU N ■
Pentru voci. Ei îndrăgeau zi de
dricn Eckert). nu a intrat aşadar la orice a- liare nouă astăzi. F o to g r a f ii d e zi vocalizele. Descopereau că
lată, te concluzie, cine a fost telier fotografic, .din foarte nu- Sutele de imagini realizate în V A SILE B L EN D EA f l ambitusul vocii lor putea fi al
■uterul celei dinţii fotografii tul decit credau ei. Se înălţau,
eminesciene. J. Tomás s-a năs prin eint, în proprii lor ochi.
cut la anul 1841 şi a lucrat, de Creşteau, se maturizau, se spiri
mic, în calitate de chimist la fa tualizau, prin cint şi se formau,
brica de zahăr din Modrané (lo ca oameni, pentru viaţa ce îl
calitate inclusă astăzi in oraşul aştepta, deschisă, cu porţile ei
Praga). Şi-a înfiinţat un mo largi, la capătul acelor ani de
dest atelier fotografic prin 1857 studii.
care a fost înregistrat te anul „încercaţi să opriţi cavalcada
1858. In anul 1868 a preluat un Strălucirii de nichel şi crom,
atelier cunoscut din Piaţa Vă- Doar albul pur, caii albi, caii
davskă, acela al lui Annoât liberi,
Stretti, dintr-o familie cunoscută Pot însemna frumosul pentru
do oameni de artă şi litere Era om“,
o clădire simplă, de lepm. te sunau versurile inspirate ale
nr. 7 - I I , cu un acoperiş de melodiei, prin care dirijoarea şi
sticlă. Atelierul a fost fotogra elevii siji. acei tineri robuşti,
fiat, mai apoi, cu prilejul dă urcau pe podiumul învingători
rimării, astfel incit noi bene lor, pe locul tatii al Festivalu
ficiem astăzi de imaginea lo lui „Cintarea României.“ la faza
cului văzut de Eminescu atunci judeţeană, apoi republicană, a
eted şi-a făcut prima fotogra anilor 1986 şi 1987, şi aniloar
fie. 1988—1989. Elevi care, Ta
Atelierul a devenit unul din inceput, fugeau de cor, de vo
tre cele mai cunoscute din Prá calize, de repetiţiile' obositoare,
ga tntrucît J. Tomăă era un apum vin singuri, nechemaţi,
priceput chimist, cunoştinţele cu dorinţa expresă de-a se re
In acest domeniu ajutindu-1 să A te lie r u i lu i J. T o r n á i I n te r io r u l in c a i e a p ă ş i t E m in e s c u l a 1869 găsi, in eint, drept fiinţe sen
sibile, care vor putea, astfel,
să-şi Înnobileze propria lor
existenţă, propriul lor destin
Mi-a intrat te mîini un opus „Vezi. rlnduneleie se duc / S« Dar In tomul nostru, pe lîngâ « o capodoperă faţă cu : viitor. De unde. la început, au
cul ciudat Romanţe şi cântece de scutur frunzele de nuc...“ versurile sfinte ale lui Eminescu „Duminică dimineaţă \ Ies existat reţineri sau chiar bla-
voie b u n ă . O comoară pentru şi mai departe : mai sínt şi altele tinted de pa copiii mari şi mici / Pe maida zare, între elevi, mai tîrziu, co- j
oamenii dăruiţi cu voce dar „Mai am un singur dor : / ta trimoniul românesc de sacrall- nul lui Mătreată l Şi se joacă piii, profesorii, părinţii, şi me- ‘
cane n - a u memoria „cuvintelor“ liniştea serii.«“ tate : Alecsandri. Coşbuc. Goga ta arşici.*L diul şcolii s-au deschis larg
atunci ei rad se produc in specta sau : şi încă... „Romanţele“ lor stat Oare no mai avem ce tipări T pentru a îmbrăţişa corul lor j
cole intime. „Pe lingă plopii fără soţ I publicate (cu titlul altfel banal De unde această „boierie“ tipo drag, care îi reprezintă, in oraş, ;
Romanţele au hazul lor, dul Adesea am trecut.«“ de „Poezii") în zeci si sute de grafică ? In judeţ şi in ţară drept me- :
ceaţa lew, cota lor de gingăşie. sau : mii de exemplare, chiar în cârti sageri ai cîntului şcolar si tine- :
Nu totdeauna, desigur. Le ros „Şi dacă ramuri bat ta geam / $1 cu ce drept, lingă incompa / resc. Dirijoarea nu s-a oprit
de scoală. Atunci de ce au fost rabile piese folclorioe. Ungă eu-
tesc lăutari cu gura ştirbă, le Si se cutremur plopii...“ deturnate, tirite, depozitate aici. numai la acest cor de elevi, CU
ritmii eminesciene, trebuie co voci egale, ci a mai căutat să
■vem. unele, imprimate pe lecţionate muzeistic insanităţile
plăci de patefon in interpretări încerce şi un al doilea, un cor '
circiumilor deocheate din alte mixt, la Liceul numărul 2, unda ;
celebre. „Cuvintele“ stat memo vremuri ?
rabile. Citez : a depus şi depune aceeaşi stă- j
„Sâ-mt cânţi cobzar bătrln.
ceva, / să-mi ctaţi ce ştii mal Zaraza în metru antic Dacă faţă de un Stan Palanka,
Ctaeinat Pavelescu sau VasUe
Militaru se vădeşte un deplin
ruitoare rîvnă dirijorală, obţi- i
nînd, şi cu acesta, succese stră- j
lucite, ca şi cu primul.
bine...* Pentru Speranţa Doina CS- •
sau : respect faţă de textul literar
„Smaranda e cea mal fru tată şi o excepţie. Un compozi tană. la ora de faţă. arta dirt- j
moasă / Din satul de peste Romanţe ? Şi romanţe, desi in tovărăşia imundă a unor ver tor (nu ştim care) nemulţumit jorală nu mai este o simplă j
izlaz...“ gur. Dar de oe sínt „date ano sificatori de duzină expiaţi ori de prea puţinele silabe ale unor profeske. Ea a devenit, de acum, 1
sau : nim“ 7 Şi nu doar ele. Toate nu ? catrene pe care a avut bunăta a doua sa natură. în ea îşi re* 1
„E Riţa fecioara cu ochit textele sínt tipărite fără numele Fiindcă acest catalog (şi) de tea de « le nemuri in muzică găseşte dirijoarea aspiraţii!«, ;
sprintări / Çu sini ca de piatră.«“ autorilor (text şi muzică). De orori „validează“ „cântece de le-a altoit cu vocabule proprii. dorinţele de mai bine. împll—î
ce ? Doar aşa de-o plăcere, pahar“ de felul : „Textul“ părindu-i prea lung. nirea idealurilor sale: preluat«
sau : de-un pamplezir ? Publicarea (şi l-a masacrat fără scrupul. Edi incă de la buhici şi renum iţii'
„Căsuţa noastră, t Cuibuşor de a) partiturilor ar fi îndreptăţit, „Ţine-o pe Do, / Ţine-o pe săi profesori, de-a continua art*>
nebunii.«* Fa, / Ţine-o pe La, mlndruţa tura s-a simţit să intervină
poate, aşezarea, pagină Ungă mea, / Ţine-o pe Do, / Ţtae-o pe energic-lămuritor cu o preci rintului in Banat. Ea trăieşt« •
sau : pagină a celestelor versuri emi zare : „N.B. Cuvintele cuprinse pentru profesia ‘sa cu o pasiun* >
„Iubesc femela / Care-! fe Re, / Ţine-o-ntr-o petrecere ! /
nesciene alături de — cele Zum, zum, zum !“ Intre paranteze sint adăugate de puţin obişnuită, atrăgîndu-i p«u
meie...“ mai multe ori — neghiobiile compozitor. Strofa 3 este în rea elevii săi corişti în aceste ara»>
sau : „dulci“ şi inofensive de tip „Za- Dar să ne binedispunera te litate a zecea, ultima. Această ple competiţii corale tinereştkv
„La fereastra unde doarme o raza“. continuare : romanţă a apărut avlnd ca ti prin care copiii pot descoperiL
pisică / E-o plăcere două fete Care „Zaraza" e greu de gă „De ziua nevesti-mi / Şl de tlu primul vers.“ nobleţea artei şl se pot pregăti, ■
să priveşti...“ sit te ediţie princeps şi exhu ziua soacră-mi. / Orice-aş fi. eu Numele nefericitului autor ex 'totodată, pe .Scenă şi in viaţa >
Şi «şa mai departe. Dar cit de eind serbez, / Cu vin mă Îmbăr propriat ? lor şcolară, la gindul frumos al y
marea pioasă a textului real, bătez.“ Mihal Eminescu.« unor aspiraţii fără de sfîrşit, t*>
departe ? Ptaă, să zicem, la pa
gina 17 unde inUTnim şi altfel rlguro« ştiinţific s-ar putea do Mult cintatul „Trurii* (ce care cintul etern 11 uneşte, d a r ',
de „cuvinte“, cumva cunoscute i vedi beneficii ospăţ de misterioase foneme !) GHEORGHE TOMOZEI ■ niciodată nu li dezbină. %
Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 LítíI lV. .A;, Ui
Sub zodia civilizaţiei socialiste
'cn• t .. . . . \w- ' v v'r-x ;%v •; . j.y: ■■■ -, ■■■ / ,. •- .. " •- >• ^ \ ;>’ >:• ' - -
V it r in a a r te lo r
lui Marin Geonea — lucrurile
Muzica
nă este salutar, apoi metodica
selecţiei nu trebuie neglijată, Plastică îmi par limpezi : el are toate
şansele de a se regăsi, cu un
La Opm Română
In nici un chip. Astfel, ritmul
lent al celor 12 opuri din 13, a spor de cultură şi Înţelepciune, • In ultima zi a limit m a r
dus la oboseala auditivă a re la absolvire, in expoziţiile per tie, vineri 31, ia ora 18, Opera
C on cert c o r a l ceptorilor şi chiar a coriştilor,
in afara piesei „Moşul“ de
D a sc ă li şi d is c ip o li sonale, eu ocazia confruntărilor
profesionale tradiţionale. In a-
Română a programat baletul
Don Quijote de L. Minkua.
De şase luni încoace, corul Mihail Jóra, programul necu- ceastă etapă, nici nu e oportun Printre protagonişti notăm pe
Filarmonicii „George Enescu“ prinztnd vitalitatea $i varieta Lucrul oel mai interesant in (şi corect) să numim indecizie Anne Marie Vretos. Florin Brân
este dirijat de tinărul Mihal tea de tempo necesare. In sfir- tr-un Salon de artă plastică al ceva ce poate să poarte şi nume duşă, Nieolae Deneş, Florin
Diaconescu şi in perioada a- şit, problemele pe care le ri studenţilor din Institutele de mai bune, adică dubitatie. cău Mateescu. Maria Cumbari. loan
ceasta „de probă“ activitatea dică o anumită scriitură, ivi profil e că te simţi Îndreptăţit tare, experiment. Tugearu. Adrian Gheorghiu. Le
sa a fost suficientă — ereden^ tă mal tntîi în genurile muzi să consideri tot ce ti se înfăţi In urmă cu două decenii am pupitru Carol Litvin.
noi — pentru a ne putea for cii instrumentale şi apărută şează aici drept fapt artistic îm publicat primele mele comenta
ma o părere, cit de cit, asu azi, tot mai des, in arta voca plinit şi nu doar o încercare a rii pe teme culturale la un Sa • Simbàtâ 1 aprilie (ora
pra posibilităţilor sale, iar cea lă, se cere a fi bine stăpî- puterii, adică studii şi experien lon studenţesc. La Petroşani, 13), Cavalleria rusticană cu
mai bună ocazie de a judeca nită atît individual cit si co ţe. Interesant e, de asemenea, şi am avut bucuria să particip la Maria Siătinaru-Nistor. Mihael*
obiectiv faptele, a constituit-o lectiv. Am mai arătat, corul felul în care judecă producţia generoasele şi, totuşi, riguroa Agachi, .Florin Farcaş. Nieolae
recentul concert prezentat in Filarmonicii „George Enescu“ studenţilor profesorii, el Înşişi sele deliberări ale juriului îm Urziceanu, Lucia Becar şt
sala Ateneului Român. posedă voci splendide, în ge pictori, sculptori, graficieni sau preună cu cîtiva dintre artiştii Paiaţe cu Elena Simionescu.
Trebuie de arătat de la În neral de mare penetraţie, căr decoratori : o cercetează şi • pe care-i citam ca fruntaşi in Anatol Cov-ali, Nieolae Urdă-
ceput ataşamentul şi curajul noase şi catifelate. In decur preţuiesc ca act artistic. Stu promoţiile respective şi ca nă reanu, Nieolae Bratu. Lucian
lui Diaconescu de a programa sul existenţei sale, marii ma denţii le sínt, totodată, colegi dejdi artistice mari. Timpul li Marinescu. Ambele opere in
o manifestare integrală din eştrii D. D. Botez şi Vasîle iar multe din grijile spiritului slujeşte pe oei buni. Sínt con conducerea muzicală a dirijo
muzica românească : dragoste Pântea, s-au apropiat arareori slnt aceleaşi, la dascăli, ca şi la vias că mulţi dintre tinerii re rului Constantin Petrovici.
faţă de creaţia autohtonă, in- de mijloacele specifice unui cor discipoli. Aceasta se observă marcaţi acum se vor afirma.
tnicit — se ştia chiar din por cameral, cum ar fi de pildă mai clar cînd dascălii discută Din cele citeva sute de lucrări • Duminică 2 aprilie, in ma
nire — iubitorii genului coral „Madrigalul“. Formaţia a fosl operele discipolilor ; o fac cu trimise din Bucureşti. Iaşi. Cluj.- tineu (ora 11), ni se prezintă
nu se prea înghesuie (din pă Îndrumată (şi credem că a fost gravitate şi nu invocă niciodată Napoca au fost selectate şi pre Preeautiuni inutile, baletul Iul
cate) la astfel de programe, aşa foarte corect astfel) către ciu nici tinereţea, nici lipsa de ex miate citeva zeci. Nu este exclus Herold şi Lanchbery cu Carmen
cum s-a şi întimplat; cutezan tul academic de mare frumu perienţă. Ce se ia în seamă e, ca multe piese de calitate să nu Angheluş. George Postelnicii.
ţă, deoarece în acest cadru au seţe, fie în domeniul marilor întotdeauna, talentul sau absen fi fost, dintr-o pricină sau alta, Ştefan Bănică, Gheorghe An
fost abordate stilistici şi m ijloc capodopere vocal-simfonice, ta lui. Astfel că. in expunere, îndreptate spre Petroşani. Unii
ce de expresie foarte diferite, fie spre stilul a cappella, lucrările unui student din anul I gheluş. Dirijează Carol Litvin.
studenţi preferă să expună mai
care au pus la dificile încercări S-a ţinut seama, cu alte cu comportă o confruntare de opi alea după absolvire. Destui
interpreţii, ba, uneori, chiar şi vinte, de cerinţele concertelor nii extrem de solicitantă şi care, sculptori sau creatori de tapise • Duminică seara, la ora 18.
pe cei prezenţi... instituţiei, dar şi de specificul în esenţă, rămine o veritabilă rii au ezitat să expedieze la Nabucco de Giuseppe Verdi. In
Mihai Diaconescu a absolvit glasurilor coriştilor care, exac. întîlnire de criterii. Salon obiecte şi textile cu ca distribuţie : Vasile Martinoiu.
Conservatorul „Ciprian Po- pentru aceste Însuşiri au şi Dealtfel, asta s-a şi Întimplat racter monumental. Nici juriul Lucia Ţibuleac, Gabriel Năs-
rumbescu“ în anul 1975, este fost angajaţi ! Recte, pentru a la Petroşani, cînd juriul — com nu a fost iertat de greşeli ori tase. Pompei Hărăşteanu. Lucia
profesor la Liceul de Artă fi in stare să suporte un în pus din profesori la belle arte — îndoieli. Fapt este că acest gen Cicoarä. Paul Basaeopol, Ni
„George Enescu“ din Bucureşti, treg eşafodaj simfonic ; de aceea de competiţie trăieşte şi se jus eolae Andreescu. Cornelia An-
a dirijat aüt coruri cit şi or a deliberat mult şi cu folos la gelescu. Dirijor : Lucian Anca.
se şi numeşte el, cor de filar panoul cu tablourile clujeanului tifică printr-o serie întreagă de
chestre simfonice; se poate a- monică! O schimbare a opticii Vasile Pop. Tinărul pictor a virtuţi. Multe din numele citate
firma, deci, că el porneşte _pe asupra funcţiilor colectivului prezentat citeva uleiuri remar in listele de laureaţi ai fazei fi • Cu Georgeta Fangli, de la
drumul corului academic a vina coral, o abordare a unei noi li cabile din anul I al studenţiei nale a Festivalului Artei şi -Crea Teatrul liric din Craiova In ro
o bună experienţă. Astfel, din teraturi şi scriituri mai ciudate, ţiei Studenţeşti se reţin, y oi lul titular, cu Victoria Bezettl
primul moment s-a observat c. unele aducînd — in timp — sale şi altele,' nehotărîte ca me în Michaela. Ionel Voineag in
gestica sa este suficient d. todă şi oarecum impersonale, urmări cu interes evoluţia picto Don José şi Dan Zancu In Es-
mari satisfacţii „Madrigalului“, din anii următori. Fapt ce arată rilor Anca Mureşan, Mircea Că-
precisă; şi chiar dacă are Un. altele rămînirtd însă la faza de tuşanu, Adrian Podoleanu, Da camillo. marti 4 aprilie, la ora
temperament vulcanic, poigné- că instrucţia, intr-un institut de 18, Carmen de Georges Bizet.
experiment, se face în etape, artă. spre deosebire de aceea cian Andoni, a sculptorilor Cor
ul este destul de maleabil in din mers şi nu dintr-o dată ; nel T-oşa, Pal Lakatos şi Alex Conducerea muzicală : Constan
tru cerinţele nuanţelor, inde aşa că lucrarea lui Octavian din facultăţile cu alt specific, tin Petrovici.
reclamă o îndrumare personali Siminic, a graficienilor Andrei
pendenţa braţelor fiind însă în Nemescu, ca şi ale altora, tre zată, de fineţe şi cu o angajare Adriana, Ovidiu Petca, Gloria
că relativă; în plus, alcătuirea buiau bine gîndite şi studiate. % Sub conducerea muzicală a
sufletească aparte. Profesorul e Neamţiu, Călin Chivu. dirijorului Cornel Trăilescu, ou
programului arată cunoaşterea Mihai Diaconescu este un di răspunzător direct de evoluţia Dat fiind că organizarea, In
fenomenului creaţiei româ rijor in plină afirmare; inţele- Anne Marie Vretos, Florin
neşti. Cam acestea ar fi datele studentului, problemele fasonă tru jurizare şi premiere, a unui Brinduşă, Daru Constantin şt
gînd mai mult coriştii, făcin- rii şi ale fundamentării daruri Salon este o întreprindere difi Gabriel Opincaru in rolurile
identităţii artistice actuale ale du-se mai bine înţeles de a- lor acestuia devin o chestiune
tinărului dirijor. Dar, princi ceştia, sfătuindu-se continuu cu cilă, reclamînd multă muncă şi principale, miercuri 5 aprilie
palele scăderi ale conducătoru de conştiinţă şi deopotrivă, una o semnificativă concentrare de (ora 18), Lacul lebedelor.
consilierii artistici, nădăjduim de susţinere a propriei estetici. competente. sugerăm pentru
lui concertului au constat chiar că Filarmonica „George E- Profesorii sínt confirmaţi artis
In alegerea lucrărilor .compo nescu“ va putea să decidă, in viitoarele prilejuri, ca expoziţia • Joi 6 aprilie, la ora 18,
nente ale serii corale; şi, in ticeşte vorbind, de reuşita stu să rămină deschisă şi pentru Trubadurul. In conducerea mu
sfirşit, după atitea probe şi denţilor. In cazul lui Vasilë
această chestiune, desigur, se- perindări de conducători pe po marele public. Situaţie care, de zicală a lui Lucian Anca,
creatariatul muzical al institu dium, angajarea* conducăto Pop, care a obţinut un Premiu spectacolul va fi interpretat de
ţiei are şi el partea sa de vi rului permanent al corului bunăseamă, ar impune solicita Emil Iuraşcu (De Luna). Mo
nă. In esenţă, dacă principiul I I '— in competiţie directă cu rea unor Galerii specializate. nica Teodorescu (Leonora), Ve
său acadefnic. singurul Premiu I acordat la
prezentării unui concert format ronica Gârbu (Azucena), Florin
Integral din muzica autohto C L A U D IU
t
N EG ULESCU ■ secţiunea pictură bucureşteanu- TUDOR OCTAVIAN ■ Farcaş (Manrico).
premiu al Academiei (Viorel Di- româneşti : Gheorghe Pătraşcu, ceastă oră de bilanţ nu vom te duminicile sălile sînţ înţesate arte plastice „Atelier Grup“,.con-
nescu, pentru poezie), iar Cor- Camil Ressu, Schweitzer-Cum- omite nici artele decorative. Lu de tineri, cert lucru este că ti dus de pictorul Sterică Bâdălan.
peliu Stoica şi Valentina Téclici păna, Nicolae Mantu şi alţii. crările semnate de Angela To- nerii au şi spaţiu şi condiţii de Ne sínt prezentate, pe rînd, lu
au fost Încununaţi cu laurii din Deci, artele plastice au o bună maselli, Jana Andreescu, Aurora cheltuire cu folos a timpului li crările lui Dragomir i’etrică, Io-
curtea inocenţei. în sensul că au tradiţie la Galaţi. Manole, Maria Magdalena Cri- ber,. care poate să fie pînă la niţă Benea, Maria Patrichi. Ralu
fost premiaţi pentru poezia de Actualmente, Filiala U.A.P. şan. Anca Tofan, Imola Popescu, urmă şi un timp al culturii şi al Angheluţă. Expoziţiile de pictu
dicată celor de vîrstă fragedă. Galaţi numără 40 de membri. Emilia Iacob, Liliana Negoescu. instrucţiei. ră, sculptură şi grafică pe care
Fireşte, Galaţiul este un oraş Dintr-o vorbă in alta, sculptorul Paşa Smirnov, completează in Intrăm în cercul de informa le-au vernisat in foaierul lăca
mare, dinamic, universitar, aşe Silviu Catargiu (preşedintele Fi mod fericit preocupările plasti- tică şi calculatoare. Cu ochiul şului de cultură propriu sau în
zat la Mila 80, lingă un fluviu lialei U.A.P. Galaţi), ne relatea cienilor gălăţeni. liber se observă dotările de ex municipiul de pe Dunăre au ve
magnific. Stă in puterea scrii ză că filiala gălăţeană va săr Din discuţiile purtate cu ar cepţie. Minicalculatoarele HC-85 nit cu destule dovezi convingă
torilor. oamenilor de cultură şi bători curînd 20 de ani de exis tiştii plastici gălăţeni, cit şi cu şi TIM-S, din producţie internă, toare că şi în artele plastice, ti
artă, intelectualilor şi a tuturor tenţă. E ceva ! Galaţiul găzdu factorii de resort de la nivel de sínt la loc de cinste. Realizarea neretul gălăţean se afirmă con
diriguitorilor destinului cultural ieşte unicul Muzeu de Artă Con municipiu şi judeţ, am înţeles de programe (BASIC, LOGO ş.a.) stant şi sigur. Intrăm apoi în
să dea strălucire şi carate spori temporană din ţară. Tot aici s-a desluşit că o prezenţă deosebit sínt utilizate cu brio îndeobşte fotocineclubul „Start ’86“, con
te — chiar dacă nu există o mare realizat şi o primă experienţă în de fructuoasă a constituit-o par la orele de matematică şi fizică dus de Nicolae Sburlan (dintre
tradiţie literară în zonă — cit raţionalizarea spaţiului ambiant, ticiparea la taberele naţionale şi de către elevi şi studenţi. întin „corifeii“ săi am remarcat pe
şi noi dimensiuni contemporane prin Tabăra de sculptură în me internaţionale de pictură şi dem prieteneşte mina celui mai Mimi Necula, Dan Curteanu,
actului de cultură şi creaţie. Aşa tal. Galaţiul industrial este re sculptură (Silviu Catargiu, Si tînăr informatician. Ii cheamă Ştefan Moman şi alţii). Ne este
cum bine sublinia scriitorul A- prezentat prin imagini plastice mion Mărculescu, Gheorghe Te Aurelian Lavric şi a ocupat 2 ani prezentat un scurt metraj exact
postol Gurău. în tara noastră sint pline de dinamism, ârticulînd rescenco, Vasile Onuţ, Marcel la rînd locul I pe tară în între cu activităţile multiple ale a-
şi se nasc valori autentice. In compoziţii riguroase. Vom sem Grosu, Alexandru Pamfil. Lilia cerea celor mai buni informati cestui excelent club al tineretu
plan educativ se mizează enorm nala cu bucurie lucrările semna na Negoescu. loan Tudor. Aurel cien! la categoria sa de vîrstă. lui, printre care la loc de frunte
pe forţa afectivă, sensibilizatoare te de Simion Mărculescu, Mar Manole, Anca Tofan). Toate a- Instructorul metodist cultural. figurează tocmai vernisajul unor
* culturii în general şi a litera cel Bejan, Mihai Dăscălescu, Mi cestea pe plan local şi naţional. Vasile Dănilă, ne abate treptat expoziţii personale său de grup
turii în special. In planul recu hai Gheorghe-Coron, loan Mu- In acest context final e nimerit, atenţia de la treburile tehnice ale tinerilor artişti plastici.
noaşterii, desigur, succesul este rariu-Neamţ, Gheorghe An- credem, să amintim despre ex spre orizontul culturii. Nu scapă Trebuie să amintim negreşit
determinat incontestabil şi de dreescu. Paşa Smirnov. In ace poziţia de real succes a picto prilejul să ne relateze că dansul in acest context că există si
către cititori. în ideea depăşirii laşi timp se manifestă, la urma riţei Angela Tomaselli la Roma, tematic şi Ansamblul de datini cîteva cercuri de învăţare a lim
unei „clientele“' specializate şi urmei, interes şi pentru peisa cit şi de medaliile dobîndite, în şi obiceiuri folclorice „Colindă bilor străine, excepţional dota
a obţinerii audienţei marelui pu jul tradiţional : Mihai Dăscă cadrul unei expoziţii organizate torii“ (instructor Alexandru Sta- te. Unul dintre ele este condus
blic. Deci, stă in puterile. în is lescu. Angela Tomaselll, Emilia in Italia, de către Nicolae Spi văr) au dobîndit laurii supremi de profesoara Georgeta Tofan.
cusinţa, talentul şi forţa lăun Iacob, Eugen Hóiban, Vasile rescu. ai ultimelor două ediţii ale La fel de bine dotate şi organi
trică a oamenilor de bine şi fru Neagu, Nicolae Spirescu, Nicolae Festivalului naţional „Cîntarea zate sínt şi cercurile de şah (con
mos gălăţeni să depăşească un Einhorn. României“. Observăm, de ase dus de inginer loan Romeo, can-
anume „izolaţionism“, un anume In oraşul de pe Dunăre sculp menea, pe viu că tinerii gustă Jidat de maestru), cercul de delta-
^romantism" cultural. tura este in genere caracterizată In egală măsură muzica forma planism (condus de Alexandru
prin natura ei, de concizie, ape- Unul dintre edificiile impozan ţiilor vocal-instrumentiste (,„An Gheorghe. preşedintele secţiei
lind in primul rînd la simboluri. te ale Galaţiului contemporan tares“, „Univers“. „Acid“), cit de zbor al Asociaţiei sportive
20 d e ani în şlujba Regăsim frecvent ritmuri în pia este şi Centrul de creaţie şi cul mai ales al formaţiei de hard- „Dacia“), cit şi cercul de yach
frumosului tră, in lemn. in marmură. In tură socialistă „Cîntarea Româ rock „Phöebus“. ’ Aespre forma ting condus de medicul Grigore
metal la creaţiile lui Silviu Ca niei“ al tineretului. Conceput şi ţia de jazz ce să mai vorbim ? Muzinchievici. E foarte adevărat
Galaţiul, fost loc de intilnire targiu, Vasile Onuţ. Gheorghe realizat intr-o formă arhitectura Galele Jazz ’88 au făcut o bună că in consiliul ştiinţific şi de
şi de creaţie al multora dintre Terescenco, Sergiu Dumitrescu. lă şi funcţională modernă, cu a- impresie, ca de altfel şi con conducere au fost cooptate cadre
fruntaşii artelor plastice româ Constantin Dimofte, Marcel paratură de practică culturală cursul interjudeţean de poezie didactice competente ca Marin
neşti. Urbea dunăreană a consti Groşu. şi dotări tehnico-ştiinţifice adec şi muzică tînără „Baladele Du Iorga, Virgil Aciobănitei, Cos-
tuit întodeauna o atracţie pentru Din această trecere in revistă vate, acest sălaş de cultură al nării“. Cu o seară in urmă, la tică Ciobotaru. Angelica Aramă.
creatorii de frumos. A oferit mo nu e permis să omitem grafica tineretului impresionează atît ca discotecă — una dintre cele mai Mihai Soréi şi alţii, astfel că ti
tive de inspiraţie atit pentru bo gălăţeană, reprezentată prin Va factură cit şi ca disponibilităţi dotate din ţară — au venit 400 nerii au avut şi au reale şanse
găţia paletei cromatice cit şi pen sile Onuţ, Mihai Gh. Coron, şi utilitate. de tineri. să-şi îmbogăţească din mers,
tru noi şi generoase investigaţii Gheorghe Andreescu, loan Tu Intr-o zi de duminică ne-am Directorul acestei impresionan cum se spune, cunoştinţele poli-,
In domeniul formei plastice. Şi, dor. Gheorghe Miron. Nicolae abătut paşii spre acest elegant te case de cultură a tineretului, tice, filosofice, economice, cul
nu se poate să nu ne gindim. Cărbunaru (se manifestă mai a- aşezămînt cultural dat nu cu profesor Traian Drăgăneşcu. ne turale, tehnico-ştiinţifice, pre
ße şi-n treacăt, măcar la ciţiva les prin intermediul gravurii, mulţi ani in urmă in folosinţă. conduce, dimpreună cu ceilalţi cum şi din alte orizonturi şi
dintre fruntaşii artelor plastice desenului şi acuarelei). De la a- Chiar dacă nu în absolut toa oaspeţi şi invitaţi, la cercul de spectre ale cunoaşterii umane.
«
Ecouri
. . . . . . . . . — 1
M ărturisim, rândurile de (Ederel, Enupărului, Fagului) Din păcate — şi asupra a- gului Aron Pumnul, născut străzi braşovene. Nici Traian
faţă ne-au fost sugerate de cu cerinţele elementare ale cestui capitol am vrea să ză în 1818 în Căciulata Braşovu Lalescu, iniţiator pe plan mon
un incitant articol apărut in ortografiei... bovim mai mult — serioase lui, profesorul de mai tîrziu al dial al studiului ecuaţiilor in
vara anului trecut, tot în Ne oprim aici, deocamdată, lacune şi lipsă de consecven lui Mihai Eminescu, la moar tegrale, nici marii m atem ati
„Flacăra“, intitulat „Căutăm cu exemplele. Răsfoind mai ţă s-a m anifestat pe linia tea căruia Poetul Naţional şi-a cieni Dimitrie Pompeiu,
strada Chibzuinţei“ şi care cu atenţie nomenclatorul stră m arcării valorilor şi gloriilor publicat cea dintîi poezie. Gheorghe Ţiţeica, Grigorc C.
aborda problema — deloc ne zilor (singurul, de altfel) pu trecutului, mai ales că Braşo Aici, la Braşov, poate mai Moisil, Simion Stoilov, numele
glijabilă' — a răspunderii ce blicat în Ghidul municipiului vul a contribuit substanţial, mult ca prin alte părţi, s-au ultimului, dacă ar fi fost tre
trebuie să o aibă edilii unui Braşov, am încercat să... de prin fiii săi de excepţie, la afirm at adevărate dinastii cut în Ghid, trebuind să fi
oraş (era vorba de Capitală ') codificăm cam după ce crite îmbogăţirea panteonului cul culturale, bărbaţi-patrioţi gureze între str. Strunga Miei
atunci cînd „botează“ străzile rii trebuie să se fi condus cei tural şi de civilizaţie al ţării. ce şi-au adus o im portantă lor şi str. Strungului... Cum,
şi bulevardele urbei. Căci dacă care, de-a lungul anilor, au Astfel, dacă ni se pare firesc contribuţie la îmbogăţirea pa la fel au fost uitaţi mari sa-
prin uriaşul efort constructiv „năşit“ cele peste 550 străzi ca una dintre străzile urbei să trimoniului naţional de ştiin vanţi-inventatori, cu priorităţi
al ţării oraşele României îşi ale municipiului de la poalele poarte numele lingvistului şi ţă şi cultură. Ne gîndim în recunoscute pe plan mondial,
înnoiesc înfăţişarea, devenind Tîmpei. într-u n tabel al pre lexicografului Constantin La- primul rînd la Mureşeni (a născuţi chiar la Braşov :
tot mai moderne, mai fru ferinţelor, pe locul I s-ar si cea, născut în 1875 la Braşov, fost la Braşov o stradă a Nicolae Teclu, inventatorul
moase, la fel de firească tre tua florile. Astfel, începînd cu ne întrebăm de ce lipsesc trei Mureşenilor, dar acum nu mai „becului Teclu“, cu peste 80
buie să fie şi strădania de a litera A (str. Albăstrelelor) şi dintre profesorii săi iluştri — e...) la .cei trei fraţi, Ion Bog de lucrări în domeniul fizicii
le da — cartierelor, străzilor, pînă la sfîrşitul alfabetului Andrei Bîrscanu, Valcriu Bra dan, Alexandru Bogdan-Duică şi chimiei, Alexandru Ciurcu,
bulevardelor — denum iri pe (str. Zorelelor), în Braşov nişte şi Vasile Goldiş — mem (amîndoi academicieni, isto născut în 1854 în comuna
măsură. există, nici mai mult, nici mai bri de onoare ai Academiei, rici şi filologi cunoscuţi) şi Şercaia, jud. Braşov, pre
Nu, nici la Braşov n-am gă puţin decît 41 (!) de străzi cu personalităţi cu un unanim Alexandru Bogdan, publicist cursor al aerostatelor reacti
sit „strada Chibzuinţei“ ; ba nume de flori (inclusiv o prestigiu în viaţa, culturală şi de forţă, primul braşovean ve, în 1886 experimentînd pe
am îndrăzni să spunem, în stradă a... (Florilor ! !), lipsind istoria Transilvaniei. Sigur, căzut în 1914, în marea con Sena prim a ambarcaţiune cú
acest perim etru de larg inte doar floarea de.... Păpădie. în acest context, este poate flagraţie care abia începuse, acţiune reactivă, Tiberiu Iri-
res cetăţenesc, chibzuinţă ar Foarte bine este „reprezentat“ semnificativ să am intim că cărţile sale, lăsate prin testa mie, născut în 1875 în Purcă-
fi fost chiar necesară. După şi domeniul... silviculturii, în numai gimnaziul românesc, ment, constituind primul fond renii Braşovului, cu priorităţi
m intea noastră, atunci cînd se tre str. Arinului şi str. Vişi înfiinţat cu neostoită străda al bibliotecii publice „A stra“, în tehnica construcţiilor din
stabileşte cum se va numi o nului desfăşurîndu-se evan nie şi caznă la jum ătatea se la sora lor, M aria Bogdan, beton armat, cel care a proiec
stradă, cei care iau această taiul a 30 de străzi cu denu colului trecut (şi care poartă scriitoarea ce a înfiinţat, în tat şi condus construirea în
decizie trebuie să cumpă miri de copaci, în plus existînd din nou numele lui Andrei 1895, prima grădiniţă româ România a numeroase poduri
nească asemenea părintelui ce şi o stradă a Pădurii... Foarte Saguna), a dat ţării, între alte nească din Ţara Birsei. Dintre boltite, rutiere şi de cale ferată,
îşi înscrie fiul în registrele numeroase sínt şi străzile cu atîtea personalităţi, 49 de aca toţi, doar slavistul. Ion Bog dar şi Catedrala şi Sala Uni
stării civile ; căci numele ho- nume de localităţi — şi mai demicieni, „listă“, ce ar fi lăr dan a dat numele unei străzi, rii din Alba lulia, catedrala
tă rît atunci, va fi p urtat o în piatră din Cluj-Napoca,
viaţă ! Adevărat, mai întîlnim Arcul de Triumf din Bucu
şi oameni — unii de toată reşti, mausoleul de la M ără-
isprava — blagosloviţi de bu
nii lor părinţi cu prenume care
alăturate la numele tatălui,
„dau“ împerecheri de tot ha
Din nou despre inspiraţia edililor şeşti, uzinele de avioane I.A.R.
din Braşov, Valcriu L. Bologa,
născut în 1892, fondator al
şcolii de istorie a medicine!
zul. româneşti, membru al mai
Revenind la intenţia rîndu- multor academii şi instituţii
rilor de faţă, cunosc destui m ari şi mai mici — de la str. git din start posibilitatea de iar din rîndul unei alte fam i ştiinţifice din străinătate ; dar,
braşoveni cărora nu le-ar face Abrud pînă la str. Zarand, a cinsti şi astfel contribuţia lii de Cunoscuţi intelectuali repetăm, nu o listă a omisiu
tocmai o plăcere să locuiască în total peste 40 de străzi ! lor la sporirea tezaurului de progresişti, nici măcar numele nilor intenţionăm să facem
pe străzi ce se cheamă : Col Şi ce-i rău în asta, va spu spiritualitate românească. academicianului Sextil Puşca- aici, din cîte ştim, actuala Co
ţul Putinarilor, Oiţei, Cimpo ne cineva. Păi uite că, dacă în oraşul lui Coresi a scris riu, marele filolog şi istoric misie judeţeană, însărcinată
iului, Calcarului, Fundăturii rău tare nu o fi, bine nici a- prima gramatică românească, literar, nu a fost aşezat, spre cu denumirile, avînd şi ea o
(care nu este deloc o „fundă tîta... Concret, aproape o trei în 1757, Dimitrie Eustatievici, cinstire şi aducere aminte, la listă proprie. Să sperăm că
tu ră “, ci drum ul ce duce la o me din străzile Braşovului cărturar de seamă în epocă, intrarea unei străzi braşo acolo şi-au făcut loc şi alţi
cunoscută staţiune agricolă poartă nume de copaci, flori, iar nepotul său dinspre mamă, vene. Iar dacă Sextil Puşcariu braşoveni, între care Gavril
experimentală), Fundătura păsări, (str. Mierlei, str. Curca Zaharia Carcalechi, editează a întem eiat şcoala filologică Munteanu, publicist şi autor
Brînduşelor (logic, nu-i aşa !), nilor, str. Cucului, str. Coco în 1821 „Biblioteca rom â de la Cluj, Ovid Densuşianu, de manuale, între primii di
Tablei (căci în Braşov există rului etc.), de localităţi, sau nească“, cea dintîi revistă lu născut la Făgăraş, în 1879, rectori (1853) ai primului gim
şi o stradă a Laminoarelor, meserii dintre cele mai neaş nară în limba română, avînd fiul cărturarului Aron Densu naziu românesc din Ţara Bir
colţ cu Furnalelor, la care se teptate la Braşov (str. Dul abonaţi în toată Dacia. Tot şianu, este fondatorul şcolii sei, unul dintre fondatorii în-
poate ajunge din str. Turnă gherului, str. Colectiviştilor, aici fraţii Ion şi Nicolae Ciur- lingvistice de la Bucureşti, şi văţăm întului mediu românesc
toriei, colţ cu Fontei, sau, str. Gospodarilor, str. Pluga cu, editori de seamă în Tran el uitat de edilii braşoveni. la Braşov, Pompiliu Nistor,
mai direct, prin str. Forjei !). rilor.- etc.). Vrem, adică, să silvania secolului trecut, şi-au N-avea cum fi uitat aici, cunoscut luptător politic, au
Ştim, ni se va spune, că în- spunem că a da o identitate adus o mare contribuţie la desigur, Ciprian Porumbescu, torul „M anifestului“ din 11
tr-un presupus cartier al me- unei străzi nu este, nu trebuie răspîndirea scrisului româ autorul a peste 200 piese mu aprilie şi al „Proclamaţiei de
talurgiştilor asemenea denu să fie deloc o preocupare în- nesc şi popularizarea clasici zicale, m ajoritatea compuse şi la D arniţa“ din 26 aprilie 1917,
miri „m erg“, că într-un alt tîmplătoare, ci în primul rînd lor literaturii noastre, ca şi a tipărite la Braşov. Ei bine, care exprima hotărîrea foşti
cartier, al ceferiştilor, străzi un mijloc de a face educaţie numeroase manuale şcolare, strada pe care el cobora zilnic lor prizonieri români aflaţi în
ca Semaforului, Locomotivei, patriotică, de a cinsti şi astfel aetivitate de bogată tradiţie spre gimnaziul românesc, unde Rusia de a participa la lupta
Fanionului, Fochiştilor, Dre oameni, locuri şi întîmplări pentru urmaşii peste veac ai era profesor de muzică, se pentru a uni tot poporul şi
zinei, nu ar „suna“ tocmai rău, cu adînci rezonanţe în istoria Diaconului, în rîndul cărora numeşte azi Retezat, iar stra teritoriile din monarhia aus-
că dacă tot există str. Pajiş- neamului, în sim ţirea oameni se evidenţiază şi Gheorghe da ce se vede de la geamul tro-ungară „cu una şi ne
tei şi str. Păşunii (chiar aşa !), lor, ca şi în specificul zonei. Filip, cunoscut tipograf şi edi sălii unde au răsunat acordu despărţită România liberă şl
atunci parcă-s pe-anroape... Sínt în Braşov destule străzi tor, creator al unui stil în arta rile primei operete româneşti independentă“, Alexandru I.
str. Trifoiului, str. Lucernei care răspund acestor dezide tiparului, probarul său de li „Crai nou", se cheamă str. Lapedatu, istoric şi om poli
şi Aleea Muşeţelului, chit că rate (Mărăşestl, Oituz, Islaz, tere, din 1895, impunînd arta Băilor... Numele său a fost tic, ales în 1935 preşedinte al
nici nu sínt, măcar, prin Plevnel, Mirăslău, Rovine, grafică românească pe plan însă dat unei străzi din car Academiei Române, Candid
preajmă... Tot aşa, dacă exis Războienl, Posada) dar sint european. Şi tot între marii tierul nou de blocuri, „Steagul C. Muşlea, între cel mai ne
tă str. Fuiorului, de ce nu şi altele, altfel localităţi frumoa editori braşoveni să-l consem Roşu“, altfel un cartier fru obosiţi cercetători ai trecutului
st". Torsului (!), şi, continuînd se, care nu se „leagă“ defel năm şi pe Ion V. Socec, năs mos, dar atît de departe, nu oraşului Braşov etc. etc... şi
ciudatele „îm perecheri“, str. cu Braşovul (Cotun, Crziceni, cut în Săcele, care în 1856 în doar la propriu, de locurile poate unul dintre bulevarde
Nicovalei şi str. Ciocanului Teiuş, Uneheni, Ineu, Haţeg, fiinţează cunoscuta casă de e- unde au răsunat paşii neuita le municipiului se va numi
par „surori“, deşi le găsim în Deda, M5lies ti, Ciceu, Paş ditură si librărie ce i-au pur tului autor al Baladei. Cum la Nicolae Titulescu, ştiuU fiind
două cartiere opuse ale oraşu cani, Filiaşi, Simeria etc. tat mulţi ani numele, fiind fel de nepotrivit ni se pare că marele diplomat şi om po
lui, ca şi str. Stejarului cu etc.). Ca fapt divers din toată considerat întemeietorul li faptul că numele Poetului Na litic, fără a fi braşovean şi-a
str. Ghindei (!), sau str. G riu zona Dobrogei (atît de boga brăriei moderne din Româ ţional, Mihai Eminescu, îl dorit prin testament să fie
lui, cu str. Spicului şi str. tă în tradiţii, date şi eveni nia. Tot aşa, în mare cinste poartă (din păcate ca şi prin în gr o nat în oraşul de la poa
Bobului... Nu tocmai „bine“ mente) a fost preferată doar pentru braşoveni ar fi fost ca alte oraşe !) o stradă oarecare, lele Tîmpei.
se... împerechează însă alté localitatea Măcin (!), iar din una dintre străzi să fi purtat cu totul nesemnificativă, dar Apreciind contribuţia înain
denumiri de străzi braşovene Banat sau Oltenia, nici una... numele pedagogului şi filolo aleasă, probabil, pentru că taşilor la glorioasa operă de
acolo se afla şi se află... Spi împlinire, prin vremi, a mă
talul de boli nervoase ! reţului destin al patriei ro
E s te de a d m ir a t h ă r n ic ia că im p o r tu l şi d is tr ib u ir e a a c e s a lţii c u a u to tu r is m e le ta x i, p u s e Sigur, pe harta Braşovului mâne, în cuvîntarea rostită la
m i i l o r d e lo c u i t o r i a i m ă r e ţe i to r a c o n s t i t u i e m o n o p o l a l s t a la d i s p o z i ţ i e d e s t a t u l în ş e la t , la sínt şi multe străzi fericit de 26 ianuarie 1989, tovarăşul
m e tr o p o le ca re ie s z i d e z i pe t u l u i ? ! D a r p lă c i d e c u p r u ş i c a s e le n o i o f e r i t e g r a t i s t o t d e numite, cinstind nume de Nicolae Ceauşescu sublinia :
a le i ş i s tr ă z i, p r i n p a r c u r i ş i c i r c u i te i m p r i m a t e v in d u te de s t a t u l g e n e r o s , in b l o c u r il e c o n domnitori patrioţi, de oameni „In decursul anilor am avut
g r ă d in i, p e n tr u î n d e p ă r ta r e a a n i d e z i l e in s t r a d a A c a d e m i e i ? s t r u i t e c u c o n t r ib u ţ i a c e l o r î n politici de seamă sau persona mulţi oameni de ştiinţă, multe
fr u n z e lo r c ă z u te in to a m n ă , D a r n u m a i a c e s te a ? P e n ib ilii ş e l a ţi , p e n t r u o v i a ţ ă p a r a z ita r ă . lităţi m arcante ale culturii şi personalităţi care au realizat
p u r tă to a r e d e o m iz i, a m u c e g a r e p r e z e n ta n ţi ai c o m e r ţu lu i ili F o a r te b in e că d e b e n z in o -
c it p e s tr a d ă d e v in a g a s a n ţi
ştiinţei, semn că o investiţie lucruri minunate în diferite
iu lu i d e p u s in p ă r ţile m a i u m e fa g i se o c u p ă m iliţia , p re sa , c o
d e a le p o m i l o r f a l n i c i , m a t u r a c în d i n t i l n e s c t u r i ş t i s t r ă i n i s a u le c tiv e de oam eni ai m u n de efort, chibzuinţă şi căutare, domenii de activitate (...)
tu l s tr ă z ilo r . I c i ş i c o lo , in s ă , b ie ţi o a m e n i v e n iţi c u tr e b u r i c i i e tc . n-are cum să nu dea roade. Trebuie să preţuim pe toţi cei
m i c i tr o t u a r e , p l a t f o r m e d in d in p r o v in c ie . D e în d e p ă r ta r e a a c e s t e i p e Iar uneori roadele sínt de-a care au făcut cit de puţin, dar
f a ţ a u n o r s ă li d e c in e m a , i n t r ă r i c in g in i d e p e fa ţa m in u n a tu lu i dreptul derutante. Aşa, bu au făcut ceva, pentru existen
la m i n u n a t u l m e t r o u , la s t a d i n o s t r u o r a ş , c i n e să s e o c u p e ? năoară, dintr-o străduţă pito ţa naţiunii noastre, pentru
oane şi a lte lo c u r i a g lo m e r a te S i g u r . n o i. c e t ă ţ e n i i , a v e m un rească (Nisipului de Jos !) se existenţa statului naţional
p ă s t r e a z ă în c ă v i z i b i l e u r m e a le c u v în t de sp u s ş i i n a c e a s tă desprinde o alta, botezată un itar“. Este reflectată astfel
u n u i tim p r e v o lu t. p r iv in ţă . A titu d in e a n o a s tr ă
S e z o n u l tu r is tic , in tr - u n o ra ş p o a te c o n s titu i o c o n tr ib u ţie
neaşteptat, str. Picard (!!). profunda dragoste a secreta
ca a l n o s t r u , e s te p e r m a n e n t, e fic ie n tă in a c ţiu n e a d e e r a d i
Cum alte amănunte nu sínt rului general al partidului
ia r în a c e s t s e z o n v i n d i n c e in ca re. D a r n - a r tr e b u i ca o rg a precizate, bănuim că e vorba pentru trecutul ţării, pentru
c e m a i m u l ţ i o a s p e ţi. T u r iş tii n e le d e m e n ţin e r e a o r d in ii şi de m atematicianul francez Istorie ca mijloc de educaţie
v i n să v a d ă ş i să f o t o g r a f i e z e le g a lită ţii s ă m a n i f e s t e şi e le Emile Picard (1856—1941), ră patriotică şi politică, afirm în-
(ş i a u c e v e d e a ş i c e f o t o g r a f i a ) m a i m u ltă fe r m ita te fa ţă de mas în ştiinţa matematicii du-se cu putere, în emoţio
c lă d ir i, s t a t u i , p a r c u r i , d a r d i a c a z u r i l e la c a r e m - a m r e f e r i t ? pentru unele contribuţii în nante evocări, tocmai imagi
f r a g m a a p a r a t e lo r d e l u a t v e P r e fa c m ir o d e n ii, fa ls ific ă ţ i D e ce n u se în tr e p r in d m ă s u ri
d e r i n u p o a t e o c o li f a u n a c e lo r g ă r i, t r i ş e a z ă , m in t, fu r ă , in h o tă r ite in s p ir itu l le g ilo r ? S o
domeniul teoriei ecuaţiilor nea generală, a marilor înain
ca re m iş u n ă i n l o c u r il e c e le s u ltă . c ia lis m u l n u e s te c o m p a tib il cu diferenţiale, numele său — taşi reflectată în conştiinţa
m a i fr e c v e n ta te , care cu im p e r ' E x is te p ie ţe d e flo r i în m u lte c e r ş e to r ia , c u b i ş n i ţ a r i i. P r i n c i singurul de pe malurile Se neamului, purtînd veac duDă
tin e n ţă iţi o fe r ă : c e a iu r i de o r a ş e a le l u m i i d a r n u u n m o p i i l e e t i c i i ş i e c h i t ă ţ i i s o c i a li s t e nei — ajungînd pe o stradă veac, generaţie după generaţie,
m e n tă şi m u ş e ţe l (d e u n d e , o n o p o l a l u n o r b iş n iţa r i lip s iţi de tr e b u ie să se a p lic e tu tu r o r . U n din Braşovul vechi (dar nimic făclia luptelor neîncetate pen
ş t i u e i ş i c e i d e la p l a f a r , d e sc r u p u le . o m a l m u n c i i d a c ă g r e ş e ş t e e s te . rău în asta), datorită cine ştie tru dreptate socială, pentru
o a r e c e n u a m v ă z u t n ic i o d a t ă N i ş t e „ b a r o s a n i“ t r e c la i n t e r pe bună d r e p ta te , s a n c ţ io n a t . cărui capriciu local. Rău este progres, crez ce a direcţionat
o a c h e ş e le v in z ă to a r e s ă -ş i o fe r e v a le d e tim p r e g u la te p e n tr u D a r ce fa c e m cu fa u n a le n e ş i
m u n c a p e n tr u se m ă n a tu l şi c u c u l e g e r e a „ b e n e f i c i u l u i “ ş i, o b o lo r ş i s p e c u l a n ţ i l o r p e n t r u a - i
că dintre toate m arile perso drumul tuturor românilor în
le s u l p l a n t e l o r m e d i c i n a l e ) . s iţi d e o ju m ă ta te d e z i d e d ic a v in d e c a d e s ta r e a d e p a r a z iţi ?
nalităţi ale matematicii româ înfăptuirea unei societăţi mai
De unde au ( d in a b u n d e n ţ ă ) tă î n ş e l ă r i i s t a t u l u i s i o a m e n i l o r neşti, cu recunoscut prestigiu bune şi mai drepte.
ţi g ă r i s t r ă i n e , a p a r a tu r ă , m ă t ă n a i v i , s e r e t r a g u n i i c ă tr e r e s Ing. DAN ILIESCU B în lume, nici una nu a fost
s u r i e tc ., c u n o s c u t f i i n d f a p t u l t a u r a n t e l e c e n t r a l e a le C a p i t a l e i . Bucureşti onorată să poarte numele une» D.D. RUJAN H
.„„A ii c o n d u c ă to r nu în tru handicapaţi care locuiesc psihologie, fără c u ltu ră — n u este şi al nostru — al uniunii cazo n ele d e c a re v -a m po
seamnă niciaecum o FAVOA în incintă ; şi că mai facem se poate !... Şi repet : asta in cooperatiste din care fac parte. m e n it !“...
RE, ci un KiBC !“ (sau:) şi altele, după cum veţi ve diferent dacă ne referim la Ce să vă mai spun ? !... C ă a- ...Din nou în biroul pre
Munceşti într-o instituţie dea...) ; D .) — C o o p e ra tiv a un fier de călcat, sau la mi coperişul acestei hale în con şedintelui Gheorghe Balica —
ce se adresează oamenilor, „P R O G R E S U L “ (realizînd lioane şi milioane de lei pro strucţie pe care o vedeţi este care m-a însoţit peste tot —
im piicinau-se in viaţa aces confecţii, tricotaje, încălţă venite din export, pentru că, făcut din plăci din fibră de ascultîndu-i vocea aceea joa
tora de zi cu zi ţ este absolut m inte etc. — a căror valoare vedeţi, cliiar şi acolo, în sticlă — am eliminat astfel să, caldă, întreruptă la inter
necesar să cunoşti psinoiogia nu mal este nevoie, cred, să Franţa de pildă, unde expor complet problema ilum inatu vale de replicile metalice, as
lu c ra tu rilo r a cestei in ş .n u p i o subliniez). Mai fiinţează, tăm nişte piese de mobilier lui pe parcursul zilei, ceea ce pre ce se aud prin interfon
— înainte de a ie da drumul apoi — in fiecare oraş al Ju funcţional — tot d e in d iv id , înseamnă economii substanţia (s-a instalat o reţea de astfel
către CEILALŢI !“ (sau :) deţului — cite o cooperativă de psihologia, de modul de a le — şi că mă mîndresc cu de interfoane, cel de aici este
...„Cînd un nemernic a dat mixtă. Repet : toate astea, gîndi al acestuia te loveşti... 1 faptul că, personal, n-am pri deschis în perm anenţă astfel
dispoziţie ca Biblioteca din pentru a vă face o privire de Dar ce-ar fi să... Ieşim pu mit trofeul anual „Ş alău l d in incit Balica este, practic, pre
Alexandria să fie incendiată ansamblu — vom merge ţin ?!“. le m n “ (care se acordă, ca -un zent în toate punctele de lu
şi distrusă, ei nu s-a gindit apoi îm preună la cîteva din Şi ieşim : fel de „Oscar“, pescarului a cru — „Am elim inat antica
că va stopa istoria omenirii tre aceste „puncte“ de lu ...D ro b eta T. S e v e rin . mator ce a realizat cele mal m era 1“). Interfoanele astea
timp de mai multe secole ; a cru, pînă atunci însă aş dori CA SA D E M ODA, E x p o ziţie puţine puncte, după un dras sínt realizate tot pe plan lo
ignora însă — a s t a » ! — u n să vă atrag atenţia asupra cu v în z a re : absolut toate pro tic baraj — deci cel care n-a cal — comenzi pentru livrare
s in g u r om, a ţe crede invaria unui anum it aspect C a orice dusele (încălţăminte de damă, prins mai nimic ! — N .A .), „în afară“ : peste o jum ătate
bil superior acestuia sau, mai capitală de judeţ — ca să mă bărbaţi), confecţii (idem), sínt că există meserii ce dispar — de milion lei !
rău !, a-i afirma, iui, virtuţi exprim astfel ! — şi Drobeta UNICAT ! înţelegîndu-se, prin de pildă coşeritul, sau confec „LUPTA CU PERSPECTI
lie care nu ie are, reprezintă T. Severin „dă tonul“ pentru asta, într-adevăr : u n sin g u r ţia de frînghli — făcînd, spec VA“ — aş caracteriza munca
mu doar cev a cu m ult mai întreaga zonă ; ori, acést obiect (sau pereche). O vîn- taculos, loc celor în plină ex pe care o dgpunem noi aici“.„
grav, ci însuşi SFÎRŞITUL !“ mare oraş, a fost şi este unul zoleală de nedescris, magazi tindere : întreţinerea bunuri (sau :)... „Este necesar un anu
(sau, în sfirşit :) .... . Nu po cu o tr a d iţie d e b u n i m e s e nul de desfacere-prezentare lor de larg consum către m it echilibru ce trebuie păs
sibil, ci pur şi simplu si ria şi (lucru explicabil că este fiind chiar la parterul noii şi populaţie, mărfuri cu un „de
sign“ ridicat etc. Reţin încă- trat la comandă, faţă de ne
gur, riscul meu este acela de aşezat la o mare confluenţă splendidei clădiri a coopera cesara p re s iu n e a celor din
a îm bătrîni : daeă prin asta de drum uri, de „hotare“ : Ba ţiei (o b s e rv a ţie G h e o rg h e B u odată că v-a plăcut mult ora prim a linie, a celor aflaţi di
insă voi reuşi să „întineresc“ nat — Oltenia, România — li ca : „Uniunea noastră a pre şul nostru, bucuria e şi a mea rect în zona producţiei şi ini
alţi oameni, sau cupluri, sau Iugoslavia, ca să nu mai vor luat fosta Casă de Modă pen — mai poftiţi pe la noi !“ ţiativei. Este ca pe front, ac
am bianţe — îm bătrînirea bim de im portanţa portului tru a ne autofinanţa, pe de o D in nou, D ro b eta — T. S e
v e rin , c o o p e ra tiv a „M O B IL A “ ţiunea trebuie, repet, dublată
mea se ju stific ă ... !“ dunărean !). Eu însumi mă parte, pe de alta pentru a de un echilibru, altfel p o ţi
...A îm plinit 51 de ani. A consider u n meseriaş, mai creşte nivelul estetic al pro (preşedinte Io n M iţu) ; o uni
tate ce — în afara produselor avea surprize... In anum ite
absolvit in 1967 Facultatea de înainte de a fi conducător de duselor — în acest din urmă momente, este mai uşor să ţU
Calcul şi cibernetică — Bucu m are în trep rin d ere judeţea sens, aici organizăm în fiecare de mobilă şi a covoarelor rea
lizate din M.R.R. — ascunde un car pe pantă, decît să îl
reşti. Este înalt, masiv, d ar — nă... nu ştiu d a c ă mă înţele sîmbătă întilniri cu populaţia. im p in g i pe pantă, niciodată e-
în ciuda staturii — vorbeşte geţi!“. Am înfiinţat în m ajoritatea sub titulatura sa neutră nişte nergia, de nici un fel, nu tre
calm, rar, încet, ajungînd „încerc... !“ cooperativelor noastre din realizări care fac obiect de
mîndrie pentru întreaga uni buie risipită 1“ (sau :)... „Nu
cliiar la şoaptă către sfîrşitul „Eu nu fac, conducerea u- zona judeţului „Centre de orice deficienţă- implică un e-
unor replici ce nu ştiu cum niunii noastre n u face o acti creaţie“... Vedeţi ce îmbulzea une judeţeană. Iată numai cî
teva dintre acestea : fort material... Uneori, o sim
dar, prin această şoaptă, de vitate d e b iro u !... Pentru a lă e aici ? Şi mai vedeţi că plă iniţiativă te scoate din
vin parcă mai convingătoare, conduce — este firesc ! — nu se ceartă nimeni... ?! — „I.Ampa fluorescentă cu impas. Nouă nu ne este ru
înainte de a intra la facultate trebuie să s tă p în e şti, pregăti Ne-am străduit să obişnuim aprindere electronică“ (folo şine să folosim, pentru anu
a fost meseriaş, a lucrat ca mite transporturi, căruţele cu
muncitor necalificat la I.M. cai — calul nu consumă ben
Petrila, apoi s-a calificat ca zină !, păstrînd mijloacele
muncitor în subteran. După
absolvire, prin 1969—70 i s-a
propus să ocupe un post de
conducere. Á preferat să fie
„Lupta cu perspectiva“ auto pentru cursele lungi, în
şi afara judeţului“, (sau :)...
„Acordăm o mare im portan
tă activităţii de service ? ! Ni
învăţător, timp de 8 ani : mic mai firesc : dacă la P i
cred că de atunci a rămas cu teşti o maşină se fabrică în
un soi de tic, cînd iţi vor rea profesional-politică este vînzătorii noştri că nu sínt sind tuburi cu neon uzate, cîteva minute, i'epararea unei
beşte îşi împreună degetele categoric-obligatorie ; şâptă- doar vinzători, pentru un care altfel se aruncă !)• Cîteva maşini poate dura cîteva
mii ni lor sub piept, de parcă minal, uneori chiar şi zilnic probabil cum părător — sínt simple piese electronice au zile... !“
ar mulţumi in acelaşi timp în perioade de vîrf, conduce în primul rînd gazde ! Mi s-a înlocuit, starterül, droserul sau Mai îmi spune că în pre
celui căruia i se adresează. rea UJCM este prezentă in reproşat, uneori, că — bine, condensatorul, toate deficitare zent uniunea acordă o impor
Se numeşte : Gheorghe Ba- fiecare dintre cooperative în dar ce fac cînd mă trezesc nu în comerţ — ca să nu mai tanţă deosebită „serviciilor
lica. Şi este — de 15 ani — parte. Prezenţa noastră în cu unul, ci cu 10 cumpără vorbim de elim inarea folo complementare“ — este o ini
preşedintele U.J.C.M. — ME punctele-cheie nici nu se poa tori ?!, le-am spus să facă sirii wolframului la filamente, ţiativă deocamdată unicat pe
HEDINŢI : una dintre p ri te discuta, şi, uite, vă spun astfel incit să-i reţină pe cei un material scump, din im ţară şi a stîrnit interesul fi
mele patru unităţi ale jude ceva : ...cea mai mare pagubă mai mulţi dintre ei, cu o port ; „O întreprindere de n i resc în Capitală, la UCECOM.
ţului ; de circa 7 ani situată pentru o unitate este să n u vorbă bună, cu o întrebare vel republican a r putea prelua Pentru a exemplifica : acolo
printre primele unităţi de c u n o şti, şi să fii c o n d u c ă to r — propice, adică dumneavoastră această informare !“. unde este o secţie FOTO, s-au
acest gen din întreaga ţară ; şi departe de mine gîndul că cam ce doriţi să luaţi — şi nu, — „Sistemele de alarm ă“ alătu rat şi raioane de frizerie,
în anui 1987 — „ORDINUI, noi am atins perfecţiunea !... scurt, repezit : ce doriţi ?! — pornind de la simplul aver coafură ; în secţiile de spălat
MUNCII CI. a l l - a “ ; aşteptînd Dar a fi conducător, fără a în poate vă place asta, sau asta... tizor montat pe mapa diplo haine, s-au introdus şi unele
pstăzi, pentru anul care a ţelege oamenii — psihologia pentru dv. cred că vi s-ar mat. şi pînă la oel mai sofis de reparat îmbrăcămintea, de
trecut, în care s-au realizat acestora — este nu mimai o potrivi asta ! — pentru a-1 ticat. cu rază infra roşie şi schimbat gulere, manşete,
aici TOŢI indicatorii econo enormitate, dar şi un peri transform a dintr-un simplu film are instantanee a infrac căptuşeli, etc : la „ceasuri“
mici şi financiari (adică pro col !“ trecător, intr-un v ir tu a l cum torului. pentru marile ma s-au introdus în vînz.are şi
ducţie, prestări, export etc.) „Puteţi fi mai explicit ? ! părător !... Tot psihologie, nu-i gazine sau bănci) — numai nişte nostime curele de ce&s,
— să mai adauge o dovadă a Nu de alta, dar am impresia aşa ?! Da, dar astfel cîştigă şi pentru acest an. la acest ca confecţionate din resturi de
recunoştinţei oficiale la salba că, în cadrul cooperativei me- clientul şi cîştigă şi vînzătorul pitol s-au prim it comenzi de piele de la încălţăminte, dar
succeselor de pînă acum. (Nu hedinţene, sociologia este de — sau meseriaşul, electricia 1,5 milioane. încă 500 000 lei cu gust şi fantezie. Lucruri
mai în primele două luni ale parte de a fi o preocupare pe nul, sudorul etc. — mai mult prevenind din scrvice-urile m ărunte ? !...
anului în curs, p o n d e re a riferică... I“ fa retribuţie !“). necesare acestor sistetne (s-au Şi mă bate un gînd, înainte
p re s tă rilo r d e se rv ic ii c ă tre O rşo v a — C o o p e ra tiv a m e ş şi montat la Sibiu, Vîlcoa, de a mă despărţi de acest om,
p o p u la ţie — problemă aflată „Este exact. Vedeţi, la noi
într-una din zonele de prim e ca la fotbal : toţi se p ric e p , te şu g ă re a sc ă — „C E R N A -O R - Bucureşti, Giurgiu). Am aflat, printre altele, că
dar puţini în ţe le g efortul !... ŞO V A “ (preşedinte : ing. C o n — „Un dispozitiv de găurit are, xerosat, un manual de
interes a le conducerii de s ta n tin B ră g a ru ) ; vizităm grafologie („poate nu obliga
partid şi de stat — a fost de Lucrăm cu oameni, şi pentru lemn cu burghie m ultiple“,
oameni — nu spun, cu asta, o complexul „DECEBAL“ şi, realizat de asemenea din toriu, dar este bine să cunoşti
55“,» ; probabil unică pe printre altele : „Avem aici puţin un om înainte de anga
ţară !). noutate I — dar oamenii ăştia M.R.R. şi care a crescut pro
însuma o multitudine de ca confecţii textile, tricotaje, în ductivitatea muncii la anu jare, prin însăşi scrisul său
„ P e n tru a v ă fa c e o p riv ire ractere, reacţii, stări... ! Le călţăminte, prestări servicii — mite piese de mobilier la peste din cererea de angajare !“).
d e a n sa m b lu : uniunea noas vindem un pantof, sau o că mai exact circa 2 milioane lei 20 ori. Am mai aflat că, în anii de
tră num ără peste 3 600 de maşă, sau un covor, sau le re lunar ! Trăim într-un fel de Şi îmi mai relatează Ion studiu şi imediat după —
oameni (peste 60% sínt femei ; parăm aragazul, televizorul — „fierbere“, într-o permanen Miţu : „Pînă nu de mult. plă acum nu prea mai are timp,
media de vîrstă, pe totalul toate astea nu se pot face p rin tă nevoie de a fi p re z e n ţi, lu team circa 100 000 lei lunar deşi citeşte mult — a realizat
oamenilor muncii noastre : c o re sp o n d e n ţă , ei, aceşti oa mea s-a schimbat : tendinţele pentru aburul cald necesar peste 2 5 0 0 fişe de lectură ;
intre 2 8 —30 ani — un fond meni, te judecă, oricum a-i spre calităţile „lux* şi „ex uscătoriilor. o sumă imensă multe dintre acestea au fost
de „perspectivă“, cu alte cu lua-o, nu prin funcţia sau re tra “ cresc permanent. Şi, nu şi în plus fiind nesatisfăcuti sintetizate într-un fel de e-
vinte). Activitatea se desfă tribuţia pe care le ai, ci prin ca să mă laud, „orşovenii“ de tem peratura acestuia, adus seuri de dimensiuni redus«
şoară în cadrul a opt coope calitatea pantofului sau repa sínt nişte oameni mai aparte... pe conducte, de departe — (catastrofele produse în isto
rative (însemnînd 270 uni raţiei oferite !... Vă voi da un trăim într-un oraş nou, chiar mai ales iam a. Ne-am făcut o rie de indolenţă sau religie ;
tăţi), profilate pe, să zicem, exemplu : nu fac un secret din şi eu simt acea mîndrie de a instalaţie proprie din două despre Frumos, ca necesitate ;
patru secţiuni mai im portan faptul că atenţia noastră se fi „orşovean“ — de fapt soţia vechi cazane aruncate prin despre Artă, etc •— texte, cum
te : A.) — C o n stru c ţii (de pil apleacă asupra serviciilor aşa- mea e de aici, medic pediatru, gările din Tg. Jiu şi Filiaşi pe spune dînsul, „de uz strict
dă clădirea sediului în care zis m ărunte (reparaţii inte eu am lucrat în Craiova, la care le-am tăiat, ajustat, po personal“). Am văzut şi eu
vă aflaţi ; sau construcţii de rioare, frigidere, televizoare, „OLTCIT“... Orşovenii se im trivit. pro b at le-am adaptat cîteva, a trebuit să insist să
apartam ente — în susţinerea tîm plărie mică etc.) : am ini plică parcă mai m ult în m un nişte coşuri ; folosim acum mi le arate, am rămas sur
efortului dat de Consiliul ţiat form area unor meseriaşi că — deşi nu orbeşte !, tre drept combustibil resturile prins de puterea de concen
popular — anul trecut execu- policalificaţi, adică omul care buie conştientizaţi, la noi rămase de la secţia de celu trare pe care o conţin, de far
tînd, de exemplu, 20 aparta se duce într-o casă poate re relaţia producător-beneficiar, loză — adică acele răm ăşiţe mecul lecturii ; am încercat
mente, din care unele au fost para nu numai o masă sau un sau vînzător-cum părător este ce se aruncau înainte. în afara să-l conving că a r trebui pu
repartizate chiar oamenilor aragaz — dar şi un fier de nu ştiu cum să zic... parcă mai municipiului, cam trei blicate, nu ştiu dacă am reu
noştri ; sau construirea Bazi călcat, un robinet ce curge, civilizată decît... !? Şi ce dacă „RABE“ zilnic... Acum le a- şit să o fac. Dar iată şi g în
nului Olimpic de înot, în sau o uşă ce nu se închide „dînsul“ e de la FLACÄRA ?! ducem în incintă si iată cum dul : ce-ar fi dacă inginerul
buna sa parte); B.) — S e rv i etanş ; şi, vă pot comunica, a- Cu atît mai bine, notaţi atunci Gheorghe Balica s-ar apuca
cii c ă tre p o p u la ţie (adică Tv.,
producerea aburului, la ora
ceastă iniţiativă este pe cale că oraşul ăsta cu care ne actuală, nu trece de costul într-o zl să facă o astfel de
foto, coafură, frizerie, tapi de a fi extinsă şi la alte u- mîndrim, ne m e r ită ; că avem a 40 000 Iei lunar, ca să nu lucrare de sinteză bazată pe
ţerie, retuşare mobilă ele., niuni judeţene !... Ori, acest întreg sprijinul din partea mal vorbim de calitatea lui. fişele lui „zilnice“ ds astăzi
colaborînd, aici, la producţia lucru nu înseamnă nimic alt conducerii consiliului popular, — pe aceste fişe v ii pe oare
pentru export a întreprinde ceva decît a răspunde „psiho respectiv a tovarăşului pre Ba chiar, adaug, preluând şt le realizează din perm anentul
rii de vagoane Drobeta T. logic“ nevoii celui care te so şedinte Constantin Niculescu două turbogeneratoare de la contact cu oamenii şi cu pro
Severin); C.) — C o o p e ra tiv a licită... (şi a spus-o în şoaptă — că, dacă, după cum spuneţi două locomotive scoase de
„M O B IL A “ (nu este cazul să şi dum neavoastră frumuseţea blemele lor ? ! Să mă îndoiesc
— reflexul omului care a pre mult din uz — de la două
intru în amănunte, reţineţi şl oamenii oraşului v-au plă că ar ieşi o lucrare capti
doar că aici facem şi export, dat la catedră, înţeleg acum — „PACIFIC“-uri — in mo
cut atît de mult, o parte din vantă ? !
că producem milioane d e lei; a spus-o rar ; apoi, şl mai rar, efortul pe care-1 facem pentru mentele de vîrf, producem noi
că avem, tot aici, o secţie pen mai insinuant parcă 0 ...Fără ca vizitatorii să nu ne uite, curent, prin adaptarea lor la H O R IA P A T R A Ş C U ■
împrejurarea că dr. Aurel Petrică Niţu, şef de secţie, ne daugă : „rezolvăm zilnic ur dicat în plan social, inclusiv pe net. unde dr. Camen Dragoş,
Păsculescu de la dispensarul confirmă cele spuse, de parcă genţe la pasagerii în tranzit. linie de sănătate. Aflăm că „în asistent universitar, mînuieşte
întreprinderii „Öltéit", era o- ar fi fost de faţă : „eu am ve Unii ne-au asemuit cu un ser locurile în care zgomotul este un aparat ce transmite imagini
cuput, a prilejuit doctoriţei nit. deocamdată la doctor doar vice care trebuie să tot repare. de neevitat s-a acţionat conco pe un monitor. Ne informează
Teodora Enescu, medic şef la pentru controlul general perio De fapt nu sínt departe de a- mitent pentru atenuarea efec că unitatea a fost dotată cu
borator medicina muncii, in dic. Numai ideea că la nevoie devăr cei care mai mult in glu telor şi înlăturarea cauzelor „acest ultim tip de ecograf care
spector de stat la Centrul Sani medicul este foarte aproape de mă au numit dispensarele noas unor asemenea noxe“. Aşa, de înlătură orice umbră de îndoia
tar Antiepidemic judeţul Dolj, tine iţi crează o permanentă tre de întreprindere, ale C.F.R.- pildă, la construcţii metalice lă în stabilirea diagnosticului“.
care ne-a fost ghid în încercă stare de siguranţă, o robusteţe ului, „medieo-service“. zgomotul a fost atenuat prin Privim apoi, ultimele noutăţi în
rile noastre de a cunoaşte cum psihică cu efecte in prevenirea La Electroputere, în consens măsuri de insonorizare. iar cio dotare : o combină oftalmo-
se asigură asistenta medicală unor îmbolnăviri“. Tot in „e- cu realizările materiale, există canele pneumatice înlocuite cu )ogivă ultramodernă căreia ti
uzinală craioveană. să ne arate lipseşte doar laserul si un nou
cabinetele de stomatologie şi electrocardiograf. „Avem. con
de radiologie cărora, prin re chide dr. Camen Dragoş. preo
centa dotare cu aparatură mo
dernă. parcă li s-a translat cite Nu doar oamenii merg ia dispensar, cupări şi pe linia informaticii.
Cu ajutorul calculatorului de
ceva din însăşi modernitatea şi tip M. 13 cu terminal se rulea
competitivitatea cochetului o-
biectiv al industriei automobi ci şi dispensarele vin spre oameni ză un program de analiză a. In
capacităţii temporare de mun
listice din Bănie. „Se pare că că“. Am încheiat periplul nos-
azi este o zi aglomerată“, i-am tru craiovean cu încredinţarea
ieşit in întîmpinare dr. A. Păs- xercitiul funcţiunii“ am găsit-o o sumă de dovezi că sínt asi mijloace mecanice. Dar ceea ce că pentru medicul din dispen
culescu. ..Aş zice obişnuită“, ne şi pe dr. Hodica Lalescu. de la gurate toate condiţiile pentru atrage in mod deosebit atentia sarele uzinale exigenta şi res
răspunde tînărul medie puţin dispensarul C.F.R. — din incin apărarea sănătăţii personalului este conlucrarea cu catedra de ponsabilitatea în creşterea ca
surprins de prezenta doctoriţei ta gării. Aceeaşi preocupare muncitor. Iată, funcţionează 6 specialitate de la Facultatea de lităţii actului medical sínt în
Enescu ale cărei controale pentru profilaxie si acordarea dispensare de întreprindere şi Medicină în probleme de sănă datoriri ce operează în mod fi
poartă întotdeauna pecetea exi de prim ajutor. Doctoriţa ne o policlinică industrială, unitate tate. „In cadrul programelor de
genţei. „Ceea ce v-a făcut să aş convinge de importanţa asi medicală complexă do ale cărei cercetare, intervine dr. Teodo resc la cotele cele mai înalte.
teptaţi, continuă gazda, au fost gurării constante a stării de servicii beneficiază şi oamenii ra Enescu. sint studiate condi Numeroasele dotări „ia vîrf"
două situaţii de urgentă — o sănătate şi a capacităţii depline muncii de la Oltcit, • I.U.G., ţiile de lucru şi influenta lor nu fac decit să stimuleze,
hipocalcemie şi o tăietură re in a-şi îndeplini atribuţiile, a I.T.M.A. şi B.J.A.T.M. Ing. asupra stării de sănătate si ă
parat ni citeva copci — care impiegaţilor de mişcare şi ope Toma Smarande, preşedintele capacităţii de muncă ale perso să sporească responsabilitatea
se integrează firesc în acti ratorilor r.c., „adevărate capete C.O.M. ne înfăţişează din preo nalului. aeţionindu-se deopotri muncii lor.
vitatea noastră cotidiană“. Abia limpezi în realizarea siguran cupările conducerii unităţii, ale vă profilactic şi curativ“. La
părăsim- cabinetul, că inginerul ţei circulaţiei feroviare“, iji a organizaţiei de partid şi de sin policlinică intrăm intr-un cabi MARIAN TEODORESCU ■
s p u n e s i d e s p r e ra c h e te le cu
in
ra zi
zburătoare...
O conducătoare auto singură,
s c u r t ă d e a c ţ i u n e ( p i n ă în 500 d e k i l o m e t r i ) d i n E u r o p a . 'n e a f e c la volanul maşinii sale. pe so-
m ă s u r i c o n c r e t e d e d e z a r m a r e , ca s t n e g o c i e r i l e d e t o t fe lu l şeaua pustie, intr-o noapte plo
c a r e a u ca t e l f i n a l d e z a r m a r e a , n u v u t e m să n u c o n s t a tă m c ă . t a t e d e t r a t a t u l s o v i e l o - a m e r i c a n c u p r i v i r e la e l i m i n a r e a r a
c h e te lo r in te r m e d ia r e . M o d e r n iz a r e a a c e s to r r a c h e te , p r e c o n iz a tă ioasă. Deodată pe asfalt stră
in e s e n ţă , c u rsa în a r m ă r ilo r n - a în c e ta t, că v e c h ile r e fle x e , d e luciră lumini stranii, reflectate
p r in d e r i ş L te n d in ţe fie d e n e în c r e d e r e , fie d e d o b în d ir e a s u t n c e r c u r i l e N . A .T .O .. a r u r m a s ă s e r e a l iz e z e , p e d e 0 p a r t e ,
p r i n s p o r ir e a r a z e i lo r d e a c ţ i u n e d e la 120 d e k i l o m e t r i la 450 de suprafaţa udă. Femeia privi
p r e m a ţ i e i . d i r i j e a z ă în c ă f a p t e l e c e l e m a i d e s e a m ă p e p l a n m i în sus si observă un obiect
lita r . F ir e ş te , a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i p o t p u n e î n p e r i c o l c e e a c e d e k i l o m e t r i ( f a p t c a r e l e - a r a p r o p ia d e p r a g u l d e j o s a l ra
c h e t e l o r i n t e r m e d i a r e , s u p u s e d i s t r u g e r i i ) s i. v e d e a ltă p a r te , zburător luminos si fiinţe ce-1
s -a fă c u t b u n p in ă în p r e z e n t si p o t c o m p r o m ite p e r s p e c tiv e le făceau semne prieteneşti. Apoi
lu ă r ii u n o r n o i h o tă r îr i si m ă s u r i. I n a r tic o lu l d e fa tă a v e m in p r i n î n l o c u i r e a fo c o a s e l o r n u c l e a r e . . î n v e c h i t e “ c u a l t e l e , m u l t
m a i d i s t r u g ă t o a r e , p o a t e c h i a r c u fo c o a s e l e c u c a r e e r a u p re Obiectul Zburător Neideritificat
v e d e r e a c ţ i u n i l e ti p l a n u r i l e p r i v i n d m o d e r n i z a r e a a r m a m e n (OZN) ateriză în apropierea el
t u l u i n u c le a r . v ă z u t e r a c h e t e l e „ P e r s h i n g - 2 “ s i d e c r o a z ie r ă ( a c o r d u l I .N .F .
p r e v e d e d i s t r u g e r e a n u m a i a c o r p u l u i r a c h e t e l o r si a s i s t e m e si simpaticii străini s-au apro
P a r te e s e n ţia li a c u r s e i c a lita tiv e a în a r m ă r ilo r , m o d e r n iz a piat de automobil pentru a sta
r e a 'n u c le a r ă v iz e a z ă în p r im u l r in d a r m a m e n tu l n u c le a r s tr a lo r d e la n s a r e , n u ş i a fo c o a s e lo r ) . P e a c e a s tă c a le . s - a r r e v e n i ,
in b u n ă m ă s u r ă , la s i t u a ţ i a d e d i n a i n t e a s e m n ă r ii tr a ta tu lu i la taclale cu frumoasa soferită.
te g ic . r a c h e t e l e n u c l e a r e in te r c o n tin e n ta le . A c e a s tă m o d e r n i Etc., etc.
z a r e e s t e p r i v i t ă i n c e r c u r i l e N .A .T .O . ca u n p r o c e s i n d e p e n d e n t s o v i e t o - a m e r i c a n c u p r i v i r e la e u r o r a c h e t e . P e r i c o l u l c r e s t e si
d e n e g o c i e r i l e i n v e d e r e a r e d u c e r i i c u 50 la s u t ă a a r s e n a l e l o r m a i m u l t p r i n f a p t u l c ă o p e r a ţ iu n e a . . m o d e r n i z a r e “ v i z e a z ă n u Cine trăieşte asemenea eve
n u c l e a r e s t r a t e g i c e a le S .U .A . s i U .R .S .S ., a v a n s i n d u - s e i d e e a c ă d o a r r a c h e t e l e N ,.A .T .O . ( in p r i n c ip a l , r a c h e t e a m e r i c a n e d e t ip nimente stranii nu mai trebuie
l i m i t a r e a t i p u r i l o r v i i t o a r e d e r a c h e t e p o a t e f i lu a tă în c o n s i „ L a n c e “), ci ş i s i s t e m e l e n u c l e a r e a v a r t i n i n d M a r i i B r i t a n i i s i să consulte imediat psihiatrul,
d e r a ţ i e n u m a i d a c ă s e i n c l u d e i n t r a t a t u l p r e c o n i z a t u n a r tic o l F r a n ţe i. după cum ar putea gîn-
c a r e să e l i m i n e m o d e r n i z a r e a . I n s ă n e g o c i e r i l e d e p in ă acum D e s i g u r că „ s tr a te g ia c o m p e t i t i v ă “, a l c ă r e i p i l o n e s t e m o d e r dească multi dintre con
s - a u p u r t a t n u m a i a s u p r a m i j l o a c e l o r e x i s t e n t e , fă r ă s ă s e ia n i z a r e a a r m a m e n t e l o r n u c l e a r e , m u t a r e a , a d ic ă , a c u r s e i î n a r temporanii noştri. In R.F.
i n d i s c u ţ i e s i c e le c a r e v o r f i p r o d u s e d e a c u m î n a i n t e . R e z u l m ă r ilo r d in s fe r a c a n tită ţii in cea a c a lită ţii, a re m u lte a s p e c te , Germania, ei pot să se a-
ta tu l 7 O c o n tin u ă p e r fe c ţio n a r e a a r m a m e n te lo r r e s p e c tiv e . In c a r e p o t f i a n a l i z a t e : i m p l i c a ţ i i l e fi n a n c i a r e , s p o r ir e a in s e c u dreseze ..Societăţii pentru cer
S .U .A ., d e e x e m p l u . î n t r e 1980 s i 1989 n u m ă r u l b o m b a r d ie r e l o r r i t ă ţ i i . p r i n c r e ş t e r e a p r o b a b i l i t ă ţ i i d e d e c l a n ş a r e a u n u i a ta c cetarea fenomenului OZN“
s tr a t e g i c e , a l la n s a t o a r e l o r d e r a c h e t e b a lis tic e in te r c o n tin e n d a t o r i t ă e r o r ilo r , d e f e c ţ i u n i l o r . . . p a r a z i ţ i l o r “, i m p a c t u l e c o lo g ic (CEP) din localitatea Lüden
ta le si a l s u b m a r in e lo r la n s a to a r e d e r a c h e te b a lis tic e a r ă m a s şi m u lte a lte le . D e a c e e a . R o m á n ia c o n s id e r ă c ă a lă tu r i d e r e d u scheid, pentru a li se oferi o ex
r e l a t i v c o n s t a n t, i n s ă p o t e n ţ i a l u l lo r d e d i s t r u g e r e n u c l e a r ă e s t e c e r e a şi d is tr u g e r e a u n o r c a te g o r ii de, a r m a m e n t a to m ic , ca p a ş i plicaţie logică observaţiilor lor
in p r e z e n t c u p e s t e 50 la s u tă m a i m a r e d e c i t a c u m 10 a n i. A c ă tr e d e z a r m a r e a n u c le a r ă c o m p le tă , o c o m p o n e n tă in d is p e n s a ciudate. în Germania federală
c r e s c u t c o n s ta n t si g r a d u l d e p r e c iz ie , m ă s u r a t p r i n ..e r o a r e a b ilă a a c e s t u i p r o c e s o c o n s t i t u i e s is ta r e a o p e r a ţ i u n i l o r d e p e r există, deja. nu mai puţin de 30
p r o b a b ilă c i r c u l a r ă “ ( E .P .C .) . c a r e i n d i c ă r a z a c e r c u l u i î n c a r e f e c ţ i o n a r e t e h n o l o g i c ă , d e m o d e r n i z a r e in d o m e n i u l a r m e lo r de asociaţii care se preocupă de
cad ju m ă ta te d in r a c h e te le tr im is e a s u p r a tin te i r e s p e c tiv e . n u c le a r e . fenomenul OZN. însă. pe cind
D a c ă la î n c e p u t u l a n i l o r '70 c e le m a i p e r f e c ţ i o n a t e r a c h e t e a m e
majoritatea nu au mai mult de
r ic a n e a v e a u o E .P .C . d e 500 d e m e t r i , u n d e c e n i u m a i tir z iu ION D. GOIA ■ 10—15 membri, cea din Lüden
scheid se bucură de participa
rea a circa 80 de colaboratori
din diferite părţi ale tării si.
mai mult chiar, de statut de a-
ma de crack. După părerea sociatie de utilitate publică. In
lui William Hopkins, folosirea primul rind pentru faptul că
Am citit in rrFinancial Times" d esp re: crack-ului are deia proporţii de recurge in exclusivitate la ar
epidemie în unele cartiere . ale gumente ştiinţifice pentru a cxr
oraşului. Si ştie despre ce vor
Explozia de violentă de la New York beşte. Doar conduce din 1979
plica inexplicabilele OZN.
Unul din experţii societăţii
unica Street Research Unit din GEP declara agenţiei DPA :
Harlem, o unitate care foloseşte ..Avem o orientare ştiinţifică
T n tr -un recent articol publicat zintă la suprafaţă. Cu trei ani După părerea aceluiaşi William foşti drogaţi pentru a suprave deoarece dorim să prestăm o
in „Financial Times“ dr. Cindy in urmă. crack-ul era conside Hopkins. circa o optime din ghea. do străzile cartierului, cine muncă de informare si de ex
Fasey. cercetătoare la Center rat o simplă variantă în plus. populaţia oraşului trăieşte din vinde droguri, unde. la ce pre plicare serioasă si să nu fim
for Urban Studies de la Liver in goana după noi stupefiante, „mila publică“ adică pe seama turi si în ce cantităti. Este o Duşi în aceeaşi oală cu ziarişti
pool University si fost consul noi clienţi si noi pieţe de des asistentei sociale. 500 000 dintre muncă primejdioasă dar absolut neseriosi si cu membri ai unor
tant al Division of Narcotic facere. La prima vedere ar pu aceştia fiind tineri sub 18 ani. necesară pentru că furnizează secte care. chipurile, au un con
Drues în cadrul Organizaţiei tea să pară prea exagerată sau Conform statisticilor anului 1987 informaţii esenţiale pentru lup tact neîntrerupt cu extrate
Naţiunilor Unite, afirmă că „Big dramatică afirmaţia cercetătoa (cele pentru 1988 nu au fost pu ta invpotriva drogurilor. Si restrii — nişte fiinţe verzi, mici
Apple“ („Marele Măr“, asa rei Cindy Fasey, dar conţinutul blicate încă) principalele boli ca si cum n-ar fi suficien de tot“. în ultimii 12 ani. cer
si-au botezat oraşul locuitorii ei este un adevăr absolut: „Pro înregistrate Ia locuitorii New tă teroarea drogurilor si a cetătorii din Lüdenscheid *au
marii metropole) este in pri ducerea si vînzarea drogurilor York-ului au fost gonoreea. si comerţului cu moartea gene studiat circa 150 de observaţii
mejdie să devină o zonă devas a devenit o adevărată industrie, filisul. SIDA şi tuberculoza. rat de ele. la aceasta se mai privmd OZN. comunicate de di
tată. asemănătoare cu Beirutul una din cele mai rentabile in Prostituţia la New York este şi adaugă si corupţia si frauda ferite persoane. Ei au constatat
în război sau chiar cu Berlinul dustrii din lume. Şi nu este di ea o „industrie“ înfloritoare re- profesională a celor care au că peste 90 la sută dintre aces
anului 1945. Epidemia violentei rijată de hoţi mărunţi sau de prezentînd — după părerea me acces la substanţe chimice cu tea pot fi explicate prin cauze
care se înregistrează in New nepricepuţi, ei dimpotrivă. de dicilor — una dintre principalele caracter medicamentos. Au apă naturale. în majoritatea cazu
York este rezultatul supra manageri cu experienţă si ini cauze ale răspîndirii bolilor ve rut asa-zisele „pill-mUls“ (mori rilor a fost vorba de lumini
punerii mai multor cauze: lipsa de pastile). Un „piU-mill“ în văzute pe timp de noapte de
de locuinţe intr-un oraş în care cepe la un capăt al filierei cu diferite persoane De pil
mii de apartamente stau neocu un medic avînd cabinet de con dă. lumini de poziţie ale
pate. lipsa siguranţei zilei de sultaţii deschis în apropierea unor avioane sau. mai rar,
mîine si a unei munci satisfă
cătoare pentru sute de mii de
locuitori ai lui. răspîndirea tot
Un măr putred unei farmacii. Pacienţii fac
coadă pentru a obţine retete-
prescriptii de tranchilizante sau
meteoriţi. De asemenea, uneori
a fost vorba de baloane meteo
rologice sau de alte genuri, de
alte medicamente psihoactive ce
mai largă a consumului de dro
guri — îndeosebi a consumului
de crack, un derivat ieftin al
cocainei. necunoscut pină în
pe dinăuntru se obţin exclusiv pe bază de
retete. O mare parte dintre el.
însă nu numai că nu le utili
sateiiti sau de momente de
strălucire mai intensă- a plane
telor Venus. Marte si Jupiter
despre care s-a crezut că sínt
1984. Numeroase clădiri aban zează, ci „vînd“ reteta unui „farfurii zburătoare". Hărţile
donate de proprietari si de chi drogat sau chiar unui „farma meteorologice ale Oficiului vest-
riaşi au fost J-iansformate in cist“ de încredere, de obicei din german da prognoză a vremii,
locuri de vinzare sau de con
sum al crack-ului. imobilele
care nu mai „rentează“ sínt in
New York: this lime it's war cartier, din apropiere. Farmacis
tul înregistrează medicamentele
ca vîndute pacientului deţinător
documentele companiilor de
transport aerian sau date pri
vind traficul obiectelor cosmice
t h i Htf( i f t f f r t* w t t b t r Tt Ct n 7 h i « 'tf c t t í tterívati*.:. hw> (***
cendiate de către profesionişti de retetă iar apoi le plasează lansate de om. interpretarea cu
specializaţi în excrocarea „fără „la negru“ si împarte profitul computerul a datelor' astrono
a lăsa amprente“ a societăţilor cu vînzătorul retetek ba cîteo- mice. precum Si' informaţiile
de asigurare. care lipsite de dată si cu medicul care a accep obţinute de la autorităţile mi
dovezi, sínt obligate să plăteas tat să o prescrie. Hopkins afirmă litare sau de politie au adus
că despăgubiri astronomice pen că numai în Harlem există 20 explicaţiile necesare.
tru aceste „accidente“ progra de asemenea „pili—mills“. Fie „Pentru noi OZN nu în
mate. Sărăcia se asociază cu care dintre acestea aduce pro seamnă altceva decit un concept
drogurile pe străzi, la lumina fituri de circa 300 000 dolari de lucru, prin care este desem
zilei, mizeria se asociază cu cri anual, pe care le împart far nat, în sens larg, un fenomen
ma în Big-Apple. maciştii. intermediarii si me care tn momentul obser
„Am trecut prin războiul ban dicii vaţiei nu poate fi expli
delor de tineret violent din anii Fenomenul de generalizare a cat de către cel care-1 obser
'30. prin adevăratul război din consumului de droguri este în vă“. a arătat un expert al aso
anii ’40 şi prin torentul heroi deaproape însoţit de sporirea ciaţiei GEP. Pentru o mai bună
nei din anii ’60. Dar n-am cre rapidă a numărului de sero-po- sistematizare s-a recurs la îm
zut niciodată că poate exista zitivi (purtători, încă sănătoşi, părţirea faptelor în * trei
ceva atît de devastator cum este ai virusului SIDA) si de bolnavi categorii : „întîlniri“ de gradul
crack-ul“ declara recent William de SIDA. ca urmare a folosirii unu, de gradul doi şi de gradul
Hopkins, aflat de patruzeci de repetate a siringilor precum si trei. De gradul unu sínt toate
ani în politia americană, din a intensificării prostituţiei. observaţiile făcute pînă la o de
care douăzeci de ani in cadrul Cercetătorii din ţările occi părtare de 150 metri de cel care
New York State Division of dentale. îndeosebi cei care se le-a realizat. „Intîlnirile de
Substance Abuse Service. ..A- ocupă în mod special de pro gradul doi“ au drept caracteris
ceastă substanţă este răspunză blemele cu care se confruntă tică afectarea mediului încon
ţiativă. Materiile prime sosesc nerice si ale flagelului SIDA. marile aglomerări de populaţie, jurător de către OZN : parali
toare de sinucideri, de crime din ţările Americii Latine si nu Din aceste statistici nu pot zarea fiinţelor vii. arsuri, opri
comise de părinţi împotriva co rareori transporturile sint pro cum sínt metropolele de tipul
lipsi cifrele privind consuma New York-ului. apreciază că si rea instalaţiilor electrice etc.
piilor lor. de crime comise de tejate si înlesnite de membrii torii „stabili“ de stupefiante din Fireşte, cele mai interesante „în
copii împotriva părinţilor lor. corupţi ai guvernelor unora New York : in 1987 se înregis tuaţia în care se afla în prezent tîlniri“ sínt cele de gradul trei,
de faptul că poliţiştii trag în dintre aceste ţări“. Răspîndirea trau 1 003 morţi cauzate de acest uriaş oraş este un semnal în cursul căreia „extraterestrii“
vînzătorii de crack, iar vînză- crack-ului a fost rapidă pentru ..overdose“ de cocaină sau he de alarmă, un avertisment se intră în dialog cu observatorii
torii de crack ucid poliţişti. că a fost „promovată“ prin pre roină. septicemii sau hepatite rios cu privire la stări de fapt sau chiar îi iau la bordul „far
Toate acestea se adaugă la lup- turi avantajoase si prin cea mai generata de folosirea de seringi care s-ar putea generaliza, dacă furiei“. In asemenea cazuri, ob
. ta permanentă între bandele ri eficientă „publicitate“ : reco infectate. Tot în New York City omenirea nu va întreprinde cu servatorii sínt supusi unor teste
vale pentru „zone rezervate“ în mandarea directă a consuma numărul arestărilor ca urmare a hotărire si seriozitate, măsuri psihologice si se fac si cerce
plasarea drogurilor si la o spo torului care devenea la rindul delictelor legate direct de co drastice care să împiedice pro tări de teren, in zona unde
rire fără precedent a număru lui furnizor-vlnzător către noi caină a fosit de 37 624 iar al ce liferarea si răspîndirea acestor se pretinde că s-a observat
lui de furturi, tîihării. atacuri consumatori. Şi nu e sin lor corelate cu heroina de 22 168. fenomene dăunătoare. Dar ce OZN-ul Si nu fără motiv ! Pen
armate, violente duse pină la gura primejdie care planează a- Conform datelor furnizate de poţi să faci oare ?, se întreabă, tru că. de pildă. în cazul unei
crimă. supra New-Yorkului. Această National Institute of Justice. 90 cu evidentă deznădejde, minţi lu frumoase din Hessa întîlni-
Pină la începutul anilor '80, metropolă cu 7,3 milioane de la sută din arestările efectuata cide. care înţeleg si faptul că rea „de gradul trei“ cu un
drogul care cauza cele mai mari locuitori „înghesuiţi“ Pe 320 la New York în primele luni ale OZN s-a dovedit a fi o simplă
probleme era heroina. Acum mile pătrate, a înregistrat in anului 1988 erau legate de pro asemenea fenomene in mare încercare de a justifica o întîx-
locul ei a fost luat de crack : 1988 un nou „record personal“ : blema stupefiantelor. Cocaina măsură, intr-o anume societate ziere pe drumul dc întoarcere
cocaină tratată chimic astfel in acela al crimelor comise, cu era încă o dată cel mal des tin. cum s-ar spune, si de na spre casă. Extralerestii trebu
cit să-si schimbe structura mo 1 900 victime înregistrate încă menţionat dintre ele : 75 la sută iau să fie un fel de îngeri pă
leculară si să-si sporească efec înainte de încheierea lunii de tura lucrurilor. zitori 1
din totalul persoanelor arestate
tul. Numele si-1 datorează for cembrie. o cifră care înseamnă avuseseră de-a face cu acest
mei cristaline pe care o pre mai mult de cinci crime zilnic. drog. cel mai adeseori sub for ŞTEFAN UDRESCU f l ROMEO NADAŞAN ■
Dn strigăt de «larmă $1, mal vocat moartea a 100 de cetăţeni triva acestei măsuri li s-a re cam săturat de desele manevre, prin ineditul şi v a r i e i ; t e a lor,
eles, un strigăt de luptă împo paşnici. precum si rănirea a plicat : ..Să nu Uităm că un de blocarea traficului din cauza interesului locals or ; al tu
triva braconierilor, ţărilor cum altor citeva sute. La nu mai lungilor convoaie militare care riştilor melomani. aces
părătoare şi ipocriziei organis puţin de 3 luni de la tragicul străbat tara în lung si in lat. tea, COMPRESS p in iforma-
melor oficiale. Aşa a definit accident de la baza aeriană * ■ Sínt încă destul de putini aceia tiohen aus Wien”, n c retine
omul de ştiinţă francez Pierre
Pfeffer campania de salvare a
elefanţilor africani, campanie in
care este susţinut de Societatea
Ramstein. cind in urma coli
ziunii dintre două avioane ale
echipei italiene unul s-a pră
buşit peste public omorînd 70
Somnul raţiunii care agită pancarte cu „Ame
rica Go Home“, dàr este cert că
popularitatea pentru GI Joe
(cum Sínt denumiţi soldaţii a-
atenţia asupra cici ; le con
certe „Tonuri şi c o n ; onuri“.
programat in două renu
Naţională pentru Protecţia Na mite, între care una a Palatul
de persoane, iată că un avion mericani) este In continuă scă expoziţiilor, între ;ortie Si
turii. Vinovate de exterminarea american A-10 Thunderbolt II dere. De altfel şeful Institutu 15 aprilie. Vor fi p rente toate
pahidermului african se fac, in s-a prăbuşit, la sfîrsitul anului pjlot american a pierit, de ase
special. Japonia, Hong Kong şi menea. in acest accident, că si lui german pentru politică ex continentele prin lucrări din
trecut, asupra unei zone locuite el avea familie şi era aici ca ternă. Karl Kaiser, remarca e- toate genurile creaţiei sonore,
ţările europene bogate care iu din oraşul Remscheid, cu o locvent că fiecare zi care trece intre care şl jazz şi rdck. condi
besc prea mult bijuteriile şi o- populaţie de 125 000 de locuitori. să ne apere“. O’ asemenea re
marcă vine într-un moment în demonstrează că nivelul apă ţia fiind ca acestea să ofere
biectele decorative din fildeş. La Bilanţul : 6 morţi si 50 de ră rării tării (referitor la arma idei muzicale originate, puncte
ora actuală, fideşul reprezintă o niţi. Mai multe case au fost care din ce in ce mai multi ce ment) este mult prea mare.
cifră de afaceri de 30 milioane tăţeni vest-germani au ajuns la de. vedere contemporane. 1
distruse sau avariate. Acciden concluzia că epoca războiului Dezastrul de la Remscheid a
dolari pe an. . Beneficiile nu a- tul pare a se datora cetii si con constituit încă un semnal de
jung însă in Africa decit în diţiilor improprii pentru execu rece s-a sfîrsit si că sansele alarmă, neauzit de cei în drept, Clinica pentru cai
mici proporţii. Din 1972 in 1984 tarea unui zbor la ioasă altitu unui conflict militar in Europa din păcate : N.A.T.O. continuă
Hong Kong a fost in fruntea sínt din ce în ce mai mici. Ti zborurile de antrenament ! Sherry Scott, pe care o vedeţi
listei importatorilor cu 700 tone dine. Faptul a declanşat un val nerii acestei ţări văd in
de proteste din partea cetăţeni N.A.T.O. ceva care seamănă cu in fotografie, este o renumită
pe an. Japonia însă a detronat-o specialistă in terapia animală,
şi a devenit „banca fildeşului“. lor care au cerut interzicerea o forţă de ocupaţie si. în acest DAN D. DORU f i
ea avind o clinică de npofil în
Specialiştii ' estimează la 120 000 Tyringham Hali, în sua-vestul
numărul elefanţilor ucişi în fie Angliei. Una din principalele
care an. Şi cifra este în creştere
constantă pentru că, dacă In
1972 greutatea medie a unui colţ tehnică biologică ce stabileste ţie de situaţie. O miniturbinâ de
depăşea 12 kg, în 1988 s-a „cariotipul“. respectiv aranja acest gen are un gabarit redus,
ajuns la circa 3 kg, ceea ce în
seamnă că azi sínt ucişi de pa
tru ori mai miHţi elefanţi pentru
aceeaşi cantitate de fildeş. Bra
BREVIAR mentul arătat mai sus. ce folo
seşte saliva si sîngele ca ele
mente de analiză, a fost numi
diametrul roţii fiind cuprins in
tre unul şi patru metri, poate fi
instalată în 48 ore, cu un nu
tă „amprenta genetică“. în vi măr mic de lucrări. Formată din
conierii ii omoară la vîrste fra itor aceste amprente vor repre piese, ea se poate asambla în
gede, cînd încă n-au ajuns la Amprente Genetice zenta o revoluţie in materie de peste 400 feluri, ceea ce creează
capacitatea de reproducere, adică anchete penale, a declarat di posibilităţi uşoare de adaptare In
la circa 2—3 ani, ceea ce din Unităţile de politie, din în rectorul Centrului national bri
punct de vedere comercial este treaga lume. folosesc tehnicile tanic de transfuzii sanguine si
o aberaţie. Dacă africanii n-ar cele mai sofisticate pentru de cercetare a cromozomilor.
vina decit pentru nevoile lor —
pentru came, protecţia recolte identificarea celor certati cu le metode pe care 1: f : e in
lor, artizanat, şi turismul de vî- gea. în care scop sínt utilizate îngrijirea cailor <; masajul.
nătoare — specia n-ar fi cîtuşi microprocesoare cu cartele, iar Turbină cu palete variabile acesta dovedin iu it de
de puţin ameninţată. Ar putea calculatoarele, printre altele, eficient în re. ■ după
astfel profita ei înşişi de plus- sínt puse să „citească“ am Pentru căderile mici de apă, mers înidelungnt e .erciţii
valoarea de care se bucură acum prentele digitale. Chiar si cuprinse între 2 si 15 metri şi obositoare, în t num a-
doar importatorii, producătorii retina a început să fie folosită, pentru a se adapta oricăror si tismelor muscu! ; n stimu-
şi vînătorii de peste hotare. deocamdată experimental, drept tuaţii în ceea ce priveşte debi larea circulaţiei ; u 'ului
Savantul francez a propus „carte de identitate". De curînd tul de apă, au fost realizate m i-' muscular, ca şi in ■l.tătirea
celor 95 de state semnatare ale profesorul Alec Jeffreys, şeful niturbine cu palete variabile, de performantelor. De ut'litatea
Convenţiei de la Washington laboratorului de genetică al tipul celei din imagine, al căror metodei apreciata mită s-a
pentru protecţia speciilor ame Universităţii Leicester, din An randament este sensibil egal cu convins, cum se sn ? ne pro-
ninţate interzicerea cu desăvâr glia. a propus - pentru identifi cel obţinut de marile instalaţii pria-i piele. Acum ' 2 ani, în
şire a comerţului cu preţioşli care A.D.N.-ul. Prin analiza lui, hidraulice. In plus ele pot func urma unui accidcrr ; \ \ nu se
colţi, aşa cum s-a procedat pen in care unii cromozomi si ţiona cu un debit de numai 25 putea deplasa dérit n căru-
tru protejarea elefantului asia gene au poziţii ce diferă de la la sută din necesarul unei tur peste 400 locuri cu caracteristici
om la om. orice încercare de diferite. Un şir de astfel de tur cior, la care a pul” ; renunţa
tic. $i, cu toate că in Africa 360 schimbare a fizionomiei sau g bine asemănătoare, dar cu pa bine .instalate în salba de riuri abia după un lung t de re-
de elefanţi cad In fiecare zi amprentelor digitale este sorti lete fixe. Debitele de apă nere mici şi chiar canale pot da can cuperare in care s-a sb.tjlt de
sub gloanţele braconierilor, deci tă eşecului. A.D.N. este o am gulate ca si nivelele variabile nu tităţi importante in electricitate, mijloacele de fiziote- e care
un individ la fiecare 4 minute, comparabile cu cele ale marilor acum i-au adus f clinicii
autorităţile sínt greu de sensi prentă ce rezistă timpului si le stingheresc in lucru, deoare sale. Masajul aplicat -mimalelor
bilizat. centrale hidroelectrice.
rămine neschimbată tot tim ce un regulator electronic re Include tehnologa di -e cele
La finele anilor ’60 ctrid nu pul vieţii unui individ. Noua glează automat paletele. în func AUREL DIANU ■ mai diverse, ca im ' : iri mag
exista boom-ul fildeşului în Re notice, electricitate ia ductivă.
publica Centrafricană existau ultrasunete, laser şi :;!teîe.
circa 100 000 de elefanţi (10 000
azi !) din care erau sacrificaţi
Universul muzicii-
circa 500 pe an şi vânduţi sub
formă de afumătură, o came
foarte gustoasă şi apreciată.
Această fantastică maşină de
START MELODII *89 — 0
nouă rampă de lansare a suc
1 2 3 n»T 7 8 J9 0 îl
n i H te
nele şi alte animale pentru că pe afiş pe Loredana Groza, Ga
briel Cotabiţă, Mihaela Run-
braconierii sínt constrinşi să vi-
neze din ce în ce mai departe
de zonele locuite, lăsînd cada
vrele pe seama factorilor natu
rali de epurare.
ceanu. Cătălin Crişan, Marina
Florea,
Éva Kiss..
Gabriel Dorobanţu,
SAN REMO a fost anul aces
_ ■r
ta, mai mult ca oricind, un
Limpede ” H
In Kenya, la finele anului 1986
nu mai exista nici un elefant in festival al vedetelor internaţio Collins a bătut tobele pe nu mai
afara rezervaţiilor. Dezastruoasă nale. Participarea superstaruri- puţin de şase albume ale trupei
este situaţia şi in Tanzania, Bu
rundi, Congo şi alte ţări.
Elefanţii fac parte din peisa
jul african şi dispariţia acestui
lor Kim Wilde, Elton John, De-
peche Mode, Europe, Yazz, a
mai ridicat puţin ştacheta valo
rică şi totuşi cei mai aplaudaţi
de jazz-rock „Brand X“. în fe
bruarie *81 iese primul său al
bum solo „Face Value". Cele
citeva succese de top şi cel
_M _.
mastodont este imposibilă de au fost tot italienii, in frunte de-al doilea album solo „Hello, ORIZONTAL : 1) Limpede parent utilizat în industria op
imaginat. Pierderea lui n-ar cu Anna Oxa, Toto Cutugno. Or- I must be going" fixează deja ca lumina zilei — Clarifică si tică (pl.) — Cal putere (abr.).
constitui doar o catastrofă ecolo nella Vanonnl, Al Bano şi Ro soundul Collins. Intilnirile cu tuaţia (pi.). 2) Ansamblu de 2) Piesă optică transparentă,
gică, ci şi una pe plan cultural, mina Power, Ricchi e Poveri. GENESIS sínt tot mai rare. în scări gradate, care intră în de obicei mărginită de supra
afectiv, estetic, alimentar, tu După dublul succes obţinut tre timp este din ce in ce mai construcţia unor instrumente feţe curbate — Podiş muntos
ristic. Campania de salvare a cu filmul „Buster“ : recunoaş solicitat pentru colaborări cu optice — Fluviu in U.R.S.S. 3) în Sahara. 3) Astfel — Ţin la
acestui inteligent pahiderm a terea sa ca mare actor şi lan Adam Ant, Frida, John Martin, îşi manifestă clar intenţiile puritatea sufletească. 4) A face
.conştientizat in afara Franţei şl sarea a două „hituri“ („Agroovy Eric Clapton, Robert Plant, potrivnice — Limpede, neîn versuri — Pur şi simplu. 6)
oameni de bine din S.U.A., Aus kind of Love“ si „Two Hearts“), Philip Baley („Earth Wind & doios. 4) Transparentă, clară. Un om obişnuit — Armate. 6)
tralia, Japonia, Israel. PHIL COLLINS a fost real Fire“). Apariţia celui de-al trei 5) Pentru tine — Aer... de Figuri luminoase (livr.) — Mi
mente asaltat de reporteri. Do lea album solo, „No Jacket re mare — Centigram (abr.). 6) ros aparte. 7) Udrea Lucian —
IO A N R O Ş C A ■ rind să-i facă un portret cît quired“, si muzica f'imuíui Mijloc de cristalizare ! — Lumina dinaintea r â s ' ritului
mai exact pentru admiratoare, „Against all Odds“ au însemnat Clar... viziune — Curat. 7) Lo — Cîntec de leagăn. 3 -'trimb
o tînără reporteră l-a întrebat : intrarea definitivă a lui PHIL calitate in Grecia — Principii (pop.) — A garanta ’’'■lipi
„ce culoare au ochii dvs. ?". El COLLINS in elita muzicienilor. marcate clar de exigentă. 8) rea minţii — Arbor ’‘feri.
Lumea se amuză a răspuns : „albaştri noaniea şi
roşii dimineaţa*. Lăsînd la o
Figuri luminoase ale istoriei — 10) Obstacol în cale: iminii
Afişele din Bucureşti anunţă Impur. 9) Localitate in Nor — Purificat, limpezit Cu
parte gluma, vă prezentăm şi o întilnire de zile mari pentru vegia — Zi fără soare. 10) Cu răţenie sufletească
eîţeva date ceva mai exacte : iubitorii rockului, în ziua de 1 rată la suflet — Alin Tomescu. GEORGE M A ~ -’ T J ■
s-a născut la 31 ian. 1951, la aprilie la „Polivalentă" : con 11) A stabili cu claritate, lim-
Londra. După debutul ca actor cert extraordinar cu două dintre Dicţionar : LADI. AMES AIR,
de teatru, în rolul lui Artful cele mai „grele“ trupe de la PeVERTICAL : 1) Cuart trans CÎŞ. t
Dodger din „Oliver Twist", Col noi — IRIS şi PRO MUSICA.
lins schimbă scena şi se Înro Vor fi alături de ei George Ni-
lează baterist la trupa GENE colescu şi Ducu Bertzi. De ziua
SIS. Este adus mal în faţă, ca păcălelilor va fi, sintern con D ezlegarea careului „T erra" :
solist vocal al grupului, în anul vinşi, un moment de muzică PÀMÎNT ; USCAT ; ATLAS ; LUT ; PA ; DEALURI ; AT ; R ;
1976, cu ocazia editării albumu adevărată. IRSA ; OTS ; ICI ; NIT ; SCOARŢA ; AZIL ; ARGILOS : ANOT ;
lui „A Trick of the Tail". în A ; SULE ; R ; AEROLIT ; IS ; IA ; SOLA ; ASN ; PRISPA ; RVI ;
paralel cu munca la GENESIS, M IR C E A Z Â N E ■ A ; OAS ; IRBA ; MAL ; STINCI ; IMALA.
f licul amănunt care poate su putem privi această nouă victo
gera acest lucru este că a intrat rie asupra Italiei faţă de suc
in teren direct la joc, fără obiş cesul similar, antologic la vre
nuita încălzire. Mă rog. Squa-
dra Azzura poate să n-aibă
mea aceea, din aprilie 1983,
Dacă adund fotbalul nostru în
conducere ale mişcării noastre
sportive pentru a sublinia a-
ceste rosturi naturale ale În
trecerii sportive, odată
sancţionarea unor ..ieşiri din
cu
şi bun simţ, delà respectul faţă
de adversari şi faţă de public,
reuşind astfel nu numai să
respectului deplin al parteneru
lui de întrecere care 1st do
reşte, firesc, la fel de mult vic
toria. Superioritatea, in ordine
morală, a unui sportiv — si
matcă“, a unor manifestări jig sínt roulţe exemple în acest
griji, este deja calificată la registra o premieră in faţa unei nitoare. nepoliticoase apărute în sens — se poate manifesta toc
C.M. şi-şi poate permite astfel campioane mondiale en-tittre, prelungirea disputei propriu- mai In situaţiile de dificultate,
de voiajuri eliberate de orice
miză. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre echipa României
fapt care a generat extazul cu
venit, acest 1—0 de la Sibiu nu
este altceva decit o victorie nor
care, peste numai patru săpţă- mală, după datele jocului, care
zise. Aceste manifestări sínt cu
atit mai de neînţeles cu rit
s-au adresat publicului — din-
totdeauna martor voluntar,
Demnitatea oricare ar fi circumstanţele a-
cesteia. La victorie, exuberan
ţa şi seninătatea apar de la
sine : la înfrîngere apar ele
mîni, va întîlni la Atena repre probează, totodată, progresul poate subiectiv, dar In niri un mai greu — si tocmai de aceea
zentativa Greciei intr-un joc Înregistrat de fotbalul nostru in caz implicat direct in desfăşu sint mai preţioase atunci. Un
ce poate tranşa calificarea. Deci acest răstimp, valoarea şi expe
O-ar mai fi prea mult timp de rienţa competiţională a majori
experimente, jocul cu Polonia tăţii tricolorilor de acum, cu
de peste două săptămîni fiind noscuţi şi recunoscuţi Îndeosebi
menit, nu-i aşa, să menţină în prin succesele echipelor lor de
rarea ..ostilităţilor“ din teren.
Dacă „nu trageti in pianist“ a
devenit un slogan consacrat de
celebrele filme cu împuşcături
sportivă învins pe tabela de marcaj
poate rămine în memoria între
cerii şi a publicului tocmai prin-
tr-un comportament de învin
In ,.saloon“-urile Învăluite de-o gător : chiar dacă e greu. une
priză o formulă de echipă pre club. Revăzînd cu ochii memo muzică nevinovată, la fel si ori dureros de greu. să te re
supusă stabilă. De aceea, ne-am riei acest joc cu Italia, ne în publicul oricărei Întreceri spor cunoşti Infrint si. cu atit mal
îndreptat atenţia spre randa cearcă, totuşi, regretul unor du tive trebuie ferit de gesturi mult, să recunoşti superiorita
mentul fiecărui jucător intrat rităţi neavenite. Spun asta cu care-1 jignesc si oe care nu le nu-şl ştirbească prestigiul şl tea adversarului.
astăzi in teren şi, in primul rind, gindul la o perfect posibilă pre merită sub nici-un motiv, ori- statutul, ci dimpotrivă, să Si-1 Trimiterile exprese si severe
al liniei de apărare ce va fi zenţă a echipei noastre in Ita rit de pătimaş ar fi sau s-ar autentifice si consolideze cu făcute în această perioadă la
aolicitată mult la Atena şi afla lia, acolo unde am vrea să manifesta, de partea unei echi nepreţuitele carate ale bunei munca de educaţie a sportivilor
tă acum intr-o alcătuire inedită, sperăm că nu vor exista „poli pe sau a alteia. In fond. publi creşteri. vizează această menţinere a
provocată de multe indisponibi ţe“ de plătit in urma me cul este cel care alimentează In legătură eu tntîmplârile spiritului întrecerii sportive pe
lităţi ce-au survenit cind ne-aş- dului de miercuri. Totodată, viata sporturilor, cel care In cunoscute, există — de ce să făgaşul normal al principiului
teptam mal puţin. După cum gindul tuturor celor de aid se vesteşte. material si moral, in n-o spunem — tcntatia de a „să învingă cel mai bun“ —
■-a putut constata, linia de apă îndreaptă spre echipierii Stelei, favoriţii săi sl. ca urmare, oa pune „ieşirea din pepeni“ a u- postulat fundamental al orică
rare a dat satisfacţie in faţa echipa noastră campioană, care, menilor din tribune trebuie să nor jucători pe seama unor rei competiţii. Este normal, este
unor atacanţi vicleni, mobili, in numai patru săptămîni, a li se întoarcă, prioritar si ne succesive greşeli de arbitrai bine. este de dorit să luptăm
penetranţi cum au fost Vialli şi disputat trei partide de nivel condiţionat. nimic altceva dé care „le-ar fi măcinat nervii“, mereu numai pentru victorie,
Borgonovo, angajaţi la nesflrşit internaţional — cu Göteborg. rit întreaga recunoştinţă a celor şi nu pe aceea, mai reală şi dar este superb să ştim a primi
perpendicular pe poartă, precum Dinamo, naţionala Italiei ur- care aleargă după tite o minge. mal plauzibilă, a neobişnuintei cu demnitate Si lnfrîngerea :
pivoţii de handbal Dan Petres- mlnd in continuare alte pa Oamenii vin la stadion să se cu infrîngerea sau a posturii chiar neaşteptată si indiferent
cu a confirmat partidele bune tru — cu Galatasaray, Po relaxeze, poate căutlnd si sa de a se vedea Învinşi la capă de rircumstanţele in care s-a
din campionat, nelăsîndu-1 deloc lonia, returul cu Galatasa tisfacţia vreunui rezultat, spor tul unei partide ce părea a se produs.
pe Vialli să-şi facă mendrele, ray şl Grecia Sperăm că tiv care-i si incintă uneori, al încheia la egalitate. Sl din a- Ai învins — continuă ca sl
acesta mutindu-se în a doua steLiştii vor găsi resurse sâ teori mai pleacă si amăriti din cest punct de vedere trebuie să cum ai fi pierdut, ai pierdut —
repriză pe dreapta, la Klein. parcurgă pină la sfirşit această cauza rezultatului, dar in nici precizăm, repetind ce-am spus continuă ca si cum ai fi în
Rednic a fost impecabil, în aer linie dreaptă in postura de în un caz nu iau drumul stadioa mai înainte vis à vis de pu vins ! Un meci. fie el pierdut
şi pe uscat, iar Iovan — conşti vingători. Nu în ultimul rind aş nelor pentru a se expune la blic. că manifestările in cauză sau cîstigat n-are dreptul să
incios şi disciplinat tactic in vrea să subliniez că echipa na jignirile unor fiştecine. care se n-au. nu pot avea nici o scu arunce comportamentul urnlan
postul de fundaş la marcaj. ţională a »României a fost în consideră buricul pămîntului ză. Sportul este. între altele, si spre periferia civilizaţiei, a bu
Klein, imperturbabilul Klein, a conjurată aici, inclusiv de aten numai pentru că 90 de minute un foarte eficace miiloc de nului simt. să orbească raţiunea
surprins, insă, prin nervozitate ţia conducerilor celor două d u au alergat acolo. jos. pe gazo educare a voinţei, a tăriei de Si să escaladeze încordarea or
şi prin angajarea sa in nişte huri fruntaşe, dornice să impri nul stadionului. Ded vorba caracter, a răbdării şi tenacită goliilor dincolo de limitele a
„clenciuri temperamentuoase“ me propriilor jucători dorinţa şi românească despre a ne vedea ţii. Sportivii adevăraţi slnt ceea ce însăşi ideea de sport a
cu tot flancul drept al italieni voinţa unei evoluţii tit mai bune fiecare lungul nasului este mai tocmai cei care probează un consfinţit dintotdeauna a ii
lor. La mi j'oc, randamentul cel sub culorile echipei naţionale. valabilă ca oricînd in cazul comportament echilibrat, care-şi nimic altceva decit un ioc.
mai bun l-au dat tot jucătorii După cum s-a văzut, acest lu mult adulaţilor noştri fotba domină reacţiile şi instinctele,
cei mai calmi şi sobri, intraţi în cru s-a reuşit. lişti — e-adevărat. foarte va care se ridică prin conduită dea OCTAVIAN ŞTIREANU ■
O dată cu apropierea de final ficatie. Otelul 2 p. Rezultă un 7. Portugalia 25,583 (5/0) din finală + 2 p bonificaţie de reprezentare In cupele eu
(şi de finale !) a actualei editU total de 33 puncte care. impar 8. Scoţia 24,800 (5/0) pentru riştigarea finalei — 9 ropene. intrudt una este să
a cupelor europene la fotbal, tit Ia numărul echipelor înscri In sfirşit, clasamentul inter puncte, adică un adaos de 2.250 puncteze doar 3 echipe din pa
revine în actualitate problema se (4), dă un coeficient U.E.F.A. mediar continuă cu tarile ce la coeficientul U.E.F.A. care af tru si cu totul altceva să punc
punctajelor care determină nu de 8,25 — cel mai mare obţi vor putea înscrie cite două e- deveni mai mare şi dedt cel al teze aceleaşi 3, dar din cind în
mărul de echipe ce vor fi în nut de echipele noastre de chipe, prima dintre ele fiind Portugaliei (26,300) ! scrise ; apoi, nu este deloc re
scrise de fiecare ţară in Cupa cînd partidpă in cupele euro 9. ROMÂNIA 24,050 (4/1) Fără a ne entuziasma foarte comandabilă „abţinerea“ de a
ţ U.E.F.A. din anii viitori. După pene şi al doilea, după cel al Urmează Iugoslavia. Suedia. tare, reţinem că simpla califi juca in turul I sau intr-un tur
cum este cunoscut, pentru edi Italiei, dintre toate ţările care Franţa. Austria care. nemaia- care în finală a formaţiei Steaua preliminar — atunci cind, desi
ţia care va începe in toamnă a au partidpat la actuala ediţie vînd echipe in competiţie, nu ne-ar aduoe in grupul ţărilor cu gur este cazul — intrudt se
acestei competiţii, clasamentul a acestor cupe. mai au nici. de unde să-si mă trei echipe in Cupa U.E.F.A., scapă, astfel, posibilitatea strln-
este deja stabilit pe baza coefi- Ţinlnd seamă şi de coefi rească coeficientul. ediţia 1990/1991. Şi-acest lucru geril unor puncte preţioase (aşa
; tienţilor obţinuţi de reprezen cienţii obţinuţi de celelalte târî Din acest moment, imagina ar fi fost statuat Încă de pe cum s-a tntîmplat după ca
tantele fiecărei ţări in prece in următoarea tranşă de rin d ţia ar avea dreptul la calcule. acum dacă nişte ratări copilă Steaua a ciştigat C.C.E.). Ia
dentele cinci ediţii —Si anume sfirşit. abia acum devine si mai
; din anii 1983/84 pină In 1987/88 evident „balastul“ pe care-1 re
inclusiv. In acest clasament, prezintă acel coeficient de nu-
tara noastră este pe locul 15, ■* mal 2,500 pe care echipele noas-
in grupa ţărilor care au drep
tul să înscrie la ediţia 1989/1990
a Cupei U.E.F.A. un număr de
Privire in clasamentele U.E.Fjt * tre l-au obţinut in ediţia 1986/8T
' ai de care vom scăpa numai drad
se va întocmi clasamentul pem-
două echipe. -4- fcr ,nivnmffianwnnmafMM * tru editla._ 1993/94 a Cupe*
-rr .m ii. -hi ./i-i;.»~T
Insă recentele performante U.E.F.A. !
ale echipelor noastre în cele ediţii (1984/85—1988/89 inclusiv), şi anume : dacă Steaua se ca reşti (In locurile Steaua—Sparta Chiar dacă au o anume „ră
trei cupe europene deschid • rezultă următorul clasament lifică în finală doar cu o victo Fraga, Pallosé ura—Victoria. Di ceală“ de care nu prea mai ţi
perspectivă optimistă asu Intermediar pentru Cupa rie asupra lui Galatasaray, În namo—Sampdorla şi chiar I.F.K. nem seama in fierbinţeala dis
pra ediţiei 1990/91 a Cupei U.E.F.A. ediţia 1990/91 (In pa seamnă încă 2 p + 1 bonifica —Steaua) nu ne-ar fi privat de putelor din cupele europene,
U.E.F.A.. in care vom putea ranteză — numărul de echipe ţie —3 p. adică un plus de 0,756 4 puncte, ceea ce Însemna un astfel de calcule îşi au impor
Înscrie iarăşi trei echipe — de înscrise in actuala ediţie si al (3:4 echipe înscrise) la coefi adaos de 1 la coefidentul tanţa lor tocmai pentru că
data asta pe merite proprii şl celor care mai continuă între cientul U.E.F.A., care ar deveni U.E.F.A. care ar fi fost astfel U.E.F.A. le consideră ceea ce
nu prin conjunctura eliminării cerea, fiind prezente in semifi egal cu al Scoţiei (ce nu mai Încă de pe acum superior Sco sint : un mijloc de recunoaştere
echipelor englezeşti de care am nale) : are echipe in competiţie sl care ţiei. şi apreciere a forţei si competi
beneficiat prima dată cînd am 1, R.F.Q. 40,235 (7/2) a fost învinsă in duelurile Admiţând că maniera pe care tivităţii echipelor de dub din
avut un total de cinci repre 2. Italia 39,831 (6/3) directe din ultimii rind ani — U.E.F.A. a adoptat-o pentru sta fiecare ţară. Din acest punct de
zentante in competiţiile conti 1 Spania 39,199 (5/2) cu Glasgow Rangers şi Dundee bilirea acestor clasamente mă vedere, fotbalul nostru s-a În
nentale. Aceste ţări vor putea Înscria United), ded am avea dreptul soară consecventa cu care echi scris pe o traiectorie asoendentă
Dar să reamintim punctele 4 echipe in Cupa U.E.FA. la trei echipe in Cupa U.E.F.A. : pele fiecărei ţări .se tin* de pe care are datoria s-o continue
obţinute de echipele noastre in 1990/91. Urmează grupul ţărilor dacă Steaua cucereşte Cupa performantă in toate cupele eu nu numai prin eforturile tzolate
actuala ediţie a celor trei care vor avea dreptul la cita campionilor fără Înfrângere ropene, făcîndu-le solidare intre ale unei echipe de dub sau al
cupe : Steaua 9+2 bonificaţia trei echipe : (foarte greu, dar nu imposibil), ele $i cu fotbalul din tara res teia. d prin conjuncţia tuturor
pentru calificarea in sferturi 4. U.R.S.S. 31.966 (6/0) rezultă un punctaj suplimentar pectivă in ansamblu, se mai spre o cit mai bună evoluţie In
•l-n semifinale, Dinamo 9+1 5. Belgia 30,499 (6 /1) de : 4 p cu Galatasaray + 1 p impun riteva observaţii : nece cupele europene.
bonificaţie. Victoria 9+1 boni- 1 Olanda 27,300 (4/0) bonificaţie finală + 2 p victoria sitatea elaborării unei strategii big. RADU CAUN ■
F acâro . R edacţia : Bucureşti, Piaţa Scînteii 1, căsuţa poştala 3 312, cod 71 341. Telefoane : 17 60 10 : 17 60 20. in ie 'o a re ; Actualitatea politică : 25 6Í
Economie: 2 1 2 8 ; Cultură, ştiinţă, invăţămint : 14 5 7 ; C etăţeneşti: 14 5 3 ; Scrisori: 25 4 2 ; Reportaj-intormaţii : 25 6 0 ; Sport; 17 0 0 ; F o to : 25
Secretariat de redacţie : 21 23 . Secretariat redactoi şef ; 20 02. Tiparul executat la Combinatul poliarahc -„Cosa Scînteii*. Cititorii din străinătate
oor ab o n a prin .ROMPRESF1LATELIA* - sectorul export-im port presă P.O. Box 12 201, telex 10876, Fresfi' Bucureşti, C alea Criviţei nr. 64-66.