Sunteți pe pagina 1din 23

r

a n u l XXXVIII
in paginile 12-13
(1762)
13
( S I 'S
VINERI
31 marti« PRIVIŢI,
1989
CE FRUMOS
piámmal editat tie Frontul Democraţiei si Unităţii Socialiste CRESC ORAŞELE!

Valori fundam entale din opera teoretică şi practică


a preşedintelui Nicolae Ceauşescu
D e c îţiv a a n i b u n i, sin ta g m e le „o n o u ă a ti tu ­ g ăto r, căci v ia ţa şi tim p u l d e c a n te a z ă n o u l de

BIRUITOAREA d in e fa ţă d e m u n c ă “ şi „ s p irit c re a to r * se în so ­
ţesc cu o d e o se b ită c o n se c v e n ţă în c u v in ţă rile
to v a ră ş u lu i N ico lae C eau şescu , se c re ta ru l g e n e ­
vech i p re c u m se se p a ră u le iu l d e ap ă. ieşin d
în to td e a u n a la su p ra fa ţă . S au un o rg an colectiv
d e c o n d u cere d in tr-o în tre p rin d e re , c a re a d o p tă
ra l al p a rtid u lu i şi, cu un firesc im p a c t, ori de ca re g u lă g e n e ra lă de co n d u ită , în in te rp re ta re a
c ite o ri u n c o lec tiv m u n c ito re sc d e z b a te p ro ­ şi s o lu ţio n a re a p ro b lem elo r, a titu d in e a c o n stru c ­
UNITATE b le m e le a c tiv ită ţii p ro p rii. E le a u fo st im p u se d e
c h ia r r e a lita te a eco n o m ico -so cială, a l c ă re i
c o n tin u u p ro c e s tr a n s fo r m a to r a îm b ră c a t d in ce
tiv ă. O astfe l d e p o ziţie ex c lu d e cu d e să v îrşire
p ra c tic a ju s tific ă rilo r, pe c are o în lo cu ieşte cu
c ă u ta re a d e ră s p u n s u ri la o sin g u ră în tre b a r e :
în ce iţţai m u lt h a in e le u n e i d e z v o ltă ri c a lita tiv e , „C e tre b u ie să facem , cum tre b u ie să a c ţio n ă m
in te n siv e . In tr - u n a se m e n e a c o n te x t, lo­ noi p e n tru a elim in a orice d e re g la re a a c tiv ită ţii,
L a îm p lin ire a u n u i d e c e n iu şi ju m ă ta te c u l devize! „m ai m u lt !“ — c a re a p re d o m in a t o c h ia r şi a tu n c i cîn d a c e a sta e ste g e n e ra tă d e
d e cîn d iu b itu l şi s tim a tu l c o n d u c ă to r al lu n g ă sa u p o a te c h ia r p re a lu n g ă p e rio a d ă — a lţii: sau p e n tru a ră s p u n d e u n o r c e rin ţe sociale,
p a rtid u lu i şi s ta tu lu i n o stru , to v a ră şu l a fo st lu a t, fă r ă d r e p t d e în to a rc e re , d e d ev iz a c h ia r d a c ă la p rim a v e d e re ace ste a p a r a ne
N icolae C eauşescu , a fo st în v e s tit cu „m a i b in e !“, în ţe le a s ă în se n su l ei cel m ai la rg d e p ă şi p u te rile ? “ I a r g ă sire a d e ră s p u n s u ri la
in a lta fu n c ţie d e p re ş e d in te a l R o m â ­ ş i m a i p ro fu n d , c a re p u n e în c a u z ă — şi cu s ta ­ a se m e n e a fre c v e n te p ro b lem e im p lic ă în eg ală
niei,'' p o p o ru l în tre g , în tr-o in d e s tru c tib ilă tu t d e c au ze — o se rie . m ă s u ră m a n ife sta re a
u n ita te d e crez şi v o in ţă , ş i-a m a n ife s ta t d e fa c to ri, p rin tre c a re s p iritu lu i c reato r.
p le n a r n e m ă rg in ita sa d ra g o ste , s tim ă şl
g ra titu d in e fa ţă d e om u l, b ă rb a tu l şi co-
m a n ife s ta re a u n e ţm o i a-
titu d in i în m u n lă se . Componentă esenţială C e d ovedesc asem en ea
e x e m p le ? C ă a firm a re a
situ e a z ă pe u n loc cen ­ u n e i n o i a titu d in i în
m u n .s tu l d e o m en ie p e u m e rii c ă ru ia se
a flă d e a p ro a p e 24 d e a n i m a re a ră s p u n ­ tr a l : în m u n c a de e x e ­
cu ţie, ca şi în cea de
a noii atitudini faţă de muncă m u n c ă n u e ste d o a r re ­
z u lta tu l unei b u n e in ­
d e re a d e stin e lo r n o a stre . A fo s t o s ă rb ă ­
to a re de in im ă şi su fle t, şi d e v ib r a n tă re ­ eo n d u c e re , d e f a p t în te n ţii, al u n u i sim p lu a c t
tro sp e c tiv ă a tre c u tu lu i n a ţio n a l, în tre a g a
n a ţiu n e a firm în d u -ş l o d a tă m a l m u lt to­
ta la ei a d eziu n e la p o litic a p a rtid u lu i
n o stru .
m o d u l d e m a n ife s ta re
în to a te îm p re ju ră rile
le g a te de co n cep ţia, p r e ­
g ă tire a şi d e s fă ş u ra re a
SPIRITUL CREATOR
.
fie c ă ru i a c t de p ro d u c ţie , al fie c ă ru i a c t econom ic.
de voinţă,- ci a re u n su ­
p o r t m u lt m ai com plex,
c a re — a lă tu ri de con­
ş tiin ţă , re s p o n sa b ilita te
sau c o m p e te n ţă — co n ţin e u n e le m e n t din
In a se m e n e a m o m e n te so lem n e, ca în ­
to td e a u n a , a n ii p a rc u rşi, cu d e o se b ire cei A şa d a r, m ai m u lt d e c it o sim p lă în d e p lin ire ce în ce m ai im p o rta n t în a c tu a la e ta p ă
z id iţi în ed ific iu l d e g ra n it al p a trie i so cia­ rig u ro a să , c o n ştiin c io a să a s a rc in ilo r p e c a re le de d e z v o lta re in te n siv ă a econom iei, de î n ­
a v e m , n o u a a titu d in e fa ţă d e m u n c ă p re ­ fă p tu ire a noii re v o lu ţii ştiin ţific e şi te h ­
liste, n e in v ită la re m e m o ră ri e m o ţio n a n te ,
su p u n e şi im p u n e u n a n u m it m o d d e p a rtic i­ n ic e E ste v o rb a de s p iritu l cre a to r. Ia tă
la re v e d e re a d ru m u lu i p a rc u rs b ă rb ă te şte ,
în tr - u n p e rm a n e n t p ro ces d e re d e sc o p e rire p a re a c tiv ă — şi, d eci, c re a tiv ă —■!a d e sc ifra re a , de ce, pe b u n ă d re p ta te , în c u v în ta re a ros­
isto rică, în lu p tă cu n e c u n o sc u tu l şi n e s tă ­ în ţe le g e re a c o re c tă şi so lu ţio n a re a c o m p e te n tă a tită la C o n sfă tu ire a de. lu c ru pe p ro b le m e eco­
v ilită se te d e c u n o a şte re şi a d e v ă r. E ste fie c ă re i noi p ro b le m e d in n u m e ro a se le c a re a p a r n o m ice d e la C.C a l P.C .R d in 2-3 m a rtie a.c.,
lim p ed e p e n tr u o ric in e s tu d ia z ă c u o b ie c ti­ z iln ic în a c tiv ita te a d e p ro d u c ţie şi econom ică. se c re ta ru l g e n e ra l al p a rtid u lu i. to v a ră şu l
v ita te şi b u n ă c re d in ţă e x p e rie n ţa R o m â ­ In tîln im in eco n o m ie p re tu tin d e n i e x e m p le N icolae C eauşescu, a tră g în d d in nou a te n ţia a su ­
n iei so cialiste, şi în m od d e o se b it p e rio a d a c a re a rg u m e n te a z ă a c e ste a firm a ţii. U n m u n c ito r p r a fa p tu lu i că se m a n ife stă în că poziţii c o n se r­
u ltim ilo r 24 d e a n i, că to a te su ccesele do- c a re n u se re z u m ă la a -ş i g o sp o d ări b in e p ro ­ v a to a re , re fra c ta re ' fa ţă d e nou. n e cere tu tu ro r
b în d ite p rin ta le n tu l, h ă rn ic ia şi p u te re a p riu l loc d e m u n c ă şi la a -ş î d e p ă şi n o rm a z il­ să facem p re tu tin d e n i d in ş tiin ţă fa c to ru l ho-
n o v a to a re a u n u i în tre g po p o r, p re c u m şi n ic ă , ci, c u o ch ii m in ţii sale, c a u tă să v a d ă şi tă r îto r al în fă p tu irii p ro g ra m e lo r de m o d e rn i­
v a s ta şi lu c id a p ro s p e c ta re a v iito ru lu i re ­ d in c o lo d e g ra n iţa zonei lu i s t-ic te d e lu c ru , zare, în g e n e ra l a tu tu r o r p la n u r ilo r şi p ro g ra ­
p re z in tă ro d u l p o litic ii ştiin ţific e re v o lu ţio ­ d e v in e a cel „ n e lin iş tit“ in v e n ta to r — s u p ă r ă to r m e lo r d e stin a te a rid ic a R o m ân ia pe noi cu lm i
n a re a p a rtid u lu i n o stru , a c re ş te rii ro lu ­ sa u a g a s a n t p e n tr u u n ii, d ă tă to r d e e la n si în c re ­ d e c iv ilizaţie şi p ro g res.
lu i său c o n d u c ă to r în în tre a g a v ia ţă a so­ d e re p e n tr u a lţii, d a r a p ro a p e în to d e a u n a în v in ­ VIRGIL SIMION S
c ie tă ţii n o a stre . P e n tr u în tre a g a su fla re a
R o m ân iei, p a rtid u l re p re z in tă a stă z i a u to ­
r ita te a su p re m ă , fo rţa p o litic ă şi so cială
cea m a i în a in ta tă , te z a u ru l m u n c ii colec­
tiv e. tr u p d in tr u p u l c lasei m u n c ito a re , al
ţă r ă n im ii şi in te le c tu a lită ţii n a ţiu n ii no as­
tre . P e n tr u în tîia o a ră în is to ria R o m ân iei,
în d ru m ă rile -c h e ie a le u n u i p a rtid d e g u -
v e rn ă m în t a u d e v e n it p ro p riile n o a stre
o p ţiu n i, p e n tr u p rim a d a tă o a m e n ii m u n cii
s -a u p u tu t co n v in g e că a sp ira ţiile , v ia ţa de
fie c a re zi şi re m a rc a b ile le su ccese a le
p a trie i se re a liz e a z ă în tr-o s trîn s ă c o n co r­
d a n ţă cu p ro g ra m u l e la b o ra t d e p a rtid , că
(C o n tin u a re tn pag. 3)
UVIU TIMBUS ■

Campania de primăvară în Deltă


D e la p o p a su l tu ris tic M u - d in el — a c e sta fiin d p e n tr u tr u a pune în v a lo a re $1
rig h io l, u n d e , v a ra , s p a ţiu l se lo caln ici sem n u l cel m ai îm ­ ac e a stă zonă a ţă rii.
so co te şte în c e n tim e tri p ă ­ b u c u ră to r şi e lo c v e n t a l s ta ­ F ire şte , în m u lte privinţe^
tr a ţi, d a to r ită m u lţim ii de d iu lu i c re ş te rii sale. a g ric u ltu ra în D e lta D u n ă rii
m a şin i şi ru lo te cu n u m e re d e — In a n u l tre c u t, p e te re ­ e ste în că o o p eră d e p io n ie­
în r e g is tra r e in te m iri ce ţa r ă n u rile c u ltiv a te cu g rîu ale r a t cu im p e d im e n te le p re su ­
a E u ro p ei, o co lim c h e rh a n a u a în tre p rin d e rii n o a s tre — îm i p u se d e o rice în cep u t. E x p e ­
şi c a n a lu l — p o rt p e n tr u „ că­ sp u n e v o lu b ilu l şi en e rg ic u l rie n ţa se cîştigă g reu , de la
r ă u ş ii“ d e lte i şi o a p u c ă m pe in g in e r Io n Boboc, d ire c to ru l u n a n la altu l, u n eo ri cu p ie r­
u n d ru m d e p ă m în t. C it c u ­ a cestei m a ri u n ită ţi econo­ d e ri ce n u m ai p o t fi re c u ­
p rin d e p riv ire a , c îm p u ri în ­ m ice, cu o ra z ă d e a c tiv ita te p e ra te : u tila je le cu c a re se
tin se c a re a cu m , în p rim ă v a ră , în tin s ă pe a p ro a p e 80 000 ha, lu c re a z ă se p ro b ează şi ele
a u îm b ră c a t h a in a v e rd e lu l p ra c tic , u n s fe rt d in în tre a g a aici ca în tr-u n v e rita b il p o li-
c ru d ce v e ste şte ro d n ic ia . P e D eltă a D u n ă rii — am o b ţi­ ,gon e x p e rim e n ta l, u n e o ri c a
u n e le la n u ri, c u m a m v ă z u t n u t o p ro d u c ţie m ed ie la g rîu în tîm p lă ri n e p re v ă z u te . Ml
la D u n a v ă ţ, te re n a p a rţin în d d e 4 000 k g /h a. C red că în
în tr e p r in d e r iî d e e x p lo a ta re a c e st a n o v o m d ep ăşi, d u p ă s -a re la ta t s itu a ţia cîn d o
c o m p le x ă a re s u rs e lo r D eltei cu m şi la p o ru m b , o rz şi flo a­ co m b in ă, în p a n ă , c a re a s ta t
D u n ă rii cu sed iu l la In d e p e n ­ re a so a re lu i estim ă m reco lte
d e n ţa , g rîu l a r ă s ă r it fru m ş s ,,. • m u lt m ai m ari, c a re să re - (C o n tin u a re în pag. 2)
C alitatea produselor porneşte de la o în altă pregătire ştiinţifică a e ste în f ră ţit, în c ît, d e pe * ile c ţe le g itim ita te a u ria ş e lo r
a c u m n u se m ai v e d e p a să re a in v e s tiţii' fă c u te d e s ta t p e n ­ C. ISMAILEANU ■
fiecărui om al muncii

Di hi
»V«
M U k t§
Viaţa României
T o td e a u n a am so co tit că m a s to d o n ţilo r fa b ric a ţi la E ra u a m ă rîte . D o rin ţa n o a s­ p e n tru lu c ră ri speciale. A cum c ă rc ă to a re fro n ta le cu cupe da
M îrşa este d e n u m ire a u n u i M îrşa se în tin d e pe 270 d e tr ă e ra m ai m a re d e c it is p ra ­ ştim a e iir secţiile. C u ta re p ro ­ 10— 15 m e tri cubi şl coloşi de
oraş. Ş i a lţii au tr ă it şi p ă s­ h e c ta re , pe coline şi p a n te , pe va. F ă c e a m n a v e ta p e jos de d u ce a sta, c u ta re c e a la ltă şi, 100—110 tone. T o a te m a rile
tre a z ă aceeaşi im p resie. C ă lă ­ su b copaci şi pom i, în tr - u n p e to a te satele. U nii m a i v e ­ d in cînd în cînd, n u m e le celor ş a n tie re a le R o m ân iei de azi
to rin d pe d ru m u rile ţă r ii, ci­ aer d e re z e rv a ţie , p e r tu r b a t n e a m cu m o to c ic le te le şi cu v echi, in im a de a tu n c i, a lc ă ­ îşi b azează lu c ră rile p e p u ­
tin d zia re le sa u a s c u ltîn d r u ­ d in cîn d în cîn d şi d in loc în b ic ic le te le şi n u c re d e a m că tu ită d in o am en ii v e n iţi de te r e a b a sc u la n te lo r fa b ric a te
b ric ile sp o rtiv e a le ra d io u lu i, loc d e zg o m o tu l a s u rz ito r al se v a fa c e o lin ie d e a u to b u z p e s a te .“ M îrşa a a v u t m a re a la M îrşa. N im ic n u se con­
ş i-a u sp u s a c e la şi lu c ru , a s e ­ u n e i m a şin i g a lb e n e de o su tă d in fie c a re sat. A cu m sín t şa n să de a fi o în tre p rin d e re s tru ie ş te fă r ă p ro d u se le aces­
m e n i tu tu r o r c ă lă to rilo r o p riţi d e tone. zeci de m a şin i c a re n e a ş­ n ă s c u tă d in se rio z ita te a ţă ­ te i firm e. L a tra n s fo rm ă rile
p e n tr u cîte v a m in u te la g ea­ Ce e ra M îrşa p rin a n ii ”60, te a p tă la p e ro n , d u c sc h im ­ ră n e a s c ă a a g ric u lto rilo r din g eo g rafiei d in u ltim ii an i,
m ul unui tr e n s ta ţio n a t în cîn d s tra n ia în d e le tn ic ire a b u rile şi copiii d e la şcoală, şi sa te le de la ră s ă ritu l S ib iu lu i, M îrşa a a v u t p a rte a sa d e
g a ra R ăzboieni. Im p re sio n a ţi re c o n d iţio n ă rii o b u zelo r a la in tr a r e a în în tre p rin d e re o am en i c u ra ţi şi p u te rn ic i, c o n trib u ţie p rin e x c a v a to a re ,
d e d im e n siu n ile n o d u lu i de în c e ta t ? C îtev a su te de o a ­ e u n p e ro n m a i m a re d e c it o m in d ri c ă a u fă c u t up pas re m o rc i şi au to b a sc u la n te .
c a le fe ra tă , to ţi c o n sid e ră cele m en i se p re g ă te a u să -şi s c h im ­ a u to g a r a “. e n o rm , d u p ă ce g e n e ra ţii şi S e cţiile în g h it ziln ic 300 de
c îte v a case d in s p a te le g ă rii be p ro fesia. S e v o rb e a d e sp re C ălin T o m a din S ă c ă d a te , g e n e ra ţii d in s p iţa lo r au to n e d e m etal. L ocom otivele
d r e p t p e rife ria u n u i o ra ş c a re o re p ro fila re . U n ii p o m e n e a u v e n it la M îrşa d u p ă ta tă l său , tr ă it d o a r din a s p r a co n v ie­ ş i c am io an ele d e la a p ro ­
n - a e x is ta t n ic io d a tă , R ăzbo- c ite cev a d e re m o rc i şi b a s­ fo st şi e l s t r u n g a r la reco n - ţu ire cu p ă m în tu l p ietro s. L or v iz io n a re c a ră m ereu . P e
ie n ii ră m în în d u n s a t c u m in te cu la n te . P rin sa te le d in ju r , d iţio n a re a o b u zelo r, îm p li­ li s -a u a d ă u g a t in g in e rii şi m a ş in ile a fla te la m o n taj
c a o cre a n g ă d e salcie. In - p în ă la A rp a ş, sp re F ă g ă ra ş , n e şte c u rîn d tre i d ecen ii d e sp e c ia liştii d in a s p ru l b u rg şi, se u rc ă num ai cu sca­
tr - u n fe l a se m ă n ă to r, p o v es­ şi p în ă la B o iţa, p e V a le a „ m u n c ă la p r o ţ a p “. E şi lă ­ a b ia d in 1973, cînd a lu a t ra. D ouă c a u c iu c u ri cîntăressc
te a se re p e tă şi cu M îrşa. N u O ltu lu i, ţă r a n ii v o rb e a u d e c ă tu ş, şi su d o r, şi m ecan ic, şi fiin ţă g ru p u l şcolar, M îrşa a cit u n a u to tu rism . T e poţi a s ­
e nici oraş, nici co m u n ă, nici sc h im b a re a ce se v a p ro d u c e şe f d e f o r m a ţie De an i d e m ai a v u t o d a tă ş a n s a d e a c u n d e în tr-o ro ată. E x istă ţd
sa t. L o c a lita te a M îrşa n u a la M îrşa, de o „ fa b r ic ă “ de zile e so c o tit u n v e rita b il sp e ­ c re ş te doar p rin p ro p riile ş u r u b u ri de 80 de k ilogram e.
e x is ta t n icio d ată . D o ar u n fir p ro p o rţii, cu m ii de o am en i. c ia list în p ro ţa p , a d ic ă în ru d a sa le fo rţe. D acă o p iu liţă sau un ş u ru b
n e lin iş tit d e a p ă , s tre c u ra t S a tu i d e lu c ru l p ă m în tu iu i şi d e fix a re a re m o rc ii, u n re p e r C e a r în s e m n a M îrşa N ouă Iţi c a d e pe picior, poţi ră m î-
p e la p o alele M u n te lu i S u n i, d e tă ia tu l p ă d u rii, ţă r a n ii e se n ţia l, zice el, „ la fe l cu p e n tr u cel c a re n - a a ju n s pe n e in firm pe v ia ţă . N u e ea
d e n u m it de lo caln ici M îrşa, în tr - o fa b ric ă de ceasornice.
d e fa p t u n p îrîu c u m in te cu S cap i o p ie să şi câţiva o am en i
a e r d e rîu im p e tu o s d o a r în o c a u tă zile în tre g i pe »ob
c e a su rile de fu rie a le ceru lu i.
N u m e le lui a d u s p rin v e a c u ri
d e o ie ri n -a d e p ă şit lu m e a lo r
p în ă c în d , în tre cele d o u ă
Performante cu buletin de Mîrsa m ese. A ici to tu l se ved e de
d e p a rte . O b a sc u la n tă de •
s u tă de to n e e cit două case
fru m o a se d e g ospodari. M on­
ră zb o aie, a u a p ă r u t n iş te c lă ­ ta r e a ei d u re a z ă o lu n ă. C on­
d ir i şi c îte v a b a ră c i în c a re s -a u p re g ă tit să d e v in ă m u n ­ o iş te a c ă r u ţe i“. F iic a lu i lu ­ a ici în u ltim ii a n i ? O în tr e ­ fe c ţio n a re a un an. Şi la «fîr-
se p u n e a u la cale cele tr e b u ­ cito ri. A tu n c i e ra la m a re c re a z ă to t la M îrşa, b ă ia tu l a p rin d e re m ecan ică de m ari şit, c în d iese p e p ista de în ­
in c io a se arm a te i. m o d ă să a i o m e se rie , ţă r ă n ia ţin u t o v re m e pasul- c u m a ­ p ro p o rţii, p e post de in im a c e rc ă ri, e c h ip a de te s ta re »
D upă cîtev a d ecen ii de e x is­ fiin d c o n sid e ra tă u n fel de jo r ita te a fa m ilie i p în ă in tr-o u n e i colonii şi, p ro b ab il, to t a le a rg ă cu 50 de k ilo m e tri la
te n ţă , d u p ă an ii de g ro ază şi v ia ţă d e m in a a doua. „E u zi c în d a d a t b ir cu fu g iţii şi in im a u n u i v iito r o raş p rin o ră şi o în to rc ca pe, o ju c ă ­
a n o n im a t, M îrşa este k ilo m e ­ a m v e n it in 1960, la p rim a s-a în to rs ca b rig a d ie r de p re a jm a a n u lu i 2000, locul in rie . A u loc zeci d e te ste şi
tr u l zero a l c a m io a n e lo r r o ­ ro a tă fă c u tă la M îrşa. L a noi cîm p la S ă c ă d a te . „Eu i-a m c a re se p ro d u c b a sc u la n te le p ro b e , d e v e rific ă ri şl În c e r­
m â n e ş ti de m a re to n a j. In în S ă c ă d a te to ţi v o ia u să-şi zis, m ă copile, n u te p o t o p ri d e m ic, m ed iu şi m a re to n a j, c ă ri p în ă c în d N icolae D rago-
A u s tra lia sau pe m a rile ş a n ­ tr im ită copiii la fa b ric ă , la să te în to rc i la p ă m în t dacă s in g u ra p ro d u c ă to a re d e tr ä l­ m ir sau a lt şo fer d in e c h ip a
tie re a le ţă r ii, în A sia, sau m eserie . C el c a re a v e a legi­ to t n e a m u l n o stru d e acolo se le re d in R o m â n ia şi p rin tre sp ecial a lc ă tu ită p e n tru »cest
A m erica, la fel cu m tre c p e tim a ţie de u zin ă e ra so co tit tra g e . D u -te s ă n ă to s “. C el c ele p a tru -c in c i firm e din m o m e n t sem n ează u ltim e le
l a m a rg in e a o ra ş u lu i T itu, cin ev a . Şi în a c e i a n i a m m a i b u n şi m ai vechi p rie te n lu m e c a re p ro d u c coloşi de o c e rtific a te teh n ice. D upă «ce­
C irculă a c e ste m a ş in ă rii gi­ în c e p u t m ai în tîi p rin a s tric a a l lă c ă tu ş u lu i d in S ă c ă d a te s u tă şi o s u tă zece tone. S ín t e a în c e p e d ru m u l în lum e, o
g a n t, m a rc a te d isc re t cu u n p e n tru a p u te a c o n stru i. C ot este N ico lae B u n e a din S ibiu, 18 secţii îm p ă rţite p e tre i f a ­ a v e n tu r ă de to a tă fru m u se ţe a ,
d re p tu n g h i in in te rio ru l c ă ru ­ la cot, a m s p a rt z id u ri, am şi el în tre cei p a tru -c in c i o a ­ b ric i, cu su te d e sp ecialişti c a re «e re p e tă m e re u pe şo­
ia scrie „ F a b ric a t I. M. M îr­ d em o lat, a m s ă p a t fu n d a ţii, m e n i c a re a u m ai ră m a s d in şi cu u tila je d e v îr f c a n to n a te selele ţă rii. C înd tn îîln iţi pe
ş a “. Ce este M îrşa, d a c ă n u a m tă ia t ş a n ţu ri. M u n cito ri, M îrşa V eche. P e ce ila lţi N ico­ în h a le en o rm e, lungi de su te d ru m u rile n a ţio n a le o m a şin ă
o ra ş sau com u n ă ? O colonie in g in e ri, fu n c ţio n a ri şi elevi la e B u n e a îi c o n sid e ră ea d e m e tri — co n stru c ţii u n ice d e în so ţire , a v e rtiz în d u -v ă cu
c u 732 de a p a rta m e n te , cu 7 de şco ală p ro fe sio n a lă lu c ra m ap arţin î-n d în în tre g im e de în ţa ră . L a M îrşa, p o ate că de lu m in a g iro fa ru lu i şl cîn d
c ă m in e de n e fa m ilişti, cu u n d e d im in e a ţa p în ă s e a ra la o M îrşa N ouă. M îrşa V eche în ­ c în d e x is tă colonia, se v e ţi v ed ea în u rm a ei d ouă
g ru p şcolar, c u u n co m p lex c h e stiu n e c a re n i se sp u n e a se m n a re c o n d iţio n a re a o b u ze­ v o rb e ş te fo a rte p u ţin d esp re re m o rc h e re grele, e h in u in -
s p o rtiv de to a tă fru m u se ţe a , c ă a r fi de v iito r. L a în c e p u t, lo r şi c lă d irile d e n u m ite c a ­ ceea ce este şi m u lt m ai m u lt d u -s e să tra c te z e d o u ă tra ile re
c u m ag az in e şi c h io şcu ri şi cu e r a u n fe l d e se c ţie a In d e ­ zin o u ri, v iz ite le m is tre ţilo r şi d e sp re ce v a fi. Se sim te un în c ă rc a te cu ju m ă tă ţi de a u to ­
c îte v a căsu ţe a p ro a p e s tin g h e ­ p e n d e n ţe i d in S ib iu . Nu s in g u ră ta te a p ă d u rii b ă trîn e , fe l de o rgoliu la tim p u l v iito r. b a sc u la n te , a tu n c i e sem n că
r e în a e ru l a c e la de c a rtie r aveam n ici m ă c a r o p re să In v re m e ce M îrşa N ouă. cum T e h n ic ie n ii şi co n d u cerea în ­ u n convoi de Ia M îrşa a p le ­
Sibian. In colonie lo cu iesc a- m e c a n ic ă m a i ca lu m e a , n u d e lim ite a z ă ei cele două tr e p rin d e rii d iscu tă m u lt c a t sp re ş a n tie re le ţă r ii
p ro a p e 4 000 de o am en i c a re a v e a m ciocan p n e u m a tic , n u v îrs te d is tin c te d in v ia ţa co lo -, d e sp re m o d e rn iz a re , d e sp re sa u sp re p o rtu l C o n stan ţa.
s p u n că a p a rţin de în tr e p r in ­ p re a g ă seai u n loc în c a re să n iei, a r în se m n a to t ce a fost la b o ra to a re le şi se c ţiile c are A ceste m aşin i de m are
d e re a m ecan ică, d eşi p rim ă ria te ascu n zi de p lo aie, d e c it pe c o n s tru it d u p ă 1960, cîn d a se v o r co n stru i, d e sp re e d ifi­ p ro d u c tiv ita te p o t m u ta u n
lo r fiin ţe a z ă în A vrig. D in ­ su b co ro an ele c o p a c ilo r b ă - în c e p u t p o v e ste a b a sc u la n ­ ciile cu c a ra c te r social şi d es­ m u n te în c îte v a să p tă m în l. Şi
colo d e colonie, p e d e a lu rile trîn i. P ie se le m ai d ific ile le te lo r, a re m o rc ilo r şi, m ai p re p e rfo rm a n ţe le te h n ic e în c iu d a d im e n siu n ilo r lor, in ­
b lin d e ca n işte p ra g u ri sp re lu c ra m la S ib iu ia r în p a u zele târziu, a m a ş in ilo r d e m a re sp re care ţin tesc. „N av eta cu tr - u n c h e n a r d is c re t scrie „F a­
m u n te , se în tin d cele 18 secţii de p rîriz cei tin e ri co b o ra u to n a j. „ M îrşa N ouă în se a m n ă a u to b u ze le şi o rig in ea o a m e ­ b ric a t I.M . M îrşa “ şi to a tă lu­
file în tre p rin d e rii m ecanice. p în ă la m la ştin ă ca să m ă - de c în d a m în c e p u t şi noi să n ilo r a u du s la un c lim a t m ea cre d e că e v o rb a de o în tre ­
R em oroiie, tra ile re le , b u ld o ­ n în c e m u re şi fra g i să lb a tic i. a p ă re m p e d ru m u rile E u ro ­ sp e c ia l de p rie te n ie , de a n u ­ p rin d e re d in tr-u n o raş ro m â ­
z e re le şi b a sc u la n te le d e m a re A v eam c îte v a u tila je c a re lu ­ pei*. Şi to t d e la N ico lae B u ­ lare. a fa lse lo r ie ra rh ii. R es­ nesc, a f la t în tre S ib iu şi F ă g ă ­
to n a j n u se p o t n a şte în h a le c ra u s u b c e ru l lib er. în c ă n u n e a c itire : „ E ra o v re m e cîn d p e c tu l p e n tr u m e seria şii de ra ş , f ă r ă să ştie că « cest k ilo ­
su p ra p u se , cu m ai m u lte e ta ­ e x is ta u n loc în c a re să le n e c u n o şte a m în tre noi, n e e x c e p ţie a în s e m n a t a d m ira ţia m e tru zero al m a ţilo r b a s­
je . P e n tr u p ro d u c e re a lo r e ste a d ă p o stim . N u ştia m în c o tro s a lu ta m re sp e c tu o s cu şa p ca p e n tr u lu c ru l b in e făcu t. T o­ c u la n te n u este d e c it o colonie.
n ev o ie de sp aţiu . S ă d ai u n n e vom duce şi ce se va a le ­ p ro le ta ră şi n e re sp e c ta m . tu l este să rid ic ă m n iv elu l V o rb a u n u i in g in e r, „ a tîta
ocol p rin to a te secţiile şi a te - ge d e noi, d a r n e s tră d u ia m , D u p ă ce s-a a d u n a t in im a fa ­ a c e stu i lu c ru b in e fă c u t p în ă v re m e c ît n u av em b u le tin de
E erele, p e la co n d u c e re a a d ­ zi şi n o ap te. D acă e ra d e v ii­ b ric ii, a u to t v e n it în v a lu ri la p e rfo rm a n ţe le in te rn a ţio ­ M îrşa, m ă c a r m a ş in ile să
m in is tra tiv ă , p rin şco ală şi to r, a tu n c i m e rita . Şi am s u te şi su te d e o am en i, p în ă n a le în a c e st d o m e n iu “, s p u ­ d o v ed ească id e n tita te a n o a s tră
p r in colonie, pe la g o sp o d ă­ în c e p u t cu n işte re m o rc i, pe cînd n e -a m tre z it că sin tern n e a in g in e ru l M ircea P o p es-
riile a n e x e şi p e la m ag a z in e u rm ă a m m o n ta t n iş te b a s­ p e ste o p t m ii. N u n e m ai cu ­ cu , d ire c to ru l te h n ic a l în tr e ­ ca o am en i şi ca specialişti* . E
e ca şi cu m ai face u n d ru m c u la n te pe c a ro se rii d e S te a ­ n o a şte m d u p ă n u m e , n u m ai p rin d e rii. u n b u le tin c a re v a lo re a z ă cel
p e jo s p în ă la S ibiu, a d ic ă u n g u l ro ş u şi ni se u m fla p ie p ­ ştim c a re p e u n d e lu crează. In Mîrşa se construiesc m ai m u lt pe d ru m u rile lu m ii.
m a rş de p este 30 d e k ilo m e ­ tu l d e m în d rie cîn d n e u ita m N u -i m ai ştim n ici pe a te s ta ţi, anual m ii şi m ii de remarci,
tr i. K ilo m e tru l zero a l a u to - la ele. A cum îm i v in e să rid. m e se ria şii d e c la s ă a u to riz a ţi autobasculante, trailere, În ­ C. NISTÇRESCU ■

Campania de primăvară in Deltă


(U rm are d in pag. 1) m ai p o a te m e rg e cu m aşin a. m ai a v e a d e fu rc ă p în ă cînd
O fa m ilie d e lişiţe n egre, 4—5 şi a c e st n o u „ b ă ră g a n d in tre
cîte v a ore în acelaşi loc, în la n u m ă r, d eco le ază g ră b ite a p e “ v a d e v e n i c u ra t şi pe
cîm p, a în cep u t să se lase... la a p ro p ie re a n o a stră , lă sîn d d e p lin fe rtil.
P ă m în tu l, p re a n o u , n e ta s a t, p e lu c iu l ap ei sia ju l u n ei în ­ D e -a lu n g u l c a n a lu lu i ce
n u re z ista se g re u tă ţii u tila ju ­ c h ip u ite b ă rc i cu m o to r. D ea­ s tră ju ie ş te in c in ta în d ig u ită o
lu i. su p ra , p e c e ru l în c ă sin iliu , m in ă d e m u n c ito ri p la n te a z ă
I a r o am en ilo r, lo r li se cer, c îrd u ri m a ri d e păsări* cocori cu te m e in ic ie să lc ii tin e re şi
d e sig u r, în a c e ste co n d iţii şi p elican i, n i se sp u n e , se în ­ zv elte, c a şi c o d an ele D eltei
d eo seb ite de m u n c ă şi d e v ia ­ to rc la lo c u rile p ă ră s ite în p e c a re le a d m ira se m cu o
ţă a sp ră , e fo rtu ri s u p lim e n ­ to a m n ă . E se m n d e p rim ă ­ s e a ră în a in te p e stră z ile a s f a l­
ta re . U nii d in tre ei sín t lo c a l­ v a ră d e p lin ă şi în D e lta D u ­ ta te a le M ah m u d ie i. U n om,
n ici, d a r m u lţi a u v e n it d e n ă rii. u n p o m ; u n pom , u n om .
p r in a lte sp a ţii g e o g rafice a le — N u m ai in a c e st an, s u ­ M îin e, o p ă d u re tin ă r ă ce va
ţă r ii (c h ia r s im p a tic u l d ire c ­ p ra f a ţa a g ric o lă a în tr e p r in ­ îm b ră c a p e a lte 100 d e h e c ta ­
to r c a re ne co n d u ce e ste o l­ d e rii u rm e a z ă să cre a sc ă cu re sp a ţiu l a rid d e a stă z i, d în d
te a n , d e p rin p a rte a G o rju lu i), c irc a 1 700 d e h e c ta re , pe c a re c o n tu r d e g ră d in ă în flo rito a re
p e n tr u a d e p rin d e şi a p ra c ­ v o m c u ltiv a p o ru m b — c o n ­ unei fo ste m la ştin e , p a ra d is a l
tic a , cu folos p e n tru ţa ră , m e ­ tin u ă in g in e ru l Ion Boboc, ţîn ţa rilo r.
s e rii noi, n ic io d a tă în c e rc a te c a re se în c u m e tă să p ă şească S -a u fă c u t m u lte p e a c e st
p e a ceste tă rîm u ri. p rim u l pe u n te re n m oale, lu ­ cel m ai su d ic b r a ţ al D u n ă rii. Fotografii de ILIE ŞERBANESCU ■
...S intern la m ila 54 a D u ­ necos, c a re p în ă m ai zilele In tre M a h m u d ia şi In d e p e n ­ 1
n ă rii. D e o p a rte şi d e a lta a tr e c u te se a fla în că su b ape. d e n ţa s-a d a t re c e n t în fo lo sin ţă In aval de acesta, se exe­ , — De altfel, trebuie să spun
b ra ţu lu i Sf. G h e o rg h e se lu ­ P ă şim cu g rijă * p e u rm e le u n c a n a l n a v ig a b il ca re , tă in d cu tă ’în acelaşi scop a lte lu ­ ■— adaugă in terlocutorul not
c re a z ă cu d ră g i şi e x c a v a to a ­ sale, ca p e u n n isip m işcăto r. d e -a d re p tu l o m e a n d ră în tin s ă c ră ri hidrotehnice, ia r în in ­ : tru . că în tre p rin d e re a de ex ­
r e p u te rn ic e p e n tr u re g u la ri­ N u e ste n ic id e c u m u n c e rn o ­ a alb iei flu v iu lu i, c a p ric iu al terio ru l zonelor elib erate se p lo atare com plexă a resu rse­
z a re a c u rs u lu i a p elo r, p e n tr u ziom , b a m a i m u lt, d in loc în n a tu r ii, sc u rte a z ă a c u m d r u ­ fac lu c ră ri de îm b u n ă tă ţiri lo r D eltei D unării, Indepen­
a se re d a a g ric u ltu rii n o i te ­ loc a p a r rizo m i d e stu f, ceea m u l n a v e lo r c u a p ro a p e o o ră funciare, de am en a jare a unor denţa, d esp re care v -a ţi p ro ­
re n u r i v irg in e . D e aici n u se ce a r a tă c ă a g ric u lto rii v o r şi ju m ă ta te . noi com plexe agrozootehnice. pus să rela taţi, a re în profilúi

2 Flacăra - onul XXXVIII - Nr. 13 (1 762} — 31 marti* 19W


Viaţa României
„ E ra în lu n a iu n ie 1976 — v o lta re . E a a c u p rin s, p r in tr e p u ţin 3 to n e p e an . Ş i p e n tr u d ic a t, în acelaşi tim p , la cote lu crez ac u m — îm i sp u n e eL
îşi a m in te ş te cu em o ţie şi m în - a lte le , e x tin d e re a h a le i m o n o ­ că s în te m la c a le a fe ra tă , o p ri­ n e v is a te de p recizie. D acă în C a u rm a re a in d ic a ţiilo r p ri­
d rie d ire c to ru l În tre p rin d e rii bloc cu o s u p r a fa ţă d e 4 320 to ru l r a b a ta b il d in a lia j de p e rio a d a a n ilo r 1951— 1960 m ite, cu acel p rile j, p re o c u p a ­
d e s u b a n s a m b le şi p ie se p e n ­ m e tri p ă tr a ţi, d u b la re a c a p a ­ zin c (sau zam ac, cu m i se s p u ­ p re c iz ia e ra d e o rd in u l m ili­ re a d e b ază a c o lec tiv u lu i d e
tr u m ijlo a c e de tr a n s p o rt d in c ită ţii a te lie r u lu i d e a c o p e riri n e în în tre p rin d e re ) a fo st în ­ m e trilo r, astă z i e ste d e o rd in u l m u n c ă pe c a re -1 conduc a fo st
O ra d e a , ing. G h e o rg h e M ă d u - elec tro c h im ic e , în z e s tra re a a te ­ lo c u it çu u n o p rito r to t d in ta ­ m iim ilo r de m ilim e tru şi c h ia r în p e rm a n e n ţă re a liz a re a d e
ţa , c în d s e c re ta ru l g e n e ra l a l lie ru lu i d e p ro d u c ţie cu n o i b lă d e oţel, eco n o m isin d u -se , a l fra c ţiu n ilo r d e m icro n i, de p ro d u se de în a ltă c a lita te ,
p a rtid u lu i, to v a ră ş u l N ico lae m a ş in i şi u tila je m o d e rn e . L a a stfe l, cel p u ţin d o u ă to n e pe p ild ă , u n e le p iese s ín t acope­ co m p e titiv e p e p la n e u ro ­
C eau şescu a c ă ru i a le g e re ca te r m in a re a lu c ră rilo r, s u p r a fa ­ a n d e a lia j d in zinc. r i te cu u n s t r a t d e cro m m icro - p e a n şi m o n d ia l în v e d e re a
p re ş e d in te a l R ep u b lic ii n o a s­ ţ a c lă d ită a în tre p rin d e rii s-a T a b la d e o ţe l a lia t sa u in o x f is u r a t d e 0,3 m icro n i. re d u c e rii sa u c h ia r e lim in ă rii
tr e a m s ă r b ă to rit- o zilele ac e s­ rid ic a t la 44 458 m e tri p ă tr a ţi. e ste g o sp o d ă rită în în tr e p r in ­ A n d e an, p ro d u c ţia n u m ai im p o rtu lu i, în v e d e re a m icşo­
te a a v iz ita t şi u n ita te a n o a s­ E a a fo st s trîn s le g a tă d e d e s­ d e re cu cea m a i m a re g rijă . Ce e ste aceeaşi, se sch im b ă în r ă r ii e fo rtu lu i v a lu ta r a l ţă r ii
tr ă . V izita în tre p rin s ă a tu n c i tin u l a u to c a m io a n e lo r şi, apoi, ră m în e d e la p ro d u c e re a u n e i p ro p o rţie de 15—25 la su tă , de n o a stre . N u m a i d e p a rte , con­
d e p re ş e d in te le R o m â n ie i So­ a l a u to tu ris m e lo r ro m â n e şti, p ie se m a ri n u se a ru n c ă : se u n d e d ific u lta te a d e a se a d a p ­ tin u ă el, a c u m n e p re o c u p ă în ­
c ia liste , to v a ră ş u l N ico lae în f iin ţa tă în 1 a p rilie 1951, în tre b u in ţe a z ă p e n tr u co n fec­ ta d in m ers n o ilo r te n d in ţe , lo c u ire a la m e le lo r de c au ciu c
C eau şescu , a în s e m n a t p e n tr u p rin c o m a s a re a . a p a tr u m o ­ ţio n a re a u n e i p iese . m a i m ici o rie n tă r i şi n e c e sită ţi, d u p ă d in im p o rt cu lam ele d e p ro ­
În tre g u l co lec tiv d e m u n c ă a l d e ste a te lie re d e sc u lă rie şi a şi to t aşa , p în ă la e p u iz a re a cu m îm i sp u n e a d ire c to ru l d u c ţie in d ig e n ă c a re să sa tis ­
în tre p rin d e rii o c in s te d eo se­ în c ă u n u ia d e p ro d u se d e lă - c o m p le tă a m e ta lu lu i. L a p re ­ G h. M ă d u ţa . T ocm ai, d e aceea, fa c ă cele m a i în a lte e x ig e n ţe “.
b ită c a re a d e c la n şa t o p u ­ c ă tu ş e rie , a c e a stă u n ita te p ro ­ sele tip a x e , b o lţu ri, ş u r u b u ri p e n tr u a ţin e p a su l cu dezv o l­ M a istru l d in S ín m a rtin , a u to r
te r n ic ă m o b iliz a re a tu tu r o r d u c e a la în c e p u t m ă ru n ţiş u ri s - a in tro d u s re fu la re a la rece ta r e a p e p la n m o n d ial a p ro ­ a l m a i m u lto r in o v a ţii şi r a ­
o a m e n ilo r m u n c ii d in u n ita te . b a n a le ca : a g ra fe d e p ă r, a ce în lo cu l s tru n jirii, re a liz în - d u c ţie i de c o m p o n en te p e n tru ţio n a liz ă ri d o re ş te a c u m să
A stăzi, în 1989, m a te ria liz a re a d e sig u ra n ţă , c a ta ra m e d e p a n ­ d u -s e o eco n o m ie d e m e ta l de m ijlo a c e d e tra n s p o rt, la u n i­ realizeze u n m ic ro a g re g a t d e
in d ic a ţiilo r d a te de c o n d u c ă ­ ta lo n i şi ra g la n e , n a s tu ri m e­ p e ste 60 la s u tă la fie c a re r e ­ ta te a o ră d e a n ă s -a c o n stru it u n p re lu c ra re a la g ă re lo r p e n tru
to r u l p a rtid u lu i şi s ta tu lu i ta lic i, d e g e ta re , z ă v o are, p o t­ p e r, p ro d u c tiv ita te a m u n c ii b o g a t fo n d de m a te ria l d o cu ­ ş te rg ă to a re le de p a rb riz .
n o s tru c u o cazia v iz ite i d e lu ­ co a v e şi b la c h e u ri, p în z ă fe­ c re sc în d d e tr e i ori. m e n ta r cu u n n u m ă r de a p ro a ­ D a r e x e m p lu l, lu a t la în tîm ­
c r u d in lim a iu n ie 1976 se r e ­ ră s tră u , c la p e te p e n tr u s c ri­ D a r a c e a sta n u e ste sin g u ra p e 5 000 de c ă rţi şi p u b lic a ţii p la re , a l m a is tru lu i c o o rd o n a­
fle c tă în tr-o p ro d ig io a să a c ti­ so ri, ră z u ito a re d e legum e, teh n o lo g ie la n iv e l m o n d ia l ca ­ te h n ic e d e sp e c ia lita te . to r d e la s c u lă rie n u e ste d e­
v ita te in d u s tria lă de c re a re a şişta re , s tro p ito ri, cancioage. re se a p lic ă în u n ita te a b ih o - D in 1951 şi p în ă în p re z e n t loc sin g u la r. In lu m in a C o n sfă­
p e s te 1 000 d e p ro d u s e d e c a ­ D in 1960 u n ita te a o ră d e a n ă re a n ă . T o t aic i, se cu n o sc d e s-a u a p lic a t cu succes a p ro a p e tu ir ii d e lu c ru p e p ro b lem e
r e b en e fic ia z ă p e ste 80 d e în ­ econom ice d e la C o m itetu l
tr e p rin d e ri d in ţa ră . A v în d in C e n tra l a l P a rtid u lu i C om u­
v e d e re în d e m n u rile m o b iliz a ­
to a r e c a re n e -a u fost a d re s a ­
t e în acea zi de n e u ita t d e cel Momentul care ne-a dat aripi n is t R o m ân d in 2—3 m a rtie
a.c. se a c ţio n e a z ă in în tre p rin ­
d e re p e n tr u m o d e rn iz a re a con­

şi ne-a lim pezit


m a i iu b it fiu a l p o p o ru lu i, tin u ă a p ro d u c ţie i şi c o n tin u a
to v a ră ş u l N ico lae C eau şescu , rid ic a re a c a lită ţii p ro d u se lo r,
a m re a liz a t f a ţă d e n iv e lu l în p a s c u cele m ai re c e n te
a n u lu i 1976 în s e m n a te d e p ă şiri. n o u tă ţi te h n ic e pe p la n m on­
A stfe l, p ro d u c ţia m a r fă a c re s­ d ia l. D in tre p ro d u se le a sim i­
c u t a p ro a p e d e tre i o ri şl j u ­ se a v în tă să p ro d u c ă lu c ru ri m a i m u ltă v re m e şi se a p lic ă 0 m ie d e p ro p u n e ri d e in o v a­ la te şi fa b ric a te la a c e a stă u n i­
m ă ta te , p ro d u c ţia n e tă d e m a i d e o se b ite şi, a stfe l, ia u cu succes, în c ît m eto d e le a v a n ­ ţii, in v e n ţii şi ra ţio n a liz ă ri, ta te şi s itu a te la n iv e l m on­
a p ro a p e d o u ă o ri şi ju m ă ta te , n a ş te re aici p rim e le p iese p e n ­ s a te a u d e v e n it o o b iş n u in ţă re a liz în d u -s e econom ii d e zeci d ia l (84 la s u tă d in to ta lu l p ro ­
p ro d u c tiv ita te a m u n c ii sp o rin d t r u p rim u l a u to c a m io n ro m â ­ c a re n u m a i m iră p e n im e n i, d e m ilio a n e d e lei. N u e deloc d u cţiei) se p o t a m in ti : m e c a ­
de două o ri, a u to u tilă rile n e sc SR-101, ap o i p e n tr u loco­ su d a re a m a se lo r p la s tic e p rin d e m ira re că în tre p rin d e re a a n is m a n tiv o l la D acia şi O ltcit,
c rescîn d , în lu m in a in d ic a ţiilo r m o tiv a D iesel şi v a g o a n e le d e c u re n ţi d e în a ltă fre c v e n ţă , in ­ fo st m e re u „ a b o n a tă “ la P re ­ s e tu ri d e în c u ie to ri şi buşo an e,
p re ş e d in te lu i ţă r ii, d e p e ste c ă lă to ri, a u to c a m io a n e le S R 131 je c tă rile d e m ase p la s tic e a r ­ m iu l I la c o n c u rs u rile ju d e ţe ­ re tro v iz o a re e x te rio a re cii şi
d o u ăzeci d e o ri, în v e d e re a a s i­ şi d e riv a te le lu i, a u to u tilita re ­ m a te cu fib ră de stic lă , tu r n a ­ n e d e in v e n ţii şi in o v a ţii p re ­ fă r ă c o m an d ă , re tro v iz o r in te ­
m ilă r ii c ît m ai m u lto r p ie se şi le T V 47, TV 12, a u to b u z e ­ r e a su b p re s iu n e a a lia je lo r c u m şi la cele o rg a n iz a te în rio r z i-n o a p te , ş te rg ă to r d e
s u b a n s a m b le la noi şi re d u c e ­ le T V 20, a u to tu ris m u l d e te ­ n e fe ro a se p e m a şin i cu c a m e ­ c a d ru l c e n tra le i d e a u to tu ­ p a rb r iz cu te m p o riz a to r, m a­
r e a sa u c h ia r e lim in a re a im ­ re n M 461, n a v e , şi, m a i tîrz iu , r ă re c e şi cald ă , p re lu c ră ri n e ­ rism e ; aici „ a u ru l c e n u ş iu “ c a ra le g eam cu c o m a n d ă elec­
p o rtu rilo r. C a u rm a re a m a rii c h ia r p e n tr u a u to tu ris m u l ro ­ c o n v e n ţio n a le (p rin e le c tro - p re ţu ie ş te m ai m u lt d e c it tric ă , D acia CN, re a liz a re a vo­
c re ş te ri a p ro c e n tu lu i d e a u to - m â n e sc D acia 1 100. A poi, d in ero ziu n e) cu a fişa j n u m e ric , a u ru l m u n ţilo r şi poseso­ la n e lo r d e d ire c ţie d in p o lip ro -
u tila r e s-a u re d u s im p o rtu rile a n u l 1968 s-a tr e c u t m a siv la a c o p e riri e le c tro c h im ic e cu rii lu i n u a u o rg o liu l bo­ p ile n ă m o d ificată, a c o p e rire a
p e r e la ţia C TS d e p e ste d o u ă p ro d u c e re a d e p iese p e n tr u n ic h e l d u p le x şi c ro m m icro - g a ţilo r, ci m o d e stia c e rc e tă to ­ d e p ro te c ţie d e c o ra tiv ă p rin
o ri şi ju m ă ta te şi d e p e ste n o u l a u to tu rism D acia 1 300 în fis u ra t p e lin ii c u co m a n d ă r ilo r c a re găsesc că este fo a rte c ro m a re n e a g ră c a re a u con d u s
u n sp re z e c e o ri în v a lu tă c o n ­ v e d e re a in te g ră rii to ta le a f a ­ p ro g ra m , c ro m a re n e a g ră , fire sc să c o n trib u ie la p ro p ă ­ la im p o rta n te econom ii v a lu ta ­
v e rtib ilă . D acă în 1976, în u n i­ b ric a ţie i a c e stu ia în ţa r ă în ş ta n ţă r i fin e, fre z ă ri p rin co­ ş ire a u n ită ţii u n d e m uncesc. re, m a ş in ă a u to m a tă m u lti­
ta te a n o a s tră se c re a u u n n u ­ s p iritu l in d ic a ţiilo r d a te d e p ie re , re c tific ă ri în co o rd o n a­ G e n e ro asele e fo rtu ri d e c e r­ fu n c ţio n a lă de ş ta n ţa t şi în d o it
m ă r d e 23 d e p ro d u se noi, ac ­ c o n d u c e re a s u p e rio a ră de te etc. etc. c e ta re ale n e lin iş tiţilo r c ă u tă ­ c a re a a d u s o eco nom ie . d e
tu a lm e n te n u m ă ru l a c e sto ra se p a r tid şi d e sta t. A zi, p e ste 80 la s u tă d in p ro ­ to ri ai n o u lu i s-a u so ld a t cu 3,6 m ilio a n e lei pe a n , d ispozi­
rid ic ă la a p ro a p e o s u tă d e A sim ila re a a n d e a n a n o i şi d u c ţie se a sa m b le a z ă p e b en zi re z u lta te u im ito a re : re a liz a ­ tiv d e tă ia t lam ele ş te rg ă to r
p ro d u s e cu to tu l noi. P u te m să n o i p ro d u se e ste u n a d in p re ­ d e m o n ta j erg o n o m ice, cu p ro ­ re a c ic lo g ram elo r de p ro g ra ­ (m a istru l T eo d o r C uc), m a ş in ă ,
sp u n e m , cu o e x p re sie e m in e s­ o c u p ă rile c o n sta n te , a lă tu ri d e d u c tiv ita te rid ic a tă (de p ild ă, m a r e a p ro c e su lu i teh n o lo g ic d e g ra n u la t m ase p la s tic e etcT
c ia n ă , că „ to t ce m işc ă -n ţa r a c ă u ta re a c ă ilo r d e re d u c e re şl d isp o z itiv u l d e rid ic a t g eam u l, d e z in c a re c a re a d e te rm in a t „R o ad ele m in u n a te a le ace­
a s ta " cu ro ţi pe şosele, p e lin ia lim ita r e a c o n su m u lu i d e m a ­ ş te rg ă to ru l d e p a rb riz , m e c a ­ c re ş te re a p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ lei v iz ite d e n e u ita t a p re ­
fe r a tă o ri cu a ju to ru l e lic e lo r te r ii p rim e şi m a te ria le a le in ­ n ism u l d e în c h id e re şi b lo care c ii cu 68,3 la s u tă fa ţă de p ro ­ şe d in te lu i R ep u b licii Socialisteţ.
la n a v e a re ab so lu tă n ev o ie d e g in e ru lu i şef cu p re g ă tire a fa ­ a u şilo r, filtre le d e u lei, p a ra - d u c tiv ita te a p re v ă z u tă d e f i r ­ R o m ân ia, to v a ră şu l N ico lae^
p ro d u s e le n o a stre . E ste u n m o ­ b ric a ţie i, ing. G h e o rg h e Solo- so la re le , b u şo a n e le re z e rv o r m a e x p o rta to a re W. C a n in g — C eauşescu, se v ă d cel m a i b in d ",
tiv d e le g itim ă m în d rie . d a r şi m ie, a şe fu lu i a te lie r n r. 2 b en zin ă ). A n g lia, te h n o lo g ia d e p re lu c ra t a c u m — îm i sp u n e în în c h o f f
d e im e n să re s p o n sa b ilita te la p ro ie c ta re , ing. V asile P o p şi C io can u l m e şte şu g ă re sc de b a la m a le in fe rio a re şi su p e ­ ie re ing. G h eo rg h e M ăd u ţa,
în ă lţim e a c ă re ia n e s tră d u im a tîn ă ru lu i ing. G h e o rg h e C ra i­ a ltă d a tă a fo st a lu n g a t cu rio a re p e n tr u u şi la D acia d ire c to ru l în tre p rin d e rii. AcUhfc-
s ă fim în a c tiv ita te a n o a s tră n ic , re sp o n sa b il cu n o rm e le d e stră şn ic ie d e m a ş in a d e n itu it 1 300— 1310, p rin s ta n ţa bloc sîn te m o u n ita te econom ică
d e zi c u z i“. co n su m . In a c e a stă d ire c ţie ep icic lo id a lă , sile n ţio a să , de p e n tr u d e c u p a re a fă r ă d e şe u ri p u te rn ic ă cu u n p e rso n a l -
I n tr-a d e v ă r , c u v in te le d ire c ­ s-a u d e p u s e fo rtu ri în c u n u n a te m a re p ro d u c tiv ita te şi p re c i­ a p ro file lo r d e o ţel im p o rta te j u r d e p a tr u m ii de m u n c ito ri
to ru lu i acestei u n ită ţi d e p re s­ d e su ccese n o ta b ile şi d e m n e zie, co n c e p ţie şi ex e c u ţie . A ltă ­ p în ă a tu n c i d in v est. M a istru l c a re a c ţio n e a z ă p e n tr u tr a n s ­
tig iu d in ţa r ă nu s ín t deloc d e a d m ira t şi u r m a t D e p il­ d a tă , p e n tr u în d o ire a ra m e lo r T e o d o r C uc, n ă s c u t lîn g ă O ra ­ p u n e re a în v ia ţă a p o litic ii
e x a g e ra te . D in a n u l 1974, a n u l d ă , p la c a a c o p e rito a re tr a p ă p e n tr u fe re s tre le v a g o a n e lo r dea; lu c re a z ă d e p este 30 d e p a rtid u lu i şi a in d ic a ţiilo r
a le g e rii to v a ră şu lu i N ico lae v a g o n în g re u ta te d e 920 g ra ­ e ra n e v o ie d e c îte ş a p te m u n ­ a n i în în tre p rin d e re . se c re ta ru lu i său g en eral, pen--
C eau şescu în su p re m a fu n c ţie m e d in a lu m in iu a fo st în lo ­ cito ri, astăzi, m a ş in a de în d o it „C u ocazia v izitei în în tre ­ tr u rid ic a re a scu m p ei n o a s tre
d e p re ş e d in te al R ep u b licii So­ c u ită cu fo a rte b u n e re z u lta te p ro file e ste m în u ită d o a r d e p rin d e re a n o a stră , în Iu n ie p a tr ii pe tr e p te to t m ai în a lte
c ia lis te R o m ân ia, în tre p rin d e ­ d e o p la c ă d e ta b lă de o ţel, u n s in g u r om . 1976, p re ş e d in te le R ep u b licii, d e p ro g re s şi c iv iliz a ţie “.
r e a o ră d e a n ă a in tr a t în tr-o a o b ţin în d u -s e p e a c e a stă c a le o U n ita te a a c re s c u t m u lt ca to v a ră ş u l N ico lae C eauşescu, a
tr e ia e ta p ă , su p e rio a ră , d e d ez­ eco n o m ie d e a lu m in iu d e cel în tin d e re , d in 1976, d a r s - a r i­ v ă z u t şi se c ţia s c u lă rie u n d e P A S C U BĂ LĂ CI ■

să u de a c tiv ita te şi a lte ra m u ri (U rm a re d in pag. 1) te a şi v o in ţa d e c o la b o ra re noi, p riv in d cu o ch iu l lib e r în p re ş e d in te lu i ei u n u ria ş p r e -


econom ice, d in tr e c a re u n e le fră ţe a sc ă , a c tiv ă , cu to ţi v eci­ ju r u l să u şi la sine, p o a te face stig iu m o n d ial.
sp ecific e, tra d iţio n a le , as s p u ­ to a te tr a n s fo r m ă rile p rin c a re n ii să i d ire c ţi, cu to a te p o ­ a stă z i b ila n ţu l u ria ş e lo r în ­ S în te m , to cm ai d e aceea, m a i
n e. p e n tr u a ceste m ele a g u ri. tre c e ţ a r a s ín t o re fle c ta re a p o a re le lu m ii. fă p tu iri a le acestei m u n ci u n i­ u n iţi ca o ricîn d su b fa ld u rile
ju s te ţii p o litic ii p a rtid u lu i P re tu tin d e n i în R o m â n ia te, lib e re , în tr-o isto rie f ă u r ită ro şii şi tric o lo re a le R o m ân iei
A flă m a stfe l că a p ro a p e 300
d in tr e lu c ră to ri s ín t o c u p a ţi n o stru . c â u z a lib e rtă ţii şi d re p tă ţii a c o n ştie n t p rin a rm e le ra ţiu n ii so c ia liste şi m ai h o tă rîţi ca
In p e sc u it şi p is c ic u ltu ră , Ia r S în te m m a i u n iţi ca o ric în d în v in s. S în te m o ţa r ă a m u n cii şi a le p ra c tic ii sociale. O is to ­ n ic io d a tă să d e sfă şu ră m fo rţe
la p e p in ie ra n r. 1. In d e p e n ­ p e te m e iu l u n o r o p ţiu n i şl lib e re , n e fă u rim lib e ri d e sti­ rie ce şi-a m a rc a t în sem n ele şi m a i a m p le p e n tr u d e z v o lta­
d e n ţa , c o n d u să cu c o m p e te n ­ d e z id e ra te c o m u n e, m a i u n iţi n u l n o stru c o m u n ist. T o a te în fie c a re lo c a lita te şi a şe z a re r e a m u ltila te ra lă a p a trie i
ţă d e tîn ă ru l in g in e r N icu c a o ric în d în ju r u l p a rtid u lu i v ic to riile d o b în d ite şi o b ie c ti­ u m a n ă , în fie c a re fam ilie, su b n o a stre , în co n sen s cu v o in ţa
T ra n d a fir, am şi cu n o scu t. iu b it, a s e c re ta ru lu i să u g e n e ra l v e le p re fig u ra te , to a te p ro g ra ­ im p u lsu l p o litic ii d e dezvol­ d e p a c e şi c o la b o ra re a tu tu ­
In d i r e c t o p a rte d in a c tiv i­ to v a ră ş u l N ico lae C eau şescu .' m e le c ris ta liz a te în s tr a ­ ta r e a fo rţe lo r de p ro d u c ţie pe ro r c e lo r ce m u n cesc cu b r a ­
tă ţile d iu r n e a le c e lo r p re o c u ­ A p a rţin e m u n e i n a ţiu n i a c ă re i ţe le şi m in te a p e m e rid ia n e le
p a ţi n u n u m a i să v a lo rific e , fo r ţă m o n o litic ă îşi a re r ă d ă ­ g lo b u lu i, p e n tr u a d e v ă r şi c u ­
d a r şi să co n serv e şi să d ez­ c in ile în fip te a d in e în tr-o isto ­ n o a şte re , d e in s ta u ra r e a u n e i
v o lte, in p e rs p e c tiv a a n ilo r ce
v in , a c e a stă m a re b o g ă ţie a
r ie g lo rio a să şi m u ltim ile n a ră ,
d e -a lu n g u l c ă re ia p o p o ru l
BIRUITOAREA UNITATE lu m i m a i b u n e şi m ăi d re p te .
M ai m u lt ca o ric în d , astă z i,
d e lte i n o a stre , p eştele. n o s tru ş i-a a p ă r a t fiin ţa şi h o - - p riv im cu o p tim ista v iito ru l
S p ecifică D eltei D u n ă rii esta ta r e le p r in tr - o n e c o n te n ită te g ia d e z v o ltă rii c u p rin să în tre g te r ito riu l ţă rii, de d ez­ ţă r ii şi a l p la n e te i p ă m î n ţ
ţ i c re ş te re a a n im a le lo r, p re o ­ u n ita te în tr e g în d şi fa p tă . In d o c u m e n te le p a rtid u lu i n o s­ v o lta re şi m o d e rn iz a re a in ­ d eo a re c e cre d e m în p u te r e a
c u p a re u m a n ă v ech e d e seco­ S în te m m e sa g e rii a c e stu i tr e ­ tru , în o p e ra te o re tic ă şi p ra c ­ d u s trie i şi a g ric u ltu rii, d e spo­ ra ţiu n ii, cre d e m în u n ita te a d e
le c a r e astă z i însă, n u se m ai c u t în c ă rc a t d e lu p te şi izb în zl, tic ă a to v a ră şu lu i N icolae r i r e v e rtig in o a să a fo n d u lu i n e d e z d ru n c in a t a n a ţiu n ii
p o a te face la în tîm p la re , ci d e d re a p tă şl n e c lin tită în c re ­ C eau şescu , a u d r e p t te m e lie lo c a tiv , d e a m p lă în flo rire a ro m â n e , c re d e m in fo rţa u n i­
d i r i j a t in m a ri c o m p le x e d e d e re în d e stin u l a cestei ţă r i, id e e a m u n c ii u n ite . N u m ai c u ltu rii, în v ă ţă m în tu lu i, s ă n ă ­ tă ţii in te rn a ţio n a le .
tip in d u s tria l, co n d u se d e sp e ­ sîn te m cei c a re , a sim ilîn d şl a stfe l, în tr-o in d e s tru c tib ilă tă ţii p u b lice, d e g rijă u m a n is tă Ş i n e -a d e m o n s tra t în c ă •
c ia liş ti c a re u rm ă re sc p e rm a ­ sin te tiz ln d m a r e a z e stre de u n ita te a în tre g ii n a ţiu n i în f a ţă de fam ilie, de tîn ă r a ge­ d a tă a c e a stă c lip ă s ă rb ă to ­
nent c re ş te re a p ro d u c ţiilo r v a lo ri a c u m u la tă d e v e a c u ri, ju r u l p a rtid u lu i, a c o n d u c ă to ­ n e ra ţie . T o a te a c e ste a în co n ­ re a s c ă a isto riei n o a s tre n a ţio ­
a n im a lie re , d e z v o lta re a aces­ d ă m a stă z i o n o u ă şl s tră lu c ită ru lu i său iu b it, a m p u tu t în ă l­ te x tu l u n e i po litici e x te rn e n a le că av e m to a te te m e iu rile
to ra . s e m n ific a ţie în s u ş irilo r tr a d i­ ţa g ra n d io su l e d ific iu a l p a ­ c a ra c te ris tic e u n u i s ta t socia­ să p riv im cu în c re d e re v iito ­
ţio n a le a le p o p o ru lu i ro m â n : tr ie i so cialiste, în tr-o ţa r ă cu lis t su v e ra n , d e p lin s tă p în pe r u l în tr-o ţ a r ă c o n d u să d e u a
P is c ic u ltu ră şi a g ric u ltu ră o m e n ia , stim a şl re s p e c tu l p e n ­ u n re m a rc a b il p re s tig iu in te r ­ a tr ib u te le şi o p ţiu n ile sale,
— d o u ă re s u rs e econ o m ice ce p a rtid ero u , în f r u n te a c ă ru ia
tr u c re z u l şl fiin ţa a lto r p o ­ n a ţio n a l, p riv ită cu p re ţu ire , e g a l în d re p tu ri cu to a te n a ­ se a flă b ă rb a tu l-e ro u , o m u l
se v a lo rific ă astăzi su p e rio r în p o a re , o p ţiu n e a lu i to ta lă p e n ­ a d m ira ţie şi în d r e p tă ţită sp e­ ţiu n ile , s ta tu t ca re , In v ir tu te a
D e lta D u n ă rii, sp re b in e le ce în tru c h ip e a z ă a tît d e p le n a r
tr u u n c lim a t d e p a c e şi p ro ­ r a n ţ ă p e n tr u ju s te ţe a şi în ţe ­ c o n trib u ţie i m asiv e la rezo lv a­
p a trie i şi b u n ă s ta re a o a m e n i­ g res, h ă rn ic ia , c u ra ju l şi în a l­ le p c iu n e a p o litic ii sa le in te rn e r e a p ro b le m e lo r In te rn a ţio n a ­ g în d u l, v re r e a şl v o in ţa în tr e ­
lo r săi. tu l să u p a tr io tis m .o sp ita lita ­ şi In te rn a ţio n a le . F ie c a re d in le, a u a s ig u ra t R o m ân iei şi g u lu i n o s tru p o p o r.

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 3


Galeria personalităţilor muncii
C tnd a v e n it la C e p tu ra , ţ t i a le sc u rta , fu g in d p u r ?! sim ­ e x e m p lu , în s ă d im e n siu n ile
C i v a lu c ra in tr - o m in ă d es­ p lu d in locul în c a re p a h a ru l, s tra tu r ilo r d e c ă rb u n e şi d is­
p r e c a re n - a a u z it p re a m u ltă ca u n b le ste m , n u şe d e a o p u n e re a lo r n u În g ă d u ie tr e ­
lu m e. D e a tu n c i a u tre c u t, c lip ă gol. îş i a b a n d o n a p a l­ c e re a la u n a d e v ă r a t fro n t
aice in g in e ru l T u d o r E nescu, to n u l în c a sa gazdei şi o zb u ­ m e c a n iz a t d e lu c ru şi d e a -
27 d e ani. O v ia ţă d e om . Ş i * g h e a p e u liţe le sa tu lu i u n d e ceea o p e ra ţiile d e tă ie re în
d a c ă tin e re ţe a a ră m a s d o a r a fo st v ă z u t d e c îte v a o ri, în a b a ta j şi de în c ă rc a re se fa c
a tît, o a m in tire , o u m b r ă p rin a cea ia rn ă , in tin z in d p a su l şi p rin m e to d a clasică. U n lu c ru
g a le riile ac e ste i m in e, d e -a l rid ic în d u -şi g u le ru l h a in e i ca fiin d to t la fe l d e sig u r : c ă
c ă re i n u m e n - a u a u z it m u lţi, să se a p e re d e g er. P în ă a p rin ş tiin ţa d e -a se a d a p ta
c e l p u ţin u n lu c ru i se p a re fo s t ie r ta t, a d ic ă în ţe le s, el c o n d iţiilo r n a tu r a le a le m in ei,
l a fel d e sig u r, a stă z i, ca şi n e a v în d a p titu d in i d e o seb ite cei ce lu c re a z ă a ici s-a u d o ­
In z iu a cînd a v e n it a ici : în p e n tr u a c e st s p o rt şi în c e rc în d v e d it a fi o a m e n i d e fr u n te
m in e rit n u e x is tă a m a to rism . g u stu l u n u i p a h a r d e v in m ai în m e se rie . D a c ă e i n - a r fi
„ M eseria a sta , a d a u g ă el, n u m u lt la s ă rb ă to ri sau c în d i se ş tiu t să m u n c e a sc ă a şa cum
e deloc m ai p u ţin g re a d a c ă în tâm p lă v re o b u c u rie a u m u n d t, m in a a r fi tr e b u it
lu c re z i In tr-o m in ă m ică. E In o rice caz, a c e ste a se p e ­ să fie în c h isă — n i se sp u n e Din astfel de discuţii se
a d e v ă ra t că fa im a a cestei tre c e a u în tr - o v re m e cîn d m e­ — d e v re o 10 a n i. In to t a cest
nasc ideile viitoarelor
m in e n u tre c e d e c e rc u l sa te ­ s e ria d e m in e r n -a v e a o v e ­ ră s tim p , a p a a fo s t d u şm a n u l realizări ale întreprinderii
lo r d in ju r u l C e p tu re i, d a r ea c h im e p re a m a re la C e p tu ra , lo r cel m a i m a re în su b te ra n ,
e ste to tu şi d e stu l d e im p o r­ cîn d m e se ria a b ia în c e p e a să la a d în c im i c a re m e rg p în ă la
ta n tă in c it să se n u m e re p rin ­ 220 d e m e tri. Şi d a c ă o am en ii
t r e u n ită ţile C o m b in a tu lu i m i­ a u g ă sit m a i m u lte m ijlo a c e
n ie r P lo ieşti, c a re la rîn d u l
lu i se situ eaz ă , ca v o lu m de
p ro d u c ţie , d u p ă M o tru , R o v i-
n a r i şi V a le a J iu lu i. M in a
Mineri d e -a i se îm p o triv i c h ia r a -
tu n c i Cînd e a a re d e b ite d e
p în ă la 500 de litr i p e m in u t
şl se n ă p u ste şte cu v ite z a p e
n o a s tră e ste cea m a i m ic ă d in
c a d ru l a c estu i c o m b in a t N u
se sco ate fo a rte m u lt c ă rb u n e
d e aici, d o a r v re o 250 d e to n e
la Ceptura c a re i-o d a u p re s iu n ile de
p în ă la 100 d e a tm o sfe re , d in ­
tr e to a te cel m ai n im e rit şi
e fic ie n t s - a d o v e d it siste m u l
a se c ă rii cu filtre . E x p lo a ta re a
NOU I Derulotor
pentru casete video
p e zi, d a r c ă rb u n e le e ste lig ­
n it d e c a lita te fo a rte b u n ă . fie în v ă ţa tă de cei m ai m u lţi c ă rb u n e lu i în cep e a b ia a tu n c i
A cu m a v e n it p rim ă v a ra şi d in tre lo caln ici. A cu m lu ­ cîn d d e b itu l a ju n g e la 0,5 li­
la C e p tu ra, u n d e se a u d e fo ş­ c re a z ă la m in ă a p ro a p e tr i p e m in u t ia r p re s iu n e a la
n e tu l ca de m a re în d e p ă r ta tă ju m ă ta te d in p o p u la ţia a c ­ 0,5 a tm o sfe re . C u p re ţu l u n o r
a l sevei ce u rc ă în liv ezile şi tiv ă a co m u n ei, cu m s p u ­ a stfe l de e fo rtu ri, zice in g i­
in p o d g o riile ris ip ite p e d e a ­ n e in g in e ru l T u d o r E n e s- n e ru l T u d o r E nescu, m in a şi-a
lu ri. A c e a stă m a re co m u n ă cu, şi fo rm a re a u n u i co­ în d e p lin it p la n u l ia r m in e rii
p ra h o v e a n ă , a fla tă in p a rte a le c tiv p u te rn ic , a lc ă tu it d in a u ş tiu t şi ştiu să -şi fa c ă d a ­
d e m ia z ă n o a p te a ju d e ţu lu i, o a m e n i p ric e p u ţi şi d e v o ta ţi to ria , a s ta e lim p e d e . N efiin d
n u d e p a rte d e m u n te , a fo st m u n c ii lo r, re p r e z in tă c h ia r to cm ai ei, m in e rii, o am en i că ­
d in v re m u ri v ec h i şi este şi e x p lic a ţia fa p tu lu i că se m ai ro ra să tre b u ia s c ă să li se e x ­
a stă z i re n u m ită în sp ecial p o a te v o rb i a stă z i despre» o p lic e că lu m e a a re n ev o ie de
p e n tr u p o d g o riile şi v in u rile m in ă la C e p tu ra . „ In a lte e x ­ c ă rb u n e to t a tît d e m u lt cu m
ei. C înd in g in e ru l T u d o r E - p lo a tă ri m in ie re , zice T u d o r a re n e v o ie d e p îin e . I a r d in ­
n escu a v e n it a ic i ca şe f d e E nescu, m a i g ă seşti şi s t r a ­ tr e n u m e le a c e sto r o a m e n i de NOU I Casă e-
m in ă, to cm ai se cu le g e a u v ii­ tu r i d e c ă rb u n e g ro a se de n ă d e jd e , se c u v in a fi a m in ti­ lectronică de
le. In lu n ile ce a u u rm a t, în c îte v a zeci d e m e tri. A ici, cîn d te cel p u ţin c îte v a : G h eo rg h e marcat
to a m n a şi in ia r n a a c e lu i an, în tîln im s tr a tu r i d e d o i m e ­ C. Iv a n , C o n sta n tin P ro firo iu ,
i- a fo st d a t să tr ă ia s c ă în să tri, p u te m să c re d e m c ă a d a t V a le riu P a n d re a , S te lia n C h i-
u n e le în tim p lă ri d e sp re care n o ro c u l p e ste no i. A m scos v a, ca şi ta tă l celui d in u rm ă ,
n u p o a te să n u rîd ă cu p o ftă c ă rb u n e şi d in s tr a tu r i a c ă ­ V asile, o ri f r a ţii lu i, A le x a n ­
acu m , cîn d şi le a d u c e a m in ­ ro r g ro sim e e ra d e u n m e tru . d ru , N ico lae şi G h eo rg h e.
te. C um cei m a i m u lţi d in tre C a să d islo c ă m fe liile ac e s­ C u m sp u n e a m , m in a tre b u ia
cei ce lu c ra u in m in ă e ra u te a s u b ţiri d e c ă rb u n e , ca să să fie în c h isă în u r m ă cu 10
lo caln ici şi* se în ţeleg e, le sc o atem la lu m in ă , se c e r an i. D a r cei c a re n u s -a u îm ­
av e a u vin b e re c h e t, in v ita ţiile n iş te e fo rtu ri în p lu s, d a r o a ­ p ă c a t cu a c e a stă so lu ţie au
cu rg e a u d in to a te p ă rţile ia r m en ii n o ştri n u se d a u în lă ­ fost, se în ţeleg e, c h ia r m in e rii
e l ce p u te a face ? C u m secă- tu r i şi n u fu g de a c e ste e fo r­ d e -a ic i, d in CeptuVa. D e -a -
d e n ia lui îl îm p ie d ic a să sp u n ă tu ri. C e v re a u să sp u n este tu n c i, m in a a fo st lu a tă d e ei
nu. A b ia v en ise la C e p tu ra , în să că, o ric it d e g re u a r fi, o a ­ pe g a ra n ţie , ca să zicem aşa,
n u c u n o ştea o am en ii, ia r a s t­ m en ii n o ş tri ţin la m in a a fla ­ a d ic ă p e g a ra n ţia u n e i m u n ci
fel de In v ita ţii e ra u şi e le u n tă aici, în c o m u n a lo r, în a in te care, o ric it d e g re a a r fi, e
p rile j d e -a -i c u n o aşte. D eci le d e to a te p e n tr u că n u le -a r d u să p în ă la cap ă t. Şi a c e a sta
a c cep ta pe to ate, în o rd in e a c o n v en i p e rs p e c tiv a c a ei să se în tîm p lă zilnic. F iin d c ă
în c a re le p rim e a . A zi aşa, m u n c e a sc ă p rin a lte p ă rţi şi ziln ic se sco t de aici, ziceam ,
m îin e la fel, p în ă cîn d soţia să d e v in ă n a v e tiş ti“ . 250 d e to n e d e lig n it d e b u n ă
lu i a p u s p ic io ru l în p ra g , S e în ţeleg e, s -a u fă c u t şi c a lita te . E p u ţin ? D acă ţin e m NOU I Viitoarele micromotoare ale viitoarelor prime iucârii te­
cum se zice. A m a i r ă r it v iz i­ a ic i in v e stiţii p e n tr u a u şu ra se a m a d e îm p re ju ră ri, e m a i leghidate
te le şi to t a tu n c i a g ă s it o m u n c a o am e n ilo r, tr a n s p o rtu l d e g ra b ă fo a rte m u lt.
cale m ai p u ţin o b iş n u ită d e -a e m e c a n iz a t su tă la su tă , de D. CONSTANTINESCU B

în să, ig n o ra tă , ne v o m o p ri c o n stru c ţiilo r, a p a r la m o n ta ­


Pe şantierele construcţiilor de microhidrocentrale (I) la m o m e n te le p ro m o v ă rii in ­
v e stiţie i, p ro ie c tă rii şi c o n ­
r e a u tila je lo r, a e c h ip a m e n ­
te lo r, „ b e n e fic ia ru l g e n e ric ",
s tru c ţie i, n u d o a r p e n tr u că a d ic ă C IR E, n e a sig u rîn d , p rin
ele s ín t decisive, ci şi p e n tru fu rn iz o rii c u c a re a în c h e ia t
c ă s ín t re a liz a te d e u n ită ţi co n tra c te , liv ra re a la tim p a

Să regăsim entuziasmul iniţial ! a p a rţin în d a c e lu ia şi m in is te r;


e x is tă , cu a lte c u v in te, po­
s ib ilita te a c o o rd o n ării lo r u -
celo r n ecesare. P e sc u rt, „n u
s - a re s p e c ta t n ic io d a tă n ici
u n te r m e n “ .
n ita re , a c re ă rii u n u i c a d ru L a n iv e lu l ju d e ţu lu i Vîlcea,'
E x istă în ţa r a n o a s tră u n tu l u n u i k ilo w a tt c a re , în v re m e a , in te rv e n in d m e re u fire sc de s p r ijin şi c o la b o ra ­ s - a r fi „ s ta t b in e “ c u p lan u l,
Im p o rta n t p o te n ţia l h id ro ­ a c e st m o m e n t, n u p o a te d e ­ c u v in te le „ c a r b u r a n ţi“, „ci­ re. N u vom u rm ă ri în s ă a - e r a u c h ia r d e p ă şiri, d acă n u
e n e rg e tic ce p o a te fi v a lo rifi­ p ăşi v a lo a re a celui o b ţin u t în m e n t“, „ e c h ip a m e n te “ , a „m a i c eastă o rd in e „lo g ică“, ci se în tîm p lă ca la B o ia 1 a p a
c a t p rin a m e n a ja re a n u r i lo r c e n tra le le p e c ă rb u n e . Deci, sc ă z u t e n tu z ia s m u l“. c h ia r firu l d o c u m e n tă rii n o a s­ s ă m ă tu re în tr-o n o a p te ce se
cu d e b it m ic şî m ijlo c iu în p în ă la u rm ă , p re ţu l d e cost A m r e lu a t a p ro a p e în în ­ tre , în tre a lte le p e n tr u că, lu c ra s e în d o u ă lu n i. Aici
a d e v ă ra te .„ c a sc a d e “ d e cen ­ a l k ilo w a ttu lu i e cel c a re r e ­ tre g im e „ p a rte a in tr o d u c tiv ă “ v ă z u te m a i d e sus, lu c ru rile d e sch id em o p a ra n te z ă , n ece­
tr a le h id ro e le c tric e d e m ică g leaz ă p ro m o v a re a in v e s ti­ a d is c u ţie i p u r ta te la C IR E se e x p lic ă m ai uşor, ia r jo6 s a r ă p e n tru a n u se c rea im ­
p u te re (d e n u m ite CH EM P) ţiilo r în a c e s t d o m e n iu (or­ în tr u c ît p o z iţia fo ru lu i tu ­ se re a liz e a z ă m ai greu, d a r şi p re s ia că la c o n s tru c to r to tu l
şi m ic ro h id ro c e n tra le (d e n u ­ d in e a d e re a liz a re a c e n tr a ­ te la r, d e s tu l d e b in e p ă tr u n ­ în tru c ît, re a lm e n te , n e c a z u ri­ a r m e rg e e x tr a o rd in a r şi că
m ite M H C), p re c u m şi p rin lelor), m e rg în d u -se , logic, de s ă d e a r t a re s e m n ă rii şl „ a - le d e zi cu zi p o t fis u ra o ri- b e n e fic ia ru l e în to td e a u n a d e
a m p la s a re a a c e sto ra p e căile „ la m al ie ftin la m a i s c u m p “ d u să b in e “ d in v o rb e , tre b u ie cîn d e x p lic a ţiile d a te d in a n v in ă. C h ia r e v e n im e n tu l de
d e a d u c ţiu n e o a re a u c ăd eri şi n u p în ă l a „ p re a s c u m p " . s ă m ă r tu ris im că n u n e -a în a n , ia r re m e d iile tre b u ie l a B oia 1, când u tila je le a u
co re sp u n z ă to a re s a u p e n tru A fost, cu p a tr u a n i în u rm ă , c o n v in s, p o a te şi d a to r ită să a ju n g ă p în ă „ jo s", aco lo ră m a s su b a p ă şi a tr e b u it să
a v a lo rific a a p a d e s e rv itu ti e fe c tu a t c h ia r u n s tu d iu pe uned d e fo rm a ţii p ro fe sio n a le u nde, de fa p t, se face s a u n u se fa c ă m u n c ă d e s c a fa n d ri,
d e la b a ra je le m a rilo r h id ro ­ a c e a s tă te m ă şi, în b a z a lu i, c a re n e d e te rm in ă să a v e m o se face ceea ce p rin h îrtii d e m o n s tre a z ă că m a i e m u lt
c e n tra le . P o te n ţia lu l a m in tit, e x is tă o „ o rd in e d e b ă ta ie " p re f e rin ţă m ă r tu ris ită p e n tr u s tră lu c e ş te d e logică. d e fă c u t p e n tr u e lim in a re a
p re c iz a in g . O v id iu M a ri- în m a te rie d e in v e s tiţii p e n ­ so lu ţii şi n u p e n tr u e x p li­ n e g lije n te lo r, a ire sp o n sa b ili­
nescu, d ire c to ru l d ire c ţie i te h ­ t r u C H E M P şi M H C. caţii. C o n stru c to ru l : „T ra g e m p o ­ tă ţii c h ia r. P u r şi sim p lu ,
n ic e de in v e stiţii d in C en ­ C e s - a fă c u t, în lin ii m a ri, C e a r tre b u i, tn sin te z ă , n o asele in tîrz ie rilo r b e n e fic ia ­ cum a p re c ia şi s e c re ta ru l d e
tr a la in d u s tria lă d e re ţe le e- p în ă ac u m , şi, m a i ales, c a re p e n tr u c a tr e a b a să . m e a rg ă rilo r şi a le p ro ie c ta n ţilo r“ p a rtid , E m ílián C ă ră m id ă ,
le c trice , este d e c irc a 2 000 e ste p e rs p e c tiv a v a lo rific ă rii b in e tn a c e s t d o m e n iu ? S ă u n e o ri, s îm b ă ta m a i a les, cîn d
M W . P în ă în a c e s t m o m en t, m a i in te n siv e a a c e stu i p o ­ fie p ro m p v a te in v e s tiţiile n e ­ A n tre p riz a ele c tro m o n ta j h i­ se p leac ă d e pe şa n tie re , lu ­
m ic ro h id ro c e n tra le le p u se in te n ţia l ? In 1988, a u fo st d a te cesare, să se realizeze, p ro m p t d ro e n e rg e tic (AEM H) R m ., c ru rile ră m în v ra işte , curp s-a
fu n c ţiu n e în su m e a z ă 100— 110 în fu n c ţiu n e c e n tra le cu o şi d e c a lita te , p ro ie c ta re a , să V îlcea, a p a r ţin în d T ru s tu lu i în tîm p la t şi la B o ia cînd u ti­
M W , ceea ce în s e a m n ă o v a ­ p u te re to ta lă d e 25 MW, în fie a s ig u ra te e c h ip a m e n tu l „ E le c tro m o n ta j “ B u cu reşti, la je le n -a u fo st sco ase d in
lo rific a re d e n u m a i 5 la s u tă 1989, s - a r p u te a să m a i in tre şi m a te ria le le , să fie s tim u ­ este c h ia r p ro fila tă p e con­ zo n a in u n d a b ilă . S ín t în c ă
a a c e stu i p o te n ţia l. D e sig u r, „ în c ir c u it“ în c ă 40 M W , E la tă o p e ra tiv ita te a c o n stru c ­ s tr u c ţia C H E M P şi M H C. p ro b le m e c u c a d re le teh n ice,
n u se p u n e, d e o c a m d a tă , p ro ­ m u lt, e p u ţin ? O p in ia in g i­ to rilo r şi, b in e în ţe le s, b e n e ­ O bosit, în c e rc ă n a t, „de tra i u n e le s la b p re g ă tite , p e rfe c ­
b le m a u tiliz ă rii în tre g u lu i n e ru lu i M a iin eseu e că p ro ­ fic ia ru l să e x p lo a te z e c o re s­ a n i f ă r ă co n ced iu şi S R L . d a r ţio n a re a p ro fe sio n a lă se m ai
p o te n ţia l, a tît d a to r ită unor g ra m u l c a re e x is tă în a c e st p u n z ă to r c e n tra le le re sp e c ti­ m e rg em în a in te “, in g in e ru l fa c e fo rm a l, se m ai „în ch id
co m plex e p ro b le m e te h n ic e se n s n u se p re a p o a te re sp e c ­ ve. L ă sîn d d e o p a rte , deo­ şef P e tr u V asilescu îm i m ă r­ o c h ii“ la teste. E ste o a d e v ă ­
(leg ate d e c ă ile d e acces, ta , p e n tru că s a rc in ile s ín t c a m d a tă , e x p lo a ta re a , ne- tu r is e a c ă şi p u ţin e le sa le r a tă lu p tă p e n tru im p u n e ­
m o n ta re a lin iilo r etc.), c ît şi m a i m a r i d e c it ceea ce, r e ­ a d re s în d u -n e d ire c t p ro d u c ă ­ o re d e so m n s ín t c u tre ie ra te r e a u n u i ritm in d u s tria l c are
• u n o ra d e o rd in econom ic, a lm e n te , se p o a te face. A e - to rilo r d e e c h ip a m e n te şi m a ­ d e in so m n ia p ro v o c a tă d e să im p lic e o rg a n iz a re a z iln ică
le g a te cu p rio rita te d e cos­ x is ta t, e a d e v ă ra t, u n m a re te ria le a c ă ro r p re z e n ţă (sau, c u v în tu l „ în tâ rz ie re “. C în d n u a locului de m u n că, p re g ă ti­
o p tim ism la în c e p u t, d a r cu u n e o ri, a b se n ţă ) n u v a fi a p a r în tîr z ie ri în re a liz a re a re a zilei u rm ă to a re . M ai

4 Flacăra — anul XXXVIII — Nr. 13 (1 762) — 31 martie 1989


Acest om este, fără nici o pentru ca la ieşire să nu sune

Dintr-o CARIE DESPRE ELECTROMURES exagerare, catalogul de pro­


duse al întreprinderii pe care
o conduce. Curiozitatea, tena­
citatea şi neastîmpărul său au
alarma...
Facem „toner“ ! Sîntem
gata cu o nouă secţie. Am re­
nunţat la maşinile de copiat
fost izvorul a 99 la sută din electrostatice. Le-a trecut
Preşedinta Comitetului de cu a sta “ — spune loan Ol­ club sportiv de elită ; cam­ profilele Electromureş-ului. moda. Nu erau fiabile, aveau
sindicat are m ultă treabă. O tean... pioni naţionali, europeni şi loan Oltean nu vorbeşte gabarit mare şi randament
caută oamenii pentru pfoble- p e Gogu Octavian, subingl- mondiali la- diverse discipline, mult. Decit rar. Nici nu prea mic. în colaborare cu I.C.P.E.
mele lor, de întreprindere, de ner la S D V , secretar U.T.C., o echipă de fotbal în primele are timp pentru că mintea am început să fabricăm maşini
viaţă. Alteori merge ea să-i l-am găsit îm preună cu Mir- locuri aie diviziei B şi care lui se învîrteşte ca un com­ de copiat cu developare elec­
caute. îi ştie pe nume, unora ceţa Andraş, electrician la vă juca în optimile Cupei plicat mecanism din care tre­ tromagnetică, ştii, cum învă­
chiar întreaga familie. Despre M.E.C. (xerox), adjunctul său. României cu S.C. Bacău (la buie, absolut totdeauna, să ţam la şcoală — o pulbere cu
munca lor a făcut deseori dări „Vine fam ilia“ spun cei din care ne va avea ca suporteri!). iasă CEVA. Spuneam că este remanenţâ zero, pe o foaie de
de seamă, referate, scrise laco­ jurul lor. Au fost colegi de Fiecare şef de secţie are în ciudat pentru că este un om hîrtie şi un magnet, dedesubt
nic, în limbajul sec al fapte­ clasă, la generală, şi s-au re­ grijă „sufletească“ o disci­ simplu, care se detaşează care o atrage. Maşina o fa­
lor: In iureşul acesta zilnic găsit la Electromureş. Mun­ plină sportivă ; de pildă, Ca­ nemaipomenit de uşor de cem de 7 ani, de 5 muncim
i-a venit în minte o idee — cesc separat, d ar fiecare ştie rol Orbán, şeful secţiei „calo­ bucurii sau necazuri, aparent, să facem pulberea. Ne-au aju­
să aibă o carte despre între­ tot ; pot discuta amîndoi La rice“, se ocupă de box ; ca să fie libeF, ca să-şi poată tat cei de la Ciuj-Napo-
prinderea ei ! în decembrie, fel. Organizaţia U.T.C. de la • loan Vasú, şeful comple­ înveli în materie cenuşie cele ca, din Timişoara. La noi,
Electromureş împlineşte 40 de Electromureş, o treime din xului sportiv-hotelier, este, mai năstruşnice închipuiri s-a ocupat de asta Rigo-
ani de -existenţă şi a r fi o tot personalul fabricii, este cea acum, şi antrenor ; despre viitorul unui nou pro­ leta Popp. Fabricăm acum
mare mîndrie pentru cei din mai mare din judeţ. în activi­ • Florea Dan, şofer, este dus. îl cunoaşte o ţară în­ 2 kg -pe zi. Ne schimbăm
Tîrgu-Mureş să-şi regăsească tatea lor, aocentul deosebit unul din cei mai tăcuţi elec- treagă ; mulţi 11 respectă pe şi economisim : 1 kg de
evoluţia scrisă undeva. este pus pe creaţia industria­ tromureşeni. el, îi respectă profesionalis­ pulbere este egal cu 1 kg de
lă, artistică ; secţiile creative, • Compensînd, Maria Bog­ mul, alţii se feresc de el so- cupru. Chiar şi valoric. Ciné
Să vrei o carte e puţin, s-o prin chiar profilul lor, „pro­ dan, secretară, vorbeşte cel cotindu-1 un om dificil. Poate are pulbere îşi vinde maşina !
faci este deja un lucru com­ totip“ şi „proiectare“, sínt, în mai mult. La telefon. încer- că e ; pare ursuz şi este me­ Avem de schimbat m entali­
plicat ! S-ar găsi, floate, hír- totalitate, compuse din tineri. cînd, cu o dexteritate incredi­ reu grăbit, parcă ar alerga tăţi. Facem educaţie. Fierul
tie, comeală, o tipografie care A , fost abordată, apoi, pro­ bilă, să împace pe toată lu­ 100 de metri ca să ajungă în­ nostru de călcat are designul
ar vrea s-o tipărească, îi tre­ blema informaticii. La pro­ mea. Reuşeşte întotdeauna. tr-o am bianţă confortabilă în unui produs electronic. La
buie, însă, omul sau oamenii iectarea Ş D V -u rilo r, progra­ In fond, absolut totul intră care să poată chibzui, se apă­ „calorice“ se fabrică acum,
în stare să adune în cuvinte mul în loc de 10 zile se tace şi pleacă din biroul său, uşa ră şi el de cei care ar putea microcăşti, jack-uri, antene.
scrise viaţa muncitorilor, a acum în 15 minute ! Călin se mai odihneşte, închisă, nu­ să-l întoarcă din glodurile Aici am început să facem de-
maşinilor, a tot ceea ce com­ Enăchescu, Ion Moceanu, Ilie mai în scurtul timp liber al sale. Prin seriozitate şi iuţea­ rulatorul de casete video în­
pune, într-un fel, fiinţa aces­ Andruş, Emil Tămaş, loan musafirilor sosiţi cu treabă lă a minţii îl poţi ciştiga ! Cu tr-o concepţie simplă • şi
tui colos num it Electromureş. Rad, Kovács Gyöngyvér sínt la Electromureş. Cred că aceste perm anenţe se poate, eficace. Oamenii trebuie să
fruntaşii organizatei de tine­ dacă n-ar veni nimeni, dacă în mod absolut, socoti parti­ deprindă şi imaginea altor
Pe Irma Kiss am întîlnit-o ret ! Au fost preluate teme ar fi linişte, Măriei Bogdan i ciparea lui la viaţa zilnică a produse decit cele cu care au
într-o secţie a întreprinderii. de cercetare : „elemente încăl­ s-ar face rău ! S-a obişnuit uzinei, la iniţierea şl facerea fost învăţaţi să le fabrice.
„Ştiţi pe cineva în stare să facă zitoare pentru lichide de ră­ şi are o distribuţie perfectă. acestor multe şi utile „mi­ Avem, însă, un număr încă
o carte ?“ Am lăsat, ca şi acum, cire a motoarelor Diesel mon­ Mai nou, este unul din cei nuni“ pe care se află înscrisă mic din fiecare produs. Ca să
întrebarea deschisă. M-am tate pe autocamioane“, noul mat mari (poli) suporteri din sinusoida unei rezistenţe — facem mai multe, trebuie să
simţit, însă, dator, moral, în- fier de călcat „Venus“. Prin­ întreprindere. Este, de aceea, m arca Electromureş-ului. simplificăm...
tru c ît'e m avut deseori prile­ cipala atenţie —« promovările credem, unul din cele mai re ­ Despre viitor, loan Oltean Am rezolvat problema ca­
jul de a vorbi cu oamenii de profesionale ! zistente „m ateriale“ de la ne spune : „Fabricam o maşi­ blului coaxial pentru antenele
aici, de a vedea, la intervale Electromureş ; nă de marcat, mecanică, în T.V. Fabricăm primii metri
de timp apropiate, transfor­ Pentru întreprinderea unei • Alexandru Győrbiró, In­ colaborare cu o firmă străină. cu miezul şi mantaua din oţel
m ările subtile ale Electro- viitoare cărţi, mai consemnăm giner şef, a r putea să trăiască Tînărul inginer Toader Side- cuprat. Diferenţa de atenuare
mureş-ului, să consemnez, şi urm ătoarele inform aţii „la peste 100 de ani ! Cablurile, riaş şi un colectiv de munci­ de 1 dB faţă de cel din cupru
fără nici o pretenţie de cursi­ zi“ : instalaţiile electrice pentru tori au făcut o casă de m ar­ este minimă. Vom putea avea
vitate, lucrurile aflate. Recu­ • Ion Toader, inginer şef Oltcit, MAN, FIAT, W artburg, cat, elecţiuni că. N-a mers. în magazine acest cablu care
nosc, pe de altă parte, des­ la Electromureş, secretar de Dacia 500, îi dau, parcă o Dacă vorbim despre modern lipseşte de mult. Am instalat,
chis, cu bucurie, că am bene­ partid, a fost secretar U.T.C. energie suplimentară, benefi­ trebuie să şi greşim ! Am experimental, la „service“-ul
ficiat de bunăvoinţa şi răbda­ Tinereţea lui şi promptitudi­ că. Flexibil, ca şi ele, este luat totul de la capăt ; avem din Bucureşti o linie cu ram i­
rea acestui om ciudat, „difi­ nea profesională sínt califica­ cel mai bun „primitor de pu­ acum un produs nou, ergono­ ficaţii la 10 etaje folosind
cil“, în starea sa de modes­ tive. Poartă pe umeri răspun­ blic“, amabil, răbdător şi îm ­ mie, realizînd (standard inter­ noul cablu. Vă invit să ve­
tie, loan Oltean, conducătorul derea secţiei „Pădure“, cea păciuitor. Nu l-am văzut nici­ naţional) 4 secunde între eli­ deţi !“.
instituţiei, om fără de care mai nouă şi modernă clădire odată supărat. Poate că atunci berarea a două bonuri. Tre­ Se va scrie o carte a Elec­
n-ai putea înţelege mai nimic unde se fabrică : „muzicale“ cînd e, şi trebuie să fie, se buie, însă, educaţi cei care o tromureş-ului. Sau, poate, nu.
despre ceea ce este, astăzi, (picup, amplituner, casetofon ascunde de lume. Zîmbetul îi vor folosi. Maşina are memo­ Im portanţi sínt cei care, în
Electromureş-uL deck, boxe), case de marcat vine ca o mănuşă ; rie în care a r trebui introdus atîţia ani, au făcut, împi-eună,
electronice, maşini de copiat preţul, codificat. Se va sim­ firma acestei mărci. De ce au
„La aniversarea a 30 de electrostatice şi cu developare Pe director îl găsesc în sec­ plifica toată contabilizarea reuşit ? Pentru că au învăţat ;
ani, deci, exact acum 10 ani, electromagnetică ; după aceas­ ţia cea mai dragă lui, la „pro­ m ărfurilor unui raion. S-ar pentru că Electromureş se
s-a tipărit o monografie în tă muncă încordată este, ori- totip“. îl rog să-mi ofere 10 putea, apoi, cupla la un cal­ întrece cu sine, cel mai temut
oare este consemnată evolu­ cînd, am ator de muzică bună. minute. Aveau să fie, cu in­ culator în magazinele univer­ partener pe Care şi l-ar fi
ţia noastră. Adăugaţi ee e azi. Şi-ar cum păra orice disc de term itenţă, 2 ore... sale ; ar trebui să avem în putut alege.
Staţi de vorbă ; căutaţi-i pe muzică, simfonii, concerte ; Era puţin supărat de ceva am balaje o bandă magnetică
tineri şi mai vorbim ! începeţi • „Electromureş“ este şi un care încă nu voia să-i iasă. pe caire maşina o poate şterge PAUL AGARIC! ■

trebuie „um blat“ şi la psiho­ muncă de oalitate aşa cum legale, de altfel, oa să pri­ este, dincolo de orice consi­ zece“. Secţia de proiectare a
logia celor învăţaţi doar se întîm plă pe marile şantie­ mească documentaţia cu şase deraţii, semnificativăi în anul trustului din care face parte
s-aştepte : trebuie învinsă o- re hidroenergetice. luni înainte pentru a-şi putea 1988 promovările de investi­ antrepriza e receptivă, dar
bişnuinţa lui „n-am curent, o Care sínt, în rezumat, „plîn- organiza corespunzător acti­ ţii reprezentind, în bună par­ asta nu ajunge. De pildă, la
trag pe dreapta“. La Tomşani, gerile“ constructorului? Că vitatea. Or, beneficiarii subor­ te, lucrările nepromovate în Boia 2, această secţie a pro­
pentru că nu erau „papuci“ se lucrează cam „cu ochii le­ donaţi CIRE nu dau proiectul ’87. dintre care unele mai iectat barajul, vîlcenii au
s-a stat o săptămînă, cînd gaţi“, că se promovează in­ la timp, nu fac fundam enta­ au „istorie“ şi in ’86 sau mai proiectat aducţiunile şi ISPH
cei de-aeolo puteau (adică vestiţii fără indicatori, fără rea resurselor, nu contractea­ de mult. a proiectat centrala. S-a co­
erau în stare profesional) să-i proiect chiar, că, încă de la ză echipamentele. Cel mai în judeţul Argeş, pe râul laborat bine, ceea ce nu s-a
confecţioneze singuri, sau să promovarea investiţiilor, se mare necaz îl produce însă Topolog, în 1987 nu s-au pro­ întim plat la Boia 3, unde
facă, în acest timp, altceva. întâmpină greutăţi în alegerea o altă îm prejurare : studiile movat CHEMP Sălătrucelul proiectul încă nu exista
De altfel, nu întîmplător, co­ soluţiilor,constructive, că pro­ initiale evidenţiază faptul că de Jos, Sălătrucelul de Sus şi deşi se realizaseră aducţiuni­
mandamentul antreprizei este iectele nu ţin seama de po­ pe fiecare rîu e gîndită cite Vadul Frumos. Două dintre le şi captarea în procent de
acum la Tomşani 3. Sigur, la sibilităţile reale ale industriei o „salbă“, cite o „cascadă“ de acestea (mai puţin Sălătru­ 90 la sută, aşa „pe ghicite“.
AEMH sínt şi'oam eni harnici, de a furniza anum ite repere centrale ; a r trebui să se celul de Jos), au fost promo­ Pînă la urmă, se va face şi
oameni bine pregătiţi pro­ (tuburile din beton prefabri­ treacă la construirea globală vate in ’88, finanţarea deschi- canalul de fugă, că „n-ai ce-i
fesional, mi s-a vorbit foarte cat, de pildă). Frecvent, lista a acestor salbe, astfel încât zîndu-se în iulie, dar fără face“. Deşi, constructorul nu
frumos despre „noul v al“ de lucrărilor din plan apare constructorul să „coboare“ să se facă pregătirea atacă­ uită, ca la Boia 2, „din m ers“
stagiari, inginerii Dionisie fără a se şti fazele de pro­ pas cu pas pe cîte un rîu, rii lucrării (resursele mate­ s-a schimbat soluţia canalu­
VăUmăreanu de La Tomşani movare a investiţiilor (şl, de valorificîndu-şi superior or­ riale), începî ndu-se „la mica lui de fugă şi au trebuit iar
3, Adrian Bejan de la Sadu, aceea, valorile diin plan se ganizarea de şantier, stabili- ciupeală“, cu resturi de pe la avize IGSIC, iar s-a pierdut
Valeri u B ăltăreţu de la Olt, m ai stabilesc „după ureche“). zîndu-şi forţa de muncă, alţii, astfel ineît termenul de timp, iar s-a trecut, cum se
despre oea mai bună briga­ Centrala de La Bistriţa-Pris- în reeditate, se promovează dare în funcţiune din noiem­ exprima Emilian Cărămidă,
dă, apreciată la nivelul ţării, lop e de doi ani în plan şi investiţiile „pe sărite“, pe brie '88, a „sărit“ în ’89. „la cîrpeală“.
a sublnginarului Ilie Amuzan, încă nu s-a promovat investi­ fiecare rîu s-a început cîte „Boala“ e mai veche, căci şl Sigur, nu chiar toate neca­
despre m aiştrii Ion Teodosiu, ţia, mereu se schimbă soluţii­ ceva, oamenii trebuie m utaţi unele centrale cu termen de zurile sínt fără leac. Con­
Constantin Dobrică, Gheorghe le, trebuie să se respecte alti zeci şi sute de kilometri. De dare în funcţiune în '87, au structorul a mai şi rezolvat,
Trăistaru, despre muncitorii indicatori privind preţul şi pildă, din cele 13 CHEMP pornit prin deschiderea fi­ cînd a putut, cîte ceva. Ast­
Ilie Iordache, Gheorghe Nea- producţia de energie etc. de pe rîul Boia, Boia 1 a fost nanţării în decembrie ’86 (oa fel, din ’87, au început expe­
gu, Gheorghe Roibu şi mulţi Este adevărat că toate foru­ promovată în '85, Boia 2 şi să nu se piardă anul) şi. pînă rimentările, apoi şi producţia
alţii, despre faptul că rezul­ rile de avizare (CNA, OGA, 3 abia în ’87, iar despre ce­ au venit documentaţiile şi e- pentru realizarea aducţiuni-
tatele cele mai bune se M inisterul Silviculturii, con­ lelalte nu se ştie încă nimic. chipamentele, s-a in trat în lor din beton monolit. Auto­
obţin la montaj şi, în general, siliile populare) cer d i­ Intervin şi circumstanţele ’88 . rii proiectului (inginerul Du­
de către echipele compacte şi verse lucrări (motivate de mai speciale legate de faptul Şi în ceea ce priveşte pro­ m itru Mihai, chiar directorul
constante. însă chiar şi ca­ protecţia mediului, de con­ că unele echipamente se iectarea sínt probleme, adop­ antreprizei, şi tehnicianul
litatea oamenilor, fluctuaţia secinţele ecologice şi social- montează, de fapt, in expe­ tarea soluţiilor, elaborarea Dumitru Vulparu, un vechi
forţei de muncă, apelul prea economice ale acestor lucrări rim entare. că ele sínt omo­ proiectelor durînd adesea mai specialist în cofraje), au pri­
frecvent la „necalificatii lo­ — n.n.) ceea ce creşte costul logate „La fata locului“. Con­ mult decît perioada norm ată m it un sprijin preţios de la
calnici“ se datorează, într-o investiţiilor. Perioada norm a­ structorul echipamentului, în pentru execuţie, ceea ce e ISPIî care „de data aceas­
anum ită măsură, manierei tă de execuţie a unei astfel special Reşiţa, şi-a perfec­ puţin cam bizar. Dacă ar ta a ţ cuplat“.
„cam m eşteşugăreşti“ în care de centrale este, totuşi, de ţionat mult produsele, e şi fi la îndemînă soluţii con­ Cit' priveşte problemele ridi­
se lucrează, lucrului „pe a - numai 270 zile, timp în care receptiv, acum şi exportă, structive tipizate, antrepriza cate de beneficiari şi proiec­
pucate“. nerealizării — dato­ trebuie realizate şi cerinţele dar, oricum, se mai află le-ar putea adapta singură tanţi, vom cunoaşte opinia
rate „plim bării“ investiţiilor impuse de factorii de aviza­ şi el la* originea unor în- sau cu sprijinul ISPH, în acestora în num ărul următor.
— a unor organizări de şan­ re. Constructorul aşteaptă, în tîrzlerl. special al filialei timişorene a
tier care să atragă o forţă de conform itate cu prevederile O „diagram ă“ a întîrzierilor acestuia care „e de nota C O N S T A N T IN D U M IT R U ■

Flacăra — anul XXXVIII - Nr, 13 (1 762) - 31 martie 1989


Noua revoluţie agrară

Belşugul toamnei stă in vrednicia de acum


sa tu lu i ro m ân esc, in c a re fa p ­ reco ltele p la n ific a te şi să d ăm asig u re o e c h ita te desăv ârşită
te le se c e r c o n se m n a te în r i t ­ m u n cii n o a stre , în acelaşi în ce p riv e şte re trib u ţia o a ­
m e n ilo r, în c a d ru l c o o p e ra ti­
Darul pâmmtului m u l ra p id al su c c e siu n ii e v e ­
n im e n te lo r, d e b u tu l a cestei
m eta m o rfo z e s-a c o n tu ra t cu
p re g n a n ţa c lip e lo r h o tă r î­
tim p , u n sp o r de e fic ie n ţă e-
conom ică. D a r to tu l p leac ă de
la c u n o a şte re a p ă m în tu lu i. In
siste m u l de a g ric u ltu ră in te n ­
vei. A cum , n iv e lu l de p ro d u c ­
ţie a l o ric ă ru i te re n m u n c it
în a c o rd g lo b al e s ta b ilit cu
sivă, pe c a re -1 p ra c tic ă m , c a ­ p re c iz ie în fu n c ţie de p o te n ­
se cucereşte prin muncă to a re , cu a rd e n ţa m o m e n te lo r
de ră sc ru c e . P e c a re d in tre a-
c èste fa p te le -a ţi ev o ca în
p rim u l rîn d ?
ra c te ristic ile so lu lu i se a flă tn
p e rm a n e n tă m o d ificare, tr a n s ­
fo rm a re . C a rtă r ile ag ro c h im i-
ţia lu l p ro d u c tiv a l acelei b u ­
c ăţi de p ă m în t p e n tru o p la n ­
tă sa u a lta . S ta b ilire a a c esto r
— In p e rs p e c tiv a u n e i p r i­ ce pe c a re le făceam p erio d ic n iv e lu ri d e p ro d u c ţie în m od
v iri c u p rin z ă to a re a tu tu ro r n u re u ş e a u să n e d e a im a g i­ d if e re n ţia t e re z u lta tu l a n a li­
L a Ce/.ieni, c o m u n a c a re c h im ici, tin e rii c a re m u n cesc la tu rilo r v ie ţii d in s a tu l ro ­ n ea Ja zi a d in a m ic ii ac e sto r zei m ai m u lto r facto ri, b in e ­
ţi - a câştigat re n u m e ie u n u i loc a ici sín t o am en i ca lific a ţi, d a r m ân esc de a stă z i, a p a re d e -a sc h im b ă ri ce se p ro d u c în înţeles. P re lu c ra re a a u to m a ta
d e fru n te în a g ric u ltu ra ro­ d a c ă in g in e ru l T u d o r D ăn acu d re p tu l re m a rc a b il fa p tu l că s tru c tu r a şi co m p o ziţia so lu ­ a d a te lo r re ie şite d in aceste
m ân ea scă, p rin p ro d u c ţiile r e ­ a ţin u t să sc rie cu lite re d e-o s-a in te rv e n it în p rim u l rîn d lui. De a c e e a n e -a m h o tă r ît să a n a liz e ne a ju tă , a şa d a r, sa
co rd în u rm a c ă ro ra co o p e ra ­ şc h io ap ă, la in tra re , că „N u e p e n tru ca m u n c a p ă m în tu lu i facem sin g u ri, şi ori de cite ştim ce s ă h o tă rîm şi u n d e să
tiv a a g rico lă d e a ic i a fo st de n ev o ie să Iii s a v a n t ca să lu ­ să fie m a i u şo a ră şi în a c e ­ o ri este n evoie, aceste a n a ­ in te rv e n im p e n tru ca, pe d e
m ai m u lte o ri d is tin să cu în a l­ crezi în a c e st la b o r a to r “, fa p ­ laşi tim p să a d u c ă în fie c a re lize. In plus, în fe lu l a cesta o p a rte , să v a lo rific ă m to ate
tu l titlu de E ro u al N oii R e­ tu l se e x p lic ă sim p lu : d e 21 c a să b u c u ria u n e i re c o lte m ai n e p u te m în te m e ia m u n c a şi re z e rv e le de c a re d isp u n e m
v o lu ţii A g rare, u ltim a n o u ta ­ d e an i, d e cîn d a v e n it aici bune. S -a în tre p rin s în aceşti p e ceea ce sp ec ia liştii n u m esc p e n tru c re ş te re a p ro d u c ţiilo r
te n u este că a v e n it p rim ă ­ ca tîn ă r in g in e r a g ro n o m , in a n i un e fo r t u ria ş p e n tr u m o ­ „ b o n ita re a “ te r e n u rilo r a g r i­ agricole, ia r pe de a ltă p a rte
v a ra şi că o am en ii se p re g ă ­ sa tu l p ă rin ţilo r lui, el n -a f ă ­ d e rn iz a re a a g ric u ltu rii. In ­ cole. A ceasta e o o p e ra ţie de să d ă m v ia ţă p rin c ip iu lu i po
te sc să sem ene, ei u n fa p t p e ­ c u t a ltc e v a d e c it să-i în d e m n e tr -a d e v ă r, o m o d a lita te d e -a c u n o a şte re a p ro f u n d a tă a co n ­ tr iv it c ă ru ia nici m u n că fă ră
tr e c u t în u rm ă cu e ite v a luni. pe co n să te n ii iu i să în d ră z ­ o b se rv a c iv iliz a ţia u n ei lum i d iţiilo r de c re ş te re şi ro tire a p îin e nu se p o ate ,dnr nici
„ A p lica rea te h n ic ilo r d e v îrf nească, să d e a m a i m u ltă c u ­ p o ate să a ib ă în v e d e re c h ia r p la n te lo r, de d e te rm in a re a p îin e fă r ă m u ncă. A şa în ţe le ­
în a g ric u ltu ră şi u tiliz a re a in ­ te z a n ţă şi e n e rg ie d o ru lu i lo r felu l în c a re ea ştie să m u n ­ g ra d u lu i de fa v o ra b ilita te a
gem să n e facem d a to ria , aşe-
fo rm a tic ii, a sta a r fi c ea m ai d e m ai bine. Şi T u d o r D ă­ cească, ia r d in a c e st p u n c t de a c e sto r co n d iţii p e n tru fie ­
im p o rta m ă n o u ta te la n o i“ , nacu adauga, în to re în d u -şi c a re p la n tă c u ltiv a tă . In cele zîn d lin g ă d ă rn ic ia p ă m in tu -
v e d e re în le sn irile ce a u fo st
ric e p re ş e d in te le co o p e ra tiv e i p riv ire a sp re a n ii cin d a b ia a d u se m u n c ii ţă r a n u lu i re p r e ­ d in u rm ă, a c e sta e şi u n fel lui, h ă rn ic ia o am en ilo r.
a g rico le, in g in e ru l T u d o r D ă- în c e p u se a c e a stă s tră d a n ie z in tă un fa p t e se n ţia l p e n tru d e a p u n e o rd in e, de a c re a
nacu. d e -a în sc rie n u m e le C ezien i- cin e v re a să în ţe le a g ă ce s-a u n sistem de c rite rii c a re să *I, D. CONSTANTINESCU ■
In fo rm a tic ă la C e r icn i, la lo r p rin tre n u m e le d e fru n te în tîm p la t în sa te le n o a stre în
C .A .P. 1 În tre b a re a a c e a s ta a a le a g ric u ltu rii n o a stre : a c e şti a n i. E ste ştiu t, to t­
v e n it m oi întâi d in r în d u l ţă ­ — C o n v in g e re a m ea e ste că o d a tă , că p ă m în tu l în su şi, s ă ­
ra n ilo r d in C ezieni, în to a m n a a tu n c i se c o n tu ra se o r e a lita ­ n ă ta te a lu i, c re ş te re a p u te rii
a n u lu i treC ut, cîn d a v e re a o b ­
ş te a sc ă a c o o p e ra tiv e i s-a îm ­
b o g ă ţit cu un m ic ro c a lc u la ­
tor. D ar în tre b a re a n u e x p r i­
te ce a v e a să se îm p lin e a sc ă
to t m ai p re g n a n t d u p ă 1965,
cîn d C o n g resele p a rtid u lu i au
lu i d e ro d ire , a d e v e n it u n o-
b ie c tiv a li a t sta to rn ic in a -
te n ţia c o n d u c e rii s u p e rio a re
d e p a rtid şi d e sta t. P ro g r a ­
Lucrul făcut cu temeinicie
d e v e n it fo ru m u ri d e m o c ra tic e
m a acea m ira re a b so lu tă a ce­ a le în tre g u lu i popor. Ţ a ra în ­ m u l n a ţio n ă l d e îm b u n ă tă ţiri
lui care n u ştie cev a şi află, tre a g ă a v e a c o n ştiin ţa că t r ă ­ fu n c ia re este, cu m s-a sp u s
e i m a i c u rîn d m ira re a p lin ă ieşte e v e n im e n te d e în s e m n ă ­ pe b u n ă d re p ta te , cel m ai A n u l acesta, în ju d e ţu l n o s­ s e m ă n ă to ri, d e m îin e cu p a ­
d e sa tisfa c ţie a o m u iu i c a re ta te isto ric ă şi cu to a tă fiin ţa g ra n d io s p ro ie c t a l E pocii tru , la ju m ă ta te a lui m a rtie, tru . M ecan izato rii G b co rg h e
c u g re u s -a r a b ţin e să a d a u ­ ei, d in a d în c u l in im ii fie c ă ­ N icoiae C eau şescu . P rin în ­ lu c ră m cu d o u ă să p lă m in i în C h irib o u , S a n d u T ra ia n , S a n ­
g e: „u ite că o fă c u ră m şi ru ia d in tre n o i, a s p ira ia o fă p tu ire a a c e stu i p ro g ra m de a v a n s fa ţă de a n ii tre c u ţi, n e d u Vasi le şi V oieu V asi te m ai
p e -a s ta !“ . M ai v ă z u se ră ei s ta tu r ă n o u ă a d e m n ită ţii ei re c o n s tru c ţie a p ă m în tu lu i, ca sp u n e in g in e ru l C o n sta n tin v e rific ă o d a tă re g la re a co m ­
c a lc u la to a re la te le v iz o r, p rin în lu m e şi la re a liz a re a u n o r şi a u n e i se rii d e p ro g ra m e Popescu, d ire c to r în D irecţia b in elo r. S e c ţia B ra n iş te a
film e, în c ă rţi sau în re v iste , fa p te h o tă rîto a re p e n tru p ro ­ sp eciale, R o m ân ia se v a n u ­ ag rico lă ju d e ţe a n ă D îm b o v iţa. S.M .A. TUu, c o n d u să de M a­
a tîta d o a r că n u se a şte p ta ­ g re su l g e n e ra l şi p e n tru a tin ­ m ă ra p rin tre p u ţin e le ţă ri d in S e m ă n a tu l tim p u riu în s e a m ­ rin M ăricel n u d o a r din p ri­
se ră să v a d ă p re a c u rîn d şi g e re a u n u i n iv e l s u p e rio r de lu m e c a re au a m e n a ja t în tre g n ă reco lte b une. P e te r ito riu l m ă v a r a a sta , ci de m u lţi an i,
c h ia r p rin a p ro p ie re a lo r o c iv ilizaţie. P e m ă s u ra a c e sto r te rito riu l în v e d e re a o b ţin e rii ju d e ţu lu i D îm b o v iţa, s -a u în ­ s -a p re z e n ta t la în c e p u tu l c a m ­
a sem en ea m a ş in ă rie c a re , e sp e ra n ţe şi ca o g a ra n ţie a u n o r re c o lte m a ri, sig u re şi c h e ia t lu c r ă rile d in u rg e n ţa p a n iei cu to a te u tila je le în
a d e v ă ra t, n u p o a te n ic i să se ­ în fă p tu irii lo r, a le g e re a to v a ­ sta b ile . In ace st c a d ru , in tr a ­ I, a tît la c u ltu ra m are, c ît p e rfe c tă s ta re de fu n cţio n are.
m en e şi nici să c u lea g ă, d a r ră şu lu i N icoiae C eau şescu în re a p ă m în tu rilo r n o a stre in şi în le g u m ic u ltu ra . Se lu c re a ­ In g in e ra -ş e fă a re fa ţa b ro n ­
ştie să fa c ă o m u lţim e de a lte fu n c ţia su p re m ă d e c o n d u ­ a lc ă tu ire a u n u i m o d e rn sis­ ză ac u m d in p lin , a d ic ă de la za tă de so a re le p rim ă v ă ra tic ,
lu c ru ri folosito are. c e re în s ta t, ca p re ş e d in te al tem d e irig a ţii a re p re z e n ta t o ra 6 d im in e a ţa p în ă la c ă ­ d e v în tu l c a re o m in g îie de
L a C ezieni, c a lc u la to ru l n -a R o m ân iei so cialiste, a s p o rit p e n tr u noi, cei d in C ezieni, d e re a se rii, la în s ă m în ţa re a d im in e a ţa p în ă se a ra . Se re s­
fost a d u s ca să fie d o a r o m a ­ s tră lu c ire a şi ro d n ic ia a n ilo r u n e v e n im e n t d e o se b it d e im ­ sfe c le i-d e -z a h ă r, p la n ta re a p e c tă v ite z a ziln ică de s e m ă ­
şin ă d e so co tit m ai ra p id ă , în c e -a u u rm a t, a stă z i fiin d un p o rta n t. A cest e v e n im e n t, c a re c a rto filo r tim p u rii şi d e to a m ­ n a t d e 30 de h ecta re. C ele ! 30
se rv ic iu l co n ta b ililo r, ci p e n ­ a d e v ă r ce îşi a flă a rg u m e n te s-a p ro d u s n u cu m u lt tim p nă. A m în c e p u t şi p la n ta re a d e h e c ta re cu sfectâ-d e-z.a'i'ir
tr u a p re lu c ra d a te şi a s c u rta in c o n te sta b ile p re tu tin d e n i în în u rm ă , ne o fe ră p o s ib ilita ­ verzei tim p u rii. v o r fi te r m in a te în tre i zile.
ră s tim p u l n e c e sa r lu ă rii u n o r c u p rin su l a cestei ţă ri, că E po­ te a d e -a re la n sa b ă tă lia p e n ­ Pe p ă m în tu rile C .A.P. B ra ­ — A v în d a c e s t av an s, ne-
decizii a le c ă ro r efe c te d ire c ­ ca N icoiae C eau şescu e ste e- tr u c re ş te re a în c o n tin u a re a n işte se lu crează, d e asem e­ fiin d p re s a ţi de g rija că nu
te sín t, cu m vom ved ea, o b ţi­ p o ca în flo ririi R o m ân iei. p ro d u c ţiilo r agricole. In acest nea, co n fo rm g ra fic e lo r s ta b i­ ne în c a d ră m în p e rio a d a nn-
n e re a u n o r p ro d u c ţii m a ri, — S -a în fă p tu it, în ace st scop am în f iin ţa t şi cele d o u ă lite» P e A lice R ozner, in g in e ­ tim ă. lu c ră m lin iş tiţi. T e re ­
c re ş te re a eficien ţei m u n c ii şi, ră s tim p , o o p e ră im p re sio ­ la b o ra to a re de c a re v o rb e a m . ra şefă, o găsim în fru n te a
în acelaşi tim p , o m a i d re a p ­ u n ei ech ip e d e m e c a n iz a to ri n u l a fost b in e p re g ă tit, bine
n a n tă p rin s u b s ta n ţa şi a m ­ — S ă ne o p rim m a i p e la rg
t ă ră s p la tă a m u n cii fie c ă ru i p lo a re a ei. In p a g in a fie r b in ­ a su p ra , u tilită ţii lor. c a re în săm ân ţează sfe c lă -d e - ales p e n tru c u ltu rile resp ec­
om . L a u rm a u rm e i, în săşi te a isto rie i c o n te m p o ra n e a — Ele ne a ju tă să o b ţin e m a a h ă r. Se lu c re a z ă cu d o u ă tive- A ici av e m un te re n uşor.
a m p la s a re a a c e stu i c a lc u la to r
sp u n e cev a d e sp re felu l cu m
ţă r a n ii d in C ezieni îi în ţe le g E u n so a re d e v a ră , n ici un tr ie d e 365 d e zile, d in to t cu u m o r : „ F e te a sc a de Ş te fă - c u ltu ră d in P ite şti e ste fra te le \
u tilita te a , fiin d c ă sp re d eo se­ n o r p e c e ru l a lb a s tru , d a r a tîte a . n e şti e m in to a să ca m u n te a n - său şi c în d se întâlnesc, n o a p ­
b ire c h ia r d e u n e le u n ită ţi in ­ co astele d e la Ş te fă n e şti-A r- — V in u l b u n sau ră u se ca. a g e ră ca o ltean ca, c u m p ă ­ te a tre c e ca o clip ă în d is ­
d u stria le , u n d e c a lc u la to a re lo r geş, f ă r ă a ju to r u l în s o ţito rilo r face n u m a i în vie. Nu se ta tă «a a rd e le a n c a , m în d ră ca c u ţii d e sp re c o m b a te re a biolo
li se c a u tă un loc p rin p r e a j­ m ei n u p o t p re v e sti b o g ă ţia p o a te e x p rim a în stic lă m ai b ă n ă ţe a n c a . a r e pe v in o în - gică a u n o r d ă u n ă to ri c a re ii
m a se rv ic iu lu i c o n ta b ilita te , to a m n e i, m ii şi m ii d e k ilo g ra ­ m u lt d e c it e ste c a p a b ilă n a ­ coa, cu m e ste d o b ro g e a n c ă “. in te re se a z ă d eo p o triv ă , p e n tru
a c e stu ia i-a fo st re z e rv a t sp a ­ m e d e s tru g u ri la h e c ta r. tu r a în cîm p. T o d iriţă G io san u şi-a fă ­ că oricând s ín t d e a d u s com
ţiu l u n d e p o ate fi fo lo sit în Sec. ia tă v a lo a re a a 1 280 — V inul este u n o rg a n ism c u t cea m ai im p o rta n tă sp e ­ p le tă rl la c ă rţile pe care
m od egal, cu a c eeaşi o p e ra ti­ de h e c ta re ; co lo ra t, în v iu . P rin c o n ţin u tu l lui com ­ c ia liz a re în vie. în tre V alea le -a u scris, sau le p o a rtă in
v ita te , de d o u ă la b o ra to a re p a h a re , v in u l e ste a lb , roz, p lex e ste le g a t d e 300 d e C ă lu g ă re a sc ă şi Ş te fă n e şti. I n ­ gînd.
în fiin ţa te d e c u rîn d în c a d ru l g ă lb u i şi u n m ilio n d e stic le c o m p o n en te, m ai m u lt d e c it g in e ru l, de 30 de a n i sch im b ă I n tr-o „ u n iv e rs ita te " a v i­
co o p erativ ei. U n u l e ste L a ­ d e o ju m ă ta te d e k ilo g ra m ta b lo u l lu i M endeleev. lo cu rile de co n d u cere, ră m î-
b o ra to ru l de eco n o m ie a g ri­ n u lu i, cu m e ste S ta ţiu n e a de
este e x p re s ia m a te m a tic ă a la Ş te fă n e şti, o a m en ii se c u ­
colă. C e lă la lt se n u m e şte L a ­ m u n cii u n u i a n la -S taţiu n ea
b o ra to ru l p e n tru stu d iu l so lu ­ nosc a sc u llîn d u -i cum în g r i­
v itic o lă Ş te fă n e şti. jesc viile, p e n tru că e x p e ­
lu i şi a l p la n te i.
T o tu l e nou, fru m o s, c u ra t
şi b in e rîn d u it în în c ă p e rile
d e stin a te a cesto r c o m p a rti­
F ie c a re şoi
lui, în c u n u n a tă cu
T ăm îio asa,
a re p o v estea
m ed alii.
m u sc a tu l s ín t ca
Boabe de struguri... rie n ţa în flo ririi u n o ra este
d ir e c t le g ată de a celo rlalţi
M lăd itele tin e re se în altă
n iş te co p ii ră s fă ţa ţi, a le c ă ro r zvelte, ieşin d se m eţe în p ri­
m e n te n o i ale co o p erativ ei. în tâ m p lă ri s ín t re p o v e stite . m ă v a ră . F ă ră s ă -i au d . sim ’
L a b o ra to ru l p e n tru stu d iu l so ­ Doi m a ri sp e c ia lişti îşi p ie rd — V in u l îşi fa c e şcoala n în d u n d e sc h iz ă to r d e d r u ­ p u te rn ic p re z e n ţa lui T o d iriţă
lu lu i şl al p la n te i este, de tim p u l cu m in e p e n tru c ă n e - p rim a ră în c ra m ă , şco ala m e ­ m u ri, in v e n tiv , s o la r şi p ra c ­ G iora nu şi a lui G rig o re Isac.
fa p t, u n la b o ra to r d e p ed o lo ­ fiin d o d e g u stă to a re , n u po t d ie în depozit, şi u n iv e rs ita te a tic, p re o c u p a t d e p ro g resu l c a re a lă tu r i de c e ila lţi tr u d i­
gie şi ag ro ch im ie , ia r im a g i­ fa c e n ici o d ife re n ţă in tre în v in o tecă. v iei şi a l h o rtic u ltu rii c ă re ia to ri, in tră în s u b s ta n ţa v in u ­
n e a celor c are lu c re a z ă aici, c a m p io n u l In te rn a ţio n a l d in Rep. — C înd u n oenolog i s -a d e d ic a t cu c re d in ţă . lu i, cu g rija , d e c la ra ta , pen
în h a la te albe, p a re d e sp rin să ’68, ’72, ’74 şi o rice a ltă lic o a ­ e ste c o n sid e ra t om d e bază P ă m în tu l tre b u ie cu n o scu t tru p rim a şi e s e n ţia la lut ca
d in v ia ţa u n u i in s titu t d e c e r­ re. In g in e ru l T o d iriţă G io sa ­ in p ro fe siu n e a sa ? şi con d u s cu ş tiin ţă , p e n ­ lita te , g ra d u l în a lt d e tr a n s ­
c e ta re ş tiin ţific ă A tîta d o a r nu, d ire c to ru l s ta ţiu n ii, şi — Nu v ă pot ră s p u n d e (T. tr u că, p în ă la u rm ă , el d e c i­ m ite re a c a lită ţii bobului de
că an alizele e fe c tu a te aici au G rig o re Isac, d o c to r în ş tiin ­ G io san u ) p e n tru că m ă scrieţi d e c ît se culege. D in a c e a stă s tru g u re c a re tr e b u ie să se r e ­
u n scop c ît se p o a te de p ra c ­ ţe ag ric o le , şefu l la b o r a to r u ­ acolo. sim b io ză, o m -p ă m în t, şi G ri­ g ăsească în p a h a ru l cu lico area
tic şi im e d ia t. C um sp u n e a in ­ lu i, s ín t p e lin g ă c ă r tu r a r i ai în c h id c a rn e tu l şi-m : „ n o te z “ g o re Isac a tra s m u lte în v ă ­ zeilor.
g in e ru l T u d o r D ăn acu , aici se v in u lu i şi n e în tre c u ţi c u n o s­ în m in te c u v în t cu cu v în t. ţă m in te . D octorul în ştiin ţe T o d iriţă G io san u şi G rigore
s ta b ile şte „ re ţe ta p ro d u c ţiilo r c ă to ri ai v ie ţii lite ra re . — Cu c ît u n s p e c ia list p ă ­ a g ric o le v in e d in tr-o fam ilie Isac n u m ai co n ten e sc sa
m a r i“ . C um ? Ţ in în d m e re u tru n d e în a le v in u lu i cu a tî t cu 9 fra ţi, c a re a u ră m a s le ­
în tr e cei doi sp e c ia lişti este la u d e via. şi cei c a re -i cu­
.sub o b se rv a ţie p ă m în tu l, în ­ îşi d ă se a m a c ît n u ştie. V i­ g aţi de p ă m în tu l d e u n d e a u nosc n u co n ten e sc să sp u n ă
su şirile lu i, cit şi s ta re a de o în tre c e re d e s p irit şi o e n o ­ p lecat. H o rtic u lto ri, e i sa u
n u l d e p in d e pe lin g ă soi, p ă ­ că a ceşti oam eni s ín t pe m ă­
ap ro v iz io n a re a p la n te lo r cu logie.
m în t, so a re , d e îm b u te lie re . so ţiile, şi-a u d e te rm in a t şi s u r a n a tu r ii d in Ş tefăn eşti.
e le m e n te n u tritiv e . Se În ţe ­ — U nii a u fă c u t poezia v i­ d e d o p , d e fo rm a sticlei. copiii să fie ai viei sau ai li­ c a re în fie c a re an produce
leg e p re a b ine că n u o ricin e n u lu i şi a lţii d in c a u z a v in u ­ în ţe le p tu l şef a l la b o ra to ­ v ez ilo r cu m eri. Ila rie Isac,
lu i a u fă c u t poezii. m ilio an e
din sa t a r fi în s ta re să lu ­ ru lu i, d o c to ru l Isac, cu p ă ru l d ire c to ru l In s titu tu lu i d e c e rc e ­
creze, b u n ă o a ră , c u re a c tiv i V in ific a ţia este o indus- a lb c a zăp ad a, sin te tiz e a z ă tă ri şi p ro d u c ţie p e n tru p o m i­ CARMEN DUMITRESCU ■ ,

Flocdro — onul XXXVIII — Nr. 13 (1 762) — 31 martie 1989


Priorităţi în economie
pregătit, după cum se vede,
toarte bine. Ne găsim la I.J.R.V.M.R. oare unele cu 10—12 mii lo­ 47. La I.C.S.A.P., alim entaţia s-au strîns într-o săptămână
Mai departe ceva, abia ză­ Călăraşi, întreprinderea jude­ cuitori nu există decit unul La publică, situaţia a fost şi mal 24 tone de materiale refolosi­
rim oamenii, se lucrează la ţeană de recuperare şi valori­ Fundulea. rea. Faţă de 45 tone cit pre­ bile. Dacă zilele record n-ar
fertilizare. Se lucrează cu ficare a m aterialelor refolo- Red. — Deci, lipsa acestor vedea planul, s-au realizat fi fest organizate s-ar fi co­
eombinatoare, care încorpo­ sibile. In incinta întreprinde­ centre, a r fi unul din canalele doar 13. Nu sínt organizaţi, lectat circa 2 tone. Deci, ma­
rează în soi substanţele nece­ rii, mormane de fier vechi de pierdere a hîrtiei. De ce n-au spaţii. Prin actele nor­ teriale refolosibile există.
sare şi execută şi ultim a lu­ care se dezmembrează, sortea­ nu înfiinţaţi centre volante mative existente, magazinele Ne-au fost de ajutor în reali­
crare de pregătire a solului ză şi balotează în vederea în comune dumneavoastră ? sínt obligate să-şi asigure mi- zarea planului, însă trebuie
înaintea insărnînţării. Apa în trim iterii către beneficiari. Există o altă form ă de recu­ nicontainere în care să se de­ să subliniem că preocuparea
sol, putină cită e, trebuie păs­ Soseşte încă un camion, plin perare a hîrtiei şi nu numai a poziteze hîrtia, s-o sorteze şi ar trebui să fie constantă,
trată cu grijă. şi el cu fier vechi. Este cîntă- ei în mediul rural ? s-o aducă la centrele noastre. fiecare zi a r trebui să fie re­
în im ediata vecinătate, pe ritş i descărcat In ciuda aces­ I. P . — Decretul 465 din De ambalajele cu valoare au cord. Educaţia populaţiei în
o suprafaţă de 145 hectare, tei activităţi ce pare a fi des­ anul 1979, care reglementea­ grijă, dar de acestea nu. Tre­ acest sens trebuie făcută. Ne-
echipa lui Nicolae Alexandru tinată în exclusivitate fierului ză activitatea de recuperare buie să se înţeleagă că au şi colecfcarea materialelor refolo­
plantează cartofi de toamnă. vechi, propunem interlocuto­ a m aterialelor refolosibile sta­ ele valoarea lor pentru eco­ sibile înseamnă pe lingă pa­
Pînă astăzi s-au plantat 70 rilor noştri o discuţie despre bileşte sarcini precise pentru nomia naţională, că trebuie gubă pentru economia naţio­
hectare. în 3—4 zile se va recuperarea hîrtiei. Bineînţe­ toţi factorii. Obligaţia con­ recuperate 1 nală şi dezordine, murdărie,
term ina şi această lucrare. les, fierul vechi va mai reveni form acestuia este ca din me­ Red. : Şi unde dispare poluare, fiind in contradicţie
Intr-adevăr, se lucrează in în discuţia noastră, m ăcar ca diul rural să colecteze m ate­ această hîrtie ? cu însăşi intenţia de menţi­
linişte, temeinic, aşa cum tre­ etalon de comparaţie. Inter­ rialele refolosibile coopera­ I. P . — Se aruncă sau se nere a unei bune igiene şi de
buie făcută orice muncă. Oa­ locutorii noştri care au avut tivele de producţie, achizi­ arde. Am vrea să mai subli­ înfrum useţare a oraşului.
menii ştiu ce ou de făcut. am abilitatea să răspundă la ţie şi desfacere a mărfurilor. niem un aspect în anexele la Red. : — In continuare vă
Iată, se va term ina în cîleva unele din întrebările noastre UJECOP Călăraşi refuză să Legea 1 din 1985 se prevăd rugăm pe fiecare din dum­
zile cu însăm înţarea sfeclei şi sínt : Ştefan Chiru, contabil- semneze convenţia în acest echivalenţe între zilele mun­ neavoastră să faceţi o propu­
plantarea cartofilor. Urmează şef, Aurelian Stoica, şef cen­ sens. Nici anul trecut nu a că şi cantităţile de materiale nere pentru ca acţiunea de
la scurtă vreme, .pentru că se tru şi loan Pura, secretarul vrut să semneze, nici pînă recuperate. De exemplu, pre­ Colectare a m aterialelor refo­
pare prim ăvara s-a înstăpî- organizaţiei de partid. anul acesta nu a semnat-o. darea a 25 de kilograme fier losibile, nu numai a hîrtiei,
nit definitiv, floarea-şoarelui. Red : Ce sarcini de plan aţi Argumentele sínt că oamenii vechi echivalează cu o zi să se desfăşoare în condiţii
G răparea pentru păstrarea avut în 1988 privind colecta­ lor sínt ocupaţi cu campania muncă. E o listă întreagă : mal bune. Evident, puteţi
um idităţii, pregătirea solului, rea hîrtiei? Să comentăm, vă agricolă, că n-au motorină şi cioburi 10 kilograme, textile face şl mai multe propuneri.
însăm înţarea. Apoi soia şi po­ rugăm, realizările şi nereali- mijloace de transport pentru 10 kilograme, hîrtie 10 kilo­ Ş. C. : — Un canal de pier­
rum bul şi tot aşa. Bineînţeles, zările, dacă e cazuL aducerea hîrtiei la sediul nos­ grame. Toate materialele care dere a materialelor refolosi­
mereu va fi ceva de lucru, lu­ Ş. C. — Planul la hîrtie pe tru. Realitatea este alta. Vin interesează — anvelope, mase bile este cel din gospodăriile
crările agricole se succed şi anul 1988 a fost de 2 800 tone, maşini de la C.P.A.D.M. cu plastice, alamă, bronz, etc. populaţiei. Asociaţiile de loca­
ele, cum totul se succede : din oare s-a realizat 1 032,7 două anvelope şi două baterii sínt prevăzute în această lis­ tari a r trebui mai atent im­
prim ăvara după iarnă, apoi tone, adică 36 la sută. Nerea- pentru că au nevoie de ade­ tă. In mod normal, noi a r tre­ plicate. La fiecare bloc să fie
vara şi altă toamnă. lizarea lui se explică prin ne- containere specializate, hîrtie,
Ne găsim într-o zonă cu îndeplinirea sarcinilor de la cioburi, textile, mase plas­
experienţă şi tradiţie în culti­ gospodăriile populaţiei, unde, tice. Femeia de serviciu să le
varea cartofilor tim purii. Ma­ în loc de 1 680 sau realizat aibă în grijă. Cînd sínt pline
rele lor secret este să fie cu doar 191,3 tone, ceea ce în­ să ne dea un telefon şi noi
adevărat tim purii. Pentru
asta e nevoie în prim ul rînd
de muncă şi pricepere. Fie­
seam nă doar 11,4 la sută. Să
specificăm că prin gospodă­
H Î R T I A venim să le ridicăm. Plătim
valoarea lor plus comisionul.
riile populaţiei înţelegem în Iată un venit suplimentar
care cartof încolţit este pus
cu mina în pămînt, acoperit
cu grijă, numai astfel colţii
plus şi organizaţiile de masă
şi obşteşti — U.T.C., O.D.U.S., 0 c e n u şă re a să pentru ea. La noi planul se
urm ăreşte pe sortimente. Pen­
organizaţia de pionieri şi sin­ tru neîndeplinirea indicatori­
încep chiar din acel moment
să crească spre lumină. Se
cîştigă două-trei săptămîni.
dicatele. Unităţile socialiste
şi-au realizat sarcinile la acest a materialelor refolosibile? lor la fiecare în parte sintern
penalizaţi. La întreprinderi se
sortim ent în proporţie de 92 urmăreşte doar realizarea
Cu cit sínt mai devreme pe la sută. Colectarea de la uni­ planului valoric. El se reali­
piaţă cu alît cetăţenii Tîrgo- © O sursă de venituri deloc neglijabilă • Canale de
tăţile socialiste se face pe bază zează cel mai uşor prin fier
viştei şi ai Capitalei vor fi mai de contracte, intr-un cadru pierdere © Dispoziţii legale ignorate sau uitate # Sor­ vechi şi întreprinderile se
mulţumiţi. Şi beneficiile coo­ organizat, legiferat. Sarcinile timente şi valoare • Sugestii 9 Zilele record sau despre dezinteresează de celelalte sor­
peratorilor vor fi mai sub­ de plan, contractele obligato­ constanţa preocupărilor. timente.
stanţiale. rii crează un anum it gen de A. 8. : — Prin planul între­
— Sperăm, ne spune direc­ relaţii între parteneri, penali­ prinderilor nu se alocă com­
torul Constantin Popescu, ca zări etc. Cu organizaţiile de bustibil pentru transportul
in condiţiile acestei prim ă­ masă şi obşteşti, la care se verinţe pentru a primi altele bui să preluăm cantităţile de materialelor refolosibile şi
veri, în primele zile ale lunii adaugă UJECOP şi IJGCL în­ noi. De ce să nu pună în aces­ materiale refolosibile de la nici carbid şi oxigen pentru
iunie să ieşim cu cartofi noi cheiem convenţii. De la gos­ te maşini şi hîrtia care au populaţie şi să eliberăm ade­ dezmembrarea fierului vechi.
pe piaţă. După cartofi urm ea­ podăriile populaţiei propriu- colectat-o? Vin maşini la Că­ verinţe prin centrele noastre Sínt multe întreprinderi care
ză cultura succesivă de varză zise colectarea se face fără o lăraşi pentru aprovizionare cu prin care cetăţenii să dove­ au maşini şi utilaje casate în
de toamnă. Să mai spunem că formă contractuală, în cadrul mărfuri. Ar putea aduce şi dească efectuarea zilelor mun­ parc, dar nu le dezmembrează
săm înţa de cartofi este asigu­ unor acţiuni cum a r fi Zile hîrtia. în Decretul pe care că în acest fel. Am dat şi tocmai din aceste motive.
rată în totalitate tot aici. Şi record organizate de Consi­ l-am am intit şi oare este le­ anunţuri la ziarul local în I. P. : — în întreprinderi şi.
mai sperăm ca printr-o pre­ liile populare sau de noi, prin gea de bază a activităţii noas­ acest sens. în această acţiune, la consiliile populare să se
gătire corespunzătoare a tutu­ punctele de colectare, unde tre, se specifică cu claritate că care se desfăşoară conform facă analize periodice cu si­
ror proceselor tehnologice să cetăţenii predau hîrtia şi pri­ CPADM, prin magazinele şi unei legi, consiliile populare tuaţia m aterialelor refolosibi-
putem păstra acest avans de mesc contravaloarea ei în punctele de colectare pe eare a r trebui să ne sprijine, să l e , probleme de instruire şi
două săptăm îni pînă la ter­ bani. are datoria să le organizeze facă propagandă, să iniţieze control pe sortimente. Să se
m inarea campaniei agricole Red. — Cum explicaţi ne- sínt m andatarele IJRVMR şi acţiuni prin care s-o susţină. respecte întocmai legile şl de­
din acest an. realizarea sarcinilor de plan răspund în mediul rural de Acest lucru nu numai că nu cretele în vigoare. Ele stabi­
I a unitatea vecină, C.A.P. de la gospodăriile populaţiei: colectarea, sortarea şl preda­ se face, dar consiliul popular lesc cu exactitate obligaţii,
Conţeşti, situaţia este la fel 11,4 la sută este extrem de rea m aterialelor refolosibile. al municipiului Călăraşi nici atribuţii, fac recomandări de
de bună. Aceleaşi ritm uri ri­ puţin ! Primesc în schimb contrava­ măcar nu este de acord cu organizare etc. Ele ţin seamă
dicate, aceeaşi atenţie la sor­ A. S. — Populaţia judeţu­ loarea materialelor şi remiza această formă de efectuare a de interesele generale ale eco­
tarea seminţelor, la pregăti­ lui este de 380 mii locuitori, aferentă. zilelor muncă. Consiliul do­ nomiei naţionale şi ele tre­
rea solului. Şi aici se seamă­ din care doar 110 mii în me­ Ş. C. — Acelaşi lucru se în- reşte, este mal interesat, ca buie să primeze întotdeauna
nă sfeclă-de-zahăr, lucrările diu urban. Dacă ne-am referi tîmplă şi cu IJGCL. în tre­ cetăţenii să presteze zilele şi necondiţionat, intereselor
sínt înaintate. Şeful de fermă, la întreaga populaţie a judeţu­ prinderea are obligaţii preci­ muncă la alte lucrări, cum ar şi părerilor locale. Trebuie să
inginerul Lazăr Constantin, lui, într-un an ar trebui să se se privind valorificarea rezi­ fi înfrum useţarea oraşului. şe ţină seama de faptul c ă .
este şi el prezent în mijlocul strîngă de la fiecare locuitor duurilor m enajare şi stradale. Tocmai pentru interesul eco­ IJRVMR nu are posibilitatea
mecanizatorilor Marian Ka- aproxim ativ 4,1 kilograme de Printre altele, maşinile de co­ nomiei de a avea materiale să facă investiţii pentru noi
nete şi Marian Ghica, nu a tît hîrtie. Nu e mult dacă ne gîn- lectat gunoaie menajere, tre­ refolosibile cit mai multe, le­ centre şi puncte de colectare.
pentru control, oamenii ştiu dim la consumul obişnuit de buie să fie prevăzute cu bu­ giuitorul a prevăzut această Trebuie să fim ajutaţi în acest
ce au de făcut, sínt conştiin­ hîrtie-ziare, caiete, am balaje zunare şi containere în care posibilitate şi credem că ea sens. Dacă centrele noastre
cioşi, cit pentru a se asigura de diverse tipuri. Din păcate, să se strîngă hîrtia şi nu nu­ nu trebuie ignorată, ci susţi­ volante nu primesc materiale
că totul merge bine, nu e ne­ de la populaţia rurală nu se mai ea. Muncitorii a r primi nută. refolosibile de la populaţie, se
voie de nici o intervenţie su­ colectează hîrtie. Dacă în Că­ valoarea hîrtiei şl comisionul. Red. j — După cum sintern autodesfiinţeazâ pentru că nu
plim entară. lăraşi se află 8 puncte fixe şl Există deci o posibilitate de informaţi, în municipiul Că­ găsim oameni, de regulă pen­
Deci, am pornit cu dreptul, 4 rulote, ceea ce este conform cîştig suplimentar, însă pentru lăraşi, în cadrul acţiunii de sionari, dispuşi să respecte
cum se zice, şi hărnicia oa­ dispoziţiei, ca la fiecare 6 000 a-1 obţine trebuie o oarecare recuperare a materialelor re­ un program de lucru pentru
menilor cu care am stat de de locuitori să existe un punct muncă. folosibile au fost organizate o sumă prea mică. Trebuie
vorbă ne duce cu gîndul la de colectare, la Olteniţa — la A. S. — O nerealizare im­ zile record care au dat bune deci, evitat acest lanţ al slă­
un an îmbelşugat, viitoare aproape 40 mii locuitori — nu portantă la colectarea hîrtiei rezultate. biciunilor început, s-o recu­
răsplată pentru un an, care, sínt decit două, inclusiv se­ s-a înregistrat şi la anumite Ş. C. — Au fost două ase­ noaştem, cu o educaţie civică
de fapt, abia acum începe. diul central de la marginea unităţi. La I.C.S.M.I., mărfuri menea acţiuni care au dat re­ necorespunzătoare a popu­
oraşului, iar în cele 53 de co­ industriale, planul a fost de zultatele aşteptate. în cele 11 laţiei.
G . OPREA ■ mune ale judeţului, dintre 65 tone şi s-au realizat doar şcoli şi 7 licee din Călăraşi OPREA G E O R G E SC U ■

care se vor resimţi în întregul pe creatorii de ţesături pentru cularităţile virstei copiilor*.
Pentru copii, haine la comandă comportament al copiilor şi,
mai tîrziu, ca adulţi“. Bun
psiholog, ea realizează acest
copii, catifeaua fiind cam „sări­
tă“ în ultimul timp din nomen­
clatorul lor de produse). „Difi­
Iată un exemblu. Cum, da
cîteva sezoane în modă rezistă
broderia iar hainele celor mici
Pasajul Villa Gross, întinerit fil), un desăvirşit pedagog. (De ghidaj cu multă subtilitate şi cultatea cea mai mare, spune, sínt, ca linii şi croieli, reduceri
şi atent restaurat arhitectonic altfel, timp de 13 ani a func­ sensibilitate. Cînd o fetiţă îi , o întimpinăm prin lipsa unei la scară ale adulţilor, ea pro­
şi-a rocă pătat farmecul şi func- ţionat in Invăţămint, ca mai­ cere, plină de emoţie, „o fustă diversităţi mai mari de modele, movează cu fantezie stilul „ă la
ţionalităţile lui comerciale tra­ stru-instructor intr-o şcoală ge­ care să se învîrtâ“, ştte deja atît pentru fete cît şi pentru maman* pe care ii cufundă in
diţionale. Printre cele mai so­ nerală, unde a predat lucrul ce material şi ce model să-l băieţi, mal ales, pentru catego­ lumea feerică a personajelor ce­
licitate servicii oferite locuito­ manual). împreună cu cinci lu­ propună mamei. Iar cînd pă­ ria da vîrstă a pubertăţii şi lebre din basmele, filmele, ani­
rilor Capitalei este Îmbrăcămin­ crători („patru fete şi un rinţii vor ca băiatul ori fe­ adolescentei. Aş îndrăzni sâ maţia copilăriei, cu ajutorul, fi­
tea „la comandă“ pentru cei băiat“), îndrumă gustul celor tiţa lor să nu treacă de vîrsta sugerez ca revista „Moda“ să reşte, ai broderiei.
mici. O veritabilă Casă de modă mari şi mici în materie de ves­ grădiniţei fără să poarte cati­ editeze două suplimente pe an Este un exemplu bun de ur­
a copiilor (ceea ce demult se timentaţie a viratelor cu pan­ fea, iarăşi cu tact Ü sfătuieşte destinate modei copiilor conform mat şi de către alte cooperative
resimte nevoia), aparţinînd taloni scurţi, cum spune „un asupra modelelor, culorilor, or­ celor două sezoane statuate in şi chiar de către industria da
Cooperativei „Sporul“. Tînăra capitol de educaţie estetică pu­ namentelor, după înfăţişarea, creaţia vestimentară. De la 3 la confecţii pentru că o realitate
şefă de unitate. Ana Mihaela ţin luat in seamă, deşi are un silueta, statura băieţilor şi fete­ 7—8 ani, de la 8 la 14 şl apoi se impune : moda copiilor se
Şută este, pe lingă o pricepută rol deosebit In dezvoltarea sim­ lor. (Este o interesantă conclu­ la etapa adolescenţei, îmbrăcă­ cere reconsiderată.
maestră in confecţii (a absol­ ţului pentru frumos, pentru or­ zie de marketing ce ar trebui mintea Îşi are pretenţiile şl să-i
vit un liceu industrial de pro­ dine. pentru armonie, trăsături să preocupe lumea textiliştilor. zicem „canonul* el, după parti­ C I O IO R O A C H E -A D A M ■

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13(1 762) - 31 martie 1989 1


Inteligenţa românească în acţiune

( Complicata poveste
I n tim p u l u ltim e i co n fla r
Abecedarul num it
g ra ţii m o n d iale, p e ste c e ru l calculator
a unui
E u ro p ei a z b u ra t u n a v io n d e
m a re c a p a c ita te , d e n u m it „G i­
g a n t“ şi p ro d u s d e in d u s tria
a e ro n a u tic ă g e rm a n ă . A ceas­
I S o cietatea in fo rm a ţio n a lă ,
I fo rm u lă g lo b a lă p rin c a re se
sc h im b u l d e p ro g ra m e
calc u l se v a p u te a a tin g e d e ­
de

în c e a rc ă c a ra c te riz a re a p ro ­ z id e ra tu l fo lo sirii c o m u n ita re


tă u ria ş ă p a să re d e oţel, lu c ru g re su lu i teh n o lo g ic co n te m ­ a c a lc u la to a re lo r elec tro n ice

motor
p u ţin s a u deloc cu n o scu t, a
fo st d o ta tă cu u n m o to r de
co n cep ţie ro m â n e a sc ă , r e a li­
z a t de o firm ă fra n c e z ă şi p re ­
p o ra n a în c e ta t de a m ai r e ­
p re z e n ta o n o ţiu n e p u r te o re ­
tică. In ţă r ile d ezv o ltate, in ­
fo rm a tiz a re a so c ie tă ţii a re loc
in d iv id u a le .
E ste e v id e n t că p e p la n u l
p ro d u c ţie i, o rg a n iz ă rii d e sfa ­
cerii, in c lu siv a p ro g ra m e lo r
lu a t de g e rm a n i d u p ă o c u p a re a i în tr - u n r itm ac c e le ra t. D efi­ de c alc u l şi a se rv ic e -u lu i,

de avion
F ra n ţe i. D esco p e rire a a p a r ţi­
n e u n u i v e te ra n al fo ste lo r u z i­
n e I.A .R. B raşo v , in g in e ru lu i
a v ia to r C o n sta n tin C. G h e o r-
n ito rie p e n tr u a c e a stă m o d a ­
lita te d e v ia ţă so cială este
p ă tr u n d e re a m ic ro electro n icii,
a te h n ic ii d e calcul, a p re ­
p ro b le m a la n s ă rii pe p ia ţă a
c a lc u la to a re lo r e le c tro n ic e in ­
d iv id u a le ca b u n u ri d e la rg
co n su m rid ic ă p ro b le m e deloc
ghiu, cu n o scu t p u b lic u lu i la rg lu c ră rii a u to m a te a d a te lo r sim p lu de rezo lv at.
în c a lita te de a u to r a l lu c r ă ­ în to a te d o m e n iile d e a c tiv i­ î n p rim u l rîn d , d eo arece
r ilo r „Z b o ru ri c e le b re “ (E di­ u n m o to r m o d ern , p u te rn ic , a tr e b u it să p re d e a şi p ro ie c ­ ta te , co n c o m ite n t cu p ro life ­ c a p a c ita te a d e p ro d u c ţie e-
tu r a Ş tiin ţific ă ), „ A u re l V lai- c o n ţin în d cam to t ce e ra m ai tu l m o to ru lu i I.A .R . d e 1 500 ra r e a c u ltu rii in fo rm a tic e , co n o m ică se s itu e a z ă la u n
c u — v ia ţa şi o p e ra “ (E d itu ra p e rfe c ţio n a t. P e n tr u sp e c ia lişti C P. în sp ecial p rin c re ş te re a n u ­ v o lu m de c îte v a zeci d e m ii
M ilita ră ) şi „ M o to a re de m e n ţio n ă m d o a r c ite v a d in U zin a „G n o m e & R h ô n e “, m ă ru lu i de sp ecialişti. de c a lc u la to a re e le c tro n ice
a v io n “ (E d itu ra T eh n ică). a c e ste p e rfe c ţio n ă ri teh n ice, s tu d iin d p ro ie c tu l şi g ă sin d u -1 D ecisivă în să, în p re z e n t şi in d iv id u a le p e a n , fia b ilita te a
M ai n o tăm , că in g in e ru l C on­ d in tre c a re şi u n e le in o v a te b u n , a f a b r ic a t m o to ru l în în p e rsp e c tiv ă , este p ă tr u n ­ a c e sto r p ro d u se tre b u ie să
s ta n tin G h e o rg h iu a a c tiv a t d e I.A .R. : 1939 su b d e n u m ire a d e „G N O ­ d e re a c a lc u la to a re lo r elec- fie a s ig u ra tă la u n în a lt n iv e l
ca şef a l se c to ru lu i d e m o n ­ — A rb o re le m o to r fo rm a t M E e t R H O N E tip R “ (GR j tro n ic e in d iv id u a le , ca m ij­ (a şa-zisu l s ta n d a rd „Z ero de- ;
ta t, re p a r a t şi în c e rc a t a v io a ­ d in d o u ă p iese îm b in a te p rin 14 R). lo ace in fo rm a tic e cu a p lic a ţii f e c te “ !) p e n tr u a e v ita n ece­
n e la a m in tita uzin ă. d a n tu r ă fro n ta lă d u p ă sis te ­ In 1942, g e rm a n ii o cu p în d p ro fesio n ale, casn ice şi ludice, s ita te a o rg a n iz ă rii u n e i re ţe le
— In 1977 — n e d e c la ră in ­ m u l H irth ; P a ris u l şi a flîn d d e a c e st m o ­ în cele m a i la rg i p ă tu r i ale de se rv ice e x a g e ra t d e e x tin se
te rlo c u to ru l n o stru — a m p r i­ — S iste m u l in o v a t de I.A .R. to r cu 14 c ilin d ri în d u b lă p o p u laţiei. şi a p re v e n i fen o m e n e de
m it de la in g in e ru l N i colae p e rm ite a m o n ta re a la p a lie ru l ste a , ră c it p rin a e r, c a re d ă ­ A ceste c îte v a c o n sid e ra ţii „ s tra n g u la re “ p rin s u p ra în -
P op, fo stu l d ire c to r a l F a b r i­ d in m ijlo c a u n u i ru lm e n t de d e a 1 600 C P la tu r a ţia de teo retice, o a re c u m d e c la ra ti­ c ă rc a r e a acesteia.
cii d e m o to a re d e a v io n a d ia m e tru m ic, în tim p ce to a ­ 2 600 rp m , la d eco la re , r e s ta ­ ve, v izea ză fu n d a m e n ta re a î n a l d o ilea rîn d se im p u n e
U zinei I.A .R. B raşo v , u n isto ­ te m o to a re le s tră in e a v e a u b ilin d p u te re a p rin c o m p reso ­ n e c e sită ţii c re ă rii u n e i m e n ­ o rg a n iz a re a d e z v o ltă rii de
ric a l acestei uzine. C o n fo rm a rb o re le d in tr-o b u c a tă , u lte ­ r u l s ă u p în ă la a ltitu d in e a de ta lită ţi in fo rm a tic e g e n e ra li­ p ro g ra m e d e c alc u l p e n tr u
d o rin ţe i a u to ru lu i, u n e x e m ­ rio r a u tr e c u t şi s tră in ii la a r ­ 6 100 m , a u c e ru t u zin e i „G n o ­ zate. a p lic a ţii casnice, jo c u ri, în v ă - :
p la r al lu c r ă rii a fo st p re d a t b o re le m o to r d in d o u ă b u c ă ţi, m e şi R h ô n e “ s ă fa b ric e a c e st D in fe ric ire m a jo rita te a co­ ţă m în t a s is ta t de ca lc u la to r, »
to v a ră ş u lu i in g in e r S ech el, c a re a v e a şi a lte a v a n ta je ; m o to r d e serie . p iilo r d e la v îrs te în că f r a ­ g rafică, etc. şi a d is trib u ir ii
d ire c to ru l g e n e ra l a l u zin ei — C o m p re so ru l m o to ru lu i C u a c e ste m o to a re fa b ric a te gede, p o sed ă o re c e p tiv ita te a c e sto r p ro g ra m e p e p ia ţă . . |
„ T ra c to ru l“, u n a l d o ile a l-a m a v e a în locu l p a le te lo r, tu ­ în serie, g e rm a n ii a ü e c h ip a t d e o seb ită fa ţă d e m ijlo acele
d e p u s la filia la A rh iv e lo r a v io a n e le lor, d e n u m ite „G i­ în a l tre ile a rîn d e ste n e - ţj
b u ri d u p ă p ro p u n e re a in g in e ­ in fo rm a tic e , c a lc u la to a re le in ­
S ta tu lu i d in B raşo v , la fo n d u l g a n t“ tip „M e 323“. F ie c a re c e sa r să se o b ţin ă u n ra p o r t j
ru lu i R a d u M ă rd ă re sc u şi d iv id u a le d e p ă şin d p e n tr u ei
n r. 526, ia r al tre ile a îl p ă stre z tip a l a c e stu i a v io n a v în d cîte p e rf o rm a n ţă /p r e ţ a tr a c tiv j
a s e n tim e n tu l in g in e ru lu i lo a n fa s c in a ţia şi a tr a c ţia p e c a re p rin s ta b ilire a u n o r p r e ţu r i ii
în b ib lio te c a p e rso n a lă . D in V lădea. şa se a stfe l d e m o to are, d is­ a r p u te a să o e x e rc ite o rice
a c e st isto ric re p ro d u c u rm ă ­ p u n e a la d ec o la re de o p u te re accesib ile (în u ltim ă in s ta n ţă ,
A ceste p e rfe c ţio n ă ri e ra u a lt m ijlo c de o c u p a re a
to a re le p a sa je de la p a g in a u n c a lc u la to r e lec tro n ic in d i­
u tiliz a te în p e rio a d a a c e e a la d e 9 600 CP. tim p u lu i. R e c u n o a şte re a n e c e ­
46 : P e n tr u a id e n tific a a c e s t v id u a l p o a te fi a s im ila t p rin
cele m a i c u n o scu te m o to a re s ită ţii e x tin d e rii e d u c a ţie i in ­
„In iu lie 1938, cîn d s -a te r ­ m o to r cu m o to ru l ro m ân esc, „ fu n c ţia o b iectiv so c ia lă “ cu j)
de a v io n . fo rm a tic e se m a n ife stă în ţa r a
m in a t p ro ie c ta re a m o to ru lu i p ro ie c ta t la I.A.R., e ste s u f i­ u n a b eced ar!). . ,i
D in p ro ie c tu l a c e stu i m o to r n o a s tră p r in in tro d u c e re a c a l­
IA R -1 000 (care a e c h ip a t cu ­ n o u d e 1 500 C P s -a u re a liz a t c ie n t d e a c o m p a ra d im e n siu ­ c u la to a re lo r e le c tro n ice in d i­ în c u r a ja r e a pe ' ace a stă
n o scu tu l n o s tru a v io n d e v î- la I.A .R. doi c ilin d ri, c a re n ile c ilin d irilo r, c ilin d re e a , v id u a le în u n ită ţile d e în v ă - ca le a fu n c ţie i e d u c a tiv e a
n ă to a r e IA R-80, n a .) in g in e rii în c e rc a ţi pe b a n c u l de m o n o - p u te r e a şi tu r a ţia , c a re s ín t I ţă m în t, în c ă d in în v ă ţă m în - „ b ric o la ju lu i“ h a rd w a re (obli­
M ü ller şi M ă rd ă re sc u d e la c ilin d ru de c ă tre in g in e ru l id e n tic e la m o to ru l ro m ân esc, i tu l g e n e ra l şi liceal. g a to rie în cazu l în care, d u p ă ;]
S e rv ic iu l S tu d ii, e m it id e e a M ă rd ă re sc u , a s is ta t de s e m n a ­ cu cele a le m o to ru lu i „G R - In ra p o r t în să cu im p e ra ­ c u m este n o rm a l, accesu l la
ro ie c tă rii u n u i m o to r p u te r ­ ta r u l a c e ste i co m u n ic ă ri, a u 14 R “, ce se găsesc în ta b e lu l tiv e le d e z v o ltă rii a c c e le ra te r e ţe a u a de se rv ice este a sig u ­
n ic cu 14 c ilin d ri în stea, r ă - tr e c u t în b u n e c o n d iţii o p ro ­ m o to a re lo r d e a v io n fa b r ic a ­ econom ico-sociale a ţă r ii r a t n u m a i p e n tr u p ro d u s e r o ­
c ît cu a e r, care să d e á 1 500 bă, de cîte 500 d e o re fu n c ­ te d e firm a „G N O M E et n o a stre , a le lic h id ă rii d ecala- m ân eşti) şi s o ftw a re (p rin a -
C P la 6 000 m a ltitu d in e , ţio n a re . L a fel, la în c e rc a re a R H Ö N F “ d e la pag. 141 a , je lo r în c ă e x is te n te în u n e le d a p ta r e a p ro g ra m e lo r de c a l­
e d a p tîn d cele m a i m o d e rn e pe b a n c a co m p re so ru lu i, tim p c ă rţii lu i H a n s G ig e r „K o lb en - d o m en ii fa ţă de ţă r ile d ez- cul a stfe l în c ît să se realizeze
p e rfe c ţio n ă ri u tiliz a te la m o ­ de 100 ore, re z u lta te le au fo st F lu g z e u g m o to re n “, a p ă ru tă în ; voi täte, c re d e m că este n ece­ p o rta b ilita te a lo r în a m b ele
to ru l englez „ B ris to l“ şi la fo a rte b u n e (în 1939 n.a.). S tu ttg a r t, E d itu ra M o to rb u ch , s a r să se realizeze m a i m u lt. se n s u ri : d e la c a lc u la to a re le
m o to a re le a m e ric a n e „ W rig h t A v în d a c e ste re z u lta te , u z i­ 1986. C a lc u la to a re le e le c tro n ic e in ­ in d iv id u a le ro m â n e şti la cele
şi th - a tt W h itn e y “. n a I.A.R. a c e ru t m in is te ru lu i A b ia d u p ă ce a m a f l a t r e ­ d iv id u a le tre b u ie să d e v in ă s tră in e şi in v ers) p o a te fi
„Ş -a fo rm a t u n co m itet, d e re s o rt p e n tr u a re a liz a c e n t d in c a rte a m e n ţio n a tă a c c esib ile o ric ă ru i om al c o n sid e ra tă c a o c o n trib u ţie
com p u s d in D ire c to ru l f a b r i­ m o to ru l, u n fo n d d e 4 m ilio a ­ s u p lim e n ta ră la sp o ru l de in ­
de d a te le m o to ru lu i d e a v io n m u n cii, ca o b iect de fo lo sin ţă
cii, S e rv ic iu l S tu d ii, ing. V lă - n e lei, în so ţin d c e re re a cu p e rso n a lă , deci să d e v in ă b u ­ te lig e n ţă so cială in fo rm a tic ă .
„G R -14 R “, a m a v u t d o v a d a
dea, sp e c ia list în c o m p reso are p ro ie c tu l m o to ru lu i. D in p ă ­ şi p o sib ilita te a de a id e n ti­ n u ri de la rg co n su m o b te n a - S ă a sig u ră m co p iilo r ac­
şi ing. C ionca O v id iu , cu m i­ c ate ră s p u n su l m in is te ru lu i a fic a cele d o u ă m o to a re şi a b ile pe p ia ţă . N u m ai în a - cesu l p e rm a n e n t la c a lc u ­
siu n e a de a c o o rd o n a şi d ir ija fo s t n eg ativ . e la b o ra a c e a s tă c o m u n icare. c este co n d iţii, p rin u tiliz a re a la to a re e le c tro n ic e in d iv i­
lu c ră rile , a stab ili c a ra c te ris ­ C u m în să c o n tra c tu l de li­ El d e m o n s tre a z ă ta le n tu l şi p e rm a n e n tă a a c e sto r c a lc u la ­ d u ale, căci al co p iilo r este
tic ile esen ţia le ale o rg an e lo r, c e n ţă o b lig a I.A .R .-ul de a c a p a c ita te a c o n stru c to rilo r de to a re în sp ecial d e C ătre copil, v iito ru l, ca de a ltfe l şi a l c a l- • !
e a n a liz a p ro p u n e rile p ro ie c ­ p re d a lu i „G n ô m e & R h ô n e “ m o to a re de a v io n ro m â n i şi a n o u a g e n e ra ţie se v a im p re g ­ c u la to a re lo r e le c tro n ic e !
ta n ţilo r, şi a ad u c e e v e n tu a le o rice p e rfe c ţio n a re , pe c a re a r co le c tiv u lu i fa b ric ii d e m o ­ n a de „ s p iritu l in f o rm a tic “,
m o d ificări, a s ta b ili în c e rc ă ­ fa c e -o m o to a re lo r fa b ric a te to a re I.A.R. in e r e n t so c ietăţii in fo rm a ţio ­ Ing. VLADIMIR
rile pe o rg an ele a d m is e “. d u n ă lic e n ţa a cestei firm e , n a le ; c o n co m iten t, p rin ALEXANDRU ŢICOVSCHI B ,
S -a u s tu d ia t şi s -a p ro ie c ta t o ric e in o v a ţie sa u p ro ie c t nou, IIVIU TIMBUS ■

G. G. Longinescu. In anul u r­ el este cel dintîi doctor inginer Un m erit deosebit îi revine n a
TRADIŢII ŞTIINŢIFICE Şl TEHNICE ROMÂNEŞTI m ător. 1926. acesta îi si p refa­
ţează lucrarea Războiul aero-
în aeronautică din ta ra noastră.
In perioada d in tre cele două
cercetător în istoria aviaţiei ro­
m âneşti. p rin astfel de lucrări
chimic. în care căpitanul Ion războaie m ondiale. Ion G udju a im portante ca A ripi rom âneşti
G udju analizează u tilizarea ga­ av u t realizări ştiinţifice im por­ (în colab., 1966), C onstrucţii aero­
zelor de luptă în cursul prim ei tante. A stfel, cercetările pe care nautice rom âneşti. 1905—1970 (în
conflagraţii m ondiale si con­ le -a întreprins au contribuit colab.. 1970) — ultim a tradusă
dam nă totodată folosirea arm e­ decisiv la îm bunătăţirea calitati­ Si în lim ba engleză —. m ult
;■ w îiă i& f  f f l W l -Ş M , J i m iiM lo r chimice. vă a uleiurilor si benzinelor fo­ folosite si citate în tra ta tu l co­
Ion G udju efectuează speciali­ losite în aviaţie, la înlocuirea lectiv Istoria aviaţiei rom âne
zarea ştiinţifică şi tehnică în placajului străin cu placaj ro ­ (1984). A publicat şi cărţi de
F ran ţa şi Ita lia — dună ce încă m ânesc si la fabricarea în tară , popularizare în dom eniul av ia­
Cînd venea la turn eele in te r­ m at în lume. Cit am reuşit, vor înainte de plecare izbutise să a pînzelor de avion, de balon şi ţiei. ca de pildă P asărea de foc
nationale de sah la care p a rti­ aprecia alţii, poate tim pul, dar organizeze. în 1924. prim ul de paraşută, ca si a altor pro­ (Istoria avionului) (1966).
pa. fotoreporterii ii asaltau. altă cale n-am avut. pentru că Serviciu aerologic si m eteorolo­ duse an terio r im portate. Lu­ P asiunea p en tru şah a consti­
Sem ăna leit cu actorul Jean totul a plecat d in tr-o m are d ra ­ gic destin at protecţiei zborurilor crarea sa C ontribuţii la studiul tu it o constantă a existentei
G abin şi adesea cele două foto­ goste pen tru păm intul meu şi aviatice, ia r u lterio r (1925—1926) benzinelor m otoarelor de avia­ sale. A început să deprindă şa­
grafii apăreau a doua zi una pen tru oam enii lui, p e 'care i-am condusese prim ul Laborator ţie. C ercetări asupra noilor cri­ hul la 9 ani. a ju cat partide
lingă cealaltă, trezind interesu l iubit cu patim ă“. central de cercetări fizico-chi­ terii : antidetonaţia şi tensiu­ astăzi socotite clasice (ca aceea
cititorilor. Ion G udju (1897— La venerabila v îrstă de 91 de m ice şi încercări m ecanice pen­ n ea vaporilor (în colab. cu ing. îm potriva lui Bogdanowski). a
1988) a fost un pătim aş al m un­ ani si profesorul u n iv ersitar tru aeronatuică. unde s-au fă ­ Pascal Popescu. 1932) a fost particip at la num eroase turnee
cii. al creaţiei teh nico-ştiintifi- em erit. I. G udju. preşed in te de cu t analize şi încercări foarte p rem iată de A cadem ia Română. internationale. a înfiinţat
ce. al inteligentei. G en eral-m a- onoare al F ederaţiei rom âne de u tile asupra un o r m ateriale fo­ Studiul contribuie. în tre altele, cercuri şahiste. iar în 1924 s-a
ior de aviaţie, el încredinţa re ­ şah. s-a stins. P erso n alitatea sa losite pen tru construcţia avioa­ la m ai buna cunoaştere a ben­ nu m ărat p rin tre fondatorii F e­
vistei „F lacăra“ din 16 iunie a ilu strat in mod strălu cit do­ nelor si m otoarelor. zinelor rom âneşti, pentru folosi­ deraţiei internationale de sah.
1977 o m ărturie care rep rezin tă m eniile în care a activat, lă- Iată-1 deci la Paris, unde îşi re a lor optim ă în aviaţie. A fost de asem enea întem eieto­
Si un crez : „E xistă un drum sînd am p ren te trainice. desăvîrşeşţe p reg ătirea in ştiin ­ I. G udju obţine de asem enea re ­ rul Federaţiei rom âne de sah,
al fiecăruia, drum care depinde S -a născut la 14 iulie 1897 la ţe fizico-chim ice la Sorbona şi zultate notabile în dom eniul lu - sp rijin it în prom ovarea acestui
de înclinaţii, dar mai ales de B ucureşti, ca fiu al lui H ercule la Collège de France ; m aeştrii brifiantilor şi com bustibililor nobil joc al m intii de personali­
m uncă. Astăzi, Ia 80 de ani, A nton G udju. de la care a m oş- . săi sínt. aici. M arie Curie. Je a n p en tru avioane. în studiul feno­ tăţi ale vieţii culturale rom âneşti,
încă mai activez ca profesor te n it interesu l pen tru jocul de P errin si Charles M oureau. sa­ m enelor de lum iniscentă. în tre­ p rin tre care M ihail Sadoveanu.
universitar la In stitu tu l Medico- şah. A u rm at liceul la Bucu­ vanţi de talie europeană. în p a ­ prinde cercetări m etalografice De altfel. încă din 1933 i-a fost
Farm aceutic din B ucureşti. reşti. elev em inent, m ai ales la ralel. I. G udju lucrează în asupra aliajelor de tip d u ralu - închinat volum ul de omagiu
N -am avut o viată prea linişti­ ştiinţele exacte. In paralel a lab o ratoarele de cercetări ale m iniu. După cel de al doilea 25 dc ani de activitate şahistă
tă. cum cred unii. Am avut m ari început de mic să joace şah, în- uzinelor aeronautice din F ran ţa război m ondial, a organizat si a m aestrului Ion G udju ! El în­
necazuri si supărări trecătoare, trecînd adesea pe m aturi. P ri­ Si Italia, legînd toto d ată p rie te ­ condus (1955—1957) prim a Scoa­ suşi a scris pagini de n eu itat
dar întotdeauna m unca cinsti­ m ul concurs l-a cîştigat apoi la nie cu T raian Vuia. realizatorul lă de radiolocatie din Rom ânia. din analele acestui joc. unele
tă. fără com prom isuri. indife­ num ai 13 ani. Totodată, se m ă­ prim ului zbor m ecanic autonom P reocupat in continuare de ap li­ p resărate prin reviste, altele
re n t de conjunctură, te aju tă să soară frecvent cu şahişti cunos­ din ' lum e. A nul 1934 îi aduce caţiile practice ale ştiinţelor fi­ adunate în cartea însem nări din
realizezi ce ti-ai propus. Am cuţi din tara noastră. u n succes însem nat : devine zico-chim ice. a elaborat. în 1963, lum ea şahului (1985). care dez­
sim tit că sínt capabil să fac ceva U rm ează F acu ltatea de S tiin - . doctor în inginerie aeronautică în colaborare cu prof. dr. M ar­ văluie fapte şi m om ente inedi­
pentru un dom eniu, cel al aero ­ te din B ucureşti, devenind li­ al Scolii Politehnice din Roma, g areta G iurgea. o m etodă spec- te. interesante deopotrivă p en­
nauticii. în care Rom ânia a cen ţiat în ştiin te fizico-chim ice cu m enţiunea „m agna cum la u ­ trofotom etrică de control a p u ri­ tru in iţiaţi si neinitiati.
strălucit încă de la începutul se­ în anul 1925, în d ru m at de m are­ de“. fiind clasificat prim ul şi tă ţii streptom icinei. larg apli­
colului. dobîndîndu-si un p ri- le om de ştiin ţă care a fost proclam at „la u re a t de onoare“ ; cată. I.M. ŞTEFAN B

8 Flacăra — anul XXXVIII — Nr. 13 (1 762) — 31 martie 1989


Eminesciana
Galati
FĂCLIILE ORAŞULUI TÎNĂR 9

Argum ente a le continuităţii tegoriile de v îrstă sau se r. „A - aprobările de rigoare a fost


cest cap de pod al vadului d u ­ tran sfo rm at pe ju m ă ta te in d ru ­
A ntichităţile rom ane situ ate la nărean de la G alaţi, p en tru legă­ m ul ju d eţean 255 A, de către
confluenta Ş iretului cu D unărea tu ra d in tre Moesia şi Dacia esti­ D irecţia ju d eţean ă de d rum uri
au in trat în conştiinţa publică că“, cum a d efin it V asile P ârvan şi poduri G alaţi, u n itate care,
încă de acum trei secole, cînd te rito riu l rom an de la Bărboşi, din păcate, a depus şi depune şi
Miron CosUn şi D im itrie C ante- a avut un m are rol în iradierea in continuare m acadam pe tra ­
m ir le evocau prezenţa, cu bunul civilizaţiei şi cultu rii in spaţiu l seul V alului, contribuind pe de
çind de a da tem ei solid o ri­ est-carpatlc, unde a u dăinuit o p arte la distru g erea lui. ia r pe
ginii rom ane a moldovenilor: Im ­ dacii liberi. de a ltă p arte la im posibilitatea
portanţa antichităţilor rom ane C ercetările arheologice mai de a m ai putea fi cercetat siste­
de la Bărboşi a sporit şi mai noi — ne relatează acelaşi în tre­ m atic. L a drept vorbind, lim esul
m ult în secolul al X X -lea, prin prinzător dr. M ihalache Brudiu rom an din ju ru l G alaţilor este
cercetările lui V asile Pârvan, — efectuate in anum ite zone a le rezerv aţie arheologică a p ă ra tă de
Gh. Stefan, Nicolae G ostar, I.T. Moldovei au su rp rin s fluxul eco­ Legea nr. 63 (din 1974), rep re -
D ragom ir şi Silviu Sanie, care nom ic rom an care pornea din zentînd o im portantă legitim aţie
au contribuit la cunoaşterea di­ zona Şiretului, sub form a co­ a originii poporului rom ân, un
m ensiunilor rolului acestui te ri­ m erţu lu i cu ulei, tran sp o rta t în certificat de n aştere al continui­
toriu pe care rom anii au dez­ am fore, a podoabelor etc. P en tru tăţii ş i simbiozei dacor rom ane.
voltat un sistem m ilitar şi un a înţelege dim ensiunea acestui A şadar, m unicipiul G alaţi este
centru m ilitar puternic, pe locul flux com ercial să am intim că în singura aşezare urbană din Mol­
şi în ju ru l unei dave daciceT curtea casei n atale de la Ipoteşti dova — situ ată pe fostul te ri­
Iată Încă că inim osul cerce­ a m arelui nostru poet naţional to riu al im periului rom an — care
tător dr. M ihalache B rudiu ne Mihai Eminescu, a fost descope­ a lă sa t aici m ărtu riile unei civi­
oferea zilele trecu te şi a lte cite- rită o am foră rom ană în tr-o lo­ lizaţii elevate şi p rezente la tot
v» dovezi eclatante despre ro­ cuinţă dacică din secolul III e.n. pasul, şl care'ap artin e în în treg i­
m anitatea din zona G alaţilor, tn E ste lesne de Înţeles im por­ m e um anităţii. P reţu irea şi con­
tim pul cercetărilor din 1979. tan ta pen tru • rom ani a acestui serv area acestora treb u ie să con­
efectuate în zona sud-vestică a obiectiv strategic şi economic ; stitu ie o com ponentă patriotică
platoului „Ţiglina*, unde tn u l­ să m enţionăm fap tu l că era a p ă ­ a fiecăruia, o d ato rie d e con­
timele decenii s-a extins in tra ­ ra t de o im ensă fo rtificaţie r e ­ ştiin ţă perm an en tă de a păstra,
vilanul G alaţilor prin construirea prezentată de u n şa n ţ cu val, conserva şi tezauriza valorile
cartierului „D unărea“, a fost construită in tre P ru t (Tuluceşti) fundam entale aie trecutului nos­
descoperit un castellum de pă- şi Ş iret (T raian), p en tru care au tru istoric.
mint, datînd din perioada dintre fost săp aţi peste 1 m ilion mc
cele două războaie daco-rom ane. de păm înt. Acest val era in an ­ Polivalenta cărţii
In apropierea acestei fortificaţii tichitate g ran iţa Dobrogei ro m a­
au m ai fost descoperite şi alte ne, dincolo de ho taru l ei n a tu ­ Concepută în anul 1889 ca ..de­
complexe fortificate, unele folo­ ral (rîul D unărea). P e la începu­ pozit naţional“ de carte pen tru
site ca depozite pentru am forele tu l secolului nostru, acelaşi em i­ zona de su d -est a tării. Biblio­
cu ulei de m ăsline, precum şi nent sav an t V asile P ârv an scria: teca publică „V.A. U rechia“ se
o necropolă de inhum aţie. Dună „form a im punătoare în care a - deschide în anul 1890 şi se dez­
cum ne asigură acelaşi cercetă­ cest val a aju n s chiar pină la voltă cu deosebire în ultim ii ani
tor de la Muzeul judeţean de noi. arată că el va fi fost con­
istorie. în vara anului 1988 pe tin u u în g rijit şi folosit pină în ca o puternică cetate a cărţii.
versantul de vest (spre valea Că-*’ tim puri mai tîrzii“.
tuşa) a fost descoperită cea mai Nu aceeaşi g rijă m anifestă insă ( C o n ti n u a r e în pag. l i )
m are necropolă rom ană din sud- forurile com petente locale faţă
estul Moldovei. Necropola ocupă de acest Val care, în 1978, fără DORIN SÀLAJAN f l
o su p rafaţă de 10 ha, avind trei
sectoare : unul cu m orm inte de
incineraţie, al doilea cu m orm in­
te de incineraţie şi inhum aţie în
movile de păm înt, ia r al treilea
num ai cu m orm inte de inhum a-
tie.
Se m ai cunoaşte Încă o locuire
rom ană chiar în v atra iniţială
a G alaţilor, pe faleza Dunării,
un vicus, care a av u t necropola
in zona hotelului „D unărea“ din
centrul m unicipiului. Im p o rtan ­
ţa cercetării interdisciplinare a
necropolei — cît şi a obiectelor
funerare găsite, de pildă. în cele Eminescu - proiect de sculptură de G heorghe Adoc
62 de m orm inte cercetate — este
cît se poate de sem nificativă
pentru a decela şl alte aspecte
ca : starea socială, economică,
culturală, etnică, rasială sau ca­
O dă V
(în metru antic)
Cintarea României
Copiii tşl string rîndurile. m işoreană, pe care o absolvă Nu credeam să-n vâţ a muri vrodatâ :
T rupurile lor tinere vibrează de în 1972—73, ea avusese p arte de Pururi tinăr, înfăşurat în m anta-m i,
em oţia m om entului. Feţele lor străluciţi şi tem einici dirijo ri O chii mei nălţăm visători la stea u a
încordate iradiază tensiunea şi în drum ători muzicali, lo an
m om entului, în tim p ce ochii, R om ânu i-a inoculat spontanei­ Singurătăţii.
atenţi, sint îndreptaţi spre aceea ta te expresiei muzicale, m in u ­
care le va da sem nalul începe­ ţiozitatea în analiza p artitu rii,
rii. D irijoarea, cu trupul ei su ­ ca şi intersul p en tru im punerea Cînd d eo d a tă tu răsăriţi în cale-m i,
plu şi tinăr, înalţă m iinile, p ri­ muzicii b ănăţenilor Drăgoi, Vel- Suferinţă tu, dureros d e dulce...
virile ei cuprind m asa aceea ti­ ceanu, U rsu, D am ian Vulpe, ac­
nerească vibrîndă, m urm ură, tualul d irijo r al corului operei Pin-în fund băuî voluptatea morţii
abia auzit, notele de început aie tim işorene, i-a d at precizia si N endurătoare.
com partim entelor vocale şi, cu delicateţea gesticii, profesorul
un gest puternic, decis, mag- Iovan M iclear, de la C onserva­ Jalnic ard d e viu chinuit ca N essu s,
netizant, dă in trarea corului in to ru l bucureştean, exigenţa in­ Ori ca Hercuj inveninat d e h ain a-i ;
cintec. terp retării, iar Doru Murgu,
De zeci, de su te d e o ri s-a reg retatu l muzicolog şi dirijor, Focul meu a -l stin g e nu pot cu toate
repetat, pină azi, începutul lirism ul şi ferv o area pâsiunii , A pele mării.
acesta al unor clipe solem ne din cintului liric. Dar, practic, ea
viaţa tinerei d irijo are Speranţa nu a în d răzn it să suie p e scenă
D cina C ătană, profesoară la cu un cor decit la îndem nul O e-al meu propriu vis, mistuit mâ vaiet,
Liceul nr. 2 din Tim işoara. expres al profesorului şi d irijo­
P rivindu-i făp tu ra firavă, sub­ ru lu i ei, D oru Murgu, care îi va P e-al meu propriu rug, mă to p esc in flăcări.«
ţiratică, n -a i crede că ea ar încredinţa conducerea unui grup
putea ţine, voluntară, in mîini, folcloric de 15 fete — studente Pot să mai renviu lum inos din el ca
zeci de copii şi vocile lor cloco­
titoare. D ar, sub fă p tu ra aceas­
C în tu l e te r n de la Agronomia tim işoreană.
Acela a fost m om entul crucial
P asărea Phoenix ?
ta m inionă descoperi, repede, al declanşării unei vocaţii ce
un dinam ism şi o a rd e re a unui
tem peram ent dom inat de o stra ­
c a r e u n e şte stătuse a ţip ită în tîn ă ra p rofe­ Piară-mi ochii turburători din ca le,
nie seninătate şi de o caldă iu ­ soară. Ea a scorm onit după pie­
deveni conducătoare şi în d ru ­ se arhaice rom âneşti, In al câ-
Vino iar in sin, n ep ă sa re tristă ;
bire de copii şi de frum osul a r ­
tistic. Căci, in tîn ăra profesoară m ătoare de coruri tin ere, dar, Ca să pot muri liniştit, p e m ine
de muzică, s-a d eştep tat relativ cînd el s-a declanşat, l-a aca­ (C o n tin u a re in pag. 11)
p ara t întreagă fiinţă.
M ie redă-m ă I
tîrziu sem nificaţia actului d iri­
joral şi sentim entul că poate In F acultatea de m uzică ti­ ION ARIEŞANU B

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) —31 m artie 1989 9


Flacăra pentru minte, inimă şi literatură
Cronica literarà N
de Romul Munteanu

Oeliiiziie roe Iuh* i p u c i u i u i


Cu cítiva ani în urm ă, cínd Liviu loan Stoicíu cendo patetic nu are însă nim ic strident în tr-o
publicase volum ul de v ersuri Cînd m em oria va poezie-apel.
reveni (1985), n-am p u tu t rezista tentaţiei ca In acest spaţiu-tim p al etern ităţii se înscrie
In finalul cronicii de odinioară să form ulez o in modul cel m ai firesc v atra m atricială. Fluxul
în treb are d e-a d reptul provocatoare : „Liviu m em oriei se întoarce spre copilărie,' iar locu­
lo an Stoiciu, şi-acum încotro ? T recutul pare rile prim e, originare, nu pot fi decit acelea ale
ocupat si zăvorit, ia r viitorul n u -ti oferă încă părinţilor, bunicilor şi străbunicilor. Istoria se
un traseu personal fertil pe care să te poţi si­ face şi se repetă p rin tr-u n destin, fam ilia cu
tu a în mod defin itiv “ Evident că suspendarea întregul ei trunchi reprezintă m ărtu ria înscrierii
unui scriitor in tr-u n tim p lite ra r inoert, m ar­ şi a trecerii p rin tim p. Discursul lite ra r îşi p ăs­
cat de trecu t şi viitor, este nu num ai provo­ trează aeru l de m odernitate dom esticită. Im a­
catoare, dar în tr-o anum ită m ăsu ră şi d eru ­ gistica, m odul de e n u n ţare gravă, nu schim bă
tantă. Ea urm ărea însă un efect de şoc, m enit registrele lirice ale scriitorului : „un sunet de
să stîm ească forţa laten tă a ^scriitorului spre oale sparte num ai, în / subconştient, difuz, /
un program p ropriu cit m ai lim pede. Nu vreau auzit de fiecare dată cînd m ă urc / în pat, m as­
să spun prin aceasta că o afirm aţie a unui cri­ cat şi / m ă sperii de toţi cei ce-m i ap ar / deo­
tic poate determ ina o anum ită orien tare a unui dată m ascaţi, em oţionaţi, toţi ai m ei, tata, /
scriitor, care să nu izvorască din resursele sa'e m am a, bunicile, bunicii, străbunicii, / străbu­
fireşti. Ea poate doar grăbi, even tu al, ieşirea la nicele, organism e / unicelulare aduse d e vint,
su p rafaţă a unor idei latente, capabile să dea galbene şi strecu rate pe / geam ul deschis“. (In
' preg n an tă un o r elocvente m odificări de pro­ am urg de vînt).
gram. In poezia lu i Liviu lo an Stoiciu e ste o p e r­
Itin e ra ru l lite ra r stră b ă tu t de Liviu loan m anentă com unicare in tre dincoace şi dincolo.
Stoiciu de la culegerea de v ersu ri La fanion In tre aceste două extrem e se instalează tim pul
(1980) pînă la Inim a de roze (1982) şi Cînd trăit, tim pul descoperit şi tim pul ca proiecţie
m em oria va reveni (1985) p une în lum ină un spre etern itate şi ca m em orie a iubirii şi a
discurs lite ra r de tip m an ierist grefat pe o poe­ m orţii. In acest fel poezia m am elor arhaice se
G înditorul V asile B ăncilă şi ză. Ca sp irit constructiv, a dez­ tică suprarealistă, uşor dom esticită. A şadar, interferează cu aceea a obiectelor-vcstigii sau
eseistul neîntrecut, cel căruia v ăluit ceea ce răm îne peren din jocuri verbale exterioare, sp irit ludic. distor­ vestitoare de m oarte. F ără îndoială că în acest
Lucian Blaga avea să-i dedice străduinţa celor pe care i-a cu­ siuni sintactice şi fluxuri incoerente progra­ context şi oglinda este un obiect. D ar acest
Spaţiul m ioritic, tocm ai ca o noscut sau despre care avea m atice ale discursului literar. U ltim ul volum lucru înzestrat cu o p u tere reflectantă este ri­
confirm are de n etăgăduit a vi­ gînduri statornice în peisajul dicat de scriitor la rangul de m etaforă-sim bol.
ziunii sale filosofice de p ro­ nostru spiritual. Aşa l-a înţeles am in tit dem onstra o anum ită întoarcere spre
funzim e, a fost un asiduu cer­ pe Titu Maiorescu, ca unul ce­ interior, o m elancolie blîndă, generată de Liviu loan Stoiciu nu este nici un spirit n a r-
cetător şi cunoscător a l spiri­ ru t de „im perativele epocii“ sentim entul suscitat de starea de singurătate, tn cisistic şi nici unul egolatru. In oglindă poetul
tu alităţii rom âneşti d in tre cele lui, „p entru a conduce şi a O lum e p aralelă (Ed. „C artea Rom ânească“, se m ăsoară insă pe sine ca pe un ins datat în
două războaie m ondiale. Cu o limpezi ap ele“ , disociind ro stu ­ 1989) se observă o m al p uternică aplecare a tim p şi, totodată, proiectat in tr-u n anum it spa­
putere de p ătru n d ere care su r­ rile culturii autohtone in tr-u n poeziei lui Liviu loan Stoiciu sp re arheologia ţiu am biental : „faţa oglinzii-unei-zile-de is­
prindea, m otivată şi susţinută context istoric dat. O faţetă m em oriei afective în care sínt gravate rind pe păşire. „P rivind la anus roseata / purpurei să
întotdeauna de nuan ţele unei necunoscută a lui C onstantin rin d fluxuri de conştiinţă ce trim it spre starea înveţe a se ru şin a“. Oglinzii / care spune ade­
sensibilităţi ce depăşea sim pla R ădulescu-M otru descoperă Va­ originară, spre v atra m atricială, spre eros, pă­ vărul num ai pe / u n sfert sau poate nici a tît :
atitudine, V asile B ăncilă a in­ sile Băncilă, aceea de „filo ­ rin ţi şi întreag a biografie sufletească a unei fa ­ m ă privesc / lung. am 36 de ani. Am ? O / că­
trodus în cugetarea rom ânească sof al educaţiei“, apreciind că, m ilii p u rta te d e scriitor în m em orie ca o ade­ ra re de iarbă m ă ţine deoparte de toate lu ­
un mod de a reflecta şi de a a lă tu ri de Lucian Blaga „sínt v ărată stare obsesivă. crurile / prevenitoare de pînă acum. / Soarele /
înţelege, în linia lui P ârv an şi cei m ai m ari filosofi rom âni din S piritul alegru din versurile m al vechi se es­ a îm bătrînit cit am îm bătrînit şi eu ; el s-a n ă s­
Blaga. A scris, poate ca nim eni secolul 20“, inlătu rîn d părerile tom pează. calam bururile verbale sau de gîn- cut / si va m u ri odată cu m ine ! T ata si m am a
altul, prin stil şi sugestii des­ arb itra re, ulterioare. dire devin din ce în ce m ai rare. toate acestea nu / a u trecu t înaintea m ea pe aici. nu i-a i vă­
chise, despre cei doi gînditori, In postura de filosof, orator lăsind loc u nei atitu d in i m ai grave în faţa zut ? Tu, copile din oglindă...“ / (Lum ini fu ­
avansînd idei re lu a te de către şi scriitor ap a re Ion Petrovici, existenţei : „Noi, care favorizăm * instantaneu / gare).
a lţii şi oferite acestora, căci p rea puţin cunoscut de genera­ in stau rarea unei m elancolii“ rep rezin tă doar in Există, aşadar, o lum ină (oglindă) reflec­
era un generos. ţia mai tînără. P e o cale în tre aparen+à un enunţ lite ra r izolat. Fluxul sub­ ta n tă a individului proiectată d e el însuşi în­
M ărturie la toate cele de m ai lite ra tu ră şi filosofie este în ­ teran din O lum e p aralelă funcţionează cu tr-o m are trecere a tim pului. E xistă o lum ină
sus ne stă volum ul recent a p ă ­ scris Simion M ehedinţi, apoi precădere pe acest plan. D iscursul de factură a n atu rii ce ren aşte în fiecare prim ăvară şi se
ru t in Colecţia „C apricorn“, a Spiru H aret, în „lum ina co­ suprarealistă se încarcă evident cu inform aţii stinge în fiecare toam nă, e x istă o lum ină a p re­
„R evistei de istorie şi teorie respondenţei“, şi în pagini n e­ noi, g refate pe un stra t afectiv cu puternice zentului, investită cu o funcţie contrastantă prin
lite ra ră “, sub titlu l : P o rtrete u itate gîndurile despre Vasile rezonanţe de profunzim e. B iografia scriitoru­ ra p o rtare la „um bra trecutului“. Oglinda capătă
şi sem nificaţii, înm ănunchind Pírvan şi Lucian Blaga, cu lui este tex tu alizată discret d in tr-u n unghi de în cele din urm ă p rin investiţia afectivă o ade­
studii din creaţia lui Vasile tangenţele lor spirituale spre vedere arhetipal. „Am fost o fam ilie unită la / v ărată capacitate de proiecţie astrală. P riv ită
Băncilă, fiind în g rijit de Ilea­ universal. Un model autohton şi poalele unui m unte. M unte al şovăielii. / Ara din perspectiva spaţiului-grădină sau din aceea
na Băncilă, fiica gînditorului, prin aceasta universal este Ne- fo s t? Acum 20 000 de ani. / D uoă cum are să a „gîrlei tim pului", lum ina oglinzii se in terfe­
şi cu o prefaţă de Zoe D um i- culai Iorga, care „a dus concen­ dovedească, o „lum ină albă“. (Umbra). rează cu lum ina n atu rii Liviu loan Stoiciu îşi
trescu-B uşulenga. Am putea tra re a şi fo rţarea existenţei u- L iv iu loan Stoiciu nu scrie poezie istorică în asum ă astfel devenirea din unghiul de lum ină
spune că avem în ain te efigiile neori pînă la tragic“. Secvenţe m anierele tradiţionale bine cunoscute. în ver­ proiectată de oglindă asu p ra întregului univers.
spirituale ale unui veac dacă necunoscute ap ar din creaţia surile sale istoria se tran sfo rm ă în vestigii, ar­ R egnurile se unesc prin reveria în treţin u tă de
n e gîndim la paginile ediţiei lu i Ion Chinezu şi din lite ra ­ heologia ureînd astfel sensibil spre mitologia o adevărată conştiinţă planetară : „Sunt u n om
care se deschid cu cel conside­ tu ra lu i P an ait Istrati, u rm ă ri­ unui popor. E ste frum oasă poezia acestor r e ­ neliniştit. Eu, in faţa oglinzilor ţin u te de tra n ­
ra t a fi un „arh itect de cultu­ te in devenirea tim pului şi în m iniscenţe, este patetică însăşi perspectiva din dafiri galbeni / m ultiplicat. O sum edenie de
ră “, T itu M aiorescu, p en tru a perspectiva largă a eseului. care scriitorul se u ită spre trecu t : ,0 ulcică de tran d afiri / galbeni cu oglinzi care destăinui«
se aju n g e la „profilul de m e­ Căci V asile Băncilă a dat un păm int : îm p reju ru l / ei plutesc nouri / albi. O tainele m işcării aştrilor. In / fată oglinzilor tn
dalie“ a lui G heorghe Anghel, sta tu t eseului ca gen in sp iri­ ulcică de p ăm înt ars, cu / m ările selenare bine care eu şi iar eu, eu, / eu, vreo sută, se dez-
a cărui operă este considerată tu alita te a rom ânească, conside- conturate pe afară. O / ulcică in care sălăş­ brăcau pe rin d : unii im bătrîniseră, / m aim uţe, /
de V asile B ăncilă ca fiind rîndu-1 „o izvodire din n u an ţe luiesc sufletele / străm oşilor : stînd în prag. gata alţii se întorseseră in copilărie, unii înflori­
„profund m uzicală“, m ai m ult şi aproxim aţie"... fiind, „o v eş­ să-şi ia zborul odată / cu noi". (In care spaţiul seră, / alţii erau de nerecunoscut“ (A m prente).
decit a lui B râncuşi, care e nică tran sg resare de granit, şi îşi schim bă sensul). V erticalizarea gîndurilor F ără îndoială că poezia lui Liviu loan Stoiciu
m ai ab stractă şi m ai m etafizi­ genul celor cu mai m ulte spe­ şi a sentim entelor din această poezie se înscrie nu trece p rin tr-o revoluţie coperniciană. Ea este
că şi uneori am en in ţă să scape cialităţi, al sufletelor poliva­ in tr-u n plan de eternitate, singura de altfel insă acum in O lum e paralelă departe de începu­
din p ortativ“. lente, eseul fiind o filosofie, o care poate uni toate dim ensiunile tim pului. Vo­ turile m anieriste. D escoperindu-se to t m al m ult
R îndurile lui V asile Băncilă ştiin ţă sau o poezie... Eseul e cea scriitorului se personalizează elocvent, enun­ p e sine ca artist, poetul şi-a sporit registrul te ­
despre oam eni şi fap te includ însăşi caracteristica epocii m o­ ţu rile sale capătă un caracter de apel, de unire m atic, expresia încărcîndu-se şi ea de gravita­
ceva din a u ra graiului nostru de d ern e“, conchide autorul. Mai m ioritică cu spaţiul m atricial : „m ă dăruiesc tea unei filozofii existenţiale, ingenios inte­
începuturi, înfăşurind ideea în corect nu se p u tea spune. pe / m ine însum i, dăruiesc oraşul m eu, păm în- grată in text.
exprim area adîncâ a cuvîntului tul meu, apa / care curge pe el, singele şi sufle­ Liviu loan Stoiciu începe să se Înscrie în mod
de sărbătoare, plin de sinte­ VASILE VETIŞANU £ tu l / m eu şi tot ce am în casă, / dăruiesc toate fericit in viitorul poeziei sale. ce altăd ată m i
lu cru rile care / a p a rţin / zeilor“. Acest cres­ se păruse aproape zăvorit de m anieră.

lim bajului, a lui M arius G hica omul este tinta spre care a curs

SEMNAL (Ed. Scrisul Românesc. 1989).


Eseurile, puse sub sem nul lui
Thot, p ărin te al ştiinţelor si al
tehnicilor, fă u ra r al literelor şi
p lăsm uitor al lim bii în Egiptul
viata pe păm int. el poartă încă
răspunderea de a f i păstrătorul
fiinţei".
A şadar, doi eseişti, doi critici
tin e ri— i-am num it pe D an C.
antic (ba chiar descoperitorul M ihăilescu şi M arius G hica —,
• Cartea lui G ustav M eyrink, tu ie însă si ca u n ju rn a l pripit, jocului de table şi zaruri), se Si două cârti de excepţie.
GOLEM, apare la Ed. „C artea nervos, nostalgic. „Acum ştiu vreau o reînnoire a unei lucrări
R om ânească“ în trad u cerea G i­ cine este străin u l : num ai să • Noul rom an al lui A ugustin
néi A rgintescu-A m za. Rom anul- vreau şi-l pot sim ţi iarăşi in B uzura se intitulează D rum ul
confesiune a fost ed itat la L eip­ m ine, orieînd. D ar să-i văd im a­ cenuşii. Roman care se înscrie,
zig în anul 1915 şi pare să poar­ ginea in faţă, ochi în ochir nu e incontestabil. în reuşitele cu
te a u ra acelor ani. uşor ro­ cu putinţă, si nici n-o să fie v re- '* care ne-a obişnuit prozatorul în
m antici. uşor patetici. Sculpto­ odată. anii din urm ă. Roman dens. cu
rul A thanasius P ern ath notează Şi-m i dau seam a: e u n soi de replici adesea sentenţioase, u lti­
cu acribie întîm plări din viaţa negativ, o m atrice nevăzută, pe m ative. cu fraze sclipitoare,
ap aren t axiom atice ; rom an de
care n-o pot cuprinde si în care dragoste de viată dar circuşn-
treb u ie să m ă strecor. dacă scriind si neliniştile vieţii. Zia­
v reau să devin conştient de fo r­ ristu l Coman, Helgom ar, Victo­
m a si expresia ce o a re in ria O prea, A na M aria, Paula,
m in e“. Je a n B ălănescu — sínt persona­
O în tre b ă rile poeziei se in­ je care nu se uită uşor.
titulează cartea tîn ăru lu i critic
D an C. M ihăilescu. ap ăru tă la
Ed. C artea Românească. E rudi­
tă. iscoditoare, plină de farm ec
Si m ister, ca însăşi poezia, car­ să căutăm cheia dincolo de re ­ an terio are a tînărului eseist, care
tea de eseuri se centrează in velaţiile pe care le ascunde deschidea ferestre în lum ea
principal pe Via Interogativa. e tern a întrebare. „D ar. -la urm a poiesis-ului : „am n ăd ăjd u it a
Sub sem nul nelin iştito r al urm ei, la ce bun cheia, dacă în ­ recunoaşte deci, pecetea nă­
in treb ării sínt cercetate cu m i­ to tdeauna în ău n tru va îl un zuinţei poietice si. p rin ea. m ă­
n u tie poeziile lui Eminescu. A r- În ău n tru si acolo u n „ a lt“ reţia firii noastre plăsm uitoare
ghezi. Bacovia. Blaga. Voicu- înăuntru, la in fin it ?“. In tr-a d e ­ in sfera culturii“. U m bra m a­
lescu. Ion B arbu si Emil Botta. văr. vorba tîn ăru lu i a u to r : „Ce relui Blaga iradiază fecund prin
Ni se prom ite si o descindere altceva isi poate dori poezia ?". rafinam entul si densitatea te x tu ­
in cîm pul a tît de generos al li­ A stfel de cărţi care lum inează lui : „F ără de răspunderea aces­
Im ediată. L upta cea mai surdă ricii contem porane. faţetele nebănuite ale poeziei 1 tui nod cosmic, cum num ea
se dă insă cu propriul său eu : Jocul inteligentei si al ironiei • In condiţii grafice si tipo­ Blaga fiinţei ce sintern, păm în-
■cel alter-ego care-i chinuie ne face să decodăm tex tu l pus grafice excelente ap are cartea tul ar răm îne un pustiu p resărat
fiin ţa. Pagini întregi se consti­ uneori sub sem nul lui Skepsis, de eseuri Omul poetic pe tărîm ul cu pietre si arbori. Şi dacă nu

10 Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989


Flacăra pentru minte, inimă şi literatură
«r
«neroasele care existau pe *- atelierul Iul TomáS, analizate
Paşii poetului ceeagi stradă (10—15 I) d la de noi, dovedesc încă un lucru, C in tu l e te r n
acesta care » a fotograful ar­ confirmat de specialiştii care
tiştilor şi care, in acelaşi timp,
era destul de ieftin. Este neîn­
ne dau toate desluşirile nece­
sare pentru lămurirea modali­ c a r e u n e şte j
doios că şi Ser ban şi-a executat tăţilor de a se fotografia te
fotografia in acelaşi atelier, tar acea vreme : aşezarea subiectu­
La Prágá­ o cercetare a colecţiilor, te
continuare, poate oferi noi sur­
prize şi te această direcţie.
lui de fotografiat ae făcea, te
acele dimineţi, cu privirea aţin­
tită jumătate la dreapta • (deci
( U r m a r e d i n p a g . 9)

ror melos autentic putea să


descopere noi valente vocale şi
Specialiştii au descoperit jur­ spre stingă fotografului !) întru­ artistice. De pe benzi lungi,
in căutarea nalul de „datornici“ ai foto­
grafului, astfel incit sínt cunos­
cute cu claritate numele unor
personalităţi din lumea nobi­
cât te acest fel cădea cel mai
bine lumina naturală a zilei
prin luminătorul special de pe
acoperiş. In unele cazuri doar,
regretatul etnolog Vasiie Creţu
i-a scos la iveală valenţele fol­
clorice româneşti ale unor ase­
menea cintări populare vechi,
fotografului liară care şi-au comandat foto­
grafiile aici. Privim cu regret
acest preţios registru : el începe
abia din 1873, la cîtiva ani după
mai ales după amiaza, poziţia
era inversă. Specialiştii ne in­
formează că de aceea fotogra­
fierea se făcea numai Intre
pe care ea le-a dăruit, apoi, prin
grupul ei vocal, auditoriului, lu-
ind locul iutii pe ţară, Ta faza
republicană . a Festivalului
ce Emiaescu trecuse pragul anumite ore" din zi. Fotografia
cclci dinţii atelierului. In schimb, la Mu­
zeul Tehnic, acolo unde sânt
expuse de la prima bicicletă, la
lui Eminescu s-a realizat in
plin soare, pe .o placă de sticlă
fotografică, (dnobicel se făceau
naţional „C1NTAREA ROM­
NIEI", pe 1987. Succesul a-
cesta , care n-a venit pes­
te noapte, ci după o mun­
avionul lui Blériot din 1910 şi pe acest negativ nouă imagini !)
imagini <'"> maşina blindată a lui Mşzarin,
se află cîteva aparate fotogra­
fice utilizate în anii 1869—1870.„
alegîndu-se înfăţişarea pe care
„pictorul fotograf“ o socotea
cea mai artistică. Marea majo­
că dirijorală epuizantă*,
propulsat-o pe tinăra dirijoara
spre noi grupări vocale. Exista
un liceu plin de tineri robuşti,
a

Jan Tomás a murit la 7 septem­ ritate a fotografiilor au în felul muncitori demni şi harnici şi
brie 1912, lăsând ca urmaş pe acesta privirea jumătate la elevi buni, fii de ţărani şi da
unul din marii fotografi ai dreapta, deçà Eminescu a fost muncitori. Ei nu ştiau încă nici
Misteriosul .număr T-îî ne pregătească excelente substanţe acestui secol, Vaeiav Donăt, fotografiat cu partea stingă a
frámínta cu mult înainte de ta- atît pentru obţinerea negative­ obrazului şi in acest mod tre­ ce înseamnă un cor. Acolo, spra
Cădem de acord, împreună cu ei, s-a îndrumat dirijoarea. Era
oeperea acestei romantice călă­ lor rit şi a preparării hirtiei de specialiştii de la Prags, că foto­ buia tipărită şi prezentată întot­ liceul industrial nr. 10 —, Auto.
torii. El figurează pe spatele fotografiat. Tomăă semna „pic­ grafia lui Mi hai Eminescu este deauna de acum înainte ima­ Sute de băieţi. Sute de voci ti­
ilustrei fotografii, alături de nu­ tor-fotograf“, deşi nu există nici una din eele mai expresive din ginea sa. Acesta este adevăratul nere. Dar neformate. Materie
mele de J. Tomăă (a se citi : o dovadă că ar fi făcut studii cele cîteva sute pe care am Eminescu 1 primă grozavă pentru un diri­
Jan Torna?) şt oraşul acţiunii, ori s-ar fi ocupat cu pictura ; avut posibilitatea să le vedem Astăzi nu se păstrează atelie­ jor, dar foarte greu de lucrat,
Praga, precum şi de alte indi­ mai degrabă această titulatură te colecţiile muzeale şi că ea rul lui Tornás din strada Vă- de finisat. Căci erau voci in
caţii pe care ne propunem să vroia să semnifice faptul că era este cea mai răspindiiă imagine clavskă. „Uliţa mare“ nu arată schimbare. Voci fără o cunoaş­
le descifrăm la faţa locului, cu specialist în obţinerea unor făcută de vreun artist fotograf prea mult modificată, din punc­ tere, încă, sensibilă. Cum să lu­
sprijinul specialiştilor te do­ imagini picturale, pentru că. praghez din veacul trecut. Nici tul de vedere al construcţiilor, creze ea cu un cor de băieţi 1
meniul istoriei fotografiei. In­ Intr-adevăr, este autorul unor o personalitate nu a beneficiat faţă de ceea ce era atunci. S-a Cu voci incă .atît de necontu­
tr-adevăr, chestiunea a fost rit compoziţii alegorice, aranja­ de publicarea in zeci de mili­ construit, te partea de sus, rate ? Ea a selectat, din acea
se poate de simplă, codul repre­ mente de decoratiuni de teatru, oane, poate sute de milioane de impunătoarea clădire a Muzeu­ masă enormă, toate cele i ti­
sent! nd adresa marelui foto­ reconstituiri de scene interpre­ exemplare (în volume, manuale, lui Naţional ; „poar ta cailor“, puri de voci, de te sopran la
graf praghez, deci, numărul 7 tata de actori, secvenţe din viaţa ziare, reviste, dicţionare, enci­ care se afla In capătul de jos bas. Băieţi care cintau pe 4
din arondismentul II. In casa oraşului,» fotografii de monu­ clopedii etc.) ca această repre­ al străzii, nu mai există de voci, ca un cor mixt. Era un act
eu acest număr s-a aflat ta luna mente şi mii de portrete. O bună zentativă imagine a lui Emi- mult : aici se află acum intră­ uluitor de îndrăzneţ. Luni da
septembrie 1869 atelierul foto­ parte din fotografiile care au neseu realizată de J. Tornál rile spre liniile de metrou. In muncă. Sute de ore de dirijat.
grafie al lui Jan Tomăă. Început să se livreze prin li­ Privim şi imaginea excentricu­ schimb am intrat te posesia De activitate educaţională. Ii
Cercetăm arhiva Şcolii de arte brării provin din atelierul său lui fotograf (care a călătorit unor imagini ale oraşului Praga aduna cu greu in sate de repe­
şi meserii şi a Muzeului Teh­ (alături de cele ale lui V. L. mult in lume. inclusiv în Bal­ din chiar anul vizitei Iui Emi­ tiţii. Unii fugeau. Cintau fala,
nic din Praga, ambele instituţii Winter). cani, trecînd poate prin Româ­ nescu. Pe una din ele, se poate ca să nu fie selectaţi în cor.
vechi, bine conservate. pose- Fusese tn acelaşi timp un ex­ nia), oferită nouă de nepotul citi desluşit : J. Tomás. O altă Dar dirijoarea ardea de dorinţa
<tind remarcabile documente şt centric, călătorind mult şt or- său. dr. Petr Rybăî (care tocmai fotografie a fost făcută în mo­ de a înjgheba o grupare corală.
piese privind istoricul artei fo­ ganizînd In atelierul său un sa­ a terminat un roman despre mentul dărimării primului ate­ De a arăta ce poate. De a 1«
tografice. Reconstituim datele lon artistic la care participau curiosul pictor-fotograf). aşezat lier, acolo unde pătrunsese demonstra acelor tineri, incă
cane ne interesează. împreună cu numeroşi actori, pictori, sculp­ la volanul uneia din primele poetul nostru şi unde a privit, neformaţi, că melosul îi putea
Prof. dr. Zdenek Kirschner, de­ tori, scriitori. maşini care au circulat la pentru prima oară, propriul uni şi -Torma ca individualităţi,
pozitarul J. Mlcoch şi dr. Pa­ O excelentă imagine fotogra­ Praga. Privirea scrutătoare, chip care. iată. după 120 de ani, ca oameni, ca sensibilităţi uma­
re! Scheufler, autorul unor fică a părţii de jos a străzii pătrunzătoare, de adevărat ar­ a ajuns a ft cunoscut in întreaga ne. Ea şi-a învins emoţia. Şi
cârti importante privind istori­ Václávska redă ceea ce putuse tist. va fi găsit in Înfăţişarea lume, însoţind opera sa — a învins astfel şi emoţia coriş­
cul fotografiei (intra care Praga să-l atragă pe Eminescu te 1869: lui Eminescu acel „ceva“ de recunoscut tezaur universal. tilor ei. Făcea vocalize cu eL
18*18—1911, Ateliere fotografice impresionanta firmă a atelie­ mare expresivitate. stabilind II pregătea pentru recitări.
pragheze şl monografia Jin- rului lui J. Tomăă. Eminescu poziţia şi tinuta atît de fami­ V IC T O R C R Ă C IU N ■
Pentru voci. Ei îndrăgeau zi de
dricn Eckert). nu a intrat aşadar la orice a- liare nouă astăzi. F o to g r a f ii d e zi vocalizele. Descopereau că
lată, te concluzie, cine a fost telier fotografic, .din foarte nu- Sutele de imagini realizate în V A SILE B L EN D EA f l ambitusul vocii lor putea fi al­
■uterul celei dinţii fotografii tul decit credau ei. Se înălţau,
eminesciene. J. Tomás s-a năs­ prin eint, în proprii lor ochi.
cut la anul 1841 şi a lucrat, de Creşteau, se maturizau, se spiri­
mic, în calitate de chimist la fa­ tualizau, prin cint şi se formau,
brica de zahăr din Modrané (lo­ ca oameni, pentru viaţa ce îl
calitate inclusă astăzi in oraşul aştepta, deschisă, cu porţile ei
Praga). Şi-a înfiinţat un mo­ largi, la capătul acelor ani de
dest atelier fotografic prin 1857 studii.
care a fost înregistrat te anul „încercaţi să opriţi cavalcada
1858. In anul 1868 a preluat un Strălucirii de nichel şi crom,
atelier cunoscut din Piaţa Vă- Doar albul pur, caii albi, caii
davskă, acela al lui Annoât liberi,
Stretti, dintr-o familie cunoscută Pot însemna frumosul pentru
do oameni de artă şi litere Era om“,
o clădire simplă, de lepm. te sunau versurile inspirate ale
nr. 7 - I I , cu un acoperiş de melodiei, prin care dirijoarea şi
sticlă. Atelierul a fost fotogra­ elevii siji. acei tineri robuşti,
fiat, mai apoi, cu prilejul dă­ urcau pe podiumul învingători­
rimării, astfel incit noi bene­ lor, pe locul tatii al Festivalu­
ficiem astăzi de imaginea lo­ lui „Cintarea României.“ la faza
cului văzut de Eminescu atunci judeţeană, apoi republicană, a
eted şi-a făcut prima fotogra­ anilor 1986 şi 1987, şi aniloar
fie. 1988—1989. Elevi care, Ta
Atelierul a devenit unul din­ inceput, fugeau de cor, de vo­
tre cele mai cunoscute din Prá­ calize, de repetiţiile' obositoare,
ga tntrucît J. Tomăă era un apum vin singuri, nechemaţi,
priceput chimist, cunoştinţele cu dorinţa expresă de-a se re­
In acest domeniu ajutindu-1 să A te lie r u i lu i J. T o r n á i I n te r io r u l in c a i e a p ă ş i t E m in e s c u l a 1869 găsi, in eint, drept fiinţe sen­
sibile, care vor putea, astfel,
să-şi Înnobileze propria lor
existenţă, propriul lor destin
Mi-a intrat te mîini un opus­ „Vezi. rlnduneleie se duc / S« Dar In tomul nostru, pe lîngâ « o capodoperă faţă cu : viitor. De unde. la început, au
cul ciudat Romanţe şi cântece de scutur frunzele de nuc...“ versurile sfinte ale lui Eminescu „Duminică dimineaţă \ Ies existat reţineri sau chiar bla-
voie b u n ă . O comoară pentru şi mai departe : mai sínt şi altele tinted de pa­ copiii mari şi mici / Pe maida­ zare, între elevi, mai tîrziu, co- j
oamenii dăruiţi cu voce dar „Mai am un singur dor : / ta trimoniul românesc de sacrall- nul lui Mătreată l Şi se joacă piii, profesorii, părinţii, şi me- ‘
cane n - a u memoria „cuvintelor“ liniştea serii.«“ tate : Alecsandri. Coşbuc. Goga ta arşici.*L diul şcolii s-au deschis larg
atunci ei rad se produc in specta­ sau : şi încă... „Romanţele“ lor stat Oare no mai avem ce tipări T pentru a îmbrăţişa corul lor j
cole intime. „Pe lingă plopii fără soţ I publicate (cu titlul altfel banal De unde această „boierie“ tipo­ drag, care îi reprezintă, in oraş, ;
Romanţele au hazul lor, dul­ Adesea am trecut.«“ de „Poezii") în zeci si sute de grafică ? In judeţ şi in ţară drept me- :
ceaţa lew, cota lor de gingăşie. sau : mii de exemplare, chiar în cârti sageri ai cîntului şcolar si tine- :
Nu totdeauna, desigur. Le ros­ „Şi dacă ramuri bat ta geam / $1 cu ce drept, lingă incompa­ / resc. Dirijoarea nu s-a oprit
de scoală. Atunci de ce au fost rabile piese folclorioe. Ungă eu-
tesc lăutari cu gura ştirbă, le Si se cutremur plopii...“ deturnate, tirite, depozitate aici. numai la acest cor de elevi, CU
ritmii eminesciene, trebuie co­ voci egale, ci a mai căutat să
■vem. unele, imprimate pe lecţionate muzeistic insanităţile
plăci de patefon in interpretări încerce şi un al doilea, un cor '
circiumilor deocheate din alte mixt, la Liceul numărul 2, unda ;
celebre. „Cuvintele“ stat memo­ vremuri ?
rabile. Citez : a depus şi depune aceeaşi stă- j
„Sâ-mt cânţi cobzar bătrln.
ceva, / să-mi ctaţi ce ştii mal Zaraza în metru antic Dacă faţă de un Stan Palanka,
Ctaeinat Pavelescu sau VasUe
Militaru se vădeşte un deplin
ruitoare rîvnă dirijorală, obţi- i
nînd, şi cu acesta, succese stră- j
lucite, ca şi cu primul.
bine...* Pentru Speranţa Doina CS- •
sau : respect faţă de textul literar
„Smaranda e cea mal fru­ tată şi o excepţie. Un compozi­ tană. la ora de faţă. arta dirt- j
moasă / Din satul de peste Romanţe ? Şi romanţe, desi­ in tovărăşia imundă a unor ver­ tor (nu ştim care) nemulţumit jorală nu mai este o simplă j
izlaz...“ gur. Dar de oe sínt „date ano­ sificatori de duzină expiaţi ori de prea puţinele silabe ale unor profeske. Ea a devenit, de acum, 1
sau : nim“ 7 Şi nu doar ele. Toate nu ? catrene pe care a avut bunăta­ a doua sa natură. în ea îşi re* 1
„E Riţa fecioara cu ochit textele sínt tipărite fără numele Fiindcă acest catalog (şi) de tea de « le nemuri in muzică găseşte dirijoarea aspiraţii!«, ;
sprintări / Çu sini ca de piatră.«“ autorilor (text şi muzică). De orori „validează“ „cântece de le-a altoit cu vocabule proprii. dorinţele de mai bine. împll—î
ce ? Doar aşa de-o plăcere, pahar“ de felul : „Textul“ părindu-i prea lung. nirea idealurilor sale: preluat«
sau : de-un pamplezir ? Publicarea (şi l-a masacrat fără scrupul. Edi­ incă de la buhici şi renum iţii'
„Căsuţa noastră, t Cuibuşor de a) partiturilor ar fi îndreptăţit, „Ţine-o pe Do, / Ţine-o pe săi profesori, de-a continua art*>
nebunii.«* Fa, / Ţine-o pe La, mlndruţa tura s-a simţit să intervină
poate, aşezarea, pagină Ungă mea, / Ţine-o pe Do, / Ţtae-o pe energic-lămuritor cu o preci­ rintului in Banat. Ea trăieşt« •
sau : pagină a celestelor versuri emi­ zare : „N.B. Cuvintele cuprinse pentru profesia ‘sa cu o pasiun* >
„Iubesc femela / Care-! fe­ Re, / Ţine-o-ntr-o petrecere ! /
nesciene alături de — cele Zum, zum, zum !“ Intre paranteze sint adăugate de puţin obişnuită, atrăgîndu-i p«u
meie...“ mai multe ori — neghiobiile compozitor. Strofa 3 este în rea­ elevii săi corişti în aceste ara»>
sau : „dulci“ şi inofensive de tip „Za- Dar să ne binedispunera te litate a zecea, ultima. Această ple competiţii corale tinereştkv
„La fereastra unde doarme o raza“. continuare : romanţă a apărut avlnd ca ti­ prin care copiii pot descoperiL
pisică / E-o plăcere două fete Care „Zaraza" e greu de gă­ „De ziua nevesti-mi / Şl de tlu primul vers.“ nobleţea artei şl se pot pregăti, ■
să priveşti...“ sit te ediţie princeps şi exhu­ ziua soacră-mi. / Orice-aş fi. eu Numele nefericitului autor ex­ 'totodată, pe .Scenă şi in viaţa >
Şi «şa mai departe. Dar cit de eind serbez, / Cu vin mă Îmbăr­ propriat ? lor şcolară, la gindul frumos al y
marea pioasă a textului real, bătez.“ Mihal Eminescu.« unor aspiraţii fără de sfîrşit, t*>
departe ? Ptaă, să zicem, la pa­
gina 17 unde inUTnim şi altfel rlguro« ştiinţific s-ar putea do­ Mult cintatul „Trurii* (ce care cintul etern 11 uneşte, d a r ',
de „cuvinte“, cumva cunoscute i vedi beneficii ospăţ de misterioase foneme !) GHEORGHE TOMOZEI ■ niciodată nu li dezbină. %

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 LítíI lV. .A;, Ui
Sub zodia civilizaţiei socialiste
'cn• t .. . . . \w- ' v v'r-x ;%v •; . j.y: ■■■ -, ■■■ / ,. •- .. " •- >• ^ \ ;>’ >:• ' - -

Priviţi, te frumos trese oraşele!


Ştiaţi că printre localităţile . dăm cuvintele directorului
ţării, 38 se numesc Văleni ? întreprinderii, dr. ing. Gheor­
Doar una singură însă se nu­
meşte Vălenii de Munte. Nici
nu ar putea fi altfel, căci ora­
ghe Matei : „Veneam dintr-o
familie de muncitori de prin
părţile Giurgiului, tata visa să
Doar unul e
şul de pe Valea Teleajenului
are un loc aparte în geografia
spirituală a ţării. Oraşul cu
nume nepereche trăieşte cu
ardoare vocaţia sa istorică,
memoria savantului Nicolae
mă vadă mecanic de locomo­
tivă, dar după şcoala profesio­
nală, am mers la facultate, a-
poi m i-am susţinut doctoratul,
aşa că visul lui nu s-a înde­
plinit. Dar m i-a rămas de la
Vălenii de Munte
lorga fiind mereu vie în su­ dînsul gustul de a munci. în

i fletul oamenilor, strălucind cu 1964, cînd am fost numit di­


putere în timp, simbol al spi­ rector. iml era ruşine să le
ritualităţii neamului rom â­ spun . colegilor de .facultate ,'Fiecare loc de păm înt are o poveste a lui, dar trebuie sä
nesc. unde am ajuns : la & întreprin­ tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie şi un dram de iubire
I Dacă originile aşezării se dere locală în care nici curent
I pierd în negura vremurilor, electric nu era, unde reparam ca s-o înţelegi“.
I rămîne sigur faptul că în se- căruţe şi adunam bolovanii
: colul al XVl-ea Vălenii erau un de pe valea Teleajenului. Da,
; tîrg ce va avea ulterior statut exact asta făceam cu cei 280
N IC O LA E IO RG A
„Sîntem asemeni unui alergător care are de surmontai
de schelă (vamă). La 1645 de angajaţi de atunci : adunam
I este m enţionat Vălenii de
Munte
cu braţele bolovanii din vale
drept reşedinţă a şi-i vindeam celor ce îşi înăl­
judeţului Saac sau Săcu- ţau case. Din treaba asta sco­
un handicap pentru a cîştiga cursa"-
ieni, num ărîndu-se astfel team 18 milioane de lei, atît — Tovarăşe prim vicepre­ ga pină in anul 2000? ta ţării. Fără aripile cute­ indiferent cînd vezi pe stra­
printre cele 18 reşedinţe ale cit realizăm astăzi în 12 zile. şedinte Gheorghe Stoica, ştiu — O dată cu reanalizarea zanţei nu ar fi fost posibil dă un pachet de ţigări arun­
isprăvnicatului din Ţara Ro­ Reţineţi, vă rog, asta se în- că există, in momentul de potenţialului m aterial şi u- să atingem acele piscuri, înal­ cat, după ce i s-a consumat
mânească. Incepînd cu anul tîm pla în 1964, iar pină în 1977 faţă, preocupări majore în man, evident în perspectiva te, acele cote care dau tăria conţinutul, deşi coşul era doar
1789, evoluţia oraşului este în­ am fost singurul inginer din ceea ce priveşte moderniza­ anului 2000, s-a pus în evi­ şi personalitatea unui popor. la cîţiva metri. Am făcut
cetinită, datorită deschiderii fabrică. Astăzi sîntem între­ R.F.G. sau U.R.S.S. Aflu de rea oraşului Drobcta-Tumu denţă ca un num ăr de 10 lo­ — Cum va arăta m unici­ multe pentru om şi vom fa­
drum ului de pe valea Praho­ prindere de interes republican, la directorul întreprinderii, Severin. Concret, despre ce calităţi să păşească în urm ă­ piul în perspectiva m ileniu­ ce în continuare, dar nici o-
vei, praful şi uitarea incepînd avem 81 de ingineri, 24 de A lexandru Tabără, că în este vorba? torul deceniu pragul urbani­ lui trei? mul nu trebuie să-şi uite
să acopere uliţele vechii reşe­ subingineri, 11 economişti şi 1940 producţia fabricii eră de — Să vorbeşti despre un zării. De fapt, încă din- a- — în prim ul rînd popula­ condiţia. Oamenii educaţi,
dinţe. Totuşi oraşul răm îne 2 000 de muncitori. Sîntem sin­ 400 t de m armeladă pe an, în oraş nu este deloc uşor; sim­ cest an în localităţile respec­ ţia va creşte ca număr, in buni şi frumoşi vor da la
puternic implicat în istoria ţă ­ gurul producător de bene pen­ prezent doar producţiavde con­ pla enum erare a aspectelor tive va începe derularea u- jurul a 130.000 de locuitori, iveală fapte pe m ăsura lor.
rii, arhivele păstrînd numeroa­ tru autobasculantele 8, 12, 16 serve ajungînd la 11 000 de sub care poate fi abordat ar nor ample programe de dez­ apoi ne străduim ca în u r­ — Se .aşteaptă cam de
se ecouri ale participării lo­ şi 19 tone, realizăm 8 tipuri tone anual, iar băuturile răco­ ocupa un spaţiu suficient în voltare care prevăd edifica­ mătorii ani să facem ca lo­ m ult ca arhitecţii locali să
cuitorilor la m arile evenimente de arm ături de mină, obloane ritoare la 5 600 mii hectolitri. discuţia noastră. Ceea ce se rea în ritm susţinut a unui cuitorii acestui frumos oraş propună soluţii mai tem era­
■ istorice. Pe la începutul seco­ pentru remorci, radiatoare de Mai aflu că totul e pregătit remarcă însă pentru Drobe- num ăr de locuinţe moderne, să beneficieze de tramvai, iar re: edificii unicat, siluete di­
lului al XX-lea, aşezarea joa­ locomotive, rezervoare din pentru începerea campaniei de ta-Tr. Severin este fără în­ precum şi dezvoltarea unor perspectiva Dunării o vom namice, dalaje decorative,
că un rol de seamă în dezvol­ inox pentru industria chimică, industrializare a legumelor şi doială ritmul accelerat din unităţi productive, la care se -putea adm ira de pe faleza, spaţii verzi frumos echili­
tarea invăţăm întului rom â­ repere pentru industria petro­ fructelor ce va „exploda“ o ultimii 20 de ani în care au vor mai adăuga, cum este şi complet echipată din punct brate, precum şi alte atribute
nesc. im portanţa sa sporind lului, carcase de motoare şi dată cu recoltatul spanacului. avut loc mutaţii substanţiale firesc, dotările social—cul­ de vedere urban. Se va con­ care să confere municipiului
considerabil o dată cu stabili­ bunuri de larg consum“. Cele cîteva secvenţe desprin­ în viaţa sa. Un oraş este un turale. Desigur, veţi spune, strui un nou centru de crea­ un grad mai înalt de urbani­
rea aici a savantului Nicolae Aceeaşi atmosferă creatoare se din viaţa economică a ora­ organism viu, un organism şi pe bună dreptate, că nu ţie şi cultură, cluburi de car­ zare. Ca să fiu sincer, şi să
Iorga. Datorită genialului căr­ domneşte şi la Tesătoria de şului ilustrează în primul rînd căruia i se imprimă pulsul este uşor deloc să ridici la tier, o bibliotecă, o galerie respectăm adevărul pină la
turar, la Văleni începe o ade­ mătase unde entuziasmul tînă- schimbarea de optică produsă celor ce trăiesc şi muncesc în un asemenea ritm .„turaţia“ de artă etc. Pentru cumpă­ capăt, ceva paşi s-au mai fă­
vărată perioadă de cultură, rului director Ion Mihăilcioiu în m entalitatea oamenilor, în eL Bunăoară, de la Severi- transformărilor. O simplă rători vor sta la dispoziţie cut, in acest sens, dar încă ‘
m arcată de deschiderea la 2 se împleteşte cu experienţa faptele şi aspiraţiile lor, pre- nul anilor ’60, cu 30.000 de vizită în localitatea Şimian peste 25 000 mp. de spaţii co­ firavi. Care să fie cauza ?
iulie 1988 a Universităţii Popu­ economistului Mircea Niţu, figurînd parcă noile dimen­ locuitori, s-a ajuns la munici­ va fi edificatoare. Veţi avea merciale noi, iar la Schela — întrebarea atinge o
lare de Vară, a Şcolii de Mi­ purtătorul ecusonului cu nu­ siuni, ale viitorului. Un ase­ piul de astăzi, cu peste surpriza să vă aflaţi în chiar Cladovei, nu departe de orâ'ş, problemă care frăm întă pe
sionare Morale şi Naţionale, a m ărul 2. Aproape. 7 milioane menea loc, în care viitorul va 100.000 de locuitori. Desigur inima unui oraş în devenire. un complex balnear. După toţi cei care vor ca m uni­
Şcolii Artelor Uitate, a Mu­ de m etri pătraţi de mătase modela configuraţia geografică pulsul dezvoltării . şi-a pus — Presupuneţi că cu sínt cum vedeţi perspectivele sínt cipiul să se exprime la ace­
zeului de A rtă Veche, a Tea­ trec anual prin mina unor ţe­ şi spirituală a- oamenilor este am prenta pe tot ce s-a făcut un om care nu a mai pus pi­ minunate, adm irabile chiar, eaşi valoare urbanistică şi
trului de vară în aer liber şi a sătoare destoinice, precum confluenţa văii Teleajenului — pe verticală şi pe orizon­ arhitecturală la care s-a ra­
tipografiei „Datina Româneas­ Elena Pilan, Vasilica Pavel, cu Telejenelul, metamorfozată tală. Urmînd, în mod firesc, — Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE STOICA, cordat întreaga ţară. Sîntem
c ă “. Se crea astfel în oraşul Cornelia Niţă, Ana Nedelcu de gindul omului în ceea ce drum ul devenirii la toate ni­ asemeni unui alergător care
de pe valea Teleajenului „o sau Elena Alexandru. Măies­ se va numi barajul de la Mă- velele, structurale şi funcţio­ prim -vicepreşedinte al Com itetului Executiv are de surm ontât un handi­
sinteză a sufletului, a peisaju­ tria lor a ajuns proverbială, neciu. Rolul acestui baraj ar nale, s-a concretizat saltul al C onsiliului popular ju d eţea n M ehedinţi cap pentru a cîştiga cursa.
lui, a limbii şi năzuinţei de în m are parte datorită şi fi, la prima vedere, acela de spre îm bunătăţiri calitative. Cauza, sau mai bine-zis cau­
unitate, ecoul viu şi neîn­ m aistrului Constantin Gogol a regulariza valea Teleajenu­ Aşa cum, de altfel, în nenu­ ciorul niciodată pe aceste totul depinde de noi, de hăr­ zele prin care încercăm să
trerupt al cugetului şi sim ţi­ care à pus la punct un atelier- lui, de a permite dezvoltarea m ărate rînduri, ne-a cerut-o meleaguri. Ce carte de vizită nicia şi seriozitatea cu care explicăm o stare care nemul­
rii poporului dip toate unghiu­ şcoală şi o serie de teste pen­ unui sistem de irigaţii şi de a însuşi secretarul general al m i-aţi propune? vom aborda aceste probleme. ţumeşte sínt m ulte: experi­
rile ţă rii“, cum nota un alt tru îm prospătarea cunoştinţe­ produce energia electrică partidului, tovarăşul Nicolae — Ca să fiu sincer, una Stă în puterea noastră, aşa enţa redusă a anilor din u r­
fiu adoptiv al oraşului, poetul lor, în pas cu ultimele exigen­ (36,36 MW). Inegalabilă e sa­ ceastă funcţie, , era cel mai . rînd vechile fotografii din ar­ Vălenii de M unte — un oraş pentru viitor Ceauşescu. creată numai din imagini, i- cum spune, ne Îndeamnă mă a colectivului de arhitec­
Miron Radu Paraschivescu. în te ale industriei uşoare. tisfacţia de pe chipurile ingi­ tînăr prim ar din România. Cu hive cu chipul actual al oraşu­ Pornind de la o nouă or­ magini paralele şi, mai ales, mereu tovarăşul Nicolae tură, frăm întarea şi căutări­
1913, în grădina oraşului ră ­ nerilor Dan Giurcănescu şi o remarcabilă elocvenţă, tînă- lui. E un oraş cu istorie veche ganizare a cartierelor de lo­ imagini ale cutezanţei. Este Ceauşescu, să facem totul le sterile uneori, lipsa de fer­
In im ediata apropiere a ţe- M arian Sterian, care după ce rul prim ar îmi m ărturiseşte : şi glorioasă, cu un prezent di­ cuit, sprijinindu-ne pe con­ suficient să ne oprim doar pentru binele naţiunii. m itate a mai m ultor factori
suna pentru prim a dată vesela sătoriei se. află întreprinderea
„Horă de la Vălenii de Mun­ au întocmit proiectul (realizat „Vălenii de Munte se numără namic şi înfloritor, avînd tot­ turarea mai clară a zonelor la două aspecte care, în timp, — O vorbă spune că orice şi chiar cutezanţa în susţine­
de prelucrare şi industrializa­ la I.S.P.H. Bucureşti), văd azi printre localităţile prospe­ odată o perspectivă a dezvol­ şi platformelor industriale dau măsura celor afirm ate lucru făcut are chipul şi ase­ rea unor soluţii la care s-au
te “ compusă de Grigoraş1 Di- re a legumelor şi fructelor, lo­
nicu în cinstea eminentului om cum visul lor prinde viaţă cu re ale ţării, viaţa oraşului tării industriale şi socio-eul- am putut ataca, într-o viziu­ anterior: vestigiile castru- m ănarea celui care l-a făcut. mai adăugat şi dificultăţile
cul unde se realizează 86 de fiecare fîşie de argilă bătută izbucnind cu adevărat după turale dintre cele mai lumi­ ne nouă, modernă şi eficien­ lui roman, inclusiv cele ale Este fără îndoială, un adevăr de ordin tehnologic. Iată, a-
de cultură de aici şi cunoscută sortimente de conserve din le­
mai apoi ca „Hora staccato“. în corpul barajului. anul 1965 odată cu primele noase. Un oraş ce se află la tă, problemele legate de căi podului, construit de Apolo- in acest aforism popular, un şadar, un carusel de neajun­
gume şi fructe, siropuri, sucuri modernizări ale întreprinderii ora adevăratei sale tinereţi, de circulaţie, dotări tehni- dor din Damasc, vizavi de adevăr pe care realitatea I-a suri care au făcut ca esteti­
La 15 iunie 1929, Nicolae concentrate, dulceţuri şi fruc­ Tot despre cutezanţa gîndu-
Iorga depunea jurăm întul în lui am discutat cu prim arul de Exploatare şi Prelucrare a exprim ată în puterea lui eco­ co-edilitare, spaţii verzi, de cele două hidrocentrale, Por­ confirmat, in bună măsură. ca oraşului şi funcţionalul să
te deshidratate, apreciate şi in oraşului Vălenii de Munte, to­ Mineralelor Nemetalifere. E o nomică, în înfăţişarea urba­ agrem ent şi protecţie, dotări ţile de Fier I şi îl. Nu cre­ La urm a urm ei un oraş, e fie afectate într-o măsură
calitate de consilier comunal m ulte ţări ale lumii precum social-culturale. în aborda­ oarecare. Din fericire au tre­
al oraşului, deschizînd perioa­ varăşul Florentin Oancea, cel realitate de netăgăduit pe care nistică, în starea de spirit a deţi că tocmai cutezanţa lea­ drept, se construieşte mai
da primelor sale dezvoltări Japonia, Elveţia, Austria, care în clipa învestirii în a- oricine o poate sesiza compa- locuitorilor, dăruiţi muncii de rea acestor probleme am por­ gă, aceste imagini pe durata întîi cu gindul, apoi cu bra­ cut şi aceste momente, aş zi­
edilitare. O serie de monu­ creatori ai faptelor m ăreţe ale nit de la ceea ce a moştenit a 2000 de ani ? Şi ce altceva ţele, dar unde nu se pune şi ce inerente începutului. A-
zilelor noastre. Vălenii de valoros oraşul nostru, şi cînd decit cutezanţa, această m are su fletu l?. . . cum însă avem un colectiv
mentale clădiri construite în spun aceasta, mă gîndesc, în — Aminteam la începutul de arhitecţi' tineri, inventivi,
acea perioadă se mai păstrea­ Munte sínt cu adevărat un oraş calitate a poporului român,
tînăr, din populaţia sa de primul rînd, la acea tram ă ar exprim a finalitatea celor acestui dialog că un oraş bine pregătiţi profesional cu
ză şi astăzi, sporind originali­ stradală armonizată şi struc­ seamănă foarte bine cu un care vom încerca să cris­
tatea şi frum useţea aşezării. 13 740 locuitori, peste 4 000 sínt 35.000 de apartam ente noi, a
şcolari, cărora doar din 1977 turată, subordonată impor­ unei term ocentrale şi a unui organism viu şi, ca orice or­ talizăm o arhitectură speci­
Trupul oraşului, vlăguit de tanţei civice. ganism, îşi are propria sa fică acestei zone, o arhitec­
mizeria celui de-al doilea răz­ li s-au pus la dispoziţie 1 500 combinat chimic, construite
de apartamente, investiţiile fă­ Dorim ca municipiul Dro- acolo unde, pină şi anim ale­ viaţă, propriul său metabo­ tu ră de înaltă ţinută: moder­
boi mondial, se trezeşte la via­ beta-Tr. Severin să fie un lism. Ceea ce construim nu nă, expresivă, bine adaptată
ţă abia în ultimii douăzeci de cute în ultimii ani depăşind le, găseau anevoie un fir de
suma de un miliard de lei. Ce­ La Ţesătoria de m ătase, ca pretutindeni, oraş modern, să dobîndeas- iarbă. Şi tot cutezanţă aş nu­ este altceva decit oglinda fap­ şi armonizată. Avem condi­
ani, perioadă în care, asemeni em blem a este tinereţea că înaltele valenţe ale epocii telor noastre. Acolo unde ţii prielnice pentru a duce la
tuturor localităţilor ţării, Vă­ lor 19 000 de locuitori ai anu­ mi şi faptul de a pleca de la
lui 2000 li se pregătesc condi­ pe care o trăim. în acest simple reparaţii de şalupe, a- lipsesc dăruirea şi dragos­ bun sfîrşit toate aceste dezi­
lenii de M unte îşi dobindcsc sens, vom facilita crearea de jungînd, doar în cîţiva ani, tea din lucrarea noastră, se derate pe care ni le-am pro­
demnitatea şi măreţia. ţii de muncă şi viaţă deosebi­
te, prin modernizarea şi diver­ legături directe între zonele să construieşti şlepuri şi car­ vede, se sim te sau lasă urm e pus.
B sificarea capacităţilor econo­ de locuit şi locurile de m un­ gouri de 7500 tdw, de la va­ care nu ne onorează, dacă Anii care vor veni, sper să
Noile coordonate ale deveni­ mice şi ale obiectivelor socio- că, vom avea totodată în ve­ goane de m arfă la vagoane s-a lucrat rău. ne aducă mai m ulte împli­
rii oraşului stau sub semnul edilitare. Toţi cei care mun­ dere mai multe dotări comer­ de călători cu confort sporit. Aceste urm e sínt, în fond, niri, mai m ultă experienţă şi
dezvoltării şi modernizării zes­ cim şi trăim aici avem încre­ ciale şi prestări de servicii Enum erarea acestor fapte de „rănile“ faptelor noastre, ale mai m ultă chibzuinţă în rea­
trei sale economice, adusă „la derea ferm ă că tot ceea ce către populaţie, dotări cul­ muncă ar putea continua pe oraşului, ale organismului, în lizarea unor lucrări demne
zi“ prin amplul proces crea­ ne-am propus să realizăm pen­ turale, de sănătate şi învă- mai multe rînduri, d ar nu ultim a instanţă. în ce ne p ri­ de această epocă în care sem­
tor al locuitorilor săi. Fără în ­ tru dezvoltarea oraşului şi im­ ţămînt, repartizate în mod mi-am propus să „contabi­ veşte, am făcut mult — dar nele revoluţiei se fac simţi­
doială, cartea de vizită o eco­ echilibrat. De asemenea, vom lizez“ lucruri care sínt în­ mai avem încă m ulte de te în toate sectoarele de ac­
plicit pentru bunăstarea noas­ pune în valoare potenţialul deobşte cunoscute. realizat, dç pus la punct, cum tivitate. Exemplul viu al to­
nomiei oraşului o constituie tră este perfect posibil, bucu-
întreprinderea mecanică „Va­ turistic de care dispune m u­ Da, dacă ar trebui să vă se spune. Mai attem de luptat varăşului Nicolae Ceauşescu
rindu-ne şi noi de dinamismul nicipiul, inclusiv îm prejuri­ cu anum ite m entalităţi greşi­ ne este călăuză în tot ce vom
lea Teleajenului“, tulburător amplului proces de moderni­ propun o carte de vizită, a-
exemplu al unei istorii de un mile sale. ceasta ar fi: CUTEZANŢA. te, retrograde. Cineva spunea înfăptui, în tot ce vom gîndi
zare hărăzit cu înţelepciune Sub imperiul ei s-au produs undeva că civilizaţia pleacă şi vom pune în practică pen­
sfert de veac. Pentru a price­ tuturor localităţilor ţă rii“. — La salba oraşelor exis­
pe pe deplin tîlcul acestei isto- Pe Teleajen in sus, se construieşte o nouă tente deja In judeţul Mehe­ toate aceste prefaceri, aces­ da la coşul de hîrtii, şi cred tru binele omului.
^ ^ i i , cel mai nim erit e să re- hidrocentrală dinţi, cite se vor mai adău­ te uriaşe transform ări. în via- că avea dreptate. Nu îţi este VALERIU ARMEANU ■
Nouo g a ră a oraşului p o a rtă şi e a însemnele modernizării EUGEN NEGREA ■

Flacăra - anul XXXVIII » Nr. 13 (t 762) » 31 martie 1989


• o ra w '

Flacăra pentru minte, inimă şi literatură

V it r in a a r te lo r
lui Marin Geonea — lucrurile
Muzica
nă este salutar, apoi metodica
selecţiei nu trebuie neglijată, Plastică îmi par limpezi : el are toate
şansele de a se regăsi, cu un
La Opm Română
In nici un chip. Astfel, ritmul
lent al celor 12 opuri din 13, a spor de cultură şi Înţelepciune, • In ultima zi a limit m a r­
dus la oboseala auditivă a re­ la absolvire, in expoziţiile per­ tie, vineri 31, ia ora 18, Opera
C on cert c o r a l ceptorilor şi chiar a coriştilor,
in afara piesei „Moşul“ de
D a sc ă li şi d is c ip o li sonale, eu ocazia confruntărilor
profesionale tradiţionale. In a-
Română a programat baletul
Don Quijote de L. Minkua.
De şase luni încoace, corul Mihail Jóra, programul necu- ceastă etapă, nici nu e oportun Printre protagonişti notăm pe
Filarmonicii „George Enescu“ prinztnd vitalitatea $i varieta­ Lucrul oel mai interesant in­ (şi corect) să numim indecizie Anne Marie Vretos. Florin Brân­
este dirijat de tinărul Mihal tea de tempo necesare. In sfir- tr-un Salon de artă plastică al ceva ce poate să poarte şi nume duşă, Nieolae Deneş, Florin
Diaconescu şi in perioada a- şit, problemele pe care le ri­ studenţilor din Institutele de mai bune, adică dubitatie. cău­ Mateescu. Maria Cumbari. loan
ceasta „de probă“ activitatea dică o anumită scriitură, ivi­ profil e că te simţi Îndreptăţit tare, experiment. Tugearu. Adrian Gheorghiu. Le
sa a fost suficientă — ereden^ tă mal tntîi în genurile muzi­ să consideri tot ce ti se înfăţi­ In urmă cu două decenii am pupitru Carol Litvin.
noi — pentru a ne putea for­ cii instrumentale şi apărută şează aici drept fapt artistic îm­ publicat primele mele comenta­
ma o părere, cit de cit, asu­ azi, tot mai des, in arta voca­ plinit şi nu doar o încercare a rii pe teme culturale la un Sa­ • Simbàtâ 1 aprilie (ora
pra posibilităţilor sale, iar cea lă, se cere a fi bine stăpî- puterii, adică studii şi experien­ lon studenţesc. La Petroşani, 13), Cavalleria rusticană cu
mai bună ocazie de a judeca nită atît individual cit si co­ ţe. Interesant e, de asemenea, şi am avut bucuria să particip la Maria Siătinaru-Nistor. Mihael*
obiectiv faptele, a constituit-o lectiv. Am mai arătat, corul felul în care judecă producţia generoasele şi, totuşi, riguroa­ Agachi, .Florin Farcaş. Nieolae
recentul concert prezentat in Filarmonicii „George Enescu“ studenţilor profesorii, el Înşişi sele deliberări ale juriului îm­ Urziceanu, Lucia Becar şt
sala Ateneului Român. posedă voci splendide, în ge­ pictori, sculptori, graficieni sau preună cu cîtiva dintre artiştii Paiaţe cu Elena Simionescu.
Trebuie de arătat de la În­ neral de mare penetraţie, căr­ decoratori : o cercetează şi • pe care-i citam ca fruntaşi in Anatol Cov-ali, Nieolae Urdă-
ceput ataşamentul şi curajul noase şi catifelate. In decur­ preţuiesc ca act artistic. Stu­ promoţiile respective şi ca nă­ reanu, Nieolae Bratu. Lucian
lui Diaconescu de a programa sul existenţei sale, marii ma­ denţii le sínt, totodată, colegi dejdi artistice mari. Timpul li Marinescu. Ambele opere in
o manifestare integrală din eştrii D. D. Botez şi Vasîle iar multe din grijile spiritului slujeşte pe oei buni. Sínt con­ conducerea muzicală a dirijo­
muzica românească : dragoste Pântea, s-au apropiat arareori slnt aceleaşi, la dascăli, ca şi la vias că mulţi dintre tinerii re­ rului Constantin Petrovici.
faţă de creaţia autohtonă, in- de mijloacele specifice unui cor discipoli. Aceasta se observă marcaţi acum se vor afirma.
tnicit — se ştia chiar din por­ cameral, cum ar fi de pildă mai clar cînd dascălii discută Din cele citeva sute de lucrări • Duminică 2 aprilie, in ma­
nire — iubitorii genului coral „Madrigalul“. Formaţia a fosl operele discipolilor ; o fac cu trimise din Bucureşti. Iaşi. Cluj.- tineu (ora 11), ni se prezintă
nu se prea înghesuie (din pă­ Îndrumată (şi credem că a fost gravitate şi nu invocă niciodată Napoca au fost selectate şi pre­ Preeautiuni inutile, baletul Iul
cate) la astfel de programe, aşa foarte corect astfel) către ciu­ nici tinereţea, nici lipsa de ex­ miate citeva zeci. Nu este exclus Herold şi Lanchbery cu Carmen
cum s-a şi întimplat; cutezan­ tul academic de mare frumu­ perienţă. Ce se ia în seamă e, ca multe piese de calitate să nu Angheluş. George Postelnicii.
ţă, deoarece în acest cadru au seţe, fie în domeniul marilor întotdeauna, talentul sau absen­ fi fost, dintr-o pricină sau alta, Ştefan Bănică, Gheorghe An­
fost abordate stilistici şi m ijloc capodopere vocal-simfonice, ta lui. Astfel că. in expunere, îndreptate spre Petroşani. Unii
ce de expresie foarte diferite, fie spre stilul a cappella, lucrările unui student din anul I gheluş. Dirijează Carol Litvin.
studenţi preferă să expună mai
care au pus la dificile încercări S-a ţinut seama, cu alte cu­ comportă o confruntare de opi­ alea după absolvire. Destui
interpreţii, ba, uneori, chiar şi vinte, de cerinţele concertelor nii extrem de solicitantă şi care, sculptori sau creatori de tapise­ • Duminică seara, la ora 18.
pe cei prezenţi... instituţiei, dar şi de specificul în esenţă, rămine o veritabilă rii au ezitat să expedieze la Nabucco de Giuseppe Verdi. In
Mihai Diaconescu a absolvit glasurilor coriştilor care, exac. întîlnire de criterii. Salon obiecte şi textile cu ca­ distribuţie : Vasile Martinoiu.
Conservatorul „Ciprian Po- pentru aceste Însuşiri au şi Dealtfel, asta s-a şi Întimplat racter monumental. Nici juriul Lucia Ţibuleac, Gabriel Năs-
rumbescu“ în anul 1975, este fost angajaţi ! Recte, pentru a la Petroşani, cînd juriul — com­ nu a fost iertat de greşeli ori tase. Pompei Hărăşteanu. Lucia
profesor la Liceul de Artă fi in stare să suporte un în­ pus din profesori la belle arte — îndoieli. Fapt este că acest gen Cicoarä. Paul Basaeopol, Ni­
„George Enescu“ din Bucureşti, treg eşafodaj simfonic ; de aceea de competiţie trăieşte şi se jus­ eolae Andreescu. Cornelia An-
a dirijat aüt coruri cit şi or­ a deliberat mult şi cu folos la gelescu. Dirijor : Lucian Anca.
se şi numeşte el, cor de filar­ panoul cu tablourile clujeanului tifică printr-o serie întreagă de
chestre simfonice; se poate a- monică! O schimbare a opticii Vasile Pop. Tinărul pictor a virtuţi. Multe din numele citate
firma, deci, că el porneşte _pe asupra funcţiilor colectivului prezentat citeva uleiuri remar­ in listele de laureaţi ai fazei fi­ • Cu Georgeta Fangli, de la
drumul corului academic a vina coral, o abordare a unei noi li­ cabile din anul I al studenţiei nale a Festivalului Artei şi -Crea­ Teatrul liric din Craiova In ro­
o bună experienţă. Astfel, din teraturi şi scriituri mai ciudate, ţiei Studenţeşti se reţin, y oi lul titular, cu Victoria Bezettl
primul moment s-a observat c. unele aducînd — in timp — sale şi altele,' nehotărîte ca me­ în Michaela. Ionel Voineag in
gestica sa este suficient d. todă şi oarecum impersonale, urmări cu interes evoluţia picto­ Don José şi Dan Zancu In Es-
mari satisfacţii „Madrigalului“, din anii următori. Fapt ce arată rilor Anca Mureşan, Mircea Că-
precisă; şi chiar dacă are Un. altele rămînirtd însă la faza de tuşanu, Adrian Podoleanu, Da­ camillo. marti 4 aprilie, la ora
temperament vulcanic, poigné- că instrucţia, intr-un institut de 18, Carmen de Georges Bizet.
experiment, se face în etape, artă. spre deosebire de aceea cian Andoni, a sculptorilor Cor­
ul este destul de maleabil in­ din mers şi nu dintr-o dată ; nel T-oşa, Pal Lakatos şi Alex Conducerea muzicală : Constan­
tru cerinţele nuanţelor, inde­ aşa că lucrarea lui Octavian din facultăţile cu alt specific, tin Petrovici.
reclamă o îndrumare personali­ Siminic, a graficienilor Andrei
pendenţa braţelor fiind însă în­ Nemescu, ca şi ale altora, tre­ zată, de fineţe şi cu o angajare Adriana, Ovidiu Petca, Gloria
că relativă; în plus, alcătuirea buiau bine gîndite şi studiate. % Sub conducerea muzicală a
sufletească aparte. Profesorul e Neamţiu, Călin Chivu. dirijorului Cornel Trăilescu, ou
programului arată cunoaşterea Mihai Diaconescu este un di­ răspunzător direct de evoluţia Dat fiind că organizarea, In­
fenomenului creaţiei româ­ rijor in plină afirmare; inţele- Anne Marie Vretos, Florin
neşti. Cam acestea ar fi datele studentului, problemele fasonă­ tru jurizare şi premiere, a unui Brinduşă, Daru Constantin şt
gînd mai mult coriştii, făcin- rii şi ale fundamentării daruri­ Salon este o întreprindere difi­ Gabriel Opincaru in rolurile
identităţii artistice actuale ale du-se mai bine înţeles de a- lor acestuia devin o chestiune
tinărului dirijor. Dar, princi­ ceştia, sfătuindu-se continuu cu cilă, reclamînd multă muncă şi principale, miercuri 5 aprilie
palele scăderi ale conducătoru­ de conştiinţă şi deopotrivă, una o semnificativă concentrare de (ora 18), Lacul lebedelor.
consilierii artistici, nădăjduim de susţinere a propriei estetici. competente. sugerăm pentru
lui concertului au constat chiar că Filarmonica „George E- Profesorii sínt confirmaţi artis­
In alegerea lucrărilor .compo­ nescu“ va putea să decidă, in viitoarele prilejuri, ca expoziţia • Joi 6 aprilie, la ora 18,
nente ale serii corale; şi, in ticeşte vorbind, de reuşita stu­ să rămină deschisă şi pentru Trubadurul. In conducerea mu­
sfirşit, după atitea probe şi denţilor. In cazul lui Vasilë
această chestiune, desigur, se- perindări de conducători pe po­ marele public. Situaţie care, de zicală a lui Lucian Anca,
creatariatul muzical al institu­ dium, angajarea* conducăto­ Pop, care a obţinut un Premiu spectacolul va fi interpretat de
ţiei are şi el partea sa de vi­ rului permanent al corului bunăseamă, ar impune solicita­ Emil Iuraşcu (De Luna). Mo­
nă. In esenţă, dacă principiul I I '— in competiţie directă cu rea unor Galerii specializate. nica Teodorescu (Leonora), Ve­
său acadefnic. singurul Premiu I acordat la
prezentării unui concert format ronica Gârbu (Azucena), Florin
Integral din muzica autohto­ C L A U D IU
t
N EG ULESCU ■ secţiunea pictură bucureşteanu- TUDOR OCTAVIAN ■ Farcaş (Manrico).

turilor de cunoaştere şl apro­


Galaţi - îiisaimt: ale înnoirii fundare a culturii umaniste, a
tot ce este valoros şi peren în
domeniul ştiinţei şi tehnicii con­
temporane, la rezolvarea proble­
(U rm a re d in pag. 9) 1 500 de volume — vorbesc de la
sine despre nevoia de informare, melor impuse de schimbările
concordant cu saltul şi renumele despre transferul de idei care rapide ce' se produc în societa­
Galaţiului de cetate a otelului se realizează aici. Prin urmare, tea anilor noştri.
şi a navelor. Trecut şi prezent, acţiunile .Bibliotecii „V.A. Ure­
istorie şi contemporaneitate se chia“ adună o mare şi stratifica­ Scriitorii de la Mila 80
regăsesc; deopotrivă, în incinta tă colectivitate de oameni intr-o
acestui lăcaş de cultură. Sălăş­ unitate cţe timp (peste 600 in In momentul In care i-am pre­
luiesc împreună, aici, alături de medie zilnică), dar vizează indi­ zentat scriitorului Apostol Gurău
incunabule, manuscrise, hărţi vidualitatea. respectiv, particula­ ~ — secretar al Cenaclului din
atlas, unicate absolute. De re­ ritatea de interes, profesii şi Galaţi al Uniunii Scrii tqrilar —
marcat, TRACTATUM DE MO- grad de instrucţie, actul de cul­ o. imagine cit se poate de roman­
RIBUS CONDICTIONIBUS ET tură săvîrşit în incinta institu­ tică a celor 36 de. scriitori gălă-
NEQUIC1A TURCORUM (de ţiei fiind o entitate ce impune ţeni. pe care ni i-am Închipuit
Romos), este primul incunabul o mare mobilitate în relaţia car- fie pe un bric, fie pe un velier
şi premieră absolută în istorio­ te-cititor. plutind pe Dunăre intr-o plă­
grafia ,.Turcica“. Dezvoltarea bazei, informaţio­ cută uitare de sine, ne-a ripoe-
Aşa cum ne dezvăluia Nedelcn nale a bibliotecilor din raza ju­ tat pe bună dreptate că o ase­
Oprea, directorul Bibliotecii deţului Galaţi, colecţiile de cărţi, menea investiţie publicitară ar fi
„V.A. Urechia“ din Galati, bi­ periodice, discuri, hărţi ş.a., con­ potrivită doar pentru un lexicon
blioteca a devenit azi o adevă­ stituie o direcţie principală de kitsch. Apostol Gurău face ua
rată „uzină de informaţii“, exer- consolidare a acestor aşezămin­ gest confratern şi mă aduce, cura
citînd o permanentă forţă cen­ te de cultură. Numărul volume­ se spune, cu picioarele pe pă-
trifugă şi centripetă pentru via­ lor de care dispun cititorii celor mint, spun Ind cu destul temei,
ta cetăţii, generată de conţinutul 528-de biblioteci publice, univer­ eă scriitorii gălăteni trăiesc şi
celor peste 560 000 de volume, sitară, şcolare, sindicale şi teh- scriu Intr-o metropolă industria­
cite însumează astăzi colecţiile nico-documentare însumează lă cu peste 300 000 de oameni, cu
conservate şi valorificate in si peste 4,5 milioane volume. O tot atitea probîertne umanitare şi
dincolo de incinta ei. Marile ex­ creştere de 200 la sută fată de mereu alte şi alt* priorităţi al#
poziţii permanente din sălil'e cu anul 1965 ! Indicele de dotare pe momentului.
acces liber, expoziţiile tempora­ locuitor este de 7 volume, 'iar Vă socotiţi un .dar al Dunării!
re, întîlnirile cu scriitorii, cu oa­ fiecare cititor frecvent al aces­ eram tentat să-mi continui to­
menii de cultură şi artă dezvă­ tor biblioteci dispune de 17,3 vo­ nul uşor camaraderesc, replică
luie un univers al gindului si lume. E mult ? E puţin ? Mij­ la care interlocutorul nostru ne
şi al ideii, dezvăluie orizonturi locind comunicarea şi propagan­ vorbeşte potolit despre un înain­
nebănuite căutătorilor de bine. da valorilor creaţiei din toate taş, H. Sanielevici, care a tipărit
frumos, adevăr. Peste 204 000 domeniile, bibliotecile gălăţene cea mai vestită revistă a locului
de cititori frecventează a- Înlesnesc folosirea acestora in ( C u r e n t u l N o u . 1905). Dincolo de
nual Biblioteca „V.A. Ure­ procesul de educaţie şi autoedu- conduitele publicistice efemere,
chia“ ! Ne dăm limpede sea­ caţie, de documentare in pregă­ gălăţenii sint ferm convinşi că
ma că este un număr impresio­ tirea şi perfecţionare^ a peste vor rămine In memoria unor po­
nant de cititori, că această in­ 40 la sută din populaţie, cit re­ sibile istorii literare prin cărţile
stituţie« a cărţii are un larg ca­ prezintă numărul cititorilor Înre­ lor. Tn medie, scriitorii eălăţeni
racter de masă. că este acce­ gistraţi de bibliotecile judeţului tipăresc pe an 10 volume de poe­
sibilă fără limite tuturor cetă­ la ora de faţă. zie, proză, teatru, reportaje, cărţi
ţenilor. Aşadar, dat fiind acest mijloc pentru copii. Interlocutorul nos­
Animaţia prezentă in biblio­ de exercitare a acţiunii ei, bi­ tru probează că s-au obţinut tn
tecă, fluxul de oameni veniţi blioteca in general şi cartea tn ultimii ani . şase premii literar#
pentru carte — zilnic se studia­ special este implicată, participă naţionale, trei acordate de C.C.
efectiv la complexul educational al U.T.C, (Apostol Gurău, ro­
ză in sălile de lectură sau se de formare şi perfecţionare a oa­ man, Tudor Cristian Roşea, poe­
Împrumută la domiciliu peste menilor, la deschiderea orizon- zie, Viorel Dinescu, poezie), un

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989


Flacăra pentru minte, inimă şi literatură

P oem e d€; întîi aprilie De patru bani speranţă


Iu b ita m ea cu ochi senini,
Poemele pe care le pu­ Aşadar, nu-i publicăm
blicăm in A telierul de azi pentru „a-i face de rîs“, Ce m -au secat din rădăcini,
nu trebuiesc luate in se­ ci pentru a ne descreţi o Un strop de soare te -a v răjit,
rios : miine e întîi apri­ clipă, sub incendiul mag­ A lbastrul zării te-a sorbit,
lie şi am socotit că, mă­ noliilor, frunţile îndrep­ Şi am răm as spre nicăieri,
car cu acest prilej, singu­ tate spre primăvară. Cam P ustiu în suflet, ca m ai ieri...
rul dintr-un an, se cuvi­ atit şi Încă ceva : dintre Şi ochii-m i, num ai ochii mai
ne să-i scoatem din ano­ multele adevăruri (pri­ Scrutează peste gard, in Ral...
nimat pe unii diintre as­ vind poezia, fireşte) ce DINU D. NICA (Ploieşti)
piranţii la glorie poetică. trec prin circuitele com­
In nici un caz, nu pe cei puterului, acesta s-a o- Umanitate
cărora le răspundem cu prit la unul care s-a mai
„Nu vă pierdeţi timpul“. auzit, uneori, dar mai Din tu rb a de solare trapeze
Cei din rubrica de faţă mult în şoaptă : românul ale clipelor fericite ale vieţii
aparţin unei categorii a- e născut poet şi sortit să universul trebuie în fiecare dim ineaţă să-l creez
parte, greu de definit. rămînă anonim. De întîi cu spirale mai tinere,
Pentru că nu se ştie dacă aprilie, fiindcă nimeni in cuprinsul de culori m ai puternice,
(şi cit) se iau ei înşişi in n-are voie să se supere cu ginguriturl m ai tiranice,
serios, dacă trăiesc ceea şi nimeni nu crede in pînă ce doar flori vor fi pe Păm înt,
ce spun şi, mai ales, dacă ceea ce aude, îl putem nu şl colţuri de stincă.„
înţeleg că ceea ce scriu rosti cu voce tare. LETIŢIA DINU
este sau nu este poezie. DARIE NOVACEANU ■ (Bucureşti)
pe anul 1988
P oezie: Ş te fa n A ug. D o in a ş ; P ro ză: P a u l Căutare Să ne vedem aşa cum sîntem
A n g h el ; Critică : C. S tă n e sc u ; Istorie lite­ M îiniie tale caută Dacă vrei,
rară ; C. C io p ra g a ; Traducere : D o in a C e ră - p rin buzunarele sufletului meu Să schimbăm ochii intre noi.
ce a n u ; Muzică : Ş te fa n N icu lescu ; Dirijo- m onede de tim p, Să m ă priveşti cu ochii mei
rat : M ih a i B re d ic e a n u ; Interpretare : Io n ca să-şi poată plăti aşteptările. Să te privesc cu ochii tăi.
V oicu ; Solist operă : Io n e l V o in eag ; Plasti­ Nu te grăbi, Dacă vrei
acum totul e prea tîrziu,
că : F lo rin N ic u liu ; Publicistică : G h eo rg h e m -am tran sfo rm at Să iţi spun cine eşti
T om ozei ; Regie operă : C ris tia n M ih ăilescu ; în tr-u n muzeu num ism atic. Să îm i spui cine sínt :
Regie film : N ico lae C o r jo s ; Teatru : D o rin a Chiar, iubito, H ai să schim băm ochii între noi.
IULIAN NUŢA
L ázár, C ostel C o n sta n tin ; Film : C ris tin a ştii care-i u n itatea de m ăsură a aştep tării ? (Bucureşti)
D elean u , D orei V işan ; Promovarea folclo­ PETRONIU IONESCU
rului : M a rio a ra M u ră re sc u ; Istorie : C o rn e ­ (Bucureşti)
Telepatie
lia B odea ; Medicină : A le x a n d ru P e sa m o sc a ;
Croatie ştiinţifică : D o rin P o e n a ru ; Inven­ Monolog Pe o creangă de alun
ţie tehnică : D o rn D u ţu , D an D u m itra ş, P e tre Cucul cintă eu îl-ngin
Coboară tre n u ri in tre m ine şi tine Ş i-l întreb în ochi cu dor
G h ila c ; Muzică uşoară : A u ra U rz ic e a n u ; Fiecare in cerul său de lum ină M îndra m ea deseară vine Ia izvor ?
Sport : D a n ie la S iliv a ş, P a u la Iv a n . Populaţia globului creşte
P en tru cine sínt trist V erde-i frunza Ia secară,
Am putea vorbi prin sem ne Cucul cîntă, badea ară
D ar am u itat sem nele Şi-i trim it răspuns pe-o rază sp rin ţară
S ufăr de o boală ciudată Bade, la izvor, eu tc-aşte p t deseară !
C aut m ereu Nordul BULGAR VIORICA
Nu sínt trist pen tru nim eni. (Brăila)
Intr-o cameră * El către ea
Sentim ente se zbat în tre m aluri : Vrei sub pleoape şi sub gene m ari şi negre,
de somn. Să ascunzi un suflet bun — cine te crede ?
Lacrim i verticale, D em ult în lum e nu m ai există tim p pentru toate,
şi-i frig în cuvinte.
In tr-o cam eră, singur aştep t Ia r de privit, de adm irat — o face cine poate !
— ciudat ră sfrin t — Şi um erii tăi albi ii voi strivi cn dinţii
Gonesc undeva, Să vadă, să se m ire din ceruri chiar şi sfinţii.
c-ü n ţîn ţa r alătu ri. Ca să-m i răzbun azi toată tăcuta suferinţă
MARIANA BODOLICA Şi-apoi m ă fac călugăr, trib u t spre pocăinţă !
(Iaşi) LUNGU MIHAELA (Tulcea)

premiu al Academiei (Viorel Di- româneşti : Gheorghe Pătraşcu, ceastă oră de bilanţ nu vom te duminicile sălile sînţ înţesate arte plastice „Atelier Grup“,.con-
nescu, pentru poezie), iar Cor- Camil Ressu, Schweitzer-Cum- omite nici artele decorative. Lu­ de tineri, cert lucru este că ti­ dus de pictorul Sterică Bâdălan.
peliu Stoica şi Valentina Téclici păna, Nicolae Mantu şi alţii. crările semnate de Angela To- nerii au şi spaţiu şi condiţii de Ne sínt prezentate, pe rînd, lu­
au fost Încununaţi cu laurii din Deci, artele plastice au o bună maselli, Jana Andreescu, Aurora cheltuire cu folos a timpului li­ crările lui Dragomir i’etrică, Io-
curtea inocenţei. în sensul că au tradiţie la Galaţi. Manole, Maria Magdalena Cri- ber,. care poate să fie pînă la niţă Benea, Maria Patrichi. Ralu
fost premiaţi pentru poezia de­ Actualmente, Filiala U.A.P. şan. Anca Tofan, Imola Popescu, urmă şi un timp al culturii şi al Angheluţă. Expoziţiile de pictu­
dicată celor de vîrstă fragedă. Galaţi numără 40 de membri. Emilia Iacob, Liliana Negoescu. instrucţiei. ră, sculptură şi grafică pe care
Fireşte, Galaţiul este un oraş Dintr-o vorbă in alta, sculptorul Paşa Smirnov, completează in Intrăm în cercul de informa­ le-au vernisat in foaierul lăca­
mare, dinamic, universitar, aşe­ Silviu Catargiu (preşedintele Fi­ mod fericit preocupările plasti- tică şi calculatoare. Cu ochiul şului de cultură propriu sau în
zat la Mila 80, lingă un fluviu lialei U.A.P. Galaţi), ne relatea­ cienilor gălăţeni. liber se observă dotările de ex­ municipiul de pe Dunăre au ve­
magnific. Stă in puterea scrii­ ză că filiala gălăţeană va săr­ Din discuţiile purtate cu ar­ cepţie. Minicalculatoarele HC-85 nit cu destule dovezi convingă­
torilor. oamenilor de cultură şi bători curînd 20 de ani de exis­ tiştii plastici gălăţeni, cit şi cu şi TIM-S, din producţie internă, toare că şi în artele plastice, ti­
artă, intelectualilor şi a tuturor tenţă. E ceva ! Galaţiul găzdu­ factorii de resort de la nivel de sínt la loc de cinste. Realizarea neretul gălăţean se afirmă con­
diriguitorilor destinului cultural ieşte unicul Muzeu de Artă Con­ municipiu şi judeţ, am înţeles de programe (BASIC, LOGO ş.a.) stant şi sigur. Intrăm apoi în
să dea strălucire şi carate spori­ temporană din ţară. Tot aici s-a desluşit că o prezenţă deosebit sínt utilizate cu brio îndeobşte fotocineclubul „Start ’86“, con­
te — chiar dacă nu există o mare realizat şi o primă experienţă în de fructuoasă a constituit-o par­ la orele de matematică şi fizică dus de Nicolae Sburlan (dintre
tradiţie literară în zonă — cit raţionalizarea spaţiului ambiant, ticiparea la taberele naţionale şi de către elevi şi studenţi. întin­ „corifeii“ săi am remarcat pe
şi noi dimensiuni contemporane prin Tabăra de sculptură în me­ internaţionale de pictură şi dem prieteneşte mina celui mai Mimi Necula, Dan Curteanu,
actului de cultură şi creaţie. Aşa tal. Galaţiul industrial este re­ sculptură (Silviu Catargiu, Si­ tînăr informatician. Ii cheamă Ştefan Moman şi alţii). Ne este
cum bine sublinia scriitorul A- prezentat prin imagini plastice mion Mărculescu, Gheorghe Te­ Aurelian Lavric şi a ocupat 2 ani prezentat un scurt metraj exact
postol Gurău. în tara noastră sint pline de dinamism, ârticulînd rescenco, Vasile Onuţ, Marcel la rînd locul I pe tară în între­ cu activităţile multiple ale a-
şi se nasc valori autentice. In compoziţii riguroase. Vom sem­ Grosu, Alexandru Pamfil. Lilia­ cerea celor mai buni informati­ cestui excelent club al tineretu­
plan educativ se mizează enorm nala cu bucurie lucrările semna­ na Negoescu. loan Tudor. Aurel cien! la categoria sa de vîrstă. lui, printre care la loc de frunte
pe forţa afectivă, sensibilizatoare te de Simion Mărculescu, Mar­ Manole, Anca Tofan). Toate a- Instructorul metodist cultural. figurează tocmai vernisajul unor
* culturii în general şi a litera­ cel Bejan, Mihai Dăscălescu, Mi­ cestea pe plan local şi naţional. Vasile Dănilă, ne abate treptat expoziţii personale său de grup
turii în special. In planul recu­ hai Gheorghe-Coron, loan Mu- In acest context final e nimerit, atenţia de la treburile tehnice ale tinerilor artişti plastici.
noaşterii, desigur, succesul este rariu-Neamţ, Gheorghe An- credem, să amintim despre ex­ spre orizontul culturii. Nu scapă Trebuie să amintim negreşit
determinat incontestabil şi de dreescu. Paşa Smirnov. In ace­ poziţia de real succes a picto­ prilejul să ne relateze că dansul in acest context că există si
către cititori. în ideea depăşirii laşi timp se manifestă, la urma riţei Angela Tomaselli la Roma, tematic şi Ansamblul de datini cîteva cercuri de învăţare a lim­
unei „clientele“' specializate şi urmei, interes şi pentru peisa­ cit şi de medaliile dobîndite, în şi obiceiuri folclorice „Colindă­ bilor străine, excepţional dota­
a obţinerii audienţei marelui pu­ jul tradiţional : Mihai Dăscă­ cadrul unei expoziţii organizate torii“ (instructor Alexandru Sta- te. Unul dintre ele este condus
blic. Deci, stă in puterile. în is­ lescu. Angela Tomaselll, Emilia in Italia, de către Nicolae Spi­ văr) au dobîndit laurii supremi de profesoara Georgeta Tofan.
cusinţa, talentul şi forţa lăun­ Iacob, Eugen Hóiban, Vasile rescu. ai ultimelor două ediţii ale La fel de bine dotate şi organi­
trică a oamenilor de bine şi fru­ Neagu, Nicolae Spirescu, Nicolae Festivalului naţional „Cîntarea zate sínt şi cercurile de şah (con­
mos gălăţeni să depăşească un Einhorn. României“. Observăm, de ase­ dus de inginer loan Romeo, can-
anume „izolaţionism“, un anume In oraşul de pe Dunăre sculp­ menea, pe viu că tinerii gustă Jidat de maestru), cercul de delta-
^romantism" cultural. tura este in genere caracterizată In egală măsură muzica forma­ planism (condus de Alexandru
prin natura ei, de concizie, ape- Unul dintre edificiile impozan­ ţiilor vocal-instrumentiste (,„An­ Gheorghe. preşedintele secţiei
lind in primul rînd la simboluri. te ale Galaţiului contemporan tares“, „Univers“. „Acid“), cit de zbor al Asociaţiei sportive
20 d e ani în şlujba Regăsim frecvent ritmuri în pia­ este şi Centrul de creaţie şi cul­ mai ales al formaţiei de hard- „Dacia“), cit şi cercul de yach­
frumosului tră, in lemn. in marmură. In tură socialistă „Cîntarea Româ­ rock „Phöebus“. ’ Aespre forma­ ting condus de medicul Grigore
metal la creaţiile lui Silviu Ca­ niei“ al tineretului. Conceput şi ţia de jazz ce să mai vorbim ? Muzinchievici. E foarte adevărat
Galaţiul, fost loc de intilnire targiu, Vasile Onuţ. Gheorghe realizat intr-o formă arhitectura­ Galele Jazz ’88 au făcut o bună că in consiliul ştiinţific şi de
şi de creaţie al multora dintre Terescenco, Sergiu Dumitrescu. lă şi funcţională modernă, cu a- impresie, ca de altfel şi con­ conducere au fost cooptate cadre
fruntaşii artelor plastice româ­ Constantin Dimofte, Marcel paratură de practică culturală cursul interjudeţean de poezie didactice competente ca Marin
neşti. Urbea dunăreană a consti­ Groşu. şi dotări tehnico-ştiinţifice adec­ şi muzică tînără „Baladele Du­ Iorga, Virgil Aciobănitei, Cos-
tuit întodeauna o atracţie pentru Din această trecere in revistă vate, acest sălaş de cultură al nării“. Cu o seară in urmă, la tică Ciobotaru. Angelica Aramă.
creatorii de frumos. A oferit mo­ nu e permis să omitem grafica tineretului impresionează atît ca discotecă — una dintre cele mai Mihai Soréi şi alţii, astfel că ti­
tive de inspiraţie atit pentru bo­ gălăţeană, reprezentată prin Va­ factură cit şi ca disponibilităţi dotate din ţară — au venit 400 nerii au avut şi au reale şanse
găţia paletei cromatice cit şi pen­ sile Onuţ, Mihai Gh. Coron, şi utilitate. de tineri. să-şi îmbogăţească din mers,
tru noi şi generoase investigaţii Gheorghe Andreescu, loan Tu­ Intr-o zi de duminică ne-am Directorul acestei impresionan­ cum se spune, cunoştinţele poli-,
In domeniul formei plastice. Şi, dor. Gheorghe Miron. Nicolae abătut paşii spre acest elegant te case de cultură a tineretului, tice, filosofice, economice, cul­
nu se poate să nu ne gindim. Cărbunaru (se manifestă mai a- aşezămînt cultural dat nu cu profesor Traian Drăgăneşcu. ne turale, tehnico-ştiinţifice, pre­
ße şi-n treacăt, măcar la ciţiva les prin intermediul gravurii, mulţi ani in urmă in folosinţă. conduce, dimpreună cu ceilalţi cum şi din alte orizonturi şi
dintre fruntaşii artelor plastice desenului şi acuarelei). De la a- Chiar dacă nu în absolut toa­ oaspeţi şi invitaţi, la cercul de spectre ale cunoaşterii umane.

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 15


Flacăra la dispoziţia dumneavoastră

Sesizări, propuneri, soluţii - un dialog fructuos Intre cetăţeni şi autorităţi


■ Răspunsul la întrebarea licitată modificarea corespun­
•dresată de Cozac Nicolae din
oraşul Haţeg, judeţul Hunedoa­
ra, este valabil pentru mai
zătoare a contractului de asi­
gurare. In urma scrisorii adre­
sate revistei „Flacăra“. în care
Scrisoare comentată Poşta redacţiei
mulţi cetăţeni care s-au adre­ sint menţionate noile date. su­ C im pean Isaia — Zalău : Tre­
sat în scris redacţiei : „Con­ cursala A.D.A.S. a expediat din buie să înţelegeţi că situaţia
form prevederilor statutului co­ nou, prin mandat poştal, suma dv. nu poate fi rezolvată decit
operativelor agricole de produc­
ţie, cooperatorii care se pensio­
nează păstrează dreptul de fo­
cuvenită, cu referatul de plată
nr. 618 din 13 februarie 1989.“ Legea ne dâ dreptul, dar ne şi obligă! acceptted să lucraţi U I.A.C.M.
Sălaj. Ajutaţi-vă singur. înce-
tind să refuzaţi. • D o b r e F l o a ­
losinţă asupra lotului pe care ■ Din cele relatate de Ion „ D e z e c e a n i ş i m a i b in e , n e s c r ie C o n s t a n t i n N i c o l a e din B u c u ­ r e a — Piteşti : V -a fost expe­
l-au detinut la data pensionării, Broscăneanu, aflăm că mama r e ş t i , C a le a C r i v i t e i n r . 212, b l J , te. E, e t, 7, a p . 2 9 , sectorul h sini diată suma de 2 600 lei la 2 mar­
te condiţiile în care este lucrat sa. domiciliată in comuna Cris- om a l m u n c i i la Î n t r e p r i n d e r e a R O M V A R E D C .F .R ., secţia s p ă l ă ­ tie. • D avidescu C ătălin — Ga­
Si cultivat de către posesori sau tineşti. judeţul Botoşani, a îm­ to r i e m e c a n i c ă . I n t o t a c e s t r ă s t i m p a m a v u t ?» atribuţii de condu­ laţi : Soluţionarea favorabilă ■
de membrii familiei acestora. plinit venerabila virstă de 105 cere“. T o a t e a u m e r s b i n e p in ă c i n ă a v e n i t N ic o la e M ih a e la . M o ­ cererii dv. va fi posibilă In
Atita timp cit Cozac Nicolae şi ani. Copiii săi, care, ou certitu­ m e n t d in c a r e în c e p e „ la n ţu l“ s e s iz ă r ilo r ( p a tr u la n u m ă r ) ţi a l n e ­ trimestrul II la I.V.P.S. •
Victoria sau alti membri ai fa­ dine, au şi ei un număr respec­ î n ţ e l e g e r i l o r d i n t r e c e i d o i. „ N o u a m e a c o la b o r a to a r e , d e ş i v e n i s e p e B auer loan — Satu Mare : Nu
miliei lor vor realiza zilele- tabil de ani, sint răspinditi prin p o s t d e s p ă l ă t o r t e x t i l i s t , c u a t r i b u ţ i i d e c o n d u c e r e , na prea a v e a vi s-a stabilit pensie de invalidi­
muncă stabilite de adunarea toată ţara. Ar vrea să vorbeas­ t a n g e n ţ i ca a c e a s tă m e s e r i e , d e o a r e c e la u n i t a t e a r e s p e c t i v ă d e tate gr. III deoarece, conform
generală a membrilor coopera­ că mai des cu ei. Insă. se În­ u n d e v e n i s e , l u c r a s e ca p r r m i t o r - d i s t r i b u i t o r “. S e c u v in e a fa c e art. 27 (1) din Legea 3/197T,
tori, aceştia vor putea menţine ţelege, deplasarea este un pic u n e l e p r e c i z ă r i . E p u ţ i n p r o b a b i l c a i n t r - o u n i t a t e s o c ia lis tă , î n c a ­ neavînd o vechime de cel puţin
iotul ajutător pe timpul cit tră­ mai dificilă, atit pentru mamă d r a r e a p e r s o n a l u l u i m u n c i t o r să f i e e f e c t u a t ă f ă r ă t e m e i u l le g a l. 5 ani. pensia se poate acorda
iesc.“ (Consiliul popular jude­ cit şi pentru „copii“. „încă de M i n i s t e r u l M u n c i i ş i C o n s i l i u l C e n t r a l a l Ü .G .S .R ., p r i n a v i z u l n r . numai dacă invaliditatea este de
ţean Hunedoara). acum cinci ani, cind mama îm­ 8 114/1979 ş i r e s p e c t i v n r . C /10$0/19Î'J, s t i p u l e a z ă — p e n t r u a c t i v i t a t e a gr. I sau II. Vechimea în muncă
plinise 100 de ani, am făcut d e s p ă l ă t o r i e — c o n s t i t u i r e a f o r m a ţ i i l o r d e lu c r u , p r e c u m şi opera- realizată ca pensionar gr. III na
■ Referitor la scrisoarea ex­ formele necesare pentru insta­ füle s p e c i f i c e a c e s te ia . I a r 1» baza o r d i n u l u i M .T .T c . n r . 694/1981, se adună la vechimea totală
pediată de tovarăşa Vintu larea unui post telefonic. A fost p e n t r u î n t o c m i r e a f i ş e i d e p l a n p e 1989, s - a t r e c u t Ia r e o r g a n i z a r e a decît atunci cînd se trece la
Aglăiţa din Vaslui, str. Vasiie şi o comisie şi a făcut schiţa acestora, e l e f i i n d c o n d u s e d e m a i ş t r i şi ş e f i ' d e e c h ip ă , pensie de limită de virstă. •
Lupu, bl. 407, sc. A. aP- 6. Prin de instalare, dar, pină în pre­ a c o lo u n d e e c a z u l I n a s e m e n e a s i t u a ţ i e , e g r e u d e c r e z u t c ă N i ­ Clmpoieru Marin — Bucureşti s
care sesizează că accesul per­ zent, nici un rezultat, deşi în c o la e M .. „ n u p r e a a r e t a n g e n t ă c u m e s e r i a “, a t i t a t i m p c i t e a « Concediul suplimentar de odihnă
sonalului muncitor din oraş se comuna Cristineşti de care »- u r m a t c u r s u r i l e L i c e u l u i in d . n r . 6 s i, u l t e r i o r , a a b s o l v i t ş c o a lă pentru condiţii deosebite de
face spre zona industrială pes­ partinem sint mulţi abonaţi.“ d e m a iş tr i, d in c a d r u l î n s p e c i a l it a t e a f i n i s o r t e x t i l e . „ V e n i ­ muncă se acordă de către uni­
te liniile de cale ferată ale Sta­ Am dori mult s-o felicităm şi re a “ in c h ip „ m ir a c u lo s “ a a c e s te ia , a şa c u m s u s ţin e s e m n a ta r u l, a tăţi personalului a cărui activi­
ţiei C.F.R. Vaslui şi propune să noi pe mama corespondentului a v u t lo c î n c o n d i ţ i i l e ş i c u r e s p e c t a r e a L e g i i 12/1971. M a i d e p a r t e . tate este prevăzută în lista pu­
se execute un pasaj denivelat nostru cu ocazia împlinirii vir- C o n s t a n t i n N . a r a t ă c ă „ în ş iş i d i r e c t o r u l I o n O p r iţ e s c u ş i G a g e a blicată în Buletinul Oficial nr.
(aerian sau subteran) pentru ca stei de 106 ani. Cu puţină stră­ L u c i a n , ş e f b ir o u e x p l o a t a r e , a u v e n i t s i a u a f i r m a t , i n f a t a î n ­ 95/1968, numai dacă activitatea
traversarea liniilor să se facă în danie şi bunăvoinţă din partea t r e g u l u i c o l e c t i v , c ă s i n g u r u l ş e f d e u n i t a t e e s t e N ic o la e M “. N u i n ­ se încadrează în criteriile pre­
siguranţă. Consiliul popular •! Direcţiei judeţene de poştă şi t r - u n c a d r u d e m o c r a t i c , c u î n t r e g p e r s o n a l u l m u n c i t o r s e a d u c e la văzute de H.C.M. 1 149/1968 (art.
municipiu'ui Vaslui ne infor­ telecomunicaţii Botoşani, o vom c u n o ş t i n ţ ă r e o r g a n i z a r e a p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ? M a i a le s c ă . p e n ­ 1). Ca urmare, numai unitatea
mează că este o problemă care face, poate, telefonic. Şi cum tr u c e le tr e i s c h im b u r i, fu s e s e r ă n u m iţi şi ş e fii d e e c h ip ă in v e s tiţi poate să vă stabilească acest
stă în atenţia organelor locale sîntem încredinţaţi că amintita c u r e s p o n s a b i l i t ă ţ i , p r i v i n d n o r m e d e p r o t e c ţ i a m u n c i i ţi păzi c o n ­ drept. • Mo Isc Constantin Flo­
de partid şi de stat, fiind pu- instituţie va da — şi de această tr a i n c e n d i i l o r . D a c ă C o n s t a n t i n N „ i n c u n o ş t i n ţ ă d e c a u z ă , a r f i rian — com. Mihăileşti (Giur­
prinsă şi în propunerile de sis­ dată — dovadă de solicitudine, d e s c o p e r i t v r e o a b a t e r e d e la p r e v e d e r e a l e g a l i , a t u n c i a v e a d r e p t u l giu) : 1. 3) Prezentati-vâ la O-
tematizare. cum ne-a obişnuit, să nu uitaţi d e a s e s iz a a c e s t a b u z . N u m a i că, a g ă s it d e c u v iin ţă să d e a c u r s ficiul judeţean al forţei de
să ne transmiteţi viitorul număr s u p ă r ă r i i s a le , m o t i v a t ă d e „ p r o m o v a r e a “ d e la ş e f d e u n i t a t e — muncă. 2) Numai I.E.F.S. •
■ „Pe data de 7 martie 1989, de telefon al mamei dumnea­ f u n c ţ i e i m p r o p r i u f o l o s i t ă — la ş e f d e e c h i p ă . D e a ic i ş i d e t e r i o r a ­ Popa A. P e t r u — Tg. Bujor !
mi-am cumpărat un bilet la va­ voastră ! r e a u n o r r e l a ţ i i d e m u n c ă ş i c o le g ia le , a m p l i f i c a t e ş i d e o p a r t e ţi Ajutorul se acordă mamelor. •
gonul de dormit, pentru data de d e a lta . V o r b a a s p r ă , t o n u l r i d i c a t , a t u n c i c i n d v r e i s i f a c i o b s e r ­ Mocean M aria-M agdalena —
12 martie, ne scrie din Boto­ Turda : D e la data stabilită
şani Cîmpan Mihai (str. Curcu­ ■ „Locatarii străzilor Tinere­ v a ţ i e , n u s í n t f o r m u l e l e c e l e m a i b u n e g ă s i t e d e N i c o l a e M ih a e la ,
prin decizie. • Stuparu Vale­
tului şl G. Coşbuc din Cîmpina, m a i a le s c ă î n m a j o r i t a t e c o le g e le e i sínt f e m e i . O r ic e n e î n ţ e l e g e r e
beului nr. 7, sc. C, ap. 6). Su­ judeţul Prahova, venim cu ru­ v e n i t ă d i n p a r t e a e i f a ţ ă d e e le , o r i c e l i p s i d e d i s c e r n ă m i n t i n a ria — Bucureşti : Să se adre­
plimentul de pat avea seria gămintea de a ne sprijini la v e d e a c in e c h iu le ş te sa u a re p r o b le m e , s in t to t a tite a s itu a ţii d e seze consiliului popular în raza
2 233. Nu mică mi-a fost mira­ r e z o l v a t î m p r e u n ă , ţi cn a j u t o r u l l u i C o n s t a n t i n N ic o la e . N u m a i c i căruia domiciliază. • Teodo-
rea cind am ajuns la cuşeta rezolvarea unei situaţii care r e s c u P. Elena — Bucureşti :
mea şi am constatat că acelaşi dăinuie de multă vreme în a- e l a r e s e n t i m e n t u l c ă a f o s t n e î n d r c p t ă ţ i l , d e ş i le g a l n u î n d e p l i n e ş t e
Aveţi dreptul la contravaloarea
pat fusese dat şi altcuiva. De ceastă parte a oraşului. La In­ c o n d iţiile fu n c ţie i d e m a is tr u . N u a fo s t „ în lă tu r a t“ (a şa c u m v r e a
produselor. • Găteaje I. Elisa-
la însoţitor am aflat că seria tersecţia celor două străzi men­ să c r e a d ă ) , c i, d i m p o t r i v ă , i s - a r e p r o ş a t lip s a d e c o la b o r a r e . I n
beta — satul Groşi. corn. Cer-
ţionate, într-o uşoară pantă, se lo c s ă c a u t e , şt u n u l ş i c e l ă l a l t , sä î n l ă t u r e d i v e r g e n ţ e l e c e p o t a p ă ­
băietului meu nici nu era tre­ adună toate apele pluviale, for- r e a la u n m o m e n t d a t i n t r - u n c o l e c t i v , e i m a i r ă u le a c c e n tu e a z ă . nişoara (Vilcea) : V-ati adresat
cută în diagramă, drept care, a mînd permanent un „lac“ ce T o t o d a t ă m i s e p a r e f i r e a s c ă n e ş t i i n ţ a s a , c i n d a f i r m ă c ă „ N ic o la e prea tîrziu. • Ciutan Ilie —
trebuit să stau două ore in pi­ acoperă suprafaţa carosabilă pe M . a f o s t i n s t a l a t ă p e p o s t u l d e m a i s t r u , in u r m a u n u i e x a m e n p e Bucureşti. M ârza M. — Ocna
cioare, pe culoar. Abia la Ve- o întindere de 150—200 metri c a r e n u ş t i u c u m l - a s u s ţ i n u t S p u n e m /fire a s c ă , p e n t r u c ă n o r m e l e Dejului : Cereţi asistenta unui
reşti am găsit, cu ajutorul înso­ in v i g o a r e , n u p r e v ă d p a r t i c i p a r e a s a , i n c o m is ia tehnică de veri­ avocat. • Muntean Claudin —
ţitorului, un pat la vagoanele pătraţi. Inconvenientul cel mai Cluj-Napoca : 1) La incorpora-
mare este că acest improvizat ficare ş i în c a d r a r e a p e r s o n a l u l u i m u n c i t o r , a ş a c u m d e f a p t s - a bili. 2) Vechime te funcţie. •
din Suceava. Norocul meu a fost lac adună gunoaiele de pe cele p r o c e d a t ş i î n c a z u l t o v a r ă ş e i N ic o la e . E t r i s t c a „ d u p ă 24 d e a n i,
că un1 căjător din Suceava nu d e p r o f e s a r e a m e s e r i e i d e t e x t i l i s t " , să f a c ă a f i r m a ţ i i g r a t u i t e d e
Popeseu P. Ion — Constanta :
a mai pornit la drum. altfel — - două străzi, dezvoltînd o ade­ Spitalul militar Iaşi. • Pălă-
vărată crescătorie de broaşte şi g e n u l „v i n e o o a r e c a r e şi s u b o c h i i î n g ă d u i t o r i a i c o n d u c e r i i a r e o
şi mă gîndesc cu groază — ce şanu Nicolae — Bucureşti :
se întîmpla ? Aş fi stat opt ore ţînţari.- Deşi s-au făcut o serie a s t f e l d e a t i t u d i n e “. O a t i t u d i n e , c a r e s e t r a d u c e i n a d o p ta r e a u n e i
Credem că pînă la deces. •
îft picioare ? Cum e posibil aşa de propuneri în adunările cetă­ n o i f o r m u l e d e s p ă la t, p e b a z ă d e d e t e r g e n ţ i ş i c a r e d ă m a i m u l t ă
Pitulice Ion — com. Bragadiru
ceva ?“. Ştim şi noi ? Poate ne ţeneşti şi repetate sesizări la s t r ă l u c i r e l e n j e r i e i , s p o r i n d i n f e l u l a c e s ta c a l i t a t e a e i. Ş i c u a t i t (S.A.I.) : Adunarea generală a
vor răspund» tovarăşele înca­ Consiliul popular al oraşului, m a i p u ţ i n a v e a d r e p t u l s ă le fa c ă , c u c il e s t e a p r e c i a t p e n t r u e x ­ membrilor cooperatori hotă­
drate’ la Agenţia de voiaj C.F.R. ne-am ales numai' cu promi­ p e r i e n ţ a ş i p r e g ă t ir e a s a , d e m e c a n ic . răşte. • Tudor Gh. Ion — com.
a oraşului Botoşani, care sint siuni că situaţia se va rezolva. E le g a l ş i d r e p t să s e s i z ă m a s p e c t e s a u f a p t e c e c o n t r a v i n r e a ­ Leiceşti (Argeş) : Vă rugăm să
atente — după cum, tot dum­ N-ar fi complicat, deoarece ce­ l i t ă ţ i i n o a s t r e s o c ia lis te , d a r t o t le g a l ş i d r e p t e s t e c a să d o v e d i m trimiteţi scrisoarea destinata­
neavoastră afirmaţi m scrisoare tăţenii s-au angajat ca prin cu a r g u m e n te şi c u n o a ş te r e p r o fu n d ă , d o c u m e n ta tă , c e e a ce a ş te r - rului. • Ilic Nieulae — Plo­
— doar cind te prezinţi la ghi­ muncă patriotică să ajute la n e m p e h î r t i e . L e g e a n e d ă d r e p t u l , d a r n e ş i o b lig ă . ieşti. Pârvu Nechifor — satul
şee cu o „mică atenţie“. . construirea canalizării şi, dacă M A R IA R A D U ■ Cucova. com. Valea Seacă (Ba­
este nevoie, să contribuie şt CU' cău) : Pentru a da curs sesi­
■ Păun Daniel, domiciliat mijloace băneşti. Oraşul nostru zărilor dv. nu trebuie să trimi­
acum iri Brăila a făcut o ce­ este atit de frumos, îneît este pe care o poate ridica de la rugămintea de a se reveni la un teţi nici bani. nici timbre, nici
rere pentru a i se acorda fon­ păcat să mai existe şi asemenea Farmacia nr. 84 din oraşul unde vechi orar, cind acceleratul 228 plicuri. • Geambei Gh. Ghcor-
dul social de la cooperativa de „oaze" care umbresc simţul locuieşte. sosea în Bucureşti la ora 5,34, ghe — corn. Cioflingeni (Arges) :
credit „Tomis“ Constanta, ne- gospodăresc ce predomină la permiţînd transbordarea la ac­ Adresati-vă cu cerere Institu­
speçificînd, însă, un lucru im­ cetăţenii noştri.“ (inginer Colcr ■ Gindind că nu peste mult celeratul 721 cu plecarea la ora tului român pentru relaţiile
portant : noua sa adresă din Victor, sW. Tineretului nr, 37, timp va apărea un nou „Mers 6 spre Galaţi. Timpul de cind culturale cu străinătatea, Bd.
Brăila. Pe bună dreptate, Cîmpina). al Trenurilor“ şi socotind, desi­ minute pe care-1 avem acum Dacia nr. 35. sector 2, Bucu­
UJECOOP Constanta, reclama­ ■ Consiliul popular al jude­ gur, că încă se mai lucrează la la dispoziţie intre sosirea acce­ reşti. • Vanca Elena — Satu
tă că nu i-ar fi eliberat suma ţului Călăraşi ne înştiinţează că îmbunătăţirea sa, doi cititori ai leratului de la Arad şi plecarea Mare : Vă grăbiţi să acuzaţi
ce i se cuvine, se întreabă : din verificările făcute, a rezul­ revistei adresează prin interme­ celui spre Galaţi este insufici­ neîntemeiat. Fiica dv. trebuie
unde să fi expediat banii ? Ca tat că cele sesizate de cetăţeanul diul nostru, rugăminţile şi su­ ent pentru a ajunge de la un să depună cerere pentru trans­
urmare a scrisorii adresată re­ Boislabi Marin din comuna gestiile lor. Mocana Alexandru tren la altul, ca să nu mai vor­ ferarea dosarului de ajutor ca
dacţiei — pe care era menţio­ Căscioarele se confirmă, în din Mangalia : „De la Începu­ bim că acceleratul care soseşte matnă cu mai mulţi copii la
nată şi adresa cu pricina, cetă­ sensul că Direcţia judeţeană tul acestui an fac săptămînal de la Arad poate avea şi întir- consiliul popular in raza căruia
ţeanului Păun Daniel i s-a ex­ pentru probleme de muncă şi naveta între Bucureşti şl Man­ ziere. în curînd se va tipări domiciliază. Sumele nu se tri­
pediat cu mandatul poştal nr. ocrotiri sociale Călăraşi nu i-a galia. Situaţia cu care mă con­ noul „Mers al trenurilor“ şi mit prin poştă. • Ciuche V. Na­
T 116 suma de 1 898 lei, fondul restituit diferenţa de preţ a bi­ frunt este următoarea : drumul sperăm ca propunerea făcută talia — Bacău : Au fost majo­
*ău social. Un plus de atenţie letului de tratament nr. 1 330 de la Bucureşti la Constanţa îl să-şi găsească un răspuns fa­ rate numai pensiile pentru
din partea petentuluî, ar fi dus folosit de acesta în perioada fac în trei ore, iar de la Con­ vorabil, reflectat în paginile munca depusă şi limită de vîr-
la rezolvarea problemei sale... 28.VII—14.VIII 1988. Vinovată stanţa la Mangalia, în trei ore sale“. stă cuvenite pentru o vechime
fără probleme. de acest lucru s-a făcut condu­ şl jumătate. Plec din Bucureşti ■ Bojan Mlhaî domiciliat In în sectorul de stat de minimum
cerea Cooperativei agricole de la ora 18,50 cu acceleratul 829, Cluj-Napoca, str. Răsăritului 10 ani. • Văduva I. Vasiie (Ne-
■ La rlndul său, Rulată Ve­ care ajunge la Constanţa la nr. 103, bl. R. 3, sc. 1 ap. 9, se d e le li) — satul Fol eşti. com.
producţie Căscioarele, care a în- Tom şa ri (Vîlcea) : Vi s-a recu­
ronica din comuna Turceni. ju­ tîrziat depunerea situaţiei jus­ ora 21,47. O călătorie de trei adresa redacţiei cu rugămintea
deţul Gorj, ne scria : „Poate ore nu-i mult pentru 226 km. de a fi sprijinit la încadrarea noscut vechimea de numai 1 an
tificării biletelor primite. Cu a- şi 10 luni deoarece aţi lucrat în
mă veţi îndruma ce e de făcut dresa nr. 6, C.A.P. Căscioarele Din Constanţa spre Mangalia fiicei sale. Trimisă spre com­
te cazul meu. dacă se mai poa­ însă, nu mai este decit trenul petentă rezolvare Direcţiei pen­ cadrul cooperativei de consum
a depus formele necesare, iar în funcţia de achizitor, şi nu aţi
te face ceva“. Era vorba de o D.P.M.O.S. Călăraşi a întocmit personal 8 211, care soseşte de tru probleme de muncă şi ocro­
sumă de bani depusă la su­ la Galaţi la ora 23,16 şi pleacă tiri sociale a judeţului Cluj, obţinui realizări mai mari sail
dispoziţia de plată nr. 123/1989, cel puţin egale cu retribuţia
cursala A.D.A.S. din Strehaia. virînd în contul unităţii coope­ spre Mangalia la ora 23,47. In scrisoarea s-a întors cu urmă­
judeţul Mehedinţi, pe care. sus­ Mangalia ajunge „cel mai de­ torul răspuns. „Bojan Corina minimă pe economie. Neavind
ratiste suma de 3 819 lei, ce re­ Elena, căsătorită Vlad. este ab­ deci recunoscută o vechime de
ţinea semnatara, n-o mai putea prezintă diferenţa de preţ a vreme“ la ora 01,15. Am pro­ cel puţin 10 ani. nu aveţi drep­
recupera. Ce e de făcut ? Sim­ cinci bilete folosite de membrii pus ca trenului care vine de la solventă a Liceului „Unirea“
plu : să fiţi mai atentă pe vi­ Galaţi să 1 se decaleze plecarea Cluj-Napoca. profil mecanic, tul la pensie. • Marin I. Ca-
cooperatori, printre care se află pregătită în meseria de prelu­ trina — satul Pluton, com. Pi­
itor, înainte de a pune nişte şi petiţionarul. cu cel puţin o oră, ca să ajungă pirig (Neamţ) : Cazul dv. ră-
oameni pe drumuri spre a vă în Constanţa in jurul orei 22“. crător prin aşchiere. în data de
rezolva sesizările. Administraţia ■ Cu promptitudinea de tot­ 2 martie 1989. cu repartiţia nr. mîne în atenţia Biroului exe­
Asigurărilor de Stat ne explică deauna, Ministerul Sănătăţii, ne ■ „Subsemnatul Silviu Anto- 07630 sus-numita a fost repar­ cutiv al Consiliului popular al
motivul pentru care nu ati in­ informează că, urmare a me­ niu, domiciliat în Arad. Bd. tizată la întreprinderea „Elec- comunei. în exercitarea atribu­
trat în posesia banilor : „în moriului trimis, Dragomir Marin trometal“ ca muncitoare califi­ ţiilor de autoritate tutelară în
Republicii nr. 49—53, sc. C. ap. vederea reglementării relaţiilor
urma solicitării din 24 februa­ din Tîrgovişte, Aleea Muzelor, 5, mă adresez prin intermediul cată te profilul mecanic".
rie 1988, sucursala A.D.A.S. Me­ bL 6, ap. 3, a fost examinat la dumneavoastră Departamentului dv. familiale.
hedinţi a expediat suma cuve­ Spitalul Judeţean — secţia car­ Căilor Ferate din M.T.Tc. cu L IA N A M O L N Á R ■ R E G H IN A V A R V IC I ■
nită pe numele din contractul diologie. I s-a recomandat,
de asigurare, de Vulturu Vero­ printre altele, efectuarea unui
nica, avut de petentă înainte de tratament în Staţiunea Covas-
căsătorie, la domiciliul din co­ na. fiind planificat pentru in­ • „Flacăra“ nu ia în considerare scrisorile anonime şi nu primeşte
muna Stlngăcioaia, judeţul Me­ ternare, Împreună cu soţia. acte originale, Scrieţi-ne cit mai concis. Şi nu uitaţi să vă iscăliţi. Precizaţi
hedinţi. Mandatul poştal res­
pectiv a fost restituit sucursalei ■ Nanora Nicolae din Rîm- eventual telefonul unde vă putem găsi. Audienţele se ţin zilnic între
A.D.A.S., datorită faptului că la nicu Vîlcea primeşte şl el din orele 11—14.
achtmbarea numelui de familie partea Ministerului Sănătăţii
|( a domiciliului, nu a fost so­ Insulina Novolentâ solicitată.
y — —
...I .— — -— ——- ~"*r
tt Flacăra — anul XXXVIII - Mr. 13 (1 762) - 31 martie 1989

«
Ecouri
. . . . . . . . . — 1

M ărturisim, rândurile de (Ederel, Enupărului, Fagului) Din păcate — şi asupra a- gului Aron Pumnul, născut străzi braşovene. Nici Traian
faţă ne-au fost sugerate de cu cerinţele elementare ale cestui capitol am vrea să ză­ în 1818 în Căciulata Braşovu­ Lalescu, iniţiator pe plan mon­
un incitant articol apărut in ortografiei... bovim mai mult — serioase lui, profesorul de mai tîrziu al dial al studiului ecuaţiilor in­
vara anului trecut, tot în Ne oprim aici, deocamdată, lacune şi lipsă de consecven­ lui Mihai Eminescu, la moar­ tegrale, nici marii m atem ati­
„Flacăra“, intitulat „Căutăm cu exemplele. Răsfoind mai ţă s-a m anifestat pe linia tea căruia Poetul Naţional şi-a cieni Dimitrie Pompeiu,
strada Chibzuinţei“ şi care cu atenţie nomenclatorul stră­ m arcării valorilor şi gloriilor publicat cea dintîi poezie. Gheorghe Ţiţeica, Grigorc C.
aborda problema — deloc ne­ zilor (singurul, de altfel) pu­ trecutului, mai ales că Braşo­ Aici, la Braşov, poate mai Moisil, Simion Stoilov, numele
glijabilă' — a răspunderii ce blicat în Ghidul municipiului vul a contribuit substanţial, mult ca prin alte părţi, s-au ultimului, dacă ar fi fost tre­
trebuie să o aibă edilii unui Braşov, am încercat să... de­ prin fiii săi de excepţie, la afirm at adevărate dinastii cut în Ghid, trebuind să fi­
oraş (era vorba de Capitală ') codificăm cam după ce crite­ îmbogăţirea panteonului cul­ culturale, bărbaţi-patrioţi gureze între str. Strunga Miei­
atunci cînd „botează“ străzile rii trebuie să se fi condus cei tural şi de civilizaţie al ţării. ce şi-au adus o im portantă lor şi str. Strungului... Cum,
şi bulevardele urbei. Căci dacă care, de-a lungul anilor, au Astfel, dacă ni se pare firesc contribuţie la îmbogăţirea pa­ la fel au fost uitaţi mari sa-
prin uriaşul efort constructiv „năşit“ cele peste 550 străzi ca una dintre străzile urbei să trimoniului naţional de ştiin­ vanţi-inventatori, cu priorităţi
al ţării oraşele României îşi ale municipiului de la poalele poarte numele lingvistului şi ţă şi cultură. Ne gîndim în recunoscute pe plan mondial,
înnoiesc înfăţişarea, devenind Tîmpei. într-u n tabel al pre­ lexicografului Constantin La- primul rînd la Mureşeni (a născuţi chiar la Braşov :
tot mai moderne, mai fru ­ ferinţelor, pe locul I s-ar si­ cea, născut în 1875 la Braşov, fost la Braşov o stradă a Nicolae Teclu, inventatorul
moase, la fel de firească tre­ tua florile. Astfel, începînd cu ne întrebăm de ce lipsesc trei Mureşenilor, dar acum nu mai „becului Teclu“, cu peste 80
buie să fie şi strădania de a litera A (str. Albăstrelelor) şi dintre profesorii săi iluştri — e...) la .cei trei fraţi, Ion Bog­ de lucrări în domeniul fizicii
le da — cartierelor, străzilor, pînă la sfîrşitul alfabetului Andrei Bîrscanu, Valcriu Bra­ dan, Alexandru Bogdan-Duică şi chimiei, Alexandru Ciurcu,
bulevardelor — denum iri pe (str. Zorelelor), în Braşov nişte şi Vasile Goldiş — mem­ (amîndoi academicieni, isto­ născut în 1854 în comuna
măsură. există, nici mai mult, nici mai bri de onoare ai Academiei, rici şi filologi cunoscuţi) şi Şercaia, jud. Braşov, pre­
Nu, nici la Braşov n-am gă­ puţin decît 41 (!) de străzi cu personalităţi cu un unanim Alexandru Bogdan, publicist cursor al aerostatelor reacti­
sit „strada Chibzuinţei“ ; ba nume de flori (inclusiv o prestigiu în viaţa, culturală şi de forţă, primul braşovean ve, în 1886 experimentînd pe
am îndrăzni să spunem, în stradă a... (Florilor ! !), lipsind istoria Transilvaniei. Sigur, căzut în 1914, în marea con­ Sena prim a ambarcaţiune cú
acest perim etru de larg inte­ doar floarea de.... Păpădie. în acest context, este poate flagraţie care abia începuse, acţiune reactivă, Tiberiu Iri-
res cetăţenesc, chibzuinţă ar Foarte bine este „reprezentat“ semnificativ să am intim că cărţile sale, lăsate prin testa­ mie, născut în 1875 în Purcă-
fi fost chiar necesară. După şi domeniul... silviculturii, în­ numai gimnaziul românesc, ment, constituind primul fond renii Braşovului, cu priorităţi
m intea noastră, atunci cînd se tre str. Arinului şi str. Vişi­ înfiinţat cu neostoită străda­ al bibliotecii publice „A stra“, în tehnica construcţiilor din
stabileşte cum se va numi o nului desfăşurîndu-se evan­ nie şi caznă la jum ătatea se­ la sora lor, M aria Bogdan, beton armat, cel care a proiec­
stradă, cei care iau această taiul a 30 de străzi cu denu­ colului trecut (şi care poartă scriitoarea ce a înfiinţat, în tat şi condus construirea în
decizie trebuie să cumpă­ miri de copaci, în plus existînd din nou numele lui Andrei 1895, prima grădiniţă româ­ România a numeroase poduri
nească asemenea părintelui ce şi o stradă a Pădurii... Foarte Saguna), a dat ţării, între alte nească din Ţara Birsei. Dintre boltite, rutiere şi de cale ferată,
îşi înscrie fiul în registrele numeroase sínt şi străzile cu atîtea personalităţi, 49 de aca­ toţi, doar slavistul. Ion Bog­ dar şi Catedrala şi Sala Uni­
stării civile ; căci numele ho- nume de localităţi — şi mai demicieni, „listă“, ce ar fi lăr­ dan a dat numele unei străzi, rii din Alba lulia, catedrala
tă rît atunci, va fi p urtat o în piatră din Cluj-Napoca,
viaţă ! Adevărat, mai întîlnim Arcul de Triumf din Bucu­
şi oameni — unii de toată reşti, mausoleul de la M ără-
isprava — blagosloviţi de bu­
nii lor părinţi cu prenume care
alăturate la numele tatălui,
„dau“ împerecheri de tot ha­
Din nou despre inspiraţia edililor şeşti, uzinele de avioane I.A.R.
din Braşov, Valcriu L. Bologa,
născut în 1892, fondator al
şcolii de istorie a medicine!
zul. româneşti, membru al mai
Revenind la intenţia rîndu- multor academii şi instituţii
rilor de faţă, cunosc destui m ari şi mai mici — de la str. git din start posibilitatea de iar din rîndul unei alte fam i­ ştiinţifice din străinătate ; dar,
braşoveni cărora nu le-ar face Abrud pînă la str. Zarand, a cinsti şi astfel contribuţia lii de Cunoscuţi intelectuali repetăm, nu o listă a omisiu­
tocmai o plăcere să locuiască în total peste 40 de străzi ! lor la sporirea tezaurului de progresişti, nici măcar numele nilor intenţionăm să facem
pe străzi ce se cheamă : Col­ Şi ce-i rău în asta, va spu­ spiritualitate românească. academicianului Sextil Puşca- aici, din cîte ştim, actuala Co­
ţul Putinarilor, Oiţei, Cimpo­ ne cineva. Păi uite că, dacă în oraşul lui Coresi a scris riu, marele filolog şi istoric misie judeţeană, însărcinată
iului, Calcarului, Fundăturii rău tare nu o fi, bine nici a- prima gramatică românească, literar, nu a fost aşezat, spre cu denumirile, avînd şi ea o
(care nu este deloc o „fundă­ tîta... Concret, aproape o trei­ în 1757, Dimitrie Eustatievici, cinstire şi aducere aminte, la listă proprie. Să sperăm că
tu ră “, ci drum ul ce duce la o me din străzile Braşovului cărturar de seamă în epocă, intrarea unei străzi braşo­ acolo şi-au făcut loc şi alţi
cunoscută staţiune agricolă poartă nume de copaci, flori, iar nepotul său dinspre mamă, vene. Iar dacă Sextil Puşcariu braşoveni, între care Gavril
experimentală), Fundătura păsări, (str. Mierlei, str. Curca­ Zaharia Carcalechi, editează a întem eiat şcoala filologică Munteanu, publicist şi autor
Brînduşelor (logic, nu-i aşa !), nilor, str. Cucului, str. Coco­ în 1821 „Biblioteca rom â­ de la Cluj, Ovid Densuşianu, de manuale, între primii di­
Tablei (căci în Braşov există rului etc.), de localităţi, sau nească“, cea dintîi revistă lu­ născut la Făgăraş, în 1879, rectori (1853) ai primului gim­
şi o stradă a Laminoarelor, meserii dintre cele mai neaş­ nară în limba română, avînd fiul cărturarului Aron Densu­ naziu românesc din Ţara Bir­
colţ cu Furnalelor, la care se teptate la Braşov (str. Dul­ abonaţi în toată Dacia. Tot şianu, este fondatorul şcolii sei, unul dintre fondatorii în-
poate ajunge din str. Turnă­ gherului, str. Colectiviştilor, aici fraţii Ion şi Nicolae Ciur- lingvistice de la Bucureşti, şi văţăm întului mediu românesc
toriei, colţ cu Fontei, sau, str. Gospodarilor, str. Pluga­ cu, editori de seamă în Tran­ el uitat de edilii braşoveni. la Braşov, Pompiliu Nistor,
mai direct, prin str. Forjei !). rilor.- etc.). Vrem, adică, să silvania secolului trecut, şi-au N-avea cum fi uitat aici, cunoscut luptător politic, au­
Ştim, ni se va spune, că în- spunem că a da o identitate adus o mare contribuţie la desigur, Ciprian Porumbescu, torul „M anifestului“ din 11
tr-un presupus cartier al me- unei străzi nu este, nu trebuie răspîndirea scrisului româ­ autorul a peste 200 piese mu­ aprilie şi al „Proclamaţiei de
talurgiştilor asemenea denu­ să fie deloc o preocupare în- nesc şi popularizarea clasici­ zicale, m ajoritatea compuse şi la D arniţa“ din 26 aprilie 1917,
miri „m erg“, că într-un alt tîmplătoare, ci în primul rînd lor literaturii noastre, ca şi a tipărite la Braşov. Ei bine, care exprima hotărîrea foşti­
cartier, al ceferiştilor, străzi un mijloc de a face educaţie numeroase manuale şcolare, strada pe care el cobora zilnic lor prizonieri români aflaţi în
ca Semaforului, Locomotivei, patriotică, de a cinsti şi astfel aetivitate de bogată tradiţie spre gimnaziul românesc, unde Rusia de a participa la lupta
Fanionului, Fochiştilor, Dre­ oameni, locuri şi întîmplări pentru urmaşii peste veac ai era profesor de muzică, se pentru a uni tot poporul şi
zinei, nu ar „suna“ tocmai rău, cu adînci rezonanţe în istoria Diaconului, în rîndul cărora numeşte azi Retezat, iar stra­ teritoriile din monarhia aus-
că dacă tot există str. Pajiş- neamului, în sim ţirea oameni­ se evidenţiază şi Gheorghe da ce se vede de la geamul tro-ungară „cu una şi ne­
tei şi str. Păşunii (chiar aşa !), lor, ca şi în specificul zonei. Filip, cunoscut tipograf şi edi­ sălii unde au răsunat acordu­ despărţită România liberă şl
atunci parcă-s pe-anroape... Sínt în Braşov destule străzi tor, creator al unui stil în arta rile primei operete româneşti independentă“, Alexandru I.
str. Trifoiului, str. Lucernei care răspund acestor dezide­ tiparului, probarul său de li­ „Crai nou", se cheamă str. Lapedatu, istoric şi om poli­
şi Aleea Muşeţelului, chit că rate (Mărăşestl, Oituz, Islaz, tere, din 1895, impunînd arta Băilor... Numele său a fost tic, ales în 1935 preşedinte al
nici nu sínt, măcar, prin Plevnel, Mirăslău, Rovine, grafică românească pe plan însă dat unei străzi din car­ Academiei Române, Candid
preajmă... Tot aşa, dacă exis­ Războienl, Posada) dar sint european. Şi tot între marii tierul nou de blocuri, „Steagul C. Muşlea, între cel mai ne­
tă str. Fuiorului, de ce nu şi altele, altfel localităţi frumoa­ editori braşoveni să-l consem­ Roşu“, altfel un cartier fru ­ obosiţi cercetători ai trecutului
st". Torsului (!), şi, continuînd se, care nu se „leagă“ defel năm şi pe Ion V. Socec, năs­ mos, dar atît de departe, nu oraşului Braşov etc. etc... şi
ciudatele „îm perecheri“, str. cu Braşovul (Cotun, Crziceni, cut în Săcele, care în 1856 în­ doar la propriu, de locurile poate unul dintre bulevarde­
Nicovalei şi str. Ciocanului Teiuş, Uneheni, Ineu, Haţeg, fiinţează cunoscuta casă de e- unde au răsunat paşii neuita­ le municipiului se va numi
par „surori“, deşi le găsim în Deda, M5lies ti, Ciceu, Paş­ ditură si librărie ce i-au pur­ tului autor al Baladei. Cum la Nicolae Titulescu, ştiuU fiind
două cartiere opuse ale oraşu­ cani, Filiaşi, Simeria etc. tat mulţi ani numele, fiind fel de nepotrivit ni se pare că marele diplomat şi om po­
lui, ca şi str. Stejarului cu etc.). Ca fapt divers din toată considerat întemeietorul li­ faptul că numele Poetului Na­ litic, fără a fi braşovean şi-a
str. Ghindei (!), sau str. G riu­ zona Dobrogei (atît de boga­ brăriei moderne din Româ­ ţional, Mihai Eminescu, îl dorit prin testament să fie
lui, cu str. Spicului şi str. tă în tradiţii, date şi eveni­ nia. Tot aşa, în mare cinste poartă (din păcate ca şi prin în gr o nat în oraşul de la poa­
Bobului... Nu tocmai „bine“ mente) a fost preferată doar pentru braşoveni ar fi fost ca alte oraşe !) o stradă oarecare, lele Tîmpei.
se... împerechează însă alté localitatea Măcin (!), iar din una dintre străzi să fi purtat cu totul nesemnificativă, dar Apreciind contribuţia înain­
denumiri de străzi braşovene Banat sau Oltenia, nici una... numele pedagogului şi filolo­ aleasă, probabil, pentru că taşilor la glorioasa operă de
acolo se afla şi se află... Spi­ împlinire, prin vremi, a mă­
talul de boli nervoase ! reţului destin al patriei ro­
E s te de a d m ir a t h ă r n ic ia că im p o r tu l şi d is tr ib u ir e a a c e s­ a lţii c u a u to tu r is m e le ta x i, p u s e Sigur, pe harta Braşovului mâne, în cuvîntarea rostită la
m i i l o r d e lo c u i t o r i a i m ă r e ţe i to r a c o n s t i t u i e m o n o p o l a l s t a ­ la d i s p o z i ţ i e d e s t a t u l în ş e la t , la sínt şi multe străzi fericit de­ 26 ianuarie 1989, tovarăşul
m e tr o p o le ca re ie s z i d e z i pe t u l u i ? ! D a r p lă c i d e c u p r u ş i c a s e le n o i o f e r i t e g r a t i s t o t d e numite, cinstind nume de Nicolae Ceauşescu sublinia :
a le i ş i s tr ă z i, p r i n p a r c u r i ş i c i r c u i te i m p r i m a t e v in d u te de s t a t u l g e n e r o s , in b l o c u r il e c o n ­ domnitori patrioţi, de oameni „In decursul anilor am avut
g r ă d in i, p e n tr u î n d e p ă r ta r e a a n i d e z i l e in s t r a d a A c a d e m i e i ? s t r u i t e c u c o n t r ib u ţ i a c e l o r î n ­ politici de seamă sau persona­ mulţi oameni de ştiinţă, multe
fr u n z e lo r c ă z u te in to a m n ă , D a r n u m a i a c e s te a ? P e n ib ilii ş e l a ţi , p e n t r u o v i a ţ ă p a r a z ita r ă . lităţi m arcante ale culturii şi personalităţi care au realizat
p u r tă to a r e d e o m iz i, a m u c e g a ­ r e p r e z e n ta n ţi ai c o m e r ţu lu i ili­ F o a r te b in e că d e b e n z in o -
c it p e s tr a d ă d e v in a g a s a n ţi
ştiinţei, semn că o investiţie lucruri minunate în diferite
iu lu i d e p u s in p ă r ţile m a i u m e ­ fa g i se o c u p ă m iliţia , p re sa , c o ­
d e a le p o m i l o r f a l n i c i , m a t u r a ­ c în d i n t i l n e s c t u r i ş t i s t r ă i n i s a u le c tiv e de oam eni ai m u n ­ de efort, chibzuinţă şi căutare, domenii de activitate (...)
tu l s tr ă z ilo r . I c i ş i c o lo , in s ă , b ie ţi o a m e n i v e n iţi c u tr e b u r i c i i e tc . n-are cum să nu dea roade. Trebuie să preţuim pe toţi cei
m i c i tr o t u a r e , p l a t f o r m e d in d in p r o v in c ie . D e în d e p ă r ta r e a a c e s t e i p e ­ Iar uneori roadele sínt de-a care au făcut cit de puţin, dar
f a ţ a u n o r s ă li d e c in e m a , i n t r ă r i c in g in i d e p e fa ţa m in u n a tu lu i dreptul derutante. Aşa, bu­ au făcut ceva, pentru existen­
la m i n u n a t u l m e t r o u , la s t a d i ­ n o s t r u o r a ş , c i n e să s e o c u p e ? năoară, dintr-o străduţă pito­ ţa naţiunii noastre, pentru
oane şi a lte lo c u r i a g lo m e r a te S i g u r . n o i. c e t ă ţ e n i i , a v e m un rească (Nisipului de Jos !) se existenţa statului naţional
p ă s t r e a z ă în c ă v i z i b i l e u r m e a le c u v în t de sp u s ş i i n a c e a s tă desprinde o alta, botezată un itar“. Este reflectată astfel
u n u i tim p r e v o lu t. p r iv in ţă . A titu d in e a n o a s tr ă
S e z o n u l tu r is tic , in tr - u n o ra ş p o a te c o n s titu i o c o n tr ib u ţie
neaşteptat, str. Picard (!!). profunda dragoste a secreta­
ca a l n o s t r u , e s te p e r m a n e n t, e fic ie n tă in a c ţiu n e a d e e r a d i­
Cum alte amănunte nu sínt rului general al partidului
ia r în a c e s t s e z o n v i n d i n c e in ca re. D a r n - a r tr e b u i ca o rg a ­ precizate, bănuim că e vorba pentru trecutul ţării, pentru
c e m a i m u l ţ i o a s p e ţi. T u r iş tii n e le d e m e n ţin e r e a o r d in ii şi de m atematicianul francez Istorie ca mijloc de educaţie
v i n să v a d ă ş i să f o t o g r a f i e z e le g a lită ţii s ă m a n i f e s t e şi e le Emile Picard (1856—1941), ră ­ patriotică şi politică, afirm în-
(ş i a u c e v e d e a ş i c e f o t o g r a f i a ) m a i m u ltă fe r m ita te fa ţă de mas în ştiinţa matematicii du-se cu putere, în emoţio­
c lă d ir i, s t a t u i , p a r c u r i , d a r d i a ­ c a z u r i l e la c a r e m - a m r e f e r i t ? pentru unele contribuţii în nante evocări, tocmai imagi­
f r a g m a a p a r a t e lo r d e l u a t v e ­ P r e fa c m ir o d e n ii, fa ls ific ă ţ i ­ D e ce n u se în tr e p r in d m ă s u ri
d e r i n u p o a t e o c o li f a u n a c e lo r g ă r i, t r i ş e a z ă , m in t, fu r ă , in ­ h o tă r ite in s p ir itu l le g ilo r ? S o ­
domeniul teoriei ecuaţiilor nea generală, a marilor înain­
ca re m iş u n ă i n l o c u r il e c e le s u ltă . c ia lis m u l n u e s te c o m p a tib il cu diferenţiale, numele său — taşi reflectată în conştiinţa
m a i fr e c v e n ta te , care cu im p e r ­ ' E x is te p ie ţe d e flo r i în m u lte c e r ş e to r ia , c u b i ş n i ţ a r i i. P r i n c i ­ singurul de pe malurile Se­ neamului, purtînd veac duDă
tin e n ţă iţi o fe r ă : c e a iu r i de o r a ş e a le l u m i i d a r n u u n m o ­ p i i l e e t i c i i ş i e c h i t ă ţ i i s o c i a li s t e nei — ajungînd pe o stradă veac, generaţie după generaţie,
m e n tă şi m u ş e ţe l (d e u n d e , o n o p o l a l u n o r b iş n iţa r i lip s iţi de tr e b u ie să se a p lic e tu tu r o r . U n din Braşovul vechi (dar nimic făclia luptelor neîncetate pen­
ş t i u e i ş i c e i d e la p l a f a r , d e ­ sc r u p u le . o m a l m u n c i i d a c ă g r e ş e ş t e e s te . rău în asta), datorită cine ştie tru dreptate socială, pentru
o a r e c e n u a m v ă z u t n ic i o d a t ă N i ş t e „ b a r o s a n i“ t r e c la i n t e r ­ pe bună d r e p ta te , s a n c ţ io n a t . cărui capriciu local. Rău este progres, crez ce a direcţionat
o a c h e ş e le v in z ă to a r e s ă -ş i o fe r e v a le d e tim p r e g u la te p e n tr u D a r ce fa c e m cu fa u n a le n e ş i­
m u n c a p e n tr u se m ă n a tu l şi c u ­ c u l e g e r e a „ b e n e f i c i u l u i “ ş i, o b o ­ lo r ş i s p e c u l a n ţ i l o r p e n t r u a - i
că dintre toate m arile perso­ drumul tuturor românilor în
le s u l p l a n t e l o r m e d i c i n a l e ) . s iţi d e o ju m ă ta te d e z i d e d ic a ­ v in d e c a d e s ta r e a d e p a r a z iţi ?
nalităţi ale matematicii româ­ înfăptuirea unei societăţi mai
De unde au ( d in a b u n d e n ţ ă ) tă î n ş e l ă r i i s t a t u l u i s i o a m e n i l o r neşti, cu recunoscut prestigiu bune şi mai drepte.
ţi g ă r i s t r ă i n e , a p a r a tu r ă , m ă t ă ­ n a i v i , s e r e t r a g u n i i c ă tr e r e s ­ Ing. DAN ILIESCU B în lume, nici una nu a fost
s u r i e tc ., c u n o s c u t f i i n d f a p t u l t a u r a n t e l e c e n t r a l e a le C a p i t a l e i . Bucureşti onorată să poarte numele une» D.D. RUJAN H

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 17


Cu simţul datoriei faţă de cetăţean

.„„A ii c o n d u c ă to r nu în­ tru handicapaţi care locuiesc psihologie, fără c u ltu ră — n u este şi al nostru — al uniunii cazo n ele d e c a re v -a m po­
seamnă niciaecum o FAVOA­ în incintă ; şi că mai facem se poate !... Şi repet : asta in­ cooperatiste din care fac parte. m e n it !“...
RE, ci un KiBC !“ (sau:) şi altele, după cum veţi ve­ diferent dacă ne referim la Ce să vă mai spun ? !... C ă a- ...Din nou în biroul pre­
Munceşti într-o instituţie dea...) ; D .) — C o o p e ra tiv a un fier de călcat, sau la mi­ coperişul acestei hale în con­ şedintelui Gheorghe Balica —
ce se adresează oamenilor, „P R O G R E S U L “ (realizînd lioane şi milioane de lei pro­ strucţie pe care o vedeţi este care m-a însoţit peste tot —
im piicinau-se in viaţa aces­ confecţii, tricotaje, încălţă­ venite din export, pentru că, făcut din plăci din fibră de ascultîndu-i vocea aceea joa­
tora de zi cu zi ţ este absolut m inte etc. — a căror valoare vedeţi, cliiar şi acolo, în sticlă — am eliminat astfel să, caldă, întreruptă la inter­
necesar să cunoşti psinoiogia nu mal este nevoie, cred, să Franţa de pildă, unde expor­ complet problema ilum inatu­ vale de replicile metalice, as­
lu c ra tu rilo r a cestei in ş .n u p i o subliniez). Mai fiinţează, tăm nişte piese de mobilier lui pe parcursul zilei, ceea ce pre ce se aud prin interfon
— înainte de a ie da drumul apoi — in fiecare oraş al Ju­ funcţional — tot d e in d iv id , înseamnă economii substanţia­ (s-a instalat o reţea de astfel
către CEILALŢI !“ (sau :) deţului — cite o cooperativă de psihologia, de modul de a le — şi că mă mîndresc cu de interfoane, cel de aici este
...„Cînd un nemernic a dat mixtă. Repet : toate astea, gîndi al acestuia te loveşti... 1 faptul că, personal, n-am pri­ deschis în perm anenţă astfel
dispoziţie ca Biblioteca din pentru a vă face o privire de Dar ce-ar fi să... Ieşim pu­ mit trofeul anual „Ş alău l d in incit Balica este, practic, pre­
Alexandria să fie incendiată ansamblu — vom merge ţin ?!“. le m n “ (care se acordă, ca -un zent în toate punctele de lu­
şi distrusă, ei nu s-a gindit apoi îm preună la cîteva din­ Şi ieşim : fel de „Oscar“, pescarului a cru — „Am elim inat antica­
că va stopa istoria omenirii tre aceste „puncte“ de lu­ ...D ro b eta T. S e v e rin . mator ce a realizat cele mal m era 1“). Interfoanele astea
timp de mai multe secole ; a cru, pînă atunci însă aş dori CA SA D E M ODA, E x p o ziţie puţine puncte, după un dras­ sínt realizate tot pe plan lo­
ignora însă — a s t a » ! — u n să vă atrag atenţia asupra cu v în z a re : absolut toate pro­ tic baraj — deci cel care n-a cal — comenzi pentru livrare
s in g u r om, a ţe crede invaria­ unui anum it aspect C a orice dusele (încălţăminte de damă, prins mai nimic ! — N .A .), „în afară“ : peste o jum ătate
bil superior acestuia sau, mai capitală de judeţ — ca să mă bărbaţi), confecţii (idem), sínt că există meserii ce dispar — de milion lei !
rău !, a-i afirma, iui, virtuţi exprim astfel ! — şi Drobeta UNICAT ! înţelegîndu-se, prin de pildă coşeritul, sau confec­ „LUPTA CU PERSPECTI­
lie care nu ie are, reprezintă T. Severin „dă tonul“ pentru asta, într-adevăr : u n sin g u r ţia de frînghli — făcînd, spec­ VA“ — aş caracteriza munca
mu doar cev a cu m ult mai întreaga zonă ; ori, acést obiect (sau pereche). O vîn- taculos, loc celor în plină ex­ pe care o dgpunem noi aici“.„
grav, ci însuşi SFÎRŞITUL !“ mare oraş, a fost şi este unul zoleală de nedescris, magazi­ tindere : întreţinerea bunuri­ (sau :)... „Este necesar un anu­
(sau, în sfirşit :) .... . Nu po­ cu o tr a d iţie d e b u n i m e s e ­ nul de desfacere-prezentare lor de larg consum către m it echilibru ce trebuie păs­
sibil, ci pur şi simplu si­ ria şi (lucru explicabil că este fiind chiar la parterul noii şi populaţie, mărfuri cu un „de­
sign“ ridicat etc. Reţin încă- trat la comandă, faţă de ne­
gur, riscul meu este acela de aşezat la o mare confluenţă splendidei clădiri a coopera­ cesara p re s iu n e a celor din
a îm bătrîni : daeă prin asta de drum uri, de „hotare“ : Ba­ ţiei (o b s e rv a ţie G h e o rg h e B u­ odată că v-a plăcut mult ora­ prim a linie, a celor aflaţi di­
insă voi reuşi să „întineresc“ nat — Oltenia, România — li ca : „Uniunea noastră a pre­ şul nostru, bucuria e şi a mea rect în zona producţiei şi ini­
alţi oameni, sau cupluri, sau Iugoslavia, ca să nu mai vor­ luat fosta Casă de Modă pen­ — mai poftiţi pe la noi !“ ţiativei. Este ca pe front, ac­
am bianţe — îm bătrînirea bim de im portanţa portului tru a ne autofinanţa, pe de o D in nou, D ro b eta — T. S e­
v e rin , c o o p e ra tiv a „M O B IL A “ ţiunea trebuie, repet, dublată
mea se ju stific ă ... !“ dunărean !). Eu însumi mă parte, pe de alta pentru a de un echilibru, altfel p o ţi
...A îm plinit 51 de ani. A consider u n meseriaş, mai creşte nivelul estetic al pro­ (preşedinte Io n M iţu) ; o uni­
tate ce — în afara produselor avea surprize... In anum ite
absolvit in 1967 Facultatea de înainte de a fi conducător de duselor — în acest din urmă momente, este mai uşor să ţU
Calcul şi cibernetică — Bucu­ m are în trep rin d ere judeţea­ sens, aici organizăm în fiecare de mobilă şi a covoarelor rea­
lizate din M.R.R. — ascunde un car pe pantă, decît să îl
reşti. Este înalt, masiv, d ar — nă... nu ştiu d a c ă mă înţele­ sîmbătă întilniri cu populaţia. im p in g i pe pantă, niciodată e-
în ciuda staturii — vorbeşte geţi!“. Am înfiinţat în m ajoritatea sub titulatura sa neutră nişte nergia, de nici un fel, nu tre­
calm, rar, încet, ajungînd „încerc... !“ cooperativelor noastre din realizări care fac obiect de
mîndrie pentru întreaga uni­ buie risipită 1“ (sau :)... „Nu
cliiar la şoaptă către sfîrşitul „Eu nu fac, conducerea u- zona judeţului „Centre de orice deficienţă- implică un e-
unor replici ce nu ştiu cum niunii noastre n u face o acti­ creaţie“... Vedeţi ce îmbulzea­ une judeţeană. Iată numai cî­
teva dintre acestea : fort material... Uneori, o sim­
dar, prin această şoaptă, de­ vitate d e b iro u !... Pentru a lă e aici ? Şi mai vedeţi că plă iniţiativă te scoate din
vin parcă mai convingătoare, conduce — este firesc ! — nu se ceartă nimeni... ?! — „I.Ampa fluorescentă cu impas. Nouă nu ne este ru ­
înainte de a intra la facultate trebuie să s tă p în e şti, pregăti­ Ne-am străduit să obişnuim aprindere electronică“ (folo­ şine să folosim, pentru anu­
a fost meseriaş, a lucrat ca mite transporturi, căruţele cu
muncitor necalificat la I.M. cai — calul nu consumă ben­
Petrila, apoi s-a calificat ca zină !, păstrînd mijloacele
muncitor în subteran. După
absolvire, prin 1969—70 i s-a
propus să ocupe un post de
conducere. Á preferat să fie
„Lupta cu perspectiva“ auto pentru cursele lungi, în
şi afara judeţului“, (sau :)...
„Acordăm o mare im portan­
tă activităţii de service ? ! Ni­
învăţător, timp de 8 ani : mic mai firesc : dacă la P i­
cred că de atunci a rămas cu teşti o maşină se fabrică în
un soi de tic, cînd iţi vor­ rea profesional-politică este vînzătorii noştri că nu sínt sind tuburi cu neon uzate, cîteva minute, i'epararea unei
beşte îşi împreună degetele categoric-obligatorie ; şâptă- doar vinzători, pentru un care altfel se aruncă !)• Cîteva maşini poate dura cîteva
mii ni lor sub piept, de parcă minal, uneori chiar şi zilnic probabil cum părător — sínt simple piese electronice au zile... !“
ar mulţumi in acelaşi timp în perioade de vîrf, conduce­ în primul rînd gazde ! Mi s-a înlocuit, starterül, droserul sau Mai îmi spune că în pre­
celui căruia i se adresează. rea UJCM este prezentă in reproşat, uneori, că — bine, condensatorul, toate deficitare zent uniunea acordă o impor­
Se numeşte : Gheorghe Ba- fiecare dintre cooperative în dar ce fac cînd mă trezesc nu în comerţ — ca să nu mai tanţă deosebită „serviciilor
lica. Şi este — de 15 ani — parte. Prezenţa noastră în cu unul, ci cu 10 cumpără­ vorbim de elim inarea folo­ complementare“ — este o ini­
preşedintele U.J.C.M. — ME­ punctele-cheie nici nu se poa­ tori ?!, le-am spus să facă sirii wolframului la filamente, ţiativă deocamdată unicat pe
HEDINŢI : una dintre p ri­ te discuta, şi, uite, vă spun astfel incit să-i reţină pe cei un material scump, din im ­ ţară şi a stîrnit interesul fi­
mele patru unităţi ale jude­ ceva : ...cea mai mare pagubă mai mulţi dintre ei, cu o port ; „O întreprindere de n i­ resc în Capitală, la UCECOM.
ţului ; de circa 7 ani situată pentru o unitate este să n u vorbă bună, cu o întrebare vel republican a r putea prelua Pentru a exemplifica : acolo
printre primele unităţi de c u n o şti, şi să fii c o n d u c ă to r — propice, adică dumneavoastră această informare !“. unde este o secţie FOTO, s-au
acest gen din întreaga ţară ; şi departe de mine gîndul că cam ce doriţi să luaţi — şi nu, — „Sistemele de alarm ă“ alătu rat şi raioane de frizerie,
în anui 1987 — „ORDINUI, noi am atins perfecţiunea !... scurt, repezit : ce doriţi ?! — pornind de la simplul aver­ coafură ; în secţiile de spălat
MUNCII CI. a l l - a “ ; aşteptînd Dar a fi conducător, fără a în­ poate vă place asta, sau asta... tizor montat pe mapa diplo­ haine, s-au introdus şi unele
pstăzi, pentru anul care a ţelege oamenii — psihologia pentru dv. cred că vi s-ar mat. şi pînă la oel mai sofis­ de reparat îmbrăcămintea, de
trecut, în care s-au realizat acestora — este nu mimai o potrivi asta ! — pentru a-1 ticat. cu rază infra roşie şi schimbat gulere, manşete,
aici TOŢI indicatorii econo­ enormitate, dar şi un peri­ transform a dintr-un simplu film are instantanee a infrac­ căptuşeli, etc : la „ceasuri“
mici şi financiari (adică pro­ col !“ trecător, intr-un v ir tu a l cum­ torului. pentru marile ma­ s-au introdus în vînz.are şi
ducţie, prestări, export etc.) „Puteţi fi mai explicit ? ! părător !... Tot psihologie, nu-i gazine sau bănci) — numai nişte nostime curele de ce&s,
— să mai adauge o dovadă a Nu de alta, dar am impresia aşa ?! Da, dar astfel cîştigă şi pentru acest an. la acest ca­ confecţionate din resturi de
recunoştinţei oficiale la salba că, în cadrul cooperativei me- clientul şi cîştigă şi vînzătorul pitol s-au prim it comenzi de piele de la încălţăminte, dar
succeselor de pînă acum. (Nu­ hedinţene, sociologia este de­ — sau meseriaşul, electricia­ 1,5 milioane. încă 500 000 lei cu gust şi fantezie. Lucruri
mai în primele două luni ale parte de a fi o preocupare pe­ nul, sudorul etc. — mai mult prevenind din scrvice-urile m ărunte ? !...
anului în curs, p o n d e re a riferică... I“ fa retribuţie !“). necesare acestor sistetne (s-au Şi mă bate un gînd, înainte
p re s tă rilo r d e se rv ic ii c ă tre O rşo v a — C o o p e ra tiv a m e ş­ şi montat la Sibiu, Vîlcoa, de a mă despărţi de acest om,
p o p u la ţie — problemă aflată „Este exact. Vedeţi, la noi
într-una din zonele de prim e ca la fotbal : toţi se p ric e p , te şu g ă re a sc ă — „C E R N A -O R - Bucureşti, Giurgiu). Am aflat, printre altele, că
dar puţini în ţe le g efortul !... ŞO V A “ (preşedinte : ing. C o n ­ — „Un dispozitiv de găurit are, xerosat, un manual de
interes a le conducerii de s ta n tin B ră g a ru ) ; vizităm grafologie („poate nu obliga­
partid şi de stat — a fost de Lucrăm cu oameni, şi pentru lemn cu burghie m ultiple“,
oameni — nu spun, cu asta, o complexul „DECEBAL“ şi, realizat de asemenea din toriu, dar este bine să cunoşti
55“,» ; probabil unică pe printre altele : „Avem aici puţin un om înainte de anga­
ţară !). noutate I — dar oamenii ăştia M.R.R. şi care a crescut pro­
însuma o multitudine de ca­ confecţii textile, tricotaje, în­ ductivitatea muncii la anu­ jare, prin însăşi scrisul său
„ P e n tru a v ă fa c e o p riv ire ractere, reacţii, stări... ! Le călţăminte, prestări servicii — mite piese de mobilier la peste din cererea de angajare !“).
d e a n sa m b lu : uniunea noas­ vindem un pantof, sau o că­ mai exact circa 2 milioane lei 20 ori. Am mai aflat că, în anii de
tră num ără peste 3 600 de maşă, sau un covor, sau le re­ lunar ! Trăim într-un fel de Şi îmi mai relatează Ion studiu şi imediat după —
oameni (peste 60% sínt femei ; parăm aragazul, televizorul — „fierbere“, într-o permanen­ Miţu : „Pînă nu de mult. plă­ acum nu prea mai are timp,
media de vîrstă, pe totalul toate astea nu se pot face p rin tă nevoie de a fi p re z e n ţi, lu­ team circa 100 000 lei lunar deşi citeşte mult — a realizat
oamenilor muncii noastre : c o re sp o n d e n ţă , ei, aceşti oa­ mea s-a schimbat : tendinţele pentru aburul cald necesar peste 2 5 0 0 fişe de lectură ;
intre 2 8 —30 ani — un fond meni, te judecă, oricum a-i spre calităţile „lux* şi „ex­ uscătoriilor. o sumă imensă multe dintre acestea au fost
de „perspectivă“, cu alte cu­ lua-o, nu prin funcţia sau re­ tra “ cresc permanent. Şi, nu şi în plus fiind nesatisfăcuti sintetizate într-un fel de e-
vinte). Activitatea se desfă­ tribuţia pe care le ai, ci prin ca să mă laud, „orşovenii“ de tem peratura acestuia, adus seuri de dimensiuni redus«
şoară în cadrul a opt coope­ calitatea pantofului sau repa­ sínt nişte oameni mai aparte... pe conducte, de departe — (catastrofele produse în isto­
rative (însemnînd 270 uni­ raţiei oferite !... Vă voi da un trăim într-un oraş nou, chiar mai ales iam a. Ne-am făcut o rie de indolenţă sau religie ;
tăţi), profilate pe, să zicem, exemplu : nu fac un secret din şi eu simt acea mîndrie de a instalaţie proprie din două despre Frumos, ca necesitate ;
patru secţiuni mai im portan­ faptul că atenţia noastră se fi „orşovean“ — de fapt soţia vechi cazane aruncate prin despre Artă, etc •— texte, cum
te : A.) — C o n stru c ţii (de pil­ apleacă asupra serviciilor aşa- mea e de aici, medic pediatru, gările din Tg. Jiu şi Filiaşi pe spune dînsul, „de uz strict
dă clădirea sediului în care zis m ărunte (reparaţii inte­ eu am lucrat în Craiova, la care le-am tăiat, ajustat, po­ personal“). Am văzut şi eu
vă aflaţi ; sau construcţii de rioare, frigidere, televizoare, „OLTCIT“... Orşovenii se im ­ trivit. pro b at le-am adaptat cîteva, a trebuit să insist să
apartam ente — în susţinerea tîm plărie mică etc.) : am ini­ plică parcă mai m ult în m un­ nişte coşuri ; folosim acum mi le arate, am rămas sur­
efortului dat de Consiliul ţiat form area unor meseriaşi că — deşi nu orbeşte !, tre­ drept combustibil resturile prins de puterea de concen­
popular — anul trecut execu- policalificaţi, adică omul care buie conştientizaţi, la noi rămase de la secţia de celu­ trare pe care o conţin, de far­
tînd, de exemplu, 20 aparta­ se duce într-o casă poate re­ relaţia producător-beneficiar, loză — adică acele răm ăşiţe mecul lecturii ; am încercat
mente, din care unele au fost para nu numai o masă sau un sau vînzător-cum părător este ce se aruncau înainte. în afara să-l conving că a r trebui pu­
repartizate chiar oamenilor aragaz — dar şi un fier de nu ştiu cum să zic... parcă mai municipiului, cam trei blicate, nu ştiu dacă am reu­
noştri ; sau construirea Bazi­ călcat, un robinet ce curge, civilizată decît... !? Şi ce dacă „RABE“ zilnic... Acum le a- şit să o fac. Dar iată şi g în ­
nului Olimpic de înot, în sau o uşă ce nu se închide „dînsul“ e de la FLACÄRA ?! ducem în incintă si iată cum dul : ce-ar fi dacă inginerul
buna sa parte); B.) — S e rv i­ etanş ; şi, vă pot comunica, a- Cu atît mai bine, notaţi atunci Gheorghe Balica s-ar apuca
cii c ă tre p o p u la ţie (adică Tv.,
producerea aburului, la ora
ceastă iniţiativă este pe cale că oraşul ăsta cu care ne actuală, nu trece de costul într-o zl să facă o astfel de
foto, coafură, frizerie, tapi­ de a fi extinsă şi la alte u- mîndrim, ne m e r ită ; că avem a 40 000 Iei lunar, ca să nu lucrare de sinteză bazată pe
ţerie, retuşare mobilă ele., niuni judeţene !... Ori, acest întreg sprijinul din partea mal vorbim de calitatea lui. fişele lui „zilnice“ ds astăzi
colaborînd, aici, la producţia lucru nu înseamnă nimic alt­ conducerii consiliului popular, — pe aceste fişe v ii pe oare
pentru export a întreprinde­ ceva decît a răspunde „psiho­ respectiv a tovarăşului pre­ Ba chiar, adaug, preluând şt le realizează din perm anentul
rii de vagoane Drobeta T. logic“ nevoii celui care te so­ şedinte Constantin Niculescu două turbogeneratoare de la contact cu oamenii şi cu pro­
Severin); C.) — C o o p e ra tiv a licită... (şi a spus-o în şoaptă — că, dacă, după cum spuneţi două locomotive scoase de
„M O B IL A “ (nu este cazul să şi dum neavoastră frumuseţea blemele lor ? ! Să mă îndoiesc
— reflexul omului care a pre­ mult din uz — de la două
intru în amănunte, reţineţi şl oamenii oraşului v-au plă­ că ar ieşi o lucrare capti­
doar că aici facem şi export, dat la catedră, înţeleg acum — „PACIFIC“-uri — in mo­
cut atît de mult, o parte din vantă ? !
că producem milioane d e lei; a spus-o rar ; apoi, şl mai rar, efortul pe care-1 facem pentru mentele de vîrf, producem noi
că avem, tot aici, o secţie pen­ mai insinuant parcă 0 ...Fără ca vizitatorii să nu ne uite, curent, prin adaptarea lor la H O R IA P A T R A Ş C U ■

18 Flacăra - anul XXXVIII — Nr, 13 (1 762) — 31 martie 1989


Cu simţul datoriei faţă de cetăţean

Un parc ne cere sá l apàràm


de cei ce-1 au în îngrijire
. Vâră multă vorbă, a aşezat Cum s-a ajuns la o astfel de căcios al fumului ce se ridica
ii« birou uri pachet voluminos : stare de lucruri ? permanent prin arderea gunoiu­
42 de pagini dactilografiate, Se pare că trista istorie a lui. grăbind închiderea feres­
citeva zeci tic fotografii, un masacrului vegetal în masă. a trelor.
iurnal în care sínt meticulos început în urmă cu aproxima­ Curăţenia — ca şl liniştea —
nota ti ani. iuiotimnuri. zile. cu tiv cinci ani, cind a apărut impune, afirmă Ligia Olteanu.
inlimplărilp lor. Părea a se în- ..ghena“. fantastică creaţie a In parcul ce începea să capete
tloi : vom avea, oare, răbdare Administraţiei Domeniului Pu­ un aspect din ce in ce mai ne­
să citim atit ? blic al sectorului 6. única in is­ glijent. nimeni nu s-a mai je­
Nu nuniai că am citit, dar am toria parcurilor. Un adevărat nat să croiască „alei de picior“
recitit de citeva ori totul, im­ depozit, un crematoriu de gu­ pe gazon, să înjghebeze pe cea
presionaţi de vasta documen­ noi a fost amplasat si amenajat mai mică pantă • derdelusuri
tare. de uimitoarea dăruire, de pe una dintre cele mal circu­ pentru săniuţele iernii si pati­
fantastica tenacitate a acestei late alei ale parcului, in ime­ nele cu rotile ale verii, să exer­
femei, puţintică la trup. dar diata apropiere a ansamblului seze arta hieroglifelor scrijelite
mare la suflet. de locuinţe, sfidînd elementa­ do băncile din ce in ce mai
rele reguli de igienă publică. şchioape.
Ligia Olteanu din Bucureşti, „Toate instituţiile cărora-
economistă de profesie, astăzi Desigur. n-a apărut dintr-o
dală. A fost mai întîi o movi­ m-ani adresat pentru salvarea
pensionară, ne prezintă inven­ parcului au trimis sesizările
tarul exhaustiv al unui rau lită. ascunsă sub copaci, lingă
terenurile de sport — gunoi mele conducerii A.D.P.. de unde,
strecurat pe nesimţite, care al­ de fant. începusem acest drum
terează ceva ce ştiam că am strias de cei ce se ocupau de
înfăptuit sănătos si durabil în igienizarea parcului. Numai că. anevoios, tşi este normal ! Cine
efortul soro mai bine. Nu-ţi deodată, cuiva de la A.D.P. i-a altcineva poate să cunoască mai
venit ideea să-t construiască o bine si să răspundă mai in
vine aproape a crede că intr-un ..căsuţă“. lns’titutionalizînd-0 , temă problemelor atit de varia­
parc. adică printre flori si co­ astfel, in ghenă — neacoperită te ale unei întreprinderi, decit
paci aerisiţi, spălaţi de P lo i si — menită să depoziteze şi gu­ conducerea ? Am primit şi două
zăpezi, scăldaţi în lumina soare­ răspunsuri din nartea condu­
lui. a putut pătrunde atîta liri­ noiul provenit din măturarea
străzilor din jur. pină la mari cerii de la vremea aceea, răs­
ci une. Căci. despre un pare distante. In numele gunoiului punsuri stereotipe. cere n-au
osto vorba, un parc expus su­ s-a tăiat fără nici o ezitare ve­ ajutat la nimic. in timp ce
ferinţei. Vom încerca mai de­ getaţia si s-a turnat o platfor­ spolierea parcului a continuat“
parte un rezumat a celor sorise mă de beton. împrejmuită de declară Ligia Olteanu. zarurilor nu s-ar fi sfiit să în care se depozitează gunoiul
de Ligia Olteanu. cu regretul panouri metalice vopsite in Dacă drumul meu nu duce bruscheze o femeie. La aşa de parc : frunze uscate, crengi
că cele 42 de file. aşternute cu niciodată in zona Drumul Ta­ parc. aşa faună ! etc. Alei. insă, nu este vorba
talent si cu multă ştiinţă, nu verde, spre a se ..incadra“ in numai de astfel de resturi dar
peisaj, pesemne. A început, si berei. mi l-am făcut special, Lista celor ce sfidează ele­ acest luci-u este recunoscut cu
pot fi reproduse integral. sarabanda cărucioarelor încărca­ însoţită de colega Elena Ghera mentarele reguli de ocrotire a
Parcul Uiumul Taberei este şi fidela memorie a peliculei destulă dificultate, ca şl faptul
te eu gunoi stradal, făcindu-si naturii ea si De eile de convie­ că. prin înfiinţarea glienei, s-a
singurul parc mare din cartie­ loc cu nepăsare printre pietonii aparatului de fotografiat. Să po­ ţuire socială ar fi lungă si. ded
rul cu acelaşi ti urne, un mie vestim ee-am văzut intr-o di­ format de-a lungul anilor un
Aleii teilor, ori. de-a dreptul legislaţia in acest sens din tara mod greşit de a gindi şi îl»
Gi.migiu după arhitectura lui peste gazon, pină la ghenă. La mineaţă de martie in pareui noastră este vastă, in parcul
peisagistică si un generos plă- început, masina întreprinderii Diáimul Talléréi ? Ar însemna Drumul Taberei Dare ignorată rindul unor cetăţeni : dacă e
miii verde al unei comunităţi ce se ocupă de salubritate se să ne repetăm. K greu do ima­ eu desăvîrsire. vorba de ghenă, putem arunca
urbane de peste 250 000 locui­ abătea destui de regulat de la ginat urmarea folosirii focului acolo gunoi. Ni se promite că
tori. In unná cu 15 ani. cind ea instrument de muncă în ac­ O singură bucurie am avut. va fi desfiinţată şi notăm aces­
depozitul din parc. chit că o repede întunecată si ea. In chiar te vorbe, ca şi informaţiile
l-au a iernat pe planşetă pro­ făcea cil preţul vieţii firului de tivitatea lucrătorilor de la imediata apropiere a orihilet
iectanţii. creatorii săi. n-au iarbă, sau a crengilor care um­ spatii verzi din sectorul 6. Pen­ privind trandafirii şi puieţii ce
omis nimic din ôeea ce ii tre­ tru motive care scapă înţele­ ghene. pămîntul era proaspăt se vor- planta, ca pe o promi­
breau aleea. Mai apoi. I-a uitat săpat : chiar şi locurile carbo­ siune a Administraţiei Dome­
buie unui nare pentru a fi de­ aproape definitiv, dind naştere, gerii comune, gunoiul nu se mai nizate fuseseră răsturnate cu
corativ. sanogen. educativ, func­ astfel, la o prosperă dezvoltare arde acum doar in zona ghe- niului Public — sector 6. a no­
tional. Primii zece ani parcul a nei, ci în tot parcul — un fel sapă. Mai sínt aşadar, oameni ului său director, Virgiliu Din­
a faunei de ghenă. Cind. plin c-are snerà in coltul de iarbă ! că, adresată miilor de cetăţeni
însemnat o permanentă bucurie pină la refuz, depozitul cu pri­ de crematorii itinerante mai Numai că. o maşină trecuse
pentru toti cei care-L vizitau. cina a refuzat să mai primeas­ mici. instalate direct ne peluze. ai cartierului, deşi, evident,
I*e fondul verde al gazonului. Şi nu se aid doar frunze, cum deja pe acolo, in drum spre este puţin în raport cu ceea ce
că si cel mai neînsemnat bilet ghenă. călcind cu nepăsare trebuie făcut. Pentru că. so
Gheorghita Dragomir cu bri­ de tramvai, gunoiul a început am fi îndreptăţită să credem la
gada ei de mîini harnice teşea vremea primăverii, ci şi galoşi, brazdele proaspete. Tot pentru impun aici măsuri urgente şi
să se împrăştie pe alee. in gunoi ! radicale !
cu şira si pricepere covoare continuarea glienei. Atunci, s-a deveniţi nefolositori după iarnă.
florale de adevărată artă. din recurs la necruţătorul incendiu. Singură în măreţia frumuseţii Cine le dă acest drept?. în­ Concluzia nu poate fi decit
ce e mai felurile specii vegeta­ Gunoiul, mereu împrospătat, ei rămasă intactă, fîntina ar­ treabă Ligia Olteanu. Apoi. una : parcul Drumul Taberei
le. Nici una din speciile lem­ n-a ars niciodată pe de-a în­ teziană din mijlocul lacului — orice drept pe lume implică si are dreptul la viaţă ! Cei ce
noase, posibile in microclimatul tregul. Doar teii, sub tortura re­ o splendoare a gindirii arhitec­ nişte obligaţii. Pămîntul nu i-.Tu răpit acest drept se fac de
bucureştean nu lipsea atunci. petată a focului, s-au înnegrit tonice — iti mai oferă argu­ poate fi decit cultivat sau con­ două ori vinovaţi : ignorînd le­
Atunci. da. pentru că acum. s-au uritit si... au fost tăiati. mente certe că odată. în parcul struit. in nici un caz bătătorit gile statului nostru au distrus
Gheorghila Dragomir si brigada Unul cite unul, şapte tei au Drumul Taberei s-au depus sau mocîrlit. Indiferent de cu bună ştiinţă o investiţie fă­
sa. cu florile lor. au intrat în dispărut de pe alee. deşi dă­ mult efort de gindire şi multă calitatea no care o dă legea cută pentru bucuria şi sănăta­
tr-cut. f a si cum n-ar fi fost! deau mlădite noi. spre a con­ muncă, astăzi călcate in pici­ fată de pămint. avem obligaţia tea noastră, aducînd mizeria şi
In prezent, parcul Drumul Ta­ vinge că sínt vii. Cit trăieşte oare. morală de a-1 respecta, de a-1 poluarea acolo unde, o înţe­
berei este un fol de pirloagâ un tei. ee avantaje aduce, cit E drept că acum. nici ..bene­ feri de batjocura părăsirii, a leaptă gindire ne hărăzise un
dominată de foc şi de gunoi, costă înlocuirea sa. ca si alte ficiarii“ nu se lasă mai prejos, ignorării, a poluării de orice puternic plămîn verde al capi­
de smârcurile fetide ale hidran- date pot fi orieind furnizate de mai ales de cind s-a observat feb ta]*:!. Din apărători ai unui bun
tilor defecti si uitati astfel ani economista Ligia Olteanu : o că panourile invocînd legile de Cum era şi firesc, am pus naţional, încredinţat lor spre
in şir, o pată aproape sele­ sumedenie de zile le-a dedicat ocrotire a naturii fac parte Întrebările de rigoare conduce­ păstrare şi înflorire, s-au trans­
nară. pe care. încet dar sigur, studiului în Biblioteca Acade­ doar din dotările parcului si rii Administraţiei Domeniului format in cei aprigi spoliatori
se reconstituie necruţător m ai­ miei R.S.R.. nu doar pentru a n-au nici o semnificaţie, de Public din sectorul 6. Directo­ al său.
danul periferiilor de altădată. aduce argumente convingătoare vreme ce nu-i opreşte nimeni rul acesteia, Virgiliu Dincă, in­ Cei Vinovaţi să plătească
De la un capăt la altul, gáző­ pledoariei sale pentru viata să facă ce vor. La ora 10 di­ vocînd un program extrem de pentru nesocotinţa ior, bir
reit. si brazdele florilor aduc a parcului, ci si pentru că are mineaţa. in parcul Drumul Ta­ încărcat, nu ne îngăduie decit parcul Drumul Taberei să
. i.ătătiră" QHttdată. in care co­ convingerea că astăzi, analfabet berei n-ai să prea vezi, cum ar o scurtă discuţie telefonică. Ce înceteze de a mai fi un parc
pacii si arbîWii ornamentali — este cel ce nu învaţă mereu. fi normal, copii însoţiţi de bu­ se întimplă eu parcul din Dru­ expus suferinţei. Astfel, noi
supravieţuitori ai urgiei — in­ nici. ci tineri însoţiţi de sticle. mul Taberei ? Chiar astăzi (29
i’ arcă să-şi mai ducă zilele, In afara tristei odisei a tei­ martie a.c. — n.n.) se trece îm­ toţi, vom avea din nou dreptul
lor de ne alee. ar mai fi de Pe alţii. îatr-un grup mai nu­
vroi tul elevilor Scolii generale amintit şi istoria pinilor, ce au meros. iucînd un suspect ioc preună cu I.C.A.B.-ul ia înlo­ la oaza de sănătate şi frumu­
nr. 161) din apropiere, oare, in- de zaruri, mărturisim cinstit că cuirea reţelei de apă. corodată seţe care a fost — şi trebuie să
sot'ti de profesorii lor au sănat. căzut fulgeraţi... dintr-un foc. n-am avut curajul să-i fotogra­ cu anii. Se vor elimina, astfel,
In locul oxigenului, din ce băltirile. Cit despre ghena de redevină — parcul din Drumul
nu o dată. in parcul din Dru­ fiem. Privirile bănuitoare asu­
in ce mai rarefiat. locuitorii pra noastră şi fioroase asupra gunoi, responsabilul amintitei Taberei !
mul Taberei, semănînd iarbă, din preajma parcului au în­ aparatului ne-au dat clar a în­ Administraţii ne informează că
s-a dovedit zadarnic. ceput să respire mirosul înne- ţelege că „veselii“ jucători ai şi în alte parcuri eixstă un loc LIANA MOLNÁR ■

împrejurarea că dr. Aurel Petrică Niţu, şef de secţie, ne daugă : „rezolvăm zilnic ur­ dicat în plan social, inclusiv pe net. unde dr. Camen Dragoş,
Păsculescu de la dispensarul confirmă cele spuse, de parcă genţe la pasagerii în tranzit. linie de sănătate. Aflăm că „în asistent universitar, mînuieşte
întreprinderii „Öltéit", era o- ar fi fost de faţă : „eu am ve­ Unii ne-au asemuit cu un ser­ locurile în care zgomotul este un aparat ce transmite imagini
cuput, a prilejuit doctoriţei nit. deocamdată la doctor doar vice care trebuie să tot repare. de neevitat s-a acţionat conco­ pe un monitor. Ne informează
Teodora Enescu, medic şef la­ pentru controlul general perio­ De fapt nu sínt departe de a- mitent pentru atenuarea efec­ că unitatea a fost dotată cu
borator medicina muncii, in­ dic. Numai ideea că la nevoie devăr cei care mai mult in glu­ telor şi înlăturarea cauzelor „acest ultim tip de ecograf care
spector de stat la Centrul Sani­ medicul este foarte aproape de mă au numit dispensarele noas­ unor asemenea noxe“. Aşa, de înlătură orice umbră de îndoia­
tar Antiepidemic judeţul Dolj, tine iţi crează o permanentă tre de întreprindere, ale C.F.R.- pildă, la construcţii metalice lă în stabilirea diagnosticului“.
care ne-a fost ghid în încercă­ stare de siguranţă, o robusteţe ului, „medieo-service“. zgomotul a fost atenuat prin Privim apoi, ultimele noutăţi în
rile noastre de a cunoaşte cum psihică cu efecte in prevenirea La Electroputere, în consens măsuri de insonorizare. iar cio­ dotare : o combină oftalmo-
se asigură asistenta medicală unor îmbolnăviri“. Tot in „e- cu realizările materiale, există canele pneumatice înlocuite cu )ogivă ultramodernă căreia ti
uzinală craioveană. să ne arate lipseşte doar laserul si un nou
cabinetele de stomatologie şi electrocardiograf. „Avem. con­
de radiologie cărora, prin re­ chide dr. Camen Dragoş. preo­
centa dotare cu aparatură mo­
dernă. parcă li s-a translat cite Nu doar oamenii merg ia dispensar, cupări şi pe linia informaticii.
Cu ajutorul calculatorului de
ceva din însăşi modernitatea şi tip M. 13 cu terminal se rulea­
competitivitatea cochetului o-
biectiv al industriei automobi­ ci şi dispensarele vin spre oameni ză un program de analiză a. In­
capacităţii temporare de mun­
listice din Bănie. „Se pare că că“. Am încheiat periplul nos-
azi este o zi aglomerată“, i-am tru craiovean cu încredinţarea
ieşit in întîmpinare dr. A. Păs- xercitiul funcţiunii“ am găsit-o o sumă de dovezi că sínt asi­ mijloace mecanice. Dar ceea ce că pentru medicul din dispen­
culescu. ..Aş zice obişnuită“, ne şi pe dr. Hodica Lalescu. de la gurate toate condiţiile pentru atrage in mod deosebit atentia sarele uzinale exigenta şi res­
răspunde tînărul medie puţin dispensarul C.F.R. — din incin­ apărarea sănătăţii personalului este conlucrarea cu catedra de ponsabilitatea în creşterea ca­
surprins de prezenta doctoriţei ta gării. Aceeaşi preocupare muncitor. Iată, funcţionează 6 specialitate de la Facultatea de lităţii actului medical sínt în­
Enescu ale cărei controale pentru profilaxie si acordarea dispensare de întreprindere şi Medicină în probleme de sănă­ datoriri ce operează în mod fi­
poartă întotdeauna pecetea exi­ de prim ajutor. Doctoriţa ne o policlinică industrială, unitate tate. „In cadrul programelor de
genţei. „Ceea ce v-a făcut să aş­ convinge de importanţa asi­ medicală complexă do ale cărei cercetare, intervine dr. Teodo­ resc la cotele cele mai înalte.
teptaţi, continuă gazda, au fost gurării constante a stării de servicii beneficiază şi oamenii ra Enescu. sint studiate condi­ Numeroasele dotări „ia vîrf"
două situaţii de urgentă — o sănătate şi a capacităţii depline muncii de la Oltcit, • I.U.G., ţiile de lucru şi influenta lor nu fac decit să stimuleze,
hipocalcemie şi o tăietură re­ in a-şi îndeplini atribuţiile, a I.T.M.A. şi B.J.A.T.M. Ing. asupra stării de sănătate si ă
parat ni citeva copci — care impiegaţilor de mişcare şi ope­ Toma Smarande, preşedintele capacităţii de muncă ale perso­ să sporească responsabilitatea
se integrează firesc în acti­ ratorilor r.c., „adevărate capete C.O.M. ne înfăţişează din preo­ nalului. aeţionindu-se deopotri­ muncii lor.
vitatea noastră cotidiană“. Abia limpezi în realizarea siguran­ cupările conducerii unităţii, ale vă profilactic şi curativ“. La
părăsim- cabinetul, că inginerul ţei circulaţiei feroviare“, iji a­ organizaţiei de partid şi de sin­ policlinică intrăm intr-un cabi­ MARIAN TEODORESCU ■

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 1«


Universul

Com entariul sáptám in ii


e r a d e 200 d e m e t r i ia r a s t ă z i e s t e a p r o a p e z e r o . I n c a z u l c i n d
l u c r u r i l e v o r m e r g e a s a . in a m b e l e p ă r ţ i , d u p ă e f e c t u a r e a p r o ­
i e c t a t e i r e d u c e r i c u 50 la s u t ă a a r m a m e n t e l o r n u c l e a r e s t r a t e ­
In urmărirea
g ic e — i n i p o t e z a c ă t r a t a t u l n e g o c i a t d e m a i m u l t ă v r e m e v a
f i s e m n a t si p u s i n p r a c tic ă — p u t e r e a d e d i s t r u g e r e a a r m e l o r
s tr a te g ic e r ă m a s e ( c ite 1 2 0 0 d e la n s a t o r i s t 6 000 d e f o c o a s e
farfuriilor
Perfecţionări primejdioase
C o n t i n u i n d să ap. e c ie m c e l c î t i v a v a s i i n d i r e c ţ i a lu ă r i i d e
p e n t r u f i e c a r e d i n c e le d o u ă s u p e r p u t e r i ) n u v a f i c u n i m i c m a i
r e d u s ă d e c it fo r ţa r a c h e te lo r
p r e z e n t.
A c e l a ş i lu c r u s e p o a t e
in te r c o n tin e n ta le e x is te n te

s p u n e s i d e s p r e ra c h e te le cu
in

ra zi
zburătoare...
O conducătoare auto singură,
s c u r t ă d e a c ţ i u n e ( p i n ă în 500 d e k i l o m e t r i ) d i n E u r o p a . 'n e a f e c ­ la volanul maşinii sale. pe so-
m ă s u r i c o n c r e t e d e d e z a r m a r e , ca s t n e g o c i e r i l e d e t o t fe lu l şeaua pustie, intr-o noapte plo­
c a r e a u ca t e l f i n a l d e z a r m a r e a , n u v u t e m să n u c o n s t a tă m c ă . t a t e d e t r a t a t u l s o v i e l o - a m e r i c a n c u p r i v i r e la e l i m i n a r e a r a ­
c h e te lo r in te r m e d ia r e . M o d e r n iz a r e a a c e s to r r a c h e te , p r e c o n iz a tă ioasă. Deodată pe asfalt stră­
in e s e n ţă , c u rsa în a r m ă r ilo r n - a în c e ta t, că v e c h ile r e fle x e , d e ­ luciră lumini stranii, reflectate
p r in d e r i ş L te n d in ţe fie d e n e în c r e d e r e , fie d e d o b în d ir e a s u ­ t n c e r c u r i l e N . A .T .O .. a r u r m a s ă s e r e a l iz e z e , p e d e 0 p a r t e ,
p r i n s p o r ir e a r a z e i lo r d e a c ţ i u n e d e la 120 d e k i l o m e t r i la 450 de suprafaţa udă. Femeia privi
p r e m a ţ i e i . d i r i j e a z ă în c ă f a p t e l e c e l e m a i d e s e a m ă p e p l a n m i ­ în sus si observă un obiect
lita r . F ir e ş te , a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i p o t p u n e î n p e r i c o l c e e a c e d e k i l o m e t r i ( f a p t c a r e l e - a r a p r o p ia d e p r a g u l d e j o s a l ra ­
c h e t e l o r i n t e r m e d i a r e , s u p u s e d i s t r u g e r i i ) s i. v e d e a ltă p a r te , zburător luminos si fiinţe ce-1
s -a fă c u t b u n p in ă în p r e z e n t si p o t c o m p r o m ite p e r s p e c tiv e le făceau semne prieteneşti. Apoi
lu ă r ii u n o r n o i h o tă r îr i si m ă s u r i. I n a r tic o lu l d e fa tă a v e m in p r i n î n l o c u i r e a fo c o a s e l o r n u c l e a r e . . î n v e c h i t e “ c u a l t e l e , m u l t
m a i d i s t r u g ă t o a r e , p o a t e c h i a r c u fo c o a s e l e c u c a r e e r a u p re­ Obiectul Zburător Neideritificat
v e d e r e a c ţ i u n i l e ti p l a n u r i l e p r i v i n d m o d e r n i z a r e a a r m a m e n ­ (OZN) ateriză în apropierea el
t u l u i n u c le a r . v ă z u t e r a c h e t e l e „ P e r s h i n g - 2 “ s i d e c r o a z ie r ă ( a c o r d u l I .N .F .
p r e v e d e d i s t r u g e r e a n u m a i a c o r p u l u i r a c h e t e l o r si a s i s t e m e ­ si simpaticii străini s-au apro­
P a r te e s e n ţia li a c u r s e i c a lita tiv e a în a r m ă r ilo r , m o d e r n iz a ­ piat de automobil pentru a sta
r e a 'n u c le a r ă v iz e a z ă în p r im u l r in d a r m a m e n tu l n u c le a r s tr a ­ lo r d e la n s a r e , n u ş i a fo c o a s e lo r ) . P e a c e a s tă c a le . s - a r r e v e n i ,
in b u n ă m ă s u r ă , la s i t u a ţ i a d e d i n a i n t e a s e m n ă r ii tr a ta tu lu i la taclale cu frumoasa soferită.
te g ic . r a c h e t e l e n u c l e a r e in te r c o n tin e n ta le . A c e a s tă m o d e r n i­ Etc., etc.
z a r e e s t e p r i v i t ă i n c e r c u r i l e N .A .T .O . ca u n p r o c e s i n d e p e n d e n t s o v i e t o - a m e r i c a n c u p r i v i r e la e u r o r a c h e t e . P e r i c o l u l c r e s t e si
d e n e g o c i e r i l e i n v e d e r e a r e d u c e r i i c u 50 la s u t ă a a r s e n a l e l o r m a i m u l t p r i n f a p t u l c ă o p e r a ţ iu n e a . . m o d e r n i z a r e “ v i z e a z ă n u Cine trăieşte asemenea eve­
n u c l e a r e s t r a t e g i c e a le S .U .A . s i U .R .S .S ., a v a n s i n d u - s e i d e e a c ă d o a r r a c h e t e l e N ,.A .T .O . ( in p r i n c ip a l , r a c h e t e a m e r i c a n e d e t ip nimente stranii nu mai trebuie
l i m i t a r e a t i p u r i l o r v i i t o a r e d e r a c h e t e p o a t e f i lu a tă în c o n s i ­ „ L a n c e “), ci ş i s i s t e m e l e n u c l e a r e a v a r t i n i n d M a r i i B r i t a n i i s i să consulte imediat psihiatrul,
d e r a ţ i e n u m a i d a c ă s e i n c l u d e i n t r a t a t u l p r e c o n i z a t u n a r tic o l F r a n ţe i. după cum ar putea gîn-
c a r e să e l i m i n e m o d e r n i z a r e a . I n s ă n e g o c i e r i l e d e p in ă acum D e s i g u r că „ s tr a te g ia c o m p e t i t i v ă “, a l c ă r e i p i l o n e s t e m o d e r ­ dească multi dintre con­
s - a u p u r t a t n u m a i a s u p r a m i j l o a c e l o r e x i s t e n t e , fă r ă s ă s e ia n i z a r e a a r m a m e n t e l o r n u c l e a r e , m u t a r e a , a d ic ă , a c u r s e i î n a r ­ temporanii noştri. In R.F.
i n d i s c u ţ i e s i c e le c a r e v o r f i p r o d u s e d e a c u m î n a i n t e . R e z u l ­ m ă r ilo r d in s fe r a c a n tită ţii in cea a c a lită ţii, a re m u lte a s p e c te , Germania, ei pot să se a-
ta tu l 7 O c o n tin u ă p e r fe c ţio n a r e a a r m a m e n te lo r r e s p e c tiv e . In c a r e p o t f i a n a l i z a t e : i m p l i c a ţ i i l e fi n a n c i a r e , s p o r ir e a in s e c u ­ dreseze ..Societăţii pentru cer­
S .U .A ., d e e x e m p l u . î n t r e 1980 s i 1989 n u m ă r u l b o m b a r d ie r e l o r r i t ă ţ i i . p r i n c r e ş t e r e a p r o b a b i l i t ă ţ i i d e d e c l a n ş a r e a u n u i a ta c cetarea fenomenului OZN“
s tr a t e g i c e , a l la n s a t o a r e l o r d e r a c h e t e b a lis tic e in te r c o n tin e n ­ d a t o r i t ă e r o r ilo r , d e f e c ţ i u n i l o r . . . p a r a z i ţ i l o r “, i m p a c t u l e c o lo g ic (CEP) din localitatea Lüden­
ta le si a l s u b m a r in e lo r la n s a to a r e d e r a c h e te b a lis tic e a r ă m a s şi m u lte a lte le . D e a c e e a . R o m á n ia c o n s id e r ă c ă a lă tu r i d e r e d u ­ scheid, pentru a li se oferi o ex­
r e l a t i v c o n s t a n t, i n s ă p o t e n ţ i a l u l lo r d e d i s t r u g e r e n u c l e a r ă e s t e c e r e a şi d is tr u g e r e a u n o r c a te g o r ii de, a r m a m e n t a to m ic , ca p a ş i plicaţie logică observaţiilor lor
in p r e z e n t c u p e s t e 50 la s u tă m a i m a r e d e c i t a c u m 10 a n i. A c ă tr e d e z a r m a r e a n u c le a r ă c o m p le tă , o c o m p o n e n tă in d is p e n s a ­ ciudate. în Germania federală
c r e s c u t c o n s ta n t si g r a d u l d e p r e c iz ie , m ă s u r a t p r i n ..e r o a r e a b ilă a a c e s t u i p r o c e s o c o n s t i t u i e s is ta r e a o p e r a ţ i u n i l o r d e p e r ­ există, deja. nu mai puţin de 30
p r o b a b ilă c i r c u l a r ă “ ( E .P .C .) . c a r e i n d i c ă r a z a c e r c u l u i î n c a r e f e c ţ i o n a r e t e h n o l o g i c ă , d e m o d e r n i z a r e in d o m e n i u l a r m e lo r de asociaţii care se preocupă de
cad ju m ă ta te d in r a c h e te le tr im is e a s u p r a tin te i r e s p e c tiv e . n u c le a r e . fenomenul OZN. însă. pe cind
D a c ă la î n c e p u t u l a n i l o r '70 c e le m a i p e r f e c ţ i o n a t e r a c h e t e a m e ­
majoritatea nu au mai mult de
r ic a n e a v e a u o E .P .C . d e 500 d e m e t r i , u n d e c e n i u m a i tir z iu ION D. GOIA ■ 10—15 membri, cea din Lüden­
scheid se bucură de participa­
rea a circa 80 de colaboratori
din diferite părţi ale tării si.
mai mult chiar, de statut de a-
ma de crack. După părerea sociatie de utilitate publică. In
lui William Hopkins, folosirea primul rind pentru faptul că
Am citit in rrFinancial Times" d esp re: crack-ului are deia proporţii de recurge in exclusivitate la ar­
epidemie în unele cartiere . ale gumente ştiinţifice pentru a cxr
oraşului. Si ştie despre ce vor­
Explozia de violentă de la New York beşte. Doar conduce din 1979
plica inexplicabilele OZN.
Unul din experţii societăţii
unica Street Research Unit din GEP declara agenţiei DPA :
Harlem, o unitate care foloseşte ..Avem o orientare ştiinţifică
T n tr -un recent articol publicat zintă la suprafaţă. Cu trei ani După părerea aceluiaşi William foşti drogaţi pentru a suprave­ deoarece dorim să prestăm o
in „Financial Times“ dr. Cindy in urmă. crack-ul era conside­ Hopkins. circa o optime din ghea. do străzile cartierului, cine muncă de informare si de ex­
Fasey. cercetătoare la Center rat o simplă variantă în plus. populaţia oraşului trăieşte din vinde droguri, unde. la ce pre­ plicare serioasă si să nu fim
for Urban Studies de la Liver­ in goana după noi stupefiante, „mila publică“ adică pe seama turi si în ce cantităti. Este o Duşi în aceeaşi oală cu ziarişti
pool University si fost consul­ noi clienţi si noi pieţe de des­ asistentei sociale. 500 000 dintre muncă primejdioasă dar absolut neseriosi si cu membri ai unor
tant al Division of Narcotic facere. La prima vedere ar pu­ aceştia fiind tineri sub 18 ani. necesară pentru că furnizează secte care. chipurile, au un con­
Drues în cadrul Organizaţiei tea să pară prea exagerată sau Conform statisticilor anului 1987 informaţii esenţiale pentru lup­ tact neîntrerupt cu extrate­
Naţiunilor Unite, afirmă că „Big dramatică afirmaţia cercetătoa­ (cele pentru 1988 nu au fost pu­ ta invpotriva drogurilor. Si restrii — nişte fiinţe verzi, mici
Apple“ („Marele Măr“, asa rei Cindy Fasey, dar conţinutul blicate încă) principalele boli ca si cum n-ar fi suficien­ de tot“. în ultimii 12 ani. cer­
si-au botezat oraşul locuitorii ei este un adevăr absolut: „Pro­ înregistrate Ia locuitorii New tă teroarea drogurilor si a cetătorii din Lüdenscheid *au
marii metropole) este in pri­ ducerea si vînzarea drogurilor York-ului au fost gonoreea. si­ comerţului cu moartea gene­ studiat circa 150 de observaţii
mejdie să devină o zonă devas­ a devenit o adevărată industrie, filisul. SIDA şi tuberculoza. rat de ele. la aceasta se mai privmd OZN. comunicate de di­
tată. asemănătoare cu Beirutul una din cele mai rentabile in­ Prostituţia la New York este şi adaugă si corupţia si frauda ferite persoane. Ei au constatat
în război sau chiar cu Berlinul dustrii din lume. Şi nu este di­ ea o „industrie“ înfloritoare re- profesională a celor care au că peste 90 la sută dintre aces­
anului 1945. Epidemia violentei rijată de hoţi mărunţi sau de prezentînd — după părerea me­ acces la substanţe chimice cu tea pot fi explicate prin cauze
care se înregistrează in New nepricepuţi, ei dimpotrivă. de dicilor — una dintre principalele caracter medicamentos. Au apă­ naturale. în majoritatea cazu­
York este rezultatul supra­ manageri cu experienţă si ini­ cauze ale răspîndirii bolilor ve­ rut asa-zisele „pill-mUls“ (mori rilor a fost vorba de lumini
punerii mai multor cauze: lipsa de pastile). Un „piU-mill“ în­ văzute pe timp de noapte de
de locuinţe intr-un oraş în care cepe la un capăt al filierei cu diferite persoane De pil­
mii de apartamente stau neocu­ un medic avînd cabinet de con­ dă. lumini de poziţie ale
pate. lipsa siguranţei zilei de sultaţii deschis în apropierea unor avioane sau. mai rar,
mîine si a unei munci satisfă­
cătoare pentru sute de mii de
locuitori ai lui. răspîndirea tot
Un măr putred unei farmacii. Pacienţii fac
coadă pentru a obţine retete-
prescriptii de tranchilizante sau
meteoriţi. De asemenea, uneori
a fost vorba de baloane meteo­
rologice sau de alte genuri, de
alte medicamente psihoactive ce
mai largă a consumului de dro­
guri — îndeosebi a consumului
de crack, un derivat ieftin al
cocainei. necunoscut pină în
pe dinăuntru se obţin exclusiv pe bază de
retete. O mare parte dintre el.
însă nu numai că nu le utili­
sateiiti sau de momente de
strălucire mai intensă- a plane­
telor Venus. Marte si Jupiter
despre care s-a crezut că sínt
1984. Numeroase clădiri aban­ zează, ci „vînd“ reteta unui „farfurii zburătoare". Hărţile
donate de proprietari si de chi­ drogat sau chiar unui „farma­ meteorologice ale Oficiului vest-
riaşi au fost J-iansformate in cist“ de încredere, de obicei din german da prognoză a vremii,
locuri de vinzare sau de con­
sum al crack-ului. imobilele
care nu mai „rentează“ sínt in­
New York: this lime it's war cartier, din apropiere. Farmacis­
tul înregistrează medicamentele
ca vîndute pacientului deţinător
documentele companiilor de
transport aerian sau date pri­
vind traficul obiectelor cosmice
t h i Htf( i f t f f r t* w t t b t r Tt Ct n 7 h i « 'tf c t t í tterívati*.:. hw> (***
cendiate de către profesionişti de retetă iar apoi le plasează lansate de om. interpretarea cu
specializaţi în excrocarea „fără „la negru“ si împarte profitul computerul a datelor' astrono­
a lăsa amprente“ a societăţilor cu vînzătorul retetek ba cîteo- mice. precum Si' informaţiile
de asigurare. care lipsite de dată si cu medicul care a accep­ obţinute de la autorităţile mi­
dovezi, sínt obligate să plăteas­ tat să o prescrie. Hopkins afirmă litare sau de politie au adus
că despăgubiri astronomice pen­ că numai în Harlem există 20 explicaţiile necesare.
tru aceste „accidente“ progra­ de asemenea „pili—mills“. Fie­ „Pentru noi OZN nu în­
mate. Sărăcia se asociază cu care dintre acestea aduce pro­ seamnă altceva decit un concept
drogurile pe străzi, la lumina fituri de circa 300 000 dolari de lucru, prin care este desem­
zilei, mizeria se asociază cu cri­ anual, pe care le împart far­ nat, în sens larg, un fenomen
ma în Big-Apple. maciştii. intermediarii si me­ care tn momentul obser­
„Am trecut prin războiul ban­ dicii vaţiei nu poate fi expli­
delor de tineret violent din anii Fenomenul de generalizare a cat de către cel care-1 obser­
'30. prin adevăratul război din consumului de droguri este în­ vă“. a arătat un expert al aso­
anii ’40 şi prin torentul heroi­ deaproape însoţit de sporirea ciaţiei GEP. Pentru o mai bună
nei din anii ’60. Dar n-am cre­ rapidă a numărului de sero-po- sistematizare s-a recurs la îm­
zut niciodată că poate exista zitivi (purtători, încă sănătoşi, părţirea faptelor în * trei
ceva atît de devastator cum este ai virusului SIDA) si de bolnavi categorii : „întîlniri“ de gradul
crack-ul“ declara recent William de SIDA. ca urmare a folosirii unu, de gradul doi şi de gradul
Hopkins, aflat de patruzeci de repetate a siringilor precum si trei. De gradul unu sínt toate
ani în politia americană, din a intensificării prostituţiei. observaţiile făcute pînă la o de­
care douăzeci de ani in cadrul Cercetătorii din ţările occi­ părtare de 150 metri de cel care
New York State Division of dentale. îndeosebi cei care se le-a realizat. „Intîlnirile de
Substance Abuse Service. ..A- ocupă în mod special de pro­ gradul doi“ au drept caracteris­
ceastă substanţă este răspunză­ blemele cu care se confruntă tică afectarea mediului încon­
ţiativă. Materiile prime sosesc nerice si ale flagelului SIDA. marile aglomerări de populaţie, jurător de către OZN : parali­
toare de sinucideri, de crime din ţările Americii Latine si nu Din aceste statistici nu pot zarea fiinţelor vii. arsuri, opri­
comise de părinţi împotriva co­ rareori transporturile sint pro­ cum sínt metropolele de tipul
lipsi cifrele privind consuma­ New York-ului. apreciază că si­ rea instalaţiilor electrice etc.
piilor lor. de crime comise de tejate si înlesnite de membrii torii „stabili“ de stupefiante din Fireşte, cele mai interesante „în­
copii împotriva părinţilor lor. corupţi ai guvernelor unora New York : in 1987 se înregis­ tuaţia în care se afla în prezent tîlniri“ sínt cele de gradul trei,
de faptul că poliţiştii trag în dintre aceste ţări“. Răspîndirea trau 1 003 morţi cauzate de acest uriaş oraş este un semnal în cursul căreia „extraterestrii“
vînzătorii de crack, iar vînză- crack-ului a fost rapidă pentru ..overdose“ de cocaină sau he­ de alarmă, un avertisment se­ intră în dialog cu observatorii
torii de crack ucid poliţişti. că a fost „promovată“ prin pre­ roină. septicemii sau hepatite rios cu privire la stări de fapt sau chiar îi iau la bordul „far­
Toate acestea se adaugă la lup- turi avantajoase si prin cea mai generata de folosirea de seringi care s-ar putea generaliza, dacă furiei“. In asemenea cazuri, ob­
. ta permanentă între bandele ri­ eficientă „publicitate“ : reco­ infectate. Tot în New York City omenirea nu va întreprinde cu servatorii sínt supusi unor teste
vale pentru „zone rezervate“ în mandarea directă a consuma­ numărul arestărilor ca urmare a hotărire si seriozitate, măsuri psihologice si se fac si cerce­
plasarea drogurilor si la o spo­ torului care devenea la rindul delictelor legate direct de co­ drastice care să împiedice pro­ tări de teren, in zona unde
rire fără precedent a număru­ lui furnizor-vlnzător către noi caină a fosit de 37 624 iar al ce­ liferarea si răspîndirea acestor se pretinde că s-a observat
lui de furturi, tîihării. atacuri consumatori. Şi nu e sin­ lor corelate cu heroina de 22 168. fenomene dăunătoare. Dar ce OZN-ul Si nu fără motiv ! Pen­
armate, violente duse pină la gura primejdie care planează a- Conform datelor furnizate de poţi să faci oare ?, se întreabă, tru că. de pildă. în cazul unei
crimă. supra New-Yorkului. Această National Institute of Justice. 90 cu evidentă deznădejde, minţi lu­ frumoase din Hessa întîlni-
Pină la începutul anilor '80, metropolă cu 7,3 milioane de la sută din arestările efectuata cide. care înţeleg si faptul că rea „de gradul trei“ cu un
drogul care cauza cele mai mari locuitori „înghesuiţi“ Pe 320 la New York în primele luni ale OZN s-a dovedit a fi o simplă
probleme era heroina. Acum mile pătrate, a înregistrat in anului 1988 erau legate de pro­ asemenea fenomene in mare încercare de a justifica o întîx-
locul ei a fost luat de crack : 1988 un nou „record personal“ : blema stupefiantelor. Cocaina măsură, intr-o anume societate ziere pe drumul dc întoarcere
cocaină tratată chimic astfel in­ acela al crimelor comise, cu era încă o dată cel mal des tin. cum s-ar spune, si de na­ spre casă. Extralerestii trebu­
cit să-si schimbe structura mo­ 1 900 victime înregistrate încă menţionat dintre ele : 75 la sută iau să fie un fel de îngeri pă­
leculară si să-si sporească efec­ înainte de încheierea lunii de­ tura lucrurilor. zitori 1
din totalul persoanelor arestate
tul. Numele si-1 datorează for­ cembrie. o cifră care înseamnă avuseseră de-a face cu acest
mei cristaline pe care o pre­ mai mult de cinci crime zilnic. drog. cel mai adeseori sub for­ ŞTEFAN UDRESCU f l ROMEO NADAŞAN ■

20 Flacăra - anul XXXVIII - Nr, 13 (1 762) - 31 martie 1989


Amnistie Terenul de antrenament pen­
tru piloţii N.A.T.O. este spaţiul
zborurilor la Joasă altitudine,
dar efectul a fost minim : s-a
context, doresc o tară a lor. Ei
sínt Îngrijoraţi de excesiva în­
In capitala valsului
Afişul cultural al Vienei pro­
pentru elefanţi aerian al R,F.G.-ului. Numai în
anul care a trecut s-au petre­
cut 22 de accidente cauzate de
avioane militare care au pro­
interzis zborul pentru avioanele
vest-germane nu si pentru cele
apartinînd forţelor N.A.T.O. !
Celor care au protestat împo­
armare a alianţei, de zgomotul
si pericolul pe care-1 oroduc
avioanele ce zboară permanent
deasupra capetelor lor. S-au
gramează odată cu venirea pri­
măverii numero;- •
muzicale intrate in t n : : i a ano­
timpului şi menite s ă răspundă,
Testări

Dn strigăt de «larmă $1, mal vocat moartea a 100 de cetăţeni triva acestei măsuri li s-a re­ cam săturat de desele manevre, prin ineditul şi v a r i e i ; t e a lor,
eles, un strigăt de luptă împo­ paşnici. precum si rănirea a plicat : ..Să nu Uităm că un de blocarea traficului din cauza interesului locals or ; al tu­
triva braconierilor, ţărilor cum­ altor citeva sute. La nu mai lungilor convoaie militare care riştilor melomani. aces­
părătoare şi ipocriziei organis­ puţin de 3 luni de la tragicul străbat tara în lung si in lat. tea, COMPRESS p in iforma-
melor oficiale. Aşa a definit accident de la baza aeriană * ■ Sínt încă destul de putini aceia tiohen aus Wien”, n c retine
omul de ştiinţă francez Pierre
Pfeffer campania de salvare a
elefanţilor africani, campanie in
care este susţinut de Societatea
Ramstein. cind in urma coli­
ziunii dintre două avioane ale
echipei italiene unul s-a pră­
buşit peste public omorînd 70
Somnul raţiunii care agită pancarte cu „Ame­
rica Go Home“, dàr este cert că
popularitatea pentru GI Joe
(cum Sínt denumiţi soldaţii a-
atenţia asupra cici ; le con­
certe „Tonuri şi c o n ; onuri“.
programat in două renu­
Naţională pentru Protecţia Na­ mite, între care una a Palatul
de persoane, iată că un avion mericani) este In continuă scă­ expoziţiilor, între ;ortie Si
turii. Vinovate de exterminarea american A-10 Thunderbolt II dere. De altfel şeful Institutu­ 15 aprilie. Vor fi p rente toate
pahidermului african se fac, in s-a prăbuşit, la sfîrsitul anului pjlot american a pierit, de ase­
special. Japonia, Hong Kong şi menea. in acest accident, că si lui german pentru politică ex­ continentele prin lucrări din
trecut, asupra unei zone locuite el avea familie şi era aici ca ternă. Karl Kaiser, remarca e- toate genurile creaţiei sonore,
ţările europene bogate care iu­ din oraşul Remscheid, cu o locvent că fiecare zi care trece intre care şl jazz şi rdck. condi­
besc prea mult bijuteriile şi o- populaţie de 125 000 de locuitori. să ne apere“. O’ asemenea re­
marcă vine într-un moment în demonstrează că nivelul apă­ ţia fiind ca acestea să ofere
biectele decorative din fildeş. La Bilanţul : 6 morţi si 50 de ră­ rării tării (referitor la arma­ idei muzicale originate, puncte
ora actuală, fideşul reprezintă o niţi. Mai multe case au fost care din ce in ce mai multi ce­ ment) este mult prea mare.
cifră de afaceri de 30 milioane tăţeni vest-germani au ajuns la de. vedere contemporane. 1
distruse sau avariate. Acciden­ concluzia că epoca războiului Dezastrul de la Remscheid a
dolari pe an. . Beneficiile nu a- tul pare a se datora cetii si con­ constituit încă un semnal de
jung însă in Africa decit în diţiilor improprii pentru execu­ rece s-a sfîrsit si că sansele alarmă, neauzit de cei în drept, Clinica pentru cai
mici proporţii. Din 1972 in 1984 tarea unui zbor la ioasă altitu­ unui conflict militar in Europa din păcate : N.A.T.O. continuă
Hong Kong a fost in fruntea sínt din ce în ce mai mici. Ti­ zborurile de antrenament ! Sherry Scott, pe care o vedeţi
listei importatorilor cu 700 tone dine. Faptul a declanşat un val nerii acestei ţări văd in
de proteste din partea cetăţeni­ N.A.T.O. ceva care seamănă cu in fotografie, este o renumită
pe an. Japonia însă a detronat-o specialistă in terapia animală,
şi a devenit „banca fildeşului“. lor care au cerut interzicerea o forţă de ocupaţie si. în acest DAN D. DORU f i
ea avind o clinică de npofil în
Specialiştii ' estimează la 120 000 Tyringham Hali, în sua-vestul
numărul elefanţilor ucişi în fie­ Angliei. Una din principalele
care an. Şi cifra este în creştere
constantă pentru că, dacă In
1972 greutatea medie a unui colţ tehnică biologică ce stabileste ţie de situaţie. O miniturbinâ de
depăşea 12 kg, în 1988 s-a „cariotipul“. respectiv aranja­ acest gen are un gabarit redus,
ajuns la circa 3 kg, ceea ce în­
seamnă că azi sínt ucişi de pa­
tru ori mai miHţi elefanţi pentru
aceeaşi cantitate de fildeş. Bra­
BREVIAR mentul arătat mai sus. ce folo­
seşte saliva si sîngele ca ele­
mente de analiză, a fost numi­
diametrul roţii fiind cuprins in­
tre unul şi patru metri, poate fi
instalată în 48 ore, cu un nu­
tă „amprenta genetică“. în vi­ măr mic de lucrări. Formată din
conierii ii omoară la vîrste fra­ itor aceste amprente vor repre­ piese, ea se poate asambla în
gede, cînd încă n-au ajuns la Amprente Genetice zenta o revoluţie in materie de peste 400 feluri, ceea ce creează
capacitatea de reproducere, adică anchete penale, a declarat di­ posibilităţi uşoare de adaptare In
la circa 2—3 ani, ceea ce din Unităţile de politie, din în­ rectorul Centrului national bri­
punct de vedere comercial este treaga lume. folosesc tehnicile tanic de transfuzii sanguine si
o aberaţie. Dacă africanii n-ar cele mai sofisticate pentru de cercetare a cromozomilor.
vina decit pentru nevoile lor —
pentru came, protecţia recolte­ identificarea celor certati cu le­ metode pe care 1: f : e in
lor, artizanat, şi turismul de vî- gea. în care scop sínt utilizate îngrijirea cailor <; masajul.
nătoare — specia n-ar fi cîtuşi microprocesoare cu cartele, iar Turbină cu palete variabile acesta dovedin iu it de
de puţin ameninţată. Ar putea calculatoarele, printre altele, eficient în re. ■ după
astfel profita ei înşişi de plus- sínt puse să „citească“ am­ Pentru căderile mici de apă, mers înidelungnt e .erciţii
valoarea de care se bucură acum prentele digitale. Chiar si cuprinse între 2 si 15 metri şi obositoare, în t num a-
doar importatorii, producătorii retina a început să fie folosită, pentru a se adapta oricăror si­ tismelor muscu! ; n stimu-
şi vînătorii de peste hotare. deocamdată experimental, drept tuaţii în ceea ce priveşte debi­ larea circulaţiei ; u 'ului
Savantul francez a propus „carte de identitate". De curînd tul de apă, au fost realizate m i-' muscular, ca şi in ■l.tătirea
celor 95 de state semnatare ale profesorul Alec Jeffreys, şeful niturbine cu palete variabile, de performantelor. De ut'litatea
Convenţiei de la Washington laboratorului de genetică al tipul celei din imagine, al căror metodei apreciata mită s-a
pentru protecţia speciilor ame­ Universităţii Leicester, din An­ randament este sensibil egal cu convins, cum se sn ? ne pro-
ninţate interzicerea cu desăvâr­ glia. a propus - pentru identifi­ cel obţinut de marile instalaţii pria-i piele. Acum ' 2 ani, în
şire a comerţului cu preţioşli care A.D.N.-ul. Prin analiza lui, hidraulice. In plus ele pot func­ urma unui accidcrr ; \ \ nu se
colţi, aşa cum s-a procedat pen­ in care unii cromozomi si ţiona cu un debit de numai 25 putea deplasa dérit n căru-
tru protejarea elefantului asia­ gene au poziţii ce diferă de la la sută din necesarul unei tur­ peste 400 locuri cu caracteristici
om la om. orice încercare de diferite. Un şir de astfel de tur­ cior, la care a pul” ; renunţa
tic. $i, cu toate că in Africa 360 schimbare a fizionomiei sau g bine asemănătoare, dar cu pa­ bine .instalate în salba de riuri abia după un lung t de re-
de elefanţi cad In fiecare zi amprentelor digitale este sorti­ lete fixe. Debitele de apă nere­ mici şi chiar canale pot da can­ cuperare in care s-a sb.tjlt de
sub gloanţele braconierilor, deci tă eşecului. A.D.N. este o am­ gulate ca si nivelele variabile nu tităţi importante in electricitate, mijloacele de fiziote- e care
un individ la fiecare 4 minute, comparabile cu cele ale marilor acum i-au adus f clinicii
autorităţile sínt greu de sensi­ prentă ce rezistă timpului si le stingheresc in lucru, deoare­ sale. Masajul aplicat -mimalelor
bilizat. centrale hidroelectrice.
rămine neschimbată tot tim­ ce un regulator electronic re­ Include tehnologa di -e cele
La finele anilor ’60 ctrid nu pul vieţii unui individ. Noua glează automat paletele. în func­ AUREL DIANU ■ mai diverse, ca im ' : iri mag­
exista boom-ul fildeşului în Re­ notice, electricitate ia ductivă.
publica Centrafricană existau ultrasunete, laser şi :;!teîe.
circa 100 000 de elefanţi (10 000
azi !) din care erau sacrificaţi
Universul muzicii-
circa 500 pe an şi vânduţi sub
formă de afumătură, o came
foarte gustoasă şi apreciată.
Această fantastică maşină de
START MELODII *89 — 0
nouă rampă de lansare a suc­
1 2 3 n»T 7 8 J9 0 îl

transformat in carne o vegetaţie


inutilă omului se găsea în peri­
oada aceea aproape pe tot conti­
ceselor muzicale ale acestui an,
un nou spectacol care va reuni
în fiecare lună, la sediul din ! I ffll j
nentul, graţie faptului că elefan­
tul se adaptează şi trăieşte bine
şi în zonele deşertice, şi în pă­
durile tropicale. El nu este afec­
strada Nuferilor, vedete de pri­
mă mărime ale muzicii uşoare
româneşti. Sufletul acestor ma­
nifestări este redactorul de la
ä pan
u
radio Titus Andrei, care apare
tat de tripanozomiază. boala
somnului care împiedică in nu­
meroase regiuni creşterea vitelor
Şi oilor. O sursă uriaşă de carne
In dublă calitate, de organizator
şi prezentator (alături de Flo­
rian Lungu). Debutul a avut
loc In luna martie şl l-a avut
56 LM
p r _ pI pr
se iroseşte în van hrănind hie­

n i H te
nele şi alte animale pentru că pe afiş pe Loredana Groza, Ga­
briel Cotabiţă, Mihaela Run-
braconierii sínt constrinşi să vi-
neze din ce în ce mai departe
de zonele locuite, lăsînd cada­
vrele pe seama factorilor natu­
rali de epurare.
ceanu. Cătălin Crişan, Marina
Florea,
Éva Kiss..
Gabriel Dorobanţu,
SAN REMO a fost anul aces­
_ ■r
ta, mai mult ca oricind, un

Limpede ” H
In Kenya, la finele anului 1986
nu mai exista nici un elefant in festival al vedetelor internaţio­ Collins a bătut tobele pe nu mai
afara rezervaţiilor. Dezastruoasă nale. Participarea superstaruri- puţin de şase albume ale trupei
este situaţia şi in Tanzania, Bu­
rundi, Congo şi alte ţări.
Elefanţii fac parte din peisa­
jul african şi dispariţia acestui
lor Kim Wilde, Elton John, De-
peche Mode, Europe, Yazz, a
mai ridicat puţin ştacheta valo­
rică şi totuşi cei mai aplaudaţi
de jazz-rock „Brand X“. în fe­
bruarie *81 iese primul său al­
bum solo „Face Value". Cele
citeva succese de top şi cel
_M _.
mastodont este imposibilă de au fost tot italienii, in frunte de-al doilea album solo „Hello, ORIZONTAL : 1) Limpede parent utilizat în industria op­
imaginat. Pierderea lui n-ar cu Anna Oxa, Toto Cutugno. Or- I must be going" fixează deja ca lumina zilei — Clarifică si­ tică (pl.) — Cal putere (abr.).
constitui doar o catastrofă ecolo­ nella Vanonnl, Al Bano şi Ro­ soundul Collins. Intilnirile cu tuaţia (pi.). 2) Ansamblu de 2) Piesă optică transparentă,
gică, ci şi una pe plan cultural, mina Power, Ricchi e Poveri. GENESIS sínt tot mai rare. în­ scări gradate, care intră în de obicei mărginită de supra­
afectiv, estetic, alimentar, tu­ După dublul succes obţinut tre timp este din ce in ce mai construcţia unor instrumente feţe curbate — Podiş muntos
ristic. Campania de salvare a cu filmul „Buster“ : recunoaş­ solicitat pentru colaborări cu optice — Fluviu in U.R.S.S. 3) în Sahara. 3) Astfel — Ţin la
acestui inteligent pahiderm a terea sa ca mare actor şi lan­ Adam Ant, Frida, John Martin, îşi manifestă clar intenţiile puritatea sufletească. 4) A face
.conştientizat in afara Franţei şl sarea a două „hituri“ („Agroovy Eric Clapton, Robert Plant, potrivnice — Limpede, neîn­ versuri — Pur şi simplu. 6)
oameni de bine din S.U.A., Aus­ kind of Love“ si „Two Hearts“), Philip Baley („Earth Wind & doios. 4) Transparentă, clară. Un om obişnuit — Armate. 6)
tralia, Japonia, Israel. PHIL COLLINS a fost real­ Fire“). Apariţia celui de-al trei­ 5) Pentru tine — Aer... de Figuri luminoase (livr.) — Mi­
mente asaltat de reporteri. Do­ lea album solo, „No Jacket re­ mare — Centigram (abr.). 6) ros aparte. 7) Udrea Lucian —
IO A N R O Ş C A ■ rind să-i facă un portret cît quired“, si muzica f'imuíui Mijloc de cristalizare ! — Lumina dinaintea r â s ' ritului
mai exact pentru admiratoare, „Against all Odds“ au însemnat Clar... viziune — Curat. 7) Lo­ — Cîntec de leagăn. 3 -'trimb
o tînără reporteră l-a întrebat : intrarea definitivă a lui PHIL calitate in Grecia — Principii (pop.) — A garanta ’’'■lipi­
„ce culoare au ochii dvs. ?". El COLLINS in elita muzicienilor. marcate clar de exigentă. 8) rea minţii — Arbor ’‘feri.
Lumea se amuză a răspuns : „albaştri noaniea şi
roşii dimineaţa*. Lăsînd la o
Figuri luminoase ale istoriei — 10) Obstacol în cale: iminii
Afişele din Bucureşti anunţă Impur. 9) Localitate in Nor­ — Purificat, limpezit Cu­
parte gluma, vă prezentăm şi o întilnire de zile mari pentru vegia — Zi fără soare. 10) Cu­ răţenie sufletească
eîţeva date ceva mai exacte : iubitorii rockului, în ziua de 1 rată la suflet — Alin Tomescu. GEORGE M A ~ -’ T J ■
s-a născut la 31 ian. 1951, la aprilie la „Polivalentă" : con­ 11) A stabili cu claritate, lim-
Londra. După debutul ca actor cert extraordinar cu două dintre Dicţionar : LADI. AMES AIR,
de teatru, în rolul lui Artful cele mai „grele“ trupe de la PeVERTICAL : 1) Cuart trans­ CÎŞ. t
Dodger din „Oliver Twist", Col­ noi — IRIS şi PRO MUSICA.
lins schimbă scena şi se Înro­ Vor fi alături de ei George Ni-
lează baterist la trupa GENE­ colescu şi Ducu Bertzi. De ziua
SIS. Este adus mal în faţă, ca păcălelilor va fi, sintern con­ D ezlegarea careului „T erra" :
solist vocal al grupului, în anul vinşi, un moment de muzică PÀMÎNT ; USCAT ; ATLAS ; LUT ; PA ; DEALURI ; AT ; R ;
1976, cu ocazia editării albumu­ adevărată. IRSA ; OTS ; ICI ; NIT ; SCOARŢA ; AZIL ; ARGILOS : ANOT ;
lui „A Trick of the Tail". în A ; SULE ; R ; AEROLIT ; IS ; IA ; SOLA ; ASN ; PRISPA ; RVI ;
paralel cu munca la GENESIS, M IR C E A Z Â N E ■ A ; OAS ; IRBA ; MAL ; STINCI ; IMALA.

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 martie 1989 21


Sport
La Sibiu, o etapă pregătitoare pentru C. M.

Románia - Italia 1-0 (0-0) V ictorie şi la tineret


Partida de la Sibiu era aş­ teren doar cu gîndul să-şi facă Pentru memoria colecţiei să Miercuri a program at o sărbătoare fotbalistică şi în
teptată ca un eveniment sportiv datoria cit mai bine : Saibău şi amintim autorii acestei noi vic­ oraşul Alba Iulia care a găzduit întOnirea dintre echi­
de nivel continental, dacă avem Gică Popescu — ultimul evolu- torii asupra mult titratei echioe
în vedere impozanta expediţie înd net peste ceea ce reuşeşte a Italiei : Lung — Dan Petrescu, pele de tineret iile României şi Italiei. Şi în această
italiană (sosită cu un DC—9 de el in anturajul de acum ai Rednic, Iovan, Klein — Mateuţ, partidă, victoria a revenit jucătorilor noştri cu scorul de
la Viena), suita celor fix 52 de Craiovei. Hagi a jucat cu scli­ Gică Popescu, Sabău, Hagi (min.
ziarişti străini acreditaţi, pre­ piri făcute parcă pentru RAI I, 90 Lupescu) — Lăcătuş, Cămâ- 2—1 (1—1), prin golurile realizate de Negrău şl Timofte
zenţa în tribune a unor nume iar Mateuţ nu s-a regăsit în taru (min. 46 Cigan). Golul a şi, respectiv, Cravero. Observatorii apreciau că a fost o
respectabile ale fotbalului mon­ acest joc, gindurile fiindu-i fost înscris de Sabău in minu­
dial (Enzo Bearzot, Gigi Riva, parcă mereu in altă parte. In tul 48 printr-o acţiune indivi­ partidă de ridicată valoare tehnică, dominată de tinerii
Sandro Mazzola, Paolo Casarin atae Lăcătuş a -fost aceeaşi să­ duală de senzaţie, în urma că­ noştri jucători care, iată, au urm at de astă dată exemplul
— arbitrul finalei C.M. din 1978, geată ascuţită, capabilă să reia celebrul catenaccio italian celor mai mari.
Luis Suarez, antrenorul naţio­ zdrenţuiască orice apărare, fie cred că nu s-a dezmetitit nici
nalei Spaniei, Boris Anghelov ea italiană, iar Cămătarii, deşi acum.
ş— antrenorul naţionalei Bulga­ accidentat în minutul 9 (cînd OCTAVIAN ŞTIREANU B
riei), precum şi prezenţa în te­ Cigan a şl fost scos la Încăl­
ren a unor fotbalişti vestiţi ai zire), a fost un potenţial peri­
Europei şi, nu in ultimul rind, col pentru Baresi şi ai săi. supra oricăror gesturi neşleful-
organizarea ireproşabilă şi de Dincolo de schiţa acestor apre­ Intimplări recente din lumea loroşi. multi dintre el chiar
mare ţinută a acestui meci prin cieri individuale, se impun, cre­ fotbalului au readus in discu­ vedete internationale de cali­ te de filtrul raţiunii. Deviza
care Sibiul se poate considera dem, două remard de ordin mal ţie lucruri elementare si sub­ bru. dar. prin asta. nicidecum fundamentală a sportului şi
egal cu multe citadele celebre general : prima este că antreno­ înţelese oricărui act sportiv — scutiţi de regulile bunului simt sportivilor dintotdeauna şi de
ala fotbalului european. rii Emerich Jenei şi Comei $i anume disciplina competito­ pe care trebuie să-l aibă ori­ pretutindeni rămine ..mens
Jocul n-a fost, însă, decit pe Drăguşio, împreună cu „statui rilor. respectiul fată de ad­ cine, si mai ales ei, care-şi Sana in corpore sano“ — o min­
major activ“ al Federaţiei, au versari. subordonarea fată de duc munca in văzul lumii, fiind te sănătoasă in corp sănătos.
alocuri pe măsura acestor aştep­ prescripţiile regulamentului si expuşi, aşadar, orirind judecă­ Acestea sint. desigur, idealuri
tări protocolare şi preliminare. reuşit să aducă intr-un timp re­ ţii opiniei publice. Dimpotrivă, eterne in munca de instruire Si
Echipa Italiei a părut uşor re­ cord echipa naţională la tonusul de cei meniţi să le aplice in
laxată de succesul asupra Aus­ şi comportamentul unui monom, teren, menţinerea comporta­ sportul însuşi a oferit nenu­ educare a sportivilor, idealuri
triei şi, poate, de ascendentul animat realmente de cele mai mentului in perimetrul circum­ mărate exemple de mari perfor­ care nu pot fi. insă. atinse de­
de palmares (6 victorii, 2 ega- bune intenţii atunci tind joacă scris de civilizaţie, bun simt sl meri, de autentice valori. de cit prin eforturi consecvente in
luri şi, pînă miercuri, 1 înfrin- sub tricolor. A doua remarcă s-ar sportivitate. A fost nevoie de o strălucitoatre vedete care n-au care abecedarul trebuie să-l re­
referi la modul diferit in care intervenţie a organismelor de abdicat nicicînd de la modestie prezinte obişnuinţa cu ideea
ere) asupra naţionalei noastre,

f licul amănunt care poate su­ putem privi această nouă victo­
gera acest lucru este că a intrat rie asupra Italiei faţă de suc­
in teren direct la joc, fără obiş­ cesul similar, antologic la vre­
nuita încălzire. Mă rog. Squa-
dra Azzura poate să n-aibă
mea aceea, din aprilie 1983,
Dacă adund fotbalul nostru în­
conducere ale mişcării noastre
sportive pentru a sublinia a-
ceste rosturi naturale ale În­
trecerii sportive, odată
sancţionarea unor ..ieşiri din
cu
şi bun simţ, delà respectul faţă
de adversari şi faţă de public,
reuşind astfel nu numai să
respectului deplin al parteneru­
lui de întrecere care 1st do­
reşte, firesc, la fel de mult vic­
toria. Superioritatea, in ordine
morală, a unui sportiv — si
matcă“, a unor manifestări jig­ sínt roulţe exemple în acest
griji, este deja calificată la registra o premieră in faţa unei nitoare. nepoliticoase apărute în sens — se poate manifesta toc­
C.M. şi-şi poate permite astfel campioane mondiale en-tittre, prelungirea disputei propriu- mai In situaţiile de dificultate,
de voiajuri eliberate de orice
miză. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre echipa României
fapt care a generat extazul cu­
venit, acest 1—0 de la Sibiu nu
este altceva decit o victorie nor­
care, peste numai patru săpţă- mală, după datele jocului, care
zise. Aceste manifestări sínt cu
atit mai de neînţeles cu rit
s-au adresat publicului — din-
totdeauna martor voluntar,
Demnitatea oricare ar fi circumstanţele a-
cesteia. La victorie, exuberan­
ţa şi seninătatea apar de la
sine : la înfrîngere apar ele
mîni, va întîlni la Atena repre­ probează, totodată, progresul poate subiectiv, dar In niri un mai greu — si tocmai de aceea
zentativa Greciei intr-un joc Înregistrat de fotbalul nostru in caz implicat direct in desfăşu­ sint mai preţioase atunci. Un
ce poate tranşa calificarea. Deci acest răstimp, valoarea şi expe­
O-ar mai fi prea mult timp de rienţa competiţională a majori­
experimente, jocul cu Polonia tăţii tricolorilor de acum, cu­
de peste două săptămîni fiind noscuţi şi recunoscuţi Îndeosebi
menit, nu-i aşa, să menţină în prin succesele echipelor lor de
rarea ..ostilităţilor“ din teren.
Dacă „nu trageti in pianist“ a
devenit un slogan consacrat de
celebrele filme cu împuşcături
sportivă învins pe tabela de marcaj
poate rămine în memoria între­
cerii şi a publicului tocmai prin-
tr-un comportament de învin­
In ,.saloon“-urile Învăluite de-o gător : chiar dacă e greu. une­
priză o formulă de echipă pre­ club. Revăzînd cu ochii memo­ muzică nevinovată, la fel si ori dureros de greu. să te re­
supusă stabilă. De aceea, ne-am riei acest joc cu Italia, ne în­ publicul oricărei Întreceri spor­ cunoşti Infrint si. cu atit mal
îndreptat atenţia spre randa­ cearcă, totuşi, regretul unor du­ tive trebuie ferit de gesturi mult, să recunoşti superiorita­
mentul fiecărui jucător intrat rităţi neavenite. Spun asta cu care-1 jignesc si oe care nu le nu-şl ştirbească prestigiul şl tea adversarului.
astăzi in teren şi, in primul rind, gindul la o perfect posibilă pre­ merită sub nici-un motiv, ori- statutul, ci dimpotrivă, să Si-1 Trimiterile exprese si severe
al liniei de apărare ce va fi zenţă a echipei noastre in Ita­ rit de pătimaş ar fi sau s-ar autentifice si consolideze cu făcute în această perioadă la
aolicitată mult la Atena şi afla­ lia, acolo unde am vrea să manifesta, de partea unei echi­ nepreţuitele carate ale bunei munca de educaţie a sportivilor
tă acum intr-o alcătuire inedită, sperăm că nu vor exista „poli­ pe sau a alteia. In fond. publi­ creşteri. vizează această menţinere a
provocată de multe indisponibi­ ţe“ de plătit in urma me­ cul este cel care alimentează In legătură eu tntîmplârile spiritului întrecerii sportive pe
lităţi ce-au survenit cind ne-aş- dului de miercuri. Totodată, viata sporturilor, cel care In­ cunoscute, există — de ce să făgaşul normal al principiului
teptam mal puţin. După cum gindul tuturor celor de aid se vesteşte. material si moral, in n-o spunem — tcntatia de a „să învingă cel mai bun“ —
■-a putut constata, linia de apă­ îndreaptă spre echipierii Stelei, favoriţii săi sl. ca urmare, oa­ pune „ieşirea din pepeni“ a u- postulat fundamental al orică­
rare a dat satisfacţie in faţa echipa noastră campioană, care, menilor din tribune trebuie să nor jucători pe seama unor rei competiţii. Este normal, este
unor atacanţi vicleni, mobili, in numai patru săptămîni, a li se întoarcă, prioritar si ne­ succesive greşeli de arbitrai bine. este de dorit să luptăm
penetranţi cum au fost Vialli şi disputat trei partide de nivel condiţionat. nimic altceva dé­ care „le-ar fi măcinat nervii“, mereu numai pentru victorie,
Borgonovo, angajaţi la nesflrşit internaţional — cu Göteborg. rit întreaga recunoştinţă a celor şi nu pe aceea, mai reală şi dar este superb să ştim a primi
perpendicular pe poartă, precum Dinamo, naţionala Italiei ur- care aleargă după tite o minge. mal plauzibilă, a neobişnuintei cu demnitate Si lnfrîngerea :
pivoţii de handbal Dan Petres- mlnd in continuare alte pa­ Oamenii vin la stadion să se cu infrîngerea sau a posturii chiar neaşteptată si indiferent
cu a confirmat partidele bune tru — cu Galatasaray, Po­ relaxeze, poate căutlnd si sa­ de a se vedea Învinşi la capă­ de rircumstanţele in care s-a
din campionat, nelăsîndu-1 deloc lonia, returul cu Galatasa­ tisfacţia vreunui rezultat, spor­ tul unei partide ce părea a se produs.
pe Vialli să-şi facă mendrele, ray şl Grecia Sperăm că tiv care-i si incintă uneori, al­ încheia la egalitate. Sl din a- Ai învins — continuă ca sl
acesta mutindu-se în a doua steLiştii vor găsi resurse sâ teori mai pleacă si amăriti din cest punct de vedere trebuie să cum ai fi pierdut, ai pierdut —
repriză pe dreapta, la Klein. parcurgă pină la sfirşit această cauza rezultatului, dar in nici precizăm, repetind ce-am spus continuă ca si cum ai fi în­
Rednic a fost impecabil, în aer linie dreaptă in postura de în­ un caz nu iau drumul stadioa­ mai înainte vis à vis de pu­ vins ! Un meci. fie el pierdut
şi pe uscat, iar Iovan — conşti­ vingători. Nu în ultimul rind aş nelor pentru a se expune la blic. că manifestările in cauză sau cîstigat n-are dreptul să
incios şi disciplinat tactic in vrea să subliniez că echipa na­ jignirile unor fiştecine. care se n-au. nu pot avea nici o scu­ arunce comportamentul urnlan
postul de fundaş la marcaj. ţională a »României a fost în­ consideră buricul pămîntului ză. Sportul este. între altele, si spre periferia civilizaţiei, a bu­
Klein, imperturbabilul Klein, a conjurată aici, inclusiv de aten­ numai pentru că 90 de minute un foarte eficace miiloc de nului simt. să orbească raţiunea
surprins, insă, prin nervozitate ţia conducerilor celor două d u ­ au alergat acolo. jos. pe gazo­ educare a voinţei, a tăriei de Si să escaladeze încordarea or­
şi prin angajarea sa in nişte huri fruntaşe, dornice să impri­ nul stadionului. Ded vorba caracter, a răbdării şi tenacită­ goliilor dincolo de limitele a
„clenciuri temperamentuoase“ me propriilor jucători dorinţa şi românească despre a ne vedea ţii. Sportivii adevăraţi slnt ceea ce însăşi ideea de sport a
cu tot flancul drept al italieni­ voinţa unei evoluţii tit mai bune fiecare lungul nasului este mai tocmai cei care probează un consfinţit dintotdeauna a ii
lor. La mi j'oc, randamentul cel sub culorile echipei naţionale. valabilă ca oricînd in cazul comportament echilibrat, care-şi nimic altceva decit un ioc.
mai bun l-au dat tot jucătorii După cum s-a văzut, acest lu­ mult adulaţilor noştri fotba­ domină reacţiile şi instinctele,
cei mai calmi şi sobri, intraţi în cru s-a reuşit. lişti — e-adevărat. foarte va­ care se ridică prin conduită dea­ OCTAVIAN ŞTIREANU ■

O dată cu apropierea de final ficatie. Otelul 2 p. Rezultă un 7. Portugalia 25,583 (5/0) din finală + 2 p bonificaţie de reprezentare In cupele eu­
(şi de finale !) a actualei editU total de 33 puncte care. impar­ 8. Scoţia 24,800 (5/0) pentru riştigarea finalei — 9 ropene. intrudt una este să
a cupelor europene la fotbal, tit Ia numărul echipelor înscri­ In sfirşit, clasamentul inter­ puncte, adică un adaos de 2.250 puncteze doar 3 echipe din pa­
revine în actualitate problema se (4), dă un coeficient U.E.F.A. mediar continuă cu tarile ce la coeficientul U.E.F.A. care af tru si cu totul altceva să punc­
punctajelor care determină nu­ de 8,25 — cel mai mare obţi­ vor putea înscrie cite două e- deveni mai mare şi dedt cel al teze aceleaşi 3, dar din cind în­
mărul de echipe ce vor fi în­ nut de echipele noastre de chipe, prima dintre ele fiind Portugaliei (26,300) ! scrise ; apoi, nu este deloc re­
scrise de fiecare ţară in Cupa cînd partidpă in cupele euro­ 9. ROMÂNIA 24,050 (4/1) Fără a ne entuziasma foarte comandabilă „abţinerea“ de a
ţ U.E.F.A. din anii viitori. După pene şi al doilea, după cel al Urmează Iugoslavia. Suedia. tare, reţinem că simpla califi­ juca in turul I sau intr-un tur
cum este cunoscut, pentru edi­ Italiei, dintre toate ţările care Franţa. Austria care. nemaia- care în finală a formaţiei Steaua preliminar — atunci cind, desi­
ţia care va începe in toamnă a au partidpat la actuala ediţie vînd echipe in competiţie, nu ne-ar aduoe in grupul ţărilor cu gur este cazul — intrudt se
acestei competiţii, clasamentul a acestor cupe. mai au nici. de unde să-si mă­ trei echipe in Cupa U.E.F.A., scapă, astfel, posibilitatea strln-
este deja stabilit pe baza coefi- Ţinlnd seamă şi de coefi­ rească coeficientul. ediţia 1990/1991. Şi-acest lucru geril unor puncte preţioase (aşa
; tienţilor obţinuţi de reprezen­ cienţii obţinuţi de celelalte târî Din acest moment, imagina­ ar fi fost statuat Încă de pe cum s-a tntîmplat după ca
tantele fiecărei ţări in prece­ in următoarea tranşă de rin d ţia ar avea dreptul la calcule. acum dacă nişte ratări copilă­ Steaua a ciştigat C.C.E.). Ia
dentele cinci ediţii —Si anume sfirşit. abia acum devine si mai
; din anii 1983/84 pină In 1987/88 evident „balastul“ pe care-1 re­
inclusiv. In acest clasament, prezintă acel coeficient de nu-
tara noastră este pe locul 15, ■* mal 2,500 pe care echipele noas-
in grupa ţărilor care au drep­
tul să înscrie la ediţia 1989/1990
a Cupei U.E.F.A. un număr de
Privire in clasamentele U.E.Fjt * tre l-au obţinut in ediţia 1986/8T
' ai de care vom scăpa numai drad
se va întocmi clasamentul pem-
două echipe. -4- fcr ,nivnmffianwnnmafMM * tru editla._ 1993/94 a Cupe*
-rr .m ii. -hi ./i-i;.»~T
Insă recentele performante U.E.F.A. !
ale echipelor noastre în cele ediţii (1984/85—1988/89 inclusiv), şi anume : dacă Steaua se ca­ reşti (In locurile Steaua—Sparta Chiar dacă au o anume „ră­
trei cupe europene deschid • rezultă următorul clasament lifică în finală doar cu o victo­ Fraga, Pallosé ura—Victoria. Di­ ceală“ de care nu prea mai ţi­
perspectivă optimistă asu­ Intermediar pentru Cupa rie asupra lui Galatasaray, În­ namo—Sampdorla şi chiar I.F.K. nem seama in fierbinţeala dis­
pra ediţiei 1990/91 a Cupei U.E.F.A. ediţia 1990/91 (In pa­ seamnă încă 2 p + 1 bonifica­ —Steaua) nu ne-ar fi privat de putelor din cupele europene,
U.E.F.A.. in care vom putea ranteză — numărul de echipe ţie —3 p. adică un plus de 0,756 4 puncte, ceea ce Însemna un astfel de calcule îşi au impor­
Înscrie iarăşi trei echipe — de înscrise in actuala ediţie si al (3:4 echipe înscrise) la coefi­ adaos de 1 la coefidentul tanţa lor tocmai pentru că
data asta pe merite proprii şl celor care mai continuă între­ cientul U.E.F.A., care ar deveni U.E.F.A. care ar fi fost astfel U.E.F.A. le consideră ceea ce
nu prin conjunctura eliminării cerea, fiind prezente in semifi­ egal cu al Scoţiei (ce nu mai Încă de pe acum superior Sco­ sint : un mijloc de recunoaştere
echipelor englezeşti de care am nale) : are echipe in competiţie sl care ţiei. şi apreciere a forţei si competi­
beneficiat prima dată cînd am 1, R.F.Q. 40,235 (7/2) a fost învinsă in duelurile Admiţând că maniera pe care tivităţii echipelor de dub din
avut un total de cinci repre­ 2. Italia 39,831 (6/3) directe din ultimii rind ani — U.E.F.A. a adoptat-o pentru sta­ fiecare ţară. Din acest punct de
zentante in competiţiile conti­ 1 Spania 39,199 (5/2) cu Glasgow Rangers şi Dundee bilirea acestor clasamente mă­ vedere, fotbalul nostru s-a În­
nentale. Aceste ţări vor putea Înscria United), ded am avea dreptul soară consecventa cu care echi­ scris pe o traiectorie asoendentă
Dar să reamintim punctele 4 echipe in Cupa U.E.FA. la trei echipe in Cupa U.E.F.A. : pele fiecărei ţări .se tin* de pe care are datoria s-o continue
obţinute de echipele noastre in 1990/91. Urmează grupul ţărilor dacă Steaua cucereşte Cupa performantă in toate cupele eu­ nu numai prin eforturile tzolate
actuala ediţie a celor trei care vor avea dreptul la cita campionilor fără Înfrângere ropene, făcîndu-le solidare intre ale unei echipe de dub sau al­
cupe : Steaua 9+2 bonificaţia trei echipe : (foarte greu, dar nu imposibil), ele $i cu fotbalul din tara res­ teia. d prin conjuncţia tuturor
pentru calificarea in sferturi 4. U.R.S.S. 31.966 (6/0) rezultă un punctaj suplimentar pectivă in ansamblu, se mai spre o cit mai bună evoluţie In
•l-n semifinale, Dinamo 9+1 5. Belgia 30,499 (6 /1) de : 4 p cu Galatasaray + 1 p impun riteva observaţii : nece­ cupele europene.
bonificaţie. Victoria 9+1 boni- 1 Olanda 27,300 (4/0) bonificaţie finală + 2 p victoria sitatea elaborării unei strategii big. RADU CAUN ■

22 Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1 762) - 31 marti« 198»


sr+ ,
Sport, timp liber
stins pe neaşteptate şi ea. Or.
„U“ Craiova contra... „U“ Craiova? dacă Universitatea are in con­
tinuare jucători buni (mai ales
cei aflaţi în pepiniera de per­
„Universitatea“ Craiova — ani In anii de construcţie şi afir­ spectivă). dacă e pe punctul de Cronica şoselei
de-a rindul echipa-fanioft a fot­ mare naţională şi internaţiona­ a-şi construi şi o echipă autoh­
balului nostru — ar fi putut fi lă, Universitatea era echipa de tonă de tehnicieni, dacă şi-a
prezentă anul aoesta pentru a inimă a tuturor factorilor din întărit din nou conducerea clu­
14-a oară consecutiv in cupele judeţ. Era echipa de inimă a bului, fără refacerea tripletei
europene. Aceasta ar fi o ipo­
teză optimistă. O dată cu pier­
derea drumurilor europene
Centrului universitar Craiova.
Şi universitarii s-au dovedit a
fi alături de ea nu numai ca
de care vorbeam — astfel in­
cit Craiova să nu mai fie, in­
tr-un fel, contra Craiova —
Secvenţa Km 17
echipa se află, iată, In situaţia suporteri, ci şi ca oameni cu drumurile echipei oltene pot fi
neplăcută de a se despărţi şi de ştiinţă şi experienţă de a lucra sinuoase. Ori pot urca din nou Omul cu faţa brăzdată de un tango, a trecut apoi la vals,
drumurile... diviziei A. Aceasta cu sportivi-studenţi. Era echi­ spre traseele atit de grele ale vint, plină de riduri la nici transformat in final într-o în­
ar fi o ipoteză pesimistă. înte­ pa de inimă a municipiului performanţei, ale cupelor euro­ cincizeci de ani, îşi aminteşte drăcită rumbă. Cînd am zărit
meiată pe situaţia actuală din Craiova — şi de rezolvarea pene, ori pot coborî, şi ar fi de timiditatea ce întotdeauna titirezul apropiindu-se de mine
clasamentul general (locul 15) problemelor ei se ocupau mulţi nedrept şi dureros, spre cele l-a pus in dificultate, cînd aco­ aşteptam din clipă în clipă iz­
şi din clasamentul adevărului oameni eu inimă pentru sport ale diviziei B. lo, pe podium, in faţa sutelor bitura. Ciudat, coliziunea nu s-a
a doua „clasată“ după şi-o iubea toată suflarea oraşu­ In speranţa că primele sint de şoferi, ofiţerul de circulaţie produs. Automobilul s-a aşezat
A.S.A. Tirgu Mureş). lui. Era, nu In ultimul rind, mai pe măsura ambiţiei olte­ l-a invitat în cuvinte in care se frumos de-a curmezişul şoselei
Sínt cunoscute şi răscunoscute echipa de inimă a judeţului neşti, credem că „tripleta dra­ ghicea emoţia, să spună cum a blocînd ambele culoare ce for­
cauzele care au condus la o ase­ Dolj şi, intr-un frumos orgoliu, gostei“ faţă de echipă se va reuşit el să salveze, să iasă mai mau sensul meu de mers. Nu
menea situaţie. Fac şi ele par­ a întregii Oltenii. constitui din nou in forţa de bine zis dintr-o situaţie „aşa rulam repede, dar nici chiar
te din legile scrise şi nescrise De ce am invocat această redresare a unei corăbii aflate cum, tovarăşe Grigore, există atit de înoet incit o lovitură cu
#le sportului. Dar menirea rîn- „placă turnantă“ a vechii iu­ pe valurile învolburate ale chiar şi in matematică, se ex­ forţa zecilor de tone ale trenu­
durilor de faţă nu e să redes­ biri T Pentru că, tocmai acum. mării. Dar care poate ajunge primă plastic omul in uniformă., lui rutier ce-1 pilotam să nu-i
chidă... trecutul acestei echipe cînd echipa a pornit pe drumul victorioasă, o spunem cu toată probleme fără rezolvare“. Cuvin­ trimită in nefiinţă pe toţi ocu­
— oricît de glorios ar fi el —, unei noi construcţii şi cînd re­ convingerea, atit la ţărmul per­ tele se lăsau greu aduse pe fă­ panţii maşinii oe se comporta
ei alta : de a reface „tripleta de zultatele nu satisfac deocamda­ formanţei, rit şi al meritelor gaşul vorbirii cursive. Parcă era pe şosea ca un animal turbat
suflet“ care a propulsat multă tă, ba chiar sínt prevestitoare pe care le are — şi le mai poa­ un elev scos la tablă, ce ştia In cele citeva secunde cit au du­
vreme Universitatea pe trase­ de rău şi mai rău, „tripleta te avea — in fotbalul nostru, lecţia, dar, ciudat, nu reuşea rat secvenţele descrise am tre­
ele performanţei înalte in fot­ dragostei“ faţă de fosta euro­ să se facă inteles de profesor. cut de la deznădejdea cea mai
bal. Cum ? Simplu. peană a fotbalului nostru s-a CONSTANTIN PRIESCU ■ Il lncurajă tot ofiţerul cu chi­ cruntă la speranţa cea mai lu­
pul blajin. „Povestiţi-ne cu minoasă şi invers. Parcă o
cuvintele dumneavoastră, ce le rază de soare a luminat totul
rioritatea sa (sau, mai degrabă, folosiţi in fiecare zi. Curaj 1“.
Toată lumea face sport jucătorilor străini, ziarele ita­
liene au alcătuit o listă cu inferioritatea adversarilor) nu
mai atrage publicul. La meciul
Vorbele se lăsau acum mai uşor
strunite. Istorisirea căpăta con­
elnd „cenuşia motorizată s-a
aşezat călare pe linia disconti­
„stranieri“ care nu şi-au onorat nuă de despărţirea benzilor.
aproape deloc transferul în eu Bruno, Mike ..King-Kong“ tur. Oamenii (doar îi simţea) Mi-a oferit parcă din milă o
• Calificările în serie ale Peninsulă. In frunte se află Tyson a boxat in faţa unei săli il ascultau cu atenţie „De la şansă nesperată, o fişie îngustă
echipelor româneşti in cupele accidentaţii : englezul Elliott, aproape goale, reţeaua hotelieră distanţă destul de mare, in­ de asfalt Intrînd cu jumătate
europene dar mai ales prezenţa, adus cu surle şi trîmbiţe la „Hilton" acuzind o pierdere netă tuind că maşina oe se apropia din lăţimea autoturismului pe
pentru a doua oară consecutiv Pisa, este indisponibil din ianua­ de 2,7 milioane dolari... „Va fi din sens contrar, cenuşie la cu­ acostamentul de piatră din a-
şi pentru a treia oară in patru rie 1988, brazilianul Casagrande din ce în ce mai greu să-i găsim loare (după aceea mi-am dat fara asfaltului, am reuşit să mă
ani, a campioanei României. (Ascoli) se tratează din august lui Tyson un sponsor pentru seama că era precum cafeaua cu strecor pe lingă „cenuşie“. Sin­
Steaua. In careul de aşi al anul trecut, iar chilianul Rubio viitoarea intilnire“, a spus mana­ lapte, dar noroiul ce o acope­ gura pagubă ce i-am produs-o,
„Cupei campionilor europeni" ne nu poate juca din septembrie, gerul campionului. Or, „Copilul rise complet, ii schimbase total a fost că am văduvit-o de oglin­
reaminteşte faptul că. cel mai acelaşi an. Cazul argentinianului Brooklyn-ului“ are nevoie con­ Înfăţişarea) mergind ba pe axul da retrovizoare. Şoferul „ca­
adesea, formaţiile noastre se con­ Caniggia, angajat de Verona, tinuă de bani, după divorţul central, ba pe banda a doua, ba felei cu lapte“ devenită bulgăr
fruntă nu cu echipe belgiene, este, la rîndu-i, arhicunoscut : zgomotos de la începutul anului, chiar trecînd peste cele 'două de noroi, a coborît din maşină,
italiene, olandeze etc., ci cu veri­ din aprilie 1988 n-a mai atins după apariţia pretenţiilor tatălui linii pline, pe sensul - pe care a ridicat de jos oglinda smulsă
tabile selecţionate mondiale. Iaîă, mingea. • Pugilistul american său şi pentru a-şi plăti „statul rulam cu autotrenul meu, imi va din şuruburi, dar cu sticla în­
tn cîteva rînduri, o statistică, de Mike Tyson, campionul super- major“, cel mai select posibil putea crea probleme şi nu sim­ treagă şi aidoma unul copil ce
fapt partea de sus a ei, cuprin- greilor (la toate versiunile, nu (promotorul Don Kink, mana­ ple. Omul ori e beat, sau e total găseşte pe drum o jucărie, a
zind numărul de jucători străini puţine...), şi-a prevăzut aproape gerul Bill Cayton, asistentul în neatent. Mai ştii, poate n-are început s-o examineze pe toate
ee evoluează in diversele cam­ la secundă victoria, în meciul cu colţ, Angelo Dundee, care i-a nici permis, gindeam cu îngri­ feţele. Poţi vedea asemenea
pionate europene. Astfel, în Frank Bruno : „Parcă văd : sfătuit şi pe Clay şi Ray „Sugar“ jorare. La volanul unui tren scene in spitalele de psihiatrie
prima ligă din Belgia, aflată repriza a 5-a, un „un-doi“ teribil Leonard). • Deţinătoarea re­ rutier nu-i chiar aşa uşor să rind pacienţii acestor institu­
detaşat pe primul loc în acest cînd cronometrul va arăta 2’40“, cordului mondial la 400 m plat faci o manevră de evitare. Una ţii medicale dau. cum se zice. in
clasament, joacă 91 de fotba­ arbitrul consemnînd al 32-lea (47“60/100), atleta din R.T). Ger­ e să ai în spate cincizeci de mintea copiilor. Şoferul auto­
lişti de pe alte meleaguri, în KO din cariera mea“. A fost, mană Marita Koch a absentat de tone şi alta să conduci un fulg turismului era doar şocat. Nu-i
Franţa — 67, în Italia — 50. în in realitate, în minutul 2 şi 55“ la competiţiile ultimilor doi ani. de Lăstun ori chiar o Dacie. Pru­ venea a crede că toate figurile,
Spania — 39, în Olanda — 21, din rundul 5, dar această mică Motivul ? La începutul lunii dent, m-am retras cit mai mult piruetele ce le făcuse şi faptul
In Anglia — 16 etc. Nemaivorbind diferenţă faţă de „profeţia“ lui martie, chiar a doua zi după spre dreapta şi am ridicat pi­ că se aflase el şi pasagerii din
de naturalizări sau de duble Tyson n-a făcut decit să atragă ce a împlinit 32 de ani, Marita ciorul de pe acceleraţie. Aştep­ maşină la un pas de domeniul
cetăţenii, cazul Portugaliei, atenţia asupra unei situaţii para­ a devenit mama unei fetiţe, pe tam cu sufletul la gură, oe va „doamnei Cu coasa“, se soldase
care-i consideră pe brazilieni doxale : „campionul-campioni- nume Ulrike. • Festivalul mai face maşina învelită cu o doar cu o oglindă smulsă de la
automat in cea de-a doua pos­ lor“ este o veritabilă capcană muzical de la San Remo şi-a mantie tăvălită parcă prin mo­ locul ei. Cînd cei cinci specia­
tură, fiind notoriu. • Legat, financiară pentru organizatorii găsit adăpost şi în paginile cirlă. Citeva clipe am avut lişti au intrat în sală, directo­
Intrucîtva, de acelaşi aspect, al meciurilor sale, întrucît supe- prestigioasei, dar „nespecializa­ senzaţia că automobilul s-a rul, un tip mucalit, nu s-a pu­
tei“ „La Gazzetta dello Sport“, trezit din „beţie“. A început să tut abţine „Ce draeu aţi luat
care inserează declaraţiile câşti­ ruleze cuminte pe banda a doua. culoarea cerei de parcă aţi fi
gătorilor, Fausto Leali şi Anna Mi-a mai venit inima la loc. atinşi de gălbinare ? Să nu-mi
Oxa. Cei doi au interpretat, in Se părea că va intra normal In spuneţi că din cauza emoţiei
Civilizaţia sportului „dublu mixt“, melodia locului curba dificilă de care se apro­ ori că sinteţi copleşiţi de im­
intîi („Ti lascero“), prezenţa lor pia, că pilotul, realizînd peri­ portanţa momentului. Aţi rea­
in paginile roz ale cotidianului colul, va reduce din viteza pri­ lizat voi proiecte şi mai dificile
sportiv fiind, totuşi, justificată. mejdioasă cu care rula ma­ şi nu v-aţi speriat“.
Urşi, elefanţi, canguri Anna Oxa este o veritabilă at­ şina. In circulaţie, ca şi in viaţă,
letă. efectuind zilnic crosuri de uneori ce este firesc şi absolut In numele celor cinci oa­
T a l i s m a n e l e , m a s c o t e l e ş i s u p e r s t i ţ i i l e jo a c ă în c ă u n r o l I m ­
5—6 kilometri, după o oră de normal pentru 99,9% din oa­ meni, specialişti de. renume,
p o r t a ţ i i i n s p o r t. •
gimnastică matinală. în timp ce meni devine citeodată brusc, toţi cu familii cu copii, sal­
S c h i o a r e a M a r in a k i e h l a c â ş tig a t t i t l u l o l i m p i c la C a lg a r y
Fausto LeaM se consideră, pur total anormal şi nefiresc pen­ vaţi de1la moarte, al nost-u al
şi simplu : „Io Leali, Maradona tru infima parte ce mai rămine tuturor, daţi-mi voie să vă mul­
c u „ d r ă c u ş o r u l “ e i. î n a i n t e , m a s c o t a s a e r a u n e l e f a n t c a r e a della canzone !“. De fapt. vete­
t r e b u i t s ă ... d e m i s i o n e z e d i n f u n c ţ i e p e n t r u c ă n u -i aducea
pînă la 100%. In loc să reducă ţumesc, tovarăşe Grigore. în­
ranul cantautore italian este viteza deoarece autoturismul in­ cheie ofiţerul prezentarea „ca­
s u c c e s . D e b u n ă s e a m ă c ă M a r in a a a c o r d a t o f o a r t e m a r e i m ­ bun prieten cu argentinianul de trase deja in dificila curbă, şo­
p o r ta n tă m a s c o te i d e v r e m e ce, im e d ia t d u p ă te r m in a r e a p r o ­ la Napoli (aflat printre primii ferul a apăsat puternic pe ac­ zului de la km 17“, pentru pre­
b e i, o s t r i n g e a la p i e p t cu a l i t a c ă ld u r ă incit era tă -i ru p ă zenţa de spirit, priceperea, dar
capul ! care l-au felicitat pentru suc­ celeraţie, şi apoi speriindu-se
Î n o tă to r u l M ic h a e l G r o ss s p u n e că a f o s t „ a ju ta t" d e m u lte ces). după ce au descoperit că parcă de propria sa gafă pilo­ mai ales omenia dv.
tul a apăsat înfricoşat pe
o r i d e o p a n ă p e c a r e m a m a l u i o f i n e a in m i n ă i n t r i b u n ă . sint născuţi in aceeaşi zi : 29 frînă. „Cenuşia“ a început intîi VICTOR BEDA ■
M a s c o te le s í n t a l i t d e d i f e r i t e p r e c u m s p o r t i v i i c a r e a p e l e a z ă
la e le . C e r c e t ă t o r ii U n i v e r s i t ă ţ i i d i n V a r ş o v i a a u a j u n s la c o n ­
octombrie. Anul cam diferă...
c l u z ia c ă m a s c o t e l e n u s í n t s i m p l e e x t r a v a g a n t e c i „ u n m i j l o c
d e i n f l u e n ţ a r e p s i h o t e r a p e u t i c ă “ (!? ). U n ii s p o r t i v i p r i v e s c p o ­
LUCIAN OPREA ■
s e s i a u n u i t a l i s m a n c a o m e t o d ă d e c o n t r o la r e a f r i c i i . E i c o n ­
s id e r ă c ă f i e c a r e c o n c u r s e s t e o s i t u a ţ i e a m e n i n ţ ă t o a r e , d e a c e e a
a p e l e a z ă la a j u t o a r e i r a ţ i o n a l e . S u p e r s t i ţ i a e s t e c o n s i d e r a t ă a s t ­ ,JSă ştii că nu ai voie să clipă de ezitare în care chipul treaz şi îl cuprinse o amorţeală
f e l o f u n c ţ i e d e a p ă r a r e c a r e c o n f e r ă s p o r t i v i l o r s i g u r a n ţ ă ţ i ii faci nici un fel de efort. — medicului ii apăru neaşteptat ciudată. Apoi, dintr-o dată, în­
a j u t ă la r e l a x a r e a e m o ţ i o n a l ă . Ş i , s p u n e i, d a c ă s u f l e t u l e l i n i ş ­ spuse medicul., privindu-1 pe de poruncitor înaintea ochilor, cepu să-l sîciie o durere surdă,
t i t , a p a r e ţ i v i c t o r ia . Stelică pe sub sprincenele stu­ bolnavul se hotărî brusc : „La- cunoscută. „Credeam că după
U n a n t r e n o r d e t e n i s s u s ţ i n e c ă „un turneu ca Wimbledon -u] foase. crescute in dezordine. să-mă să conduc eu. După ati- operaţie am scăpat, gîndi el,
se cîştigâ 70 la sută dinainte, in minte“. B i l l i e J e a n K i n g , o Regim alimentar, odihnă si iar tea săptămîni de stat în spital, medicul' a avut dreptate rind
m a r e c a m p i o a n ă a t e n i s u l u i , a f i r m ă : „Cine vrea să ajungă sus odihnă. Altfel, rinichii dumita- am ocazia să-mi mai verific mi-a cerut să nu fac nici un fel
are nevoie de un sprijin psihologic“. B j o r n B o r g s - a m e n ţ i n u t le vor lucra din ce în ce mai reflexele. Oricum, nu plecăm de efort. Ce-ar fi să-l trezesc
m u l ţ i a n i i n f r u n t e a i e r a r h i e i s p o r t u l u i a lb , d a r n i c i e l n - a rău. Şi vei simţi iar că nu mai imediat. Trecem intîi pe la so- pe Vasile. să conducă el mai
v r u t să r e n u n ţ e la u n e l e o b i ş n u i n ţ e . A s t f e l , a a p ă r u t m e r e u c u ai aer. va veni iar sfirşeala a- departe. Dar. Ia urma urmei,
a c e la ş i c o s t u m d e t r e n in g , c h ia r c i n ă m o d e l u l l u i a r f i t r e b u i t ceea cumplită, cînd îţi doreşti mai sint pînă acasă doar trei­
s i f i e d e m u l t la v e c h i t u r i . Ş i c a s ă d e c u r g ă to t u l ... n o r m a l, mai degrabă să mori. Ai bene­ zeci de kilometri. O nimica
t ă c u t u l s u e d e z î m b r ă c a , j o c d e j o c . a c e l a ş i t r ic o u . ficiat de o intervenţie chirur­ toată, o să ridă de mine". Flo­
P r e m i s e l e p e n t r u s u p e r s t i ţ i i s i n t d a te , d e o a r e c e n i c i o d a t ă n u gicală in premieră în clinica rica dormea cu capul aplecat
se p o a te c u n o a ş te d in a in te r e z u lta tu l u n e i c o m p e tiţii sp o r tiv e .
M a s c o te ii t a l i s m a n e a p a r m a i a le s i n s p o r t u r i l e la c a r e r e z u l -
noastră. De aceea, te rog să vii
la control în intervalele stabi­ Crîza pe o parte iar maică-sa aţipise
într-o poziţie chinuită. „Ciu­
n te le s in t u r in a r e a u n o r c r ite r ii s u b ie c tiv e d e e v a lu a r e , c u m a r lite. Apropo, eşti şofer, va tre­ daţi mai sint şi oamenii rind
p a tin a ju l a r tis tic şi g im n a s tic a . P r e fe r a ţi s in t u r ş ii, e le fa n ţii, bui să renunţi pentru o vreme dorm“, gîndi, dar în clipa ur­
'g u r i i , p e n t r u c ă d a u p o s e s o r il o r u n s e n t i m e n t d e „ f o r ţ ă “, la volan. Uite îţi scriu o re­ mătoare îl săgetă o durere vie.
i c e s u l sau e ş e c u l s i n t d e c i s i v e p e n t r u p ă s t r a r e a u n o r a s tfe l comandare către şefii dumita- ascuţită. Strînse de volan şi în­
t a l i s m a n e . D e r e g u lă , s i n t p ă s t r a t e în u r m a u n u i s u c c e s . I a r le. Şi. repet, nici un fel de e- ră-mea, ne aşteaptă“. Priete­ cercă să oprească, dar durerea
e s te v o r b a d e u n e şe c , v in a o p o a r tă u n e o r i a c e ş ti „ a d u c ă - fort. Repararea unui organ nu nul nu avea de unde să ştie de cruntă îi paralizase orice miş­
I d e n o r o c “. S c r i m e r i i ia u a l t ă a r m ă i n m i n ă , p o r t a r i i d e f o t - înseamnă că-1 poţi solicita la indicaţiile medicului, aşa că care.
. îş i s c h im b ă tr ic o u r ile , ia r a n tr e n o r ii ş i c o n d u c ă to r ii d e e c h i- parametrii normali, e doar o acceptă bucuros. Cind au por­ Maşina zbură peste şanţul
«: s c h i m b ă c o s t u m e l e s a u c r a v a t e l e ! redare parţială şi temporară a nit în sfirşit la drum. se făcu­ din dreapta, se răsuci în aer şi
_C ă p ita n u l e c h ip e i d e fo tb a l a A n g lie i, c a m p io a n ă m o n d ia lă unei funcţii vitale. Să nu uiţi se miezul nopţii. Oraşul dor­ se propti intr-un copac ca o
in 1966, B o b b y M o o r e , ţ i n e a să f i e î n t o t d e a u n a u l t i m u l c a r e s e acest lucru ! La revedere“. mita, doar ici, colo. trecători jucărie azvîrlită de mina unui
e c h i p e a z ă i n v e s t i a r î n a i n t e d e m e c i . C o e c h i p ie r u l t ă u M a r t i n La poarta spitalului, pe Ste- întîrziaţi se grăbeau către casă. uriaş. Intr-o străfulgerare ochii
P e t e r s il p ă c ă le a c i t e o d a t ă : „De multe ori îmi scoteam tricoul lică îl aşteptau prietenii. S-a Şoseaua aproape pustie îţi dă­ lui Stelică văzură pentru ulti­
sau chiloţii după ce el era gata echipat. O dată m-a observat bucurat cînd a văzut-o printre dea un sentiment nelămurit de ma oară dunga roşietică a ori­
$1 atunci ?i-a scos tricoul, imbrăeindu-1 numai după ce mi l-am ei pe Florica. Prezenta ei îi dă­ teamă. Pe cerul senin, stelele zontului. pe fundalul căruia se
pus din nou eu“. dea Întotdeauna un sentiment străluceau, lmplîntind parcă conturau într-o zvîrcolire fan­
S u p e r s t i ţ i a c a s c u t d e a p ă r a r e , s u p e r s t i ţ i a ca scuză. D a r c i t d e tonifiant de trăinicie, de sigu­ pumnale ascuţite în ochii obo­ tastică. proiectate de vielenta
mare e s t e i n f l u e n ţ a e i d e f a p t ? C ă g o l u r i l e t r e b u i e să le m a r - ranţă. Urmau să se căsătoreas­ siţi ai călătorilor. Se apropiau impactului, trupurile firave ale
ehezi s i n g u r *i c ă p u n c t e l e le o b ţ i i s i n g u r , asta se a f l i mai că. dar cursul bolii intrerupse- de Constanta cind începea să celor din maşină. Apoi un tiuit
devreme d e c i t ţ i - a r p lă c e a . S p a r t u l , t o t u ş i , n u d e p i n d e d e ta - se iotuL Cu toţii se îndreptară se lumineze de ziuă. Oboseala prelung, asurzitor, si se pră­
l ie m a n e , spre maşină, iar Vasile. cole­ işi spunea cuvintul şi Stelică văli in nefiinţă.
gul şl bunul lui prieten, încer­ simţea că încet, încet, îl fură
CRISTIAN TOPESCU ■ că să urce la Volan. După o somnul. Se forţa să rămină RAUL ULIERU ■

Flacăra - anul XXXVIII - Nr. 13 (1762) - 31 martie 1989 23


' -*'ţ *
... V
Mărturii
ale prieteniei
Gong Shunzhi este un poet. darnică în frum useţi.“ Decla­
Un poet al liniilor şi culori­ raţia nu trebuie să pară deloc
lor prin care, impresionat paradoxală : nu odată, la o
de frum useţile din jur, sur­ analiză atentă, se poate con­
prinde imagini ale realităţii, stata că unele lucrări purtînd,
interpretîndu-le cu o privire orgolios, girul profesionistu­
mereu atentă la semnifica­ lui cad — din prea multă
ţiile detaliilor. Sute de desene grabă sau o prea mare încre­
şi acuarele — pe care le-am dere în meşteşug, ignorîn-
putut adm ira cu vreme în du-se căutarea mai în adînc
urmă — se constituie în re­ — în capcanele amatorismu­
levabile documente ale unei lui; după cum, prin gravitatea
sensibilităţi solare, ale unei cu care se oficiază actul de
remarcabile capacităţi de a creaţie — atunci cînd acesta
„traduce“, cu economie de este secondat de un talent
mijloace artistice, nu doar real —, lucrarea amatorului
imaginea unui peisaj, a unei se poate înălţa în orizonturile
realităţi citadine ci şi o stare artei profesioniste. Ceea ce
autentică de emoţie în faţa se întîmplă cu multe din lu­
fascinantelor sugestii ale rea­ crările lui Gong Shunzhi. Re-
lităţii. Lucrările sale reco­ ferindu-se la acestă pasiune
mandă un artist cu vocaţie a sa, materializată în verita­
contemplativă. El nu J o t o g r a - bile „secvenţe lirice“ desprin­
f i a z ă realitatea ci o r e c r e e a z ă se din peisajul românesc, din
in terp reted , prin linie sau Capitală la Valea Prahovei,
culoare, contururile ei esén- de la Drobeta-Turíiu Sëverin
ţiale, surprinzîndu-i trăsătu­ pe litoralul Mării Negre, ar­
rile distinctive. înainte de a tistul — diplomat la am basa­
fi d o c u m e n t e a l e u n u i p e i s a j , da R. P. Chineze la Bucu­
ale unei r e a l i t ă ţ i i d e n t i f i c a ­ reşti — care şi-a făcut cu ani
b i l e , creaţiile sale sínt m ă r­ în urmă studiile în România,
t u r i i a l e u n u i s e n t i m e n t . Aşa îşi consideră lucrările ca pe o
se face că acelaşi loc din na­ avuţie de suflet, fiind menite
tură, surprins în ore diferite să le vorbească copiilor săi,
ale zilei — la orele răsăritu­ şi mai tîrziu nepoţilor, des­
lui, amiezii sau amurgului pre sentimentele de prietenie
—, în clipe distincte ale ano­ pe care le poartă poporului
tim purilor comunică, diferit ; român. Prietenie a unui om
oglinda unui lac ori solemni­ ce se adaugă firesc prieteniei
tatea unor copaci, aceeaşi în ce anim ă cele două popoare,
realitate, se transfigurează român şi chinez. Picturile lui
pentru a comunica o stare de Gong Shunzhi aduc m ărturie
seninătate sau, dimpotrivă, despre generozitatea cu care
de zbucium, de interogaţie. sentimentul prieteniei îşi
Citind, prin mijlocirea dese­ poate aşeza pecetea pe spiri­
nului, Şi a culorii, în p a g i n i l e tul creaţiei artistice. Fiindcă
m a r ii c ă r ţi a n a t u r i i . Gong înainte de toate picturile sale, *
Shunzhi se arată à fi într-o surprinzînd imagini din lu­
permanentă căutare de sine. minosul portret al României
„Eu nu sínt pictor — ne-a socialiste, sínt m ă r t u r i i a l e
spus. Sínt doar un amator în­ p r ie te n ie i ,
drăgostit de natură, de fru­
museţile ei. Şi România, este N ic o la s d r a g o ş ■

Revista Forum nr. 2 o manieră intensivă fondul de


cunoaştere concretă asupra
vintului şi temperaturii la nivele
OTILIA DIACONU înalte.
Revenim la vreme prin a nota
cîteva din evenimentele săptâ-
mînii precedente. Fondul termic
s-a situat în limitele normale ale
Incepînd cu anul 1961, la 23 aviaţiei, acţionat de motorul pro­ rea înălţimii ; aceasta a primit perioadei. în ziua de 25 martie
martie, se sărbătoreşte Ziua priu. Cei doi americani au ales numele de stratosferă. Pînă la maximele au fost cu 4°, RFC mai
Mondială a Meteorologiei, pentru ca loc de desfăşurare a zboruri­ sfîrşitul secolului XIX mijloa­ ridicate in sud decit cele nor­
a comemora intrarea în vigoare, lor experimentale (Kitty Hawk cele de măsurare a elementelor male. Nopţile au fost mai reci
la 23 martie 1950 a Convenţiei in Carolina de Nord) şi au meteorologice în altitudine, au îndeosebi în jumătatea de nord
care a transformat vechea studiat toate particularităţile fost rudimentare ; s-a reuşit a ţării, astfel că aici s-a produs
Organizaţie Meteorologică Inter­ climatului, care se caracteriza însă să fie folosită judicios şi frecvent brumă.
naţională (OMI) — organism ne­ prin prezenţa la suprafaţă a
guvernamental creat în 1873, vînturilor intense şi regulate. Un
într-o instituţie interguverna- incident grav i-a surprins la al
mentală, cunoscută azi sub nu­ patrulea zbor ; o rafală violentă DATE CLIMATICE PENTRU INTERVALUL 30/D drtíe - Ş â p rilit
mele de Organizaţia Meteorolo­ a răsturnat aeronava.
gică Mondială (O.M.M.). In fie­ In 1648, la cinci ani numai V A L O R I D E O S E B IT E
care an, ţările membre cele­ după inventarea barometrului, V A L O R I M E D II ’
M U L T iA N U A L E
A L E T E M P E R A T U R II Î N R E G I S T R A T E

brează această ocazie cu o temă Perier escalada virful Puy-de- Z o tK I


I N U L T IM A S U T A D E A N I

consacrată uneia dintre aspec­ Dôme (1465 m) pentru a măsura, g e o y riţffc l


T e m p e ra tu ra
a e ru lu i ( X )
C a n tita te a
de
M a x im e d iu r n e M in im e n o c tu r n e

tele specifice meteorologiei. Ia rugămintea fratelui său Blaise M a c im é M in im e


p r e c ip ita ţii
lo c a lita te a
Consiliul Executiv al Organizaţi­ Pascal, scăderea presiunii cu d iu rn e n o c tu rn e C i / « * 2! V a lo a re a ^ ^
w ~ | LT Î T
ei Meteorologice Mondiale, la cea altitudinea. Apariţia balonului JUexónúrtf
de a 39-a Sesiune a sa (Geneva umflat cu gaz a deschis noi C îm p ie
13*13 3*6 7*t2 31.2 Tr-Mâourefe1352 -9.0
1987) a decis ca în anul 1989 tema perspective pentru studierea D eal
12*17 1*5 30.6 9*14 -II.3 6^°I9B3
In sprijinai cdnúi<ld(Hor manifestărilor să poarte denumi­ atmosferei înalte. J.P. Blanchard *' p o d îf

Wiera/rääOue -53 M/tscjrejCiuc


rea „Meteorologia în serviciul şi J. Jeffries au efectuat pri­ D e p r e s iu n i
I2 tn -Ir2 9*10 23.1
aviaţiei“ pentru a evidenţia dez­ mele măsurători ştiinţifice de US. 197*
Iu concursul de adm itere voltarea meteorologiei aeronau­ vînt, temperatură, umezeală şi V f. O « «
-1*3 -S rS 27 10.3 193/ -26.0 I960
tice faţă de exigenţele mereu presiune la mare înălţime, in lonstertte Considnb
Pentru a veni In sprijinul crescînde ale aviaţiei. cursul unui zbor cu balonul dea­ L ito ra l 11-/2 4 r 5 5*6 25-9 1975 -30 !9U
candidaţilor la concursul de Am selectat pe scurt, in acest supra Londrei, în anul 1786.
admitere în tnvăţămintul supe­ număr, cîteva din aspectele, Prima sondă-zburătoare purtînd
rior revista „Forum“ nr. 2/1989 „începutului“ prezentate intr-o aparate meteorologice a fost
publică informaţii cu privire la notă O.M.M. de M.J., Kastelein, lansată în Anglia de Alexander In urm ătorul interval 30 m ar­ zonele ţării. Regimul pluvio­
dó . iplinele de concurs, precum preşedintele Comisiei de mete­ Wilson (1749). Victor Kremser a tie — 5 aprilie 1989, aspectul metric nu va fi semnificativ,
şi lista manualelor valabile pen­ orologie aeronautică a O.M.M. inaugurat în 1890 metoda de vremii va fi schimbător, diferen­ ploile semnalîndu-se doar pe
tru examenul din acest an. Pen­ pe marginea acestei teme. observare a vintului în altitudine ţiat la nivelul ţării ; astfel in alocuri. Temperaturile minime
tru fiecare manual este prezen­ Participarea meteorologiei la cu theodolitul ; el utiliza baloane primele zile regiunile din nordul, nocturne ale intervalului se vor
tată ediţia de bază după care activităţile aeronautice datează în vederea măsurării tempera­ centrul şi estul ţării vor avea încadra la scara întregii ţării
au studiat, in clasa respectivă, de la începutul secolului, de cînd turii şi umezelii în altitudine. un cer temporar noros, iar . pe între 0“ şi 10°C, izolat mai mici
absolvenţii din liceu, promoţia au apărut primele încercări ale Instrumentele înregistratoare alocuri va ploua ; temperatura în centrul şi nord-estul ţării.
1989, fiind menţionate, totodată, omului de a se ridica în aer cu erau suspendate de balon ; în aerului va înregistra o scădere Temperaturile maxime diurne
şi alte manuale şi ediţii cu avionul, învingînd gravitaţia. momentul in care acesta se uşoară la valorile din cursul vor fi cuprinse în primele zile
acelaşi conţinut după care se pot Primul planor utilizabil, a fost spărgea, o mică paraşută le re­ zilei. Regiunile sudice se vor intre 10° şi 16°C în regiunile
pregăti candidaţii. construit în anul 1881 de Otto aducea încet la sol. Trebuia menţine într-o masă de aer cald, nordice, centrale şi nord-estie
Lilienthal. Wilbur şi Orville apoi ca acel ce le găsea să le re­ iar cerul va fi mai mult senin. şi intre 14° şi 24”C în celelalt
In nr. 3 al revistei se vor Wright efectuează în 17 decem­ aducă pentru a fi descifrate. în Modificări in distribuţia cen­ zone ; apoi la nivelul in trei
publica normele de înscriere, brie 1903, in America de Nord 1902, cu un an înainte de primul trilor barici la nivelul continen­ ţări se vor încadra in
organizare şi desfăşurare a con­ primele zboruri reuşite cu o ZDor al unei aeronave cu motor, tului european se vor produce 10° şi 20”C mai ridicate local
cursului do adm tere, precum şl aeronavă cu motor care a. fost simultan, R. Assman din Ger­ în zilele de 1, 2 aprilie ; apreciem vestul şi sudul ţării. Vor fi con
reţeaua institutelor de invăţă- catapultată. La data de 18 martie mania şi L. Tisserenc de Bart in consecinţă o scădere uşoară
mint superior. 1906, pe cimpul de la Mon tesson diţii ca temporar în estul
din Franţa, au descoperit exis­ a valorilor termice in regiunile
Revista se poate procura de la de lingă Paris, Traian Vuia a tenţa unui strat în care, tem­ estice şi o accentuare a gradului vîntul să prezinte intensi^«b~y "
orice chioşc de difuzare a presei efectuat primul zbor din istoria peratura creşte o dată cu scăde- de nebulozitate in aproape toate cu viteze de 30—60 km/îf
din ţară.
............................................. . I 1 J M IM u im im ra im n

F acâro . R edacţia : Bucureşti, Piaţa Scînteii 1, căsuţa poştala 3 312, cod 71 341. Telefoane : 17 60 10 : 17 60 20. in ie 'o a re ; Actualitatea politică : 25 6Í
Economie: 2 1 2 8 ; Cultură, ştiinţă, invăţămint : 14 5 7 ; C etăţeneşti: 14 5 3 ; Scrisori: 25 4 2 ; Reportaj-intormaţii : 25 6 0 ; Sport; 17 0 0 ; F o to : 25
Secretariat de redacţie : 21 23 . Secretariat redactoi şef ; 20 02. Tiparul executat la Combinatul poliarahc -„Cosa Scînteii*. Cititorii din străinătate
oor ab o n a prin .ROMPRESF1LATELIA* - sectorul export-im port presă P.O. Box 12 201, telex 10876, Fresfi' Bucureşti, C alea Criviţei nr. 64-66.

Preţul revistei: 3 lei 41505


mm MUREŞ
T tc n f r k A i i e s *

S-ar putea să vă placă și