Sunteți pe pagina 1din 50

»PU«,©á»' W M j

ANUL XIX
NR. 761
27 DECEMBRIE 1969
ANUL MARILOR
de anul nou RĂSPUNDERI
lată-ne, aşadar, in fata rămasului bun
pentru 1969 şi a tradiţionalelor urări din
pragul anului care vine (revista aFlacăra»
sfirşeşte anul mai devreme — condi­
ţionată de ziua ei de apariţie şi difuzare,
Şl PERSPECTIVE
nu pentru că şi-ar fi realizat planul
înainte de termen. Din păcate, în zia­ La capătul unui an de muncă, la ora de bilanţ a| faptelor, semnele innoirii se anunţă cu certitudinea tuturor proiec­
ristică nu există depăşiri de norme, deşi telor intrate pe deplin In conştiinţa oamenilor, tn voinţa, gindurile ţi efortul unui popor stă pin pe destinele sale. Pe te­
in presă sínt, altfel, posibile destule melia solidă a ultimului sfert de veac românesc, a celor 365 de zile ţi nopţi ale anului ’69, marea sinteză a forţelor ma­
enormităţi). teriale ţi spirituale, puterea ţi energia creaţiei colective prefigurează cu exactitate ţi rigoare un adevărat reportaj de
Am parcurs un an cu ale cărui anticipaţie.
consecinţe ne vom mai intilni, şi încă
pe larg, pentru că 1969 rămine înscris Vom păţi In peisajul anului 1970 noi tnţine, cu mindria gospodarului harnic ţi avut, dar ţi cu zestrea unor privilegii
în istoria acestei (ări şi in experienţa care generează răspunderi. Rezultatele anului 1969 slnt bune. Potenţialul economic a sporit substanţial mulţumită celor
personală a fiecăruia din noi. Fireşte, 33S capacităţi industriale ţi agricole puse !n funcţiune pînă la 1 decembrie. Sporul preliminat al producţiei industriale
tofi anii adaugă cite ceva istoriei şi a crescut cu 10,7%, iar productivitatea muncii cu 5,3%. Am înregistrat succese remarcabile In toate compartimentele
experienţei, dar 1969 se distinge prin vieţii noastre preschimblnd culorile peisajului social prin laborioasă muncă desfăţurată sub egida partidului.
aceea că a fost un moment de virf.de
opfiuni cu vaste consecinţe pentru dez­ Succesele viitorului rămin fapte certe. Ele se vor naţte pe trunchiul solid al prezentului, prin destoinicia unui popor
voltarea socialistă a României moderne, harnic, a unei naţiuni care ţi-a demonstrat din plin virtuţile sub îndrumarea unui pai-tid încercat.
pentru perspectivele imediate şi pentru Să ne mlndrim cu roadele dobindite, dar să învăţăm, totodată, din greşelile t-ecutului. «...n-am proceda bine —
viitorul fiecăruia din noi. In acest an, a subliniat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la recenta Plenară — dacă n-am dezvălui ţi lipsurile care nrlai există, ca să
făcînd bilanţul a 25 de ani de politică, punem astfel ţi mai multă ordine tn activitatea noastră, să mergem ţi mai rapid înainte, să înlăturăm neajunsurile».
istorie şi experienţă comunistă. Congre­
sul al X-lea al partidului a stabilit, in Animaţi de aceste glnduri, iată ţi cuvlntul cîtorva cetăţeni de seamă, impărtăşit redacţiei noastre in aceste zile
acord cu fara întreagă, participantă la încărcate de căldura sărbătorii generale.
cel mai vast dialog national pe care l-am
cunoscut vreodată, obiectivele, sarcinile
şi metodele desăvirşirii societăţii socia­ deavoltare de aproape două ori mai
liste multilateral dezvoltate. rap d decit ritmul mondial înregistrat
In acest an 1969, perfecţionarea con­
tinuă a organizării ştiinţifice a producţiei
şi muncii, a conducerii economiei, per­
ÎN FIECARE MINUT: în această perioadă.
- Ce obiective energetice vor lua
fecţionarea şi adineirea democraţiei noas­
tre socialiste, au înregistrat realizări
66 600 KWH \ stai tul in 1970?
— în parte, înşişi cititorii, care urmă­
remarcabile, înscrise in legile farii, in
practica industriei, agriculturii, a culturii,
invăfamintului şi sănătăţii, in întreaga
\ resc direct sau prin intermediul repor­
terilor impresionanta epopee a elec­
trificării patriei noastre, ar putea să
noastră viafa socială.
România socialistă şi-a adus, şi Tn răspundă la această întrebare. Potri­
acest an, contribuţia sa principială, con­ vit prevederilor, la sfîrşitul anului viitor
secventă şi echilibrată, în rezolvarea vor demara sub impulsul Dunării pri­
marilor probleme internationale ale epo­ mele agregate ale hidrocentralei de la
cii. Conducerea partidului şi statului Porţile de Fier, urmînd ca în 1971
nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu această puternică sursă de energie
personal, au desfăşurat o vastă activitate electrică să fie exploatată la întregul
internaţională, exprimată în participarea
noastră la dezbaterea problemelor miş­ — Ce perspective deschide anul 1970, vitînd intre 34,8 şi 35 miliarde kWh. ei potenţial.
cării comuniste şi muncitoreşti inter­ in contextul general al industrializării ceea ce reprezintă circa 66 600 kWh în Ultimul an al cincinalului va con­
nationale, o vastă activitate consacrată socialiste, producţiei d e energie electri- fiecare minut. Prin semnificaţia sa, semna, de asemenea, asaltul spre
unitâfn marxist-leniniste a ţărilor socia­ că — ramură de a cărei dezvoltare prio­ o asemenea cifră oferă un cadru larg maturizare a centralei termoelectrice
liste, a partidelor comuniste şi munci­
toreşti, a tuturor forţelor progresiste şi
ritară depinde progresul întregii noastre Si în acelaşi timp grăitor, fie sub rapor­ de la Deva. Prin montarea a încă două
antiimperialiste din lume.
econom ii? tul comparaţiilor cu deceni le tre^ unităţi de cîte 200 MW, puterea sa
Prin reprezentanţii săi de cea mai cute. fie ca jalon pentru scrutarea instalată va atinge 600 MW.
în cadrul centralelor electrice de
înaltă autoritateţ- în cadrul unor vizite La această întrebare am solicitat viitorului. Lăsînd însă aceste multiple termoficare de la Paias şi Govora vor
de stat, prin toate acţiunile sale diplo­ răspunsul tovarăşului inginer reflecţii pe seama cititorului, vom re­
matice, România socialistă a acţionat fi instalate trei agregate de cîte 50 MW
Octavian Groza, ministrul energiei leva un aspect mai greu sesizabil.
pentru stabilirea unui climat de securi­ fiecare, fabricate de către industria
electrice. Privită în evoluţia sa pe parcursul
tate in Europa, de destindere şi înţelegere noastră constructoare de maşini. Ast­
— Faţă de nivelul preliminat de circa actualului cincinal, constatăm că pro­
in lume, intre toate farile, indiferent de fel, un număr sporit de locuinţe vor
orinduirea lor socială, in interesul su­ 31,5 miliarde kWh, din 1969— ne ducţia de energie electrică a ţării
putea fi încălzite pe această cale. Vor
prem al păcii şi colaborării internationale. răspunde d-sa — planul de stat noastre se dublează — ceea ce cores­ continua lucrările pe şantierele hidro-
România trece pragul anului 1970 cu pe 1970 fixează un nivel superior punde unei creşteri medii anuale de
fruntea sus. al producţiei de energie electrică, gra- peste 15 la sută, adică unui ritm de (Cóntinuore in pag. 20)
Intrăm în ultimul an al actualului
cincinal, intr-un an hotăritor pentru
dinamismul dezvoltării economiei, ştiin­ terne, colaborarea şi cooperarea eco­
ţei şi culturii noastre, a întregii societăţi nomică şi tehnico-ştiinţifică.
socialiste româneşti.
Aşa cum arată secretarul general al
CONTURURILE CLARE Pe baza principiilor deplinei egali­
tăţi în drepturi, respectării suverani­
partidului nostru, «O caracteristică prin­ tăţii şi independenţei naţionale, a avan­
cipală a planului pe 1970 este punerea ALE PERSPECTIVEI tajului reciproc, ţara noastră dezvoltă
unui accent deosebit pe ridicarea efi­ colaborarea economică, cooperarea
cientei întregii noastre activităţi eco­ COMERŢULUI EXTERIOR în producţie, ştiinţă şi tehnică cu ţă­
nomice»...
Pentru a ridica eficienfa noastră eco­ AL ROMÂNIEI rile membre ale C.A.E.R., cu toate ţă­
rile socialiste.
nomică la nivelul cerinţelor obiective
ale acestei epoci a revoluţiei tehnico- d e in g. C o r n e l B U R T IC Ă în acelaşi timp, România extinde
ştiintifice, la nivelul hotăririi noastre m in istr u l c o m e r ţ u lu i e x t e r i o r relaţiile economice cu toate statele,
de a construi o societate socialistă indiferent de orinduirea lor socială,
multilateral dezvoltată, este nevoie, sti­ în spiritul ideilor directoare ale poli­
maţi cititori şi cititoare, de un uriaş ticii externe a ţării noastre. în pre­
consum de competentă, muncă, respon­
zent, colaborăm pe plan economic
sabilitate. Anul 1969. care a cerut eforturi su s­ miei ţării noastre, intensului proces
Să ne urăm, unii altora, succese in ţinute din partea tuturor oamenilor cu peste 100 de state de pe toate con­
de industrializare, diversificării indus­ tinentele lumii. Volumul comerţului
competentă, muncă şi responsabilitate. muncii pentru realizarea programului triei şi creşterii continue a nivelului
La mulp ani şi multe bucurii! exterior a crescut în 1969“) de peste
elaborat oe partid in veaerea constru­ tehnic şi calitativ al produselor, s-au 6 ori faţă de anul 1950, în timp ce în lu­
irii societăţii socialiste multilateral dez­ creat condiţii materiale pentru lărgirea me schimburile comerciale externe
FLACĂRA voltate, a fost un an de mari succese schimburilor economice exterioare. au crescut de circa 3 ori în aceeaşi
in toate sectoarele economiei naţio- Participînd activ la viaţa economică
perioadă.
naje. mondială, încheind acorduri şi con
Schimbările profunde ce au avut loc
în domeniul comerţului exterior, da­ venţii cu numeroase state, România
torită evoluţiei ascendente a econo- extinde relaţiile sale economice ex- (Continuare in pag. 21)
2
1

1 Cel de-al doilea furnal de 1 700


mc, piesă-cheie în cadrul m arelui
Com binat siderurgic al Galaţiu-,
lui. Noul gigant de la D unăre
(p rem ieră industrială pe 1969)
întruchipează rodul muncii crea-
to a re desfăşurate de către în tr e ­
prinderea de constructii-m ontai
siderurgice, colectiv care a rap o r­
ta t cu 45 de zile înainte de te r ­
men realizarea planului pe acest
an.

2 Sinaia», una d in tre cele peste


50 de nave m aritim e care p re­
lungesc terito riu l rom ânesc pe
to a te continentele. în 1969, flota
m aritim ă şi fluvială a României
a co ntribuit substanţial la creş­
te re a volumului com erţului ex­
te rio r d intre România şi cele
peste 100 de sta te cu care ţa ra
noastră colaborează pe plan eco­
n o m ic Numai ponderea expor­
tului de maşini şi utilaje a cres­
cut de la 18,6% în 1965 la circa
22% în 1969.

Nivelul de dezvoltare atins inj


1968 de industria construcţiilor
de maşini a perm is ca această
im p ortantă ram ură să deţină în
industria tării o pondere de circa
23,3% faţă de 10,2% în 1938. P rin­
tre noile unităţi ridicate în acest
răstim p vom am inti: Fabrica de
m aşini-unelte şi agregate-B ucu­
reşti (fotografia alătu rată), Fa­
brica de m icrom otoare-P iteşti,
U zina de maşini grele-Bucureşti,
în treprinderea E lectroputere-
C rai ova e tc
ANUL MARILOR RĂSPUNDERI
SI
* PERSPECTIVE

s-au luat şi care se preconizează pen­ anului 1970 noi capitole de succese în
tru viitorul apropiat în acest sector de înfăptuirea politicii de investiţii a parti­
ASCENSIUNEA bază al economiei noastre vor adăuga dului şi statului nostru.

POTENŢIALULUI
ECONOMIC AL ROMÂNIEI
d e in g . M ircea G E O R G E S C U
v ic e p r e ş e d in t e al C o m it e tu lu i d e S ta t
al P la n ific ă r ii

Anul 1969 a îmbogăţii zestrea Româ­ în industria bunurilor de consum: Ţe-


niei socialiste, a întregului nostru sătoria de mătase-laşi, Filatura de fibre
popor, cu zeci şi zeci de fabrici şl chimice şi bumbac-Olteniţa, Fabrica
uzine, care reprezintă un plus de im­ de tncotaje-Suceava, Fabrica de bere-
portante cantităţi de bunuri materiale. Piteşti, Fabrica de conserve din legu-
Numai pînă la 1 decembrie au intrat me-Caracal şi altele.
în producţie 335 de noi capacităţi in­ Dezvoltarea şi modernizarea reţelei
dustriale şi agrozootehnice; în anul de transport este materializată, printre
care se încheie ţara noastră a realizat altele, prin punerea sub tensiune a unui
un volum de investiţii de peste 62 mi­ nou tronson al magistralei de cale
liarde lei, cu aproximativ 4 miliarde ferată în curs de electrificare, Craiova-
lei mai mult decit în 1968. Caransebeş.
Intrarea în funcţiune, înainte de ter­ Spitalul de adulţi cu 900 de paturi
men, a celui de-al doilea furnal de din Constanţa, cel pentru copii de la
mare capacitate (1 700 mc) la Combi­ Oradea (400 de paturi), 53 700 mp spaţii
natul siderurgic-Galaţi este doar unul pentru învăţămîntul superior şi un plus
dintre evenimentele industriale ale a- de 400 locuri în cămine studenţeşti,
cestui an. 80 600 de apartamente (dintre care
Baza energetică a ţării a sporit sub­ 25 000 cu contribuţia populaţiei şi aju­
stanţial prin darea în exploatare a noi torul statului) reprezintă un tablou
unităţi, însumind o putere totală de prea puţin complet al realizărilor anu­
aproape 800 MW, printre care un grup lui 1969 în sectorul social-cultural.
de 210 MW la tînăra termocentrală- Pe temelia statornică şi viguroasă
Deva şi două grupuri de cîte 210 MW a succeselor de pînă acum, anul care
la dezvoltarea nodului energetic de la vine va spori şi mai mutt avuţia patriei.
Borzeşti. In vederea asigurării com­ Astfel, volumul de investiţii însumează,
bustibilului pentru marile termocen­ in 1970, 78 miliarde lei (67 miliarde lei
trale din Oltenia au început să func­ investiţii centralizate din fondurile sta­
ţioneze alte capacităţi de extragere a tului, restul reprezentînd investiţii din
cărbunilor în carierele de lignit din fondurile proprii ale organizaţiilor coo­
bazinele Rovinari şi Motru. peratiste şi din fondurile populaţiei).
Sfîrşitul fiecărui an implică şi obligă Vor fi date în exploatare aproximativ
la bilanţuri, la recapitulări. Retrospec­ 740 obiective şi capacităţi de producţie
tiva care ne dă tuturor satisfacţii şi, şi se va începe construirea unui număr
mai mult, o îndreptăţită mîndrie însu­ de circa 250 de lucrări noi, menite să
mează şi inaugurarea unor impoi lanté creeze un front de lucru corespunză­
capacităţi în industria chimică şi a tor în 1971, pentru susţinerea ritmului
prelucrării ţiţeiului. Aceste premiere de dezvoltare a producţiei în cincinalul
industriale au fost anunţate, la vremea următor.
potrivită, în presă, totuşi este locul să în ceea ce priveşte retrospectiva
amintim cîteva dintre ele: complexul anului 1969 nu putem nicidecum să C d mai inait ritm de creştere — de peste 2f la sută — il va cu­
de piroliză din cadrul Combinatului facem abstracţie de unele deficienţe noaşte şi in anul 1970 industria chimică; sporul acesteia se va rea­
petrochimic-Piteşti, o instalaţie de care s-au manifestat în activitatea spe­ liza îndeosebi prin creşterea producţiei de îngrăşăminte, mate­
riale plastice, fire şi fibre sintetice. în imagine, aspect al noului
40 000 tone/an benzen la Borzeşti, in­ cifică sectorului de investiţii. Pentru Combinat petrochimic-Piteşti.
stalaţia pentru alcooli de oxosinteză lichidarea lor neîntirziată este necesar
la Rîmnicu-Vîlcea, o capacitate nouă ca ministerele şi alţi beneficiari să ia
pentru 300 000 garnituri anvelope auto/ măsuri pentru recuperarea întîrzieri-
an la uzina Victoria — Horeşti, insta­ lor în elaborarea studiilor tehnico-
laţia de fibre poliesterice la Uzina de economice necesare obiectivelor noi
fibre sintetice-laşi. De asemenea, au de investiţii, a căror execuţie urmează
SĂ NE DĂM MÎNA
intrat in probe tehnologice două fabrici
noi de mare capacitate pentru îngrăşă­
să înceapă în 1970.
în cuvîntul său la încheierea recentei
ÎNTR-UN
minte cu azot la Craiova şi Turnu-Mă-
gurele, precum şi o fabrică de polietile­
şedinţe plenare a C.C. al P.C.R., to­
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a
SINGUR GÎND...
nă la Combinatul petrochimic-Piteşti. arătat că, deşi proiectul planului pe
In acţiunea de dezvoltare şi diversi­ 1970 a fost cunoscut cu şase luni
ficare a bazei materiale pentru con­ înainte, încă nu s-au perfectat formele
strucţii au intrat în funcţiune o linie legale pentru începerea unui număr
de ciment de mare capacitate (320 000 mare de lucrări noi.
tone/an) la Medgidia, două fabrici mo­ Colaborarea fructuoasă între pro­
derne de produse ceramice la laşi şi iectant, constructor, beneficiar, furni­
Urziceni şi una pentru elemente pre­ zori de materiale şi utilaje este un vechi
fabricate din beton armat la Hune­ deziderat, care nu s-a înfăptuit pe Ne-am adresat scriitorului şi omului ruga să răspundeţi, fie sub formă de
doara. de-a întregul. Comitetul de Stat al de cultură Mihnea Gheorghiu, cu interviu, fie sub formă de articol, la
In afara numeroaselor capacităţi noi Planificării are, fără îndoială, un rol rîndurile de mai jos: «Pe tema anche cele trei chestiuni pe care vi le suge­
din sectorul mijloacelor de producţie, însemnat în realizarea integrală şi e- tei noastre generale «1970 judecat răm mai jos.
anul acesta au luat fiinţă unităţi noi ficientă a investiţiilor. Măsurile care după premisele anului 1969», v-am 1. Care socotiţi că sínt principa-
4
lele su ccese obţinute de cultura ro­ proces multilateral al prezenţei româ­ nevoie de stimulente morale) să-mi pasul cu ritmul dezvoltării ştiinţei şi
m ânească In 1969 pe care le-aţi dori neşti în lume şi că tot ce a răsunat ca continui intens, în anul viitor, cerce­ aplicaţiilor ei.
dezvoltate în 1970? un strigăt în deşert, oricît de muzical tările neurocibernetice. Voi continua Se subînţelege că, studiind siste­
2. Ce noi iniţiative aţi dori să fie în acutele lui, un insucces. însă şi studiul sistemelor şi din punc­ mele din punct de vedere al practicii,
luate în diversele dom enii ale cul­ tul de vedere al practicii în economie. nu pot neglija latura teoretică a cer­
turii în 1970? Doresc să elaborez,în continuare, mo­ cetării, de care de asemeni sínt pre­
3. Ce m anifestări, tendinţe şi po­ 2. Orice iniţiative destinate să deter­dele macroeconomice, cum ar fi re­ ocupat. Ele se interferează tot mai mult,
ziţii dintr-un dom eniu sau altul al mine profilul unei politici culturale laţiile productivitate-cercetare ştiin- aşa cum se cuvine pentru acest ma­
culturii, apărute în 1969, n-aţi dori româneşti. Aş dori ca eforturile, mai ţifică-şcolarizare. riaj fericit dintre ştiinţă şi practică,
să le revedeţi în 1970?» mult sau mai puţin conjugate, ale oa­ Este bine ştiut accentul foarte in­ aiuns la vîrsta de aur.
menilor noştri de cultură şi ale artiş­ sistent care se pune acum în politica Am mai fost întrebat ce nu aş dori
tilor noştri să se dirijeze cu mai multă economică a statului nostru pe fun­ să mai întîlnesc în anul care vine. Aş
La cele de mai sus am primit urmă­ certitudine şi perspicacitate către ţe­ damentarea ştiinţifică a deciziilor la fi ispitit mai curînd să răspund ce aş
toarele răspunsuri: lurile pe care politica statului nostru toate nivelurile, de la stabilirea pro­ dori să se repete. Dar să rămîn la în­
1. O dată cu extinderea noţiunii deşi le propune în documentele adoptate gramelor de învăţămînt pînă la acti­ trebare. Aş dori ca ştiinţa românească
cultură la care cooperarea multila­ recent de reprezentanţii naţiunii. vitatea de planificare. Sarcinile ex­ să nu piardă niciodată prioritatea,
terală dintre naţiuni a obligat civiliza­ prese de producere şi folosire a calcu- atunci cînd are meritul de a precede
ţia noastră, caracterizată printr-un e- latoarelor-economişti reprezintă nu gîndirea pe plan mondial. Concret,
norm salt în ansamblul calităţilor ei 3. Aş dori să dispară toate gesturile, numai pasul de la năzuinţă la reali­ aş dori ca drumul de la intuiţie sau
determinate de progresul tehnico- concepţiile şi relaţiile publice care zare, dar şi fireasca punere în acord deducţie pînă la concretizarea ideii
ştiinţific, România face parte din sta­ dăunează dezvoltării culturii româneşti dintre forţele şi relaţiile de producţie. şi recunoaşterea valorii ei să fie cît
tele europene cele mai pregătite din în direcţia deplinei ei afirmări interne Nu mai vorbesc că, în lumea de astăzi, mai scurt.
punct de vedere intelectual pentru şi externe. Am fost, astfel, martorii aceasta este şi singura cale de a ţine
noile atribute moderne ale dezvoltării unui anumit exclusivism extrem de
Vreau să spun că termenul adoptat de perimat, în creaţia unor artişti insu­
noi, societate multilateral dezvol- ficient informaţi la vreme; pe de altă
tată;presupune aplicarea tuturor aces­ parte, concepţii şi exprimări desuete
tor date la corpul politic al unei na­ de o altă natură, nu mai puţin regre­
ţiuni socialiste care pătrunde în noul tabilă, de arivism cultural, umbresc
deceniu al continentului cu o cultură întrucîtva alt fel acest progres. (în
tradiţională prin excelent- europeană literatură, de pildă, un critic îi răpea
(comparabilă cu oricare altă cultură dintr-un condei lui Gherea însuşirea
naţională .dezvoltată), propulsată de fundamentală de critic şi istoric literar,
trăsăturile noi conferite de revoluţia pe cînd altul separa categoric noţiunea
la care participă, într-o armonioasă de avangardă literară de literatura cu
unitate social-politică, toate catego­ tendinţă revoluţionară dintre 1920—
riile de creatori ale poporului: oameni 1940...)
de ştiinţă, filozofi, pedagogi, poeţi şi Dar în primul rînd aş simţi c
artişti. profundă satisfacţie în clipa în care
Principalele succese la care aş dori toţi oamenii de artă şi cultură din ţara
să mă refer sínt, după părerea mea, ace­ noastră, independent de particulari­
lea care prezintă ţara noastră ca un tăţile formaţiei lor intelectuale şi sti­
factor de progres în dezvoltarea uma- listice, îşi vor da mîna într-un singur
nităţilor continentului nostru, fie ace­ gînd, şi anume acela că România are
lea exprimate în termenii ştiinţelor sau ceva important de spus şi de adus în
ai literei scrise, ai artelor spectacolului cooperarea culturală internaţională
sau ai dialogului politic plural. Cred destinată să contribuie la crearea unui
de aceea că a fost un succes tot ce a climat de inteligenţă, de civilizaţie şi
putut să ne reprezinte fidel în acest pace pe pămînt.

GÎNDURI
LA ÎNCEPUT
DE AN Rovinarii (sus), cea mai m are exploatare carboniferă la suprafaţă,
u tilată cu maşini gigant de m are productivitate,îşj vor valorifica
în curînd producţia pe loc: în noua term o cen trală aflată acum
în construcţie (jos).
d e prof. univ. d o c t o r i n g in er
Edmond NIC O L A U

Am fost întrebat dacă un ciberne- vicepreşedinte al secţiei de ştiinţe a


tician poate simţi emoţia festivă a sfîr- Congresului internaţional de ciber­
şitului şi începutului de an. De ce nu9 netică ţinut la Londra în perioada 1—5
Electronistul şi matematicianul, ca şi septembrie. Să zicem că pot trece
cel care se dedică bionicii, orice sa­ peste emotivitatea de ordin strict per­
vant este şi el un om. Creatorul de sonal, dar nu pot ascunde valoarea
computere împrumută creierului elec­ acestui fapt de recunoaştere a meri­
tronic numai premisele gîndirii, in­ telor şcolii româneşti de cibernetică.
formaţiile şi preocupările lui, «inspi­ Este foarte bine că prestigiul pe care
raţia» chiar, dar nu şi sensibilitatea înaintaşii noştri au ştiut să-l cîştige,
sa. Omul preia de la superba «maşină să-l păstreze şi să ni-l transmită, în
de gîndit» doar răspunsurile, dacă ştiinţe ca matematica sau medicina,
vrea — disciplina ei, dar nu şi apatia se conturează acum şi în această ştiin-
releelor. în sfîrşit, nimeni nu contestă ţă-apoteoză, ce reproduce funcţiile ma­
că savantul din oricare domeniu al teriei superior organizate şi îi deschide
ştiinţei are nevoie de momente bilan- acesteia noi orizonturi.
ţiere. De ce n-ar coincide acestea cu Onoarea făcută la Londra nu a fost
perioada aleasă de toţi oamenii pentru nici accidentală, nici un simplu act
retrospectiva şi perspectiva rostului de curtoazie. Am mai fost ales şi
lor pe această planetă, care şi-a făcut intr-un organism operativ permanent,
datoria să ne poarte încă o dată în ju­ adică în colegiul de conducere al pres­
rul soarelui. tigioasei reviste «International Jour­
în ce mă priveşte, evenimentul bio­ nal of Bio-medical Computing».
grafic cel mai important al anului 1969 Cel de-al doilea eveniment mă «obli­
a fost participarea şi alegerea mea ca gă» o dată în plus (dacă aş mai avea
La întreprinderea . Industria «irntei din Cîmpia
ANUL MARILOR Turzii, anul 1969 a marcat o importantă premieră
industrială: intrarea în funcţiune a noului laminor
RĂSPUNDERI SI PERSPECTIVE *
de sîrmă cu o capacitate de prelucrare de 28 000
mii tone/an.

numai prin solemnitatea momentului mic general, factori propulsori, cu rol


sau prin larga şi vibranta retrospectivă determinant în principalele direcţii ale
U N AMPLU a trecutului naţional. Ultimul sfert dezvoltării industriei naţionale. Oţelul
de veac reprezintă pentru noi toţi nostru se va regăsi în megavaţii
DEMARAJ evocare, sinteză şi interpretare a dru­ Rovinarilor, în cele 500 000 de aparta­
mului parcurs, un tablou al epocii de mente subvenţionate dm bugetul sta­
reînnoire istorică, o prospectare lu­ tului, în cele 45 000—50 000 autoturis­
cidă şi realistă a ceea ce va însemna me etc., etc.
de Ştefan TRIPS A pentru România viitorului o istorie E bine să ne preţuim victoriile şi
făurită metodic şi conştient, prin arme­ meritele, dar e tot atît de necesar să
m a e s tr u o ţe la r- le raţiunii ale ştiinţei şi practicii sociale învăţăm din lipsuri. Trebuie să luptăm
E rou al Munci i S o c i a l i s t e S-au făcut multe lucruri bune la cu hotărîre împotriva indolenţei şi
Hunedoara şi în ultimul an. Ceea ce risipei, să ne întocmim cu rigurozitate
nu înseamnă însă că nu a mai rămas •planurile de muncă, să luptăm pentru
loc pentru mai bine. Tovarăşul mai buna folosire a maşinilor şi utila­
NICOLAE CEAUŞESCU a remarcat jelor, pentru reducerea consumu­
pe bună dreptate în recenta plenară rilor specifice, pentru ridicarea pro­
că «tovarăşilor de la Hunedoara, care ductivităţii muncii, măsuri ale căror
Păşim cu fruntea sus, noi înşi­ (azi Erou al Muncii Socialiste), ne-au vorbit de rezultatele bune obţi­ rezultate trebuie să se oglindească
ne, în cel de-a! 26-!ea an de la intrarea iar în prezent am satisfacţia de a mă nute, într-adevăr, în activitatea lor, în reducerea preţului de cost, în obţi­
ireversibilă a României în evul său numără printre profesorii numeroa­ le-aş reaminti totuşi întîrzierea de nerea unui volum sporii de producţie
socialist. Orînduirea dreptăţii, echi­ selor generaţii de oţelari, mulţi dintre peste trei luni a punerii în producţie şi venit net.
tăţii şi democraţiei plenare, era civili­ aceştia celebri la Hunedoara şi Galaţi. a cocseriei, ceea ce a provocat un Producţia industrială urmează să
zaţiei prospere şi a demnităţii umane a Dip scurgerea acestui sfert de veac, serios deficit de cocs». sporească în 1970 cu 13,3%,din care
prins împlinire sub ochii noştri. atenţia mi se opreşte asupra ultimului Ne aşteaptă sarcini mari şi grele, dar grupa A cu 11,8%. Un puternic dema­
Douăzeci şi cinci de ani înseamnă o an. Acord această prioritate nu obligat dimensionate în raport cu posibili­ raj, cu ample propulsări în toate com­
generaţie. Nu e de mirare deci că de prospeţimea memoriei sau din con­ tăţile reale ale economiei noastre. partimentele vieţii noastre, o conso­
cei mai mulţi dintre noi am trăit cei siderente de ordin afectiv, ci datorită Planul pe 1970 prevede creşteri însem­ nanţă intimă între partid şi popor,
mai frumoşi ani în ultimul sfert de marilor semnificaţii pe care le-au avut nate la producţia metalurgică, cu circa caracterizată pregnant prin concor­
veac. Acum două decenii şi jumătate Congresul al X-lea şi lubileul elibe­ 21% la fontă, 18% la oţel şi 19% la danţa deplină dintre teorie şi practică,
nu eram decît un prunc desculţ, într- rării patriei noastre pentru destinul laminate, depăşindu-se prevederile prin aplicarea creatoare la condiţiile
un sătuc din Alba, pe malul Mureşului. colectiva! poporului nostru. Cele două stabilite în planufcincinal. Marile com­ concrete ale României a principiilor
Cîţiva ani mai tîrziu, la Hunedoara, mari evenimente ale lunii august se binate siderurgice rămîn în continuare şi legilor generale ale socialismului
intram în «dăscălia» lui Ion Stanciu impun inimii şi cugetului nostru nu piese-cheie ale angrenajului econo­ ştiinţific.

6
REPORTAJ COPERTA NOASTRĂ

DE SAFTE F otografie de Ion HANANEL

Prezentarea artistici:
Alexandru FRANCISC

ZILE FLACĂRA. Redacţia: bucureşti. Piaţa Scinten 1. Sectorul 1. Căsuţa poştală 4112. Of. 3X
Telefon 17.60.10 — int. 1744. TIPARUL executat la Combinatul poligrafic aCaso Scinteii».

la ISO d e an i d e t e a tr u r o m â n e s c în b u c u r e şti

explozie de talente
Acum cîteva seri. cînd Festivalul Na­ nu am omis cumva vreuna — departe
ţional îţi lăsa peste lunga sa cursă tea­ de a semnifica generozitatea şi amabili­
trală ultima cortină cu un sentiment de tatea unui juriu filotim, vorbeau tocmai
osteneală plină de satisfacţia împliniri­ de explozia aceasta de har a teatrului
lor. cînd juriul anunţa lunga şi meritata românesc, care suportă, pe fiecare centi­
sa listă de premii, momentul acesta metru pătrat de scenă, greutatea în aur
era investit şi cu o altă. mai adincă. mai a talentelor sale. Aţi citit desigur, atent,
sărbătorească semnificaţie: aceea a îm­ lista de premii şi aţi observat că pe aria
plinirii unui secol şi jumătate de teatru întinsă a scenei noastre, pe toate trep­
românesc jucat în Capitala ţării. La 2 tele vîrstelor ei, în toate generaţiile
ani după spectacolul găzduit, cu largheţe care o servesc, avem vîrfuri artistice de
de amfitrion artistic. în casele hatma­ talie mondială, unele răsplătite în festi­
nului Costache Ghica din laşi, pe scena val cu premii de onoare — precum Radu
din Cişmeaua Roşie puteau fi auzite Beligan, Nataşa Alexandra, Marcela Rusu,
versurile tragice ale «Hecubei» lui Euri- Irina Răchiţeanu, Carmen Stănescu etc.
pide, urmînd acelui «Prolog», fermecă­ — altele cu menţiuni pentru debut,
tor în naivitatea şi patosul său sincer, al precum foarte tinerii Magda Bordeianu
lui lancu Văcărescu: «V-am dat tea­ ori Sorin Haber; că avem regizori care-şi
tru, vi-l păziţi/ ca un lăcaş de muze/ pot spune un cuvînt surprinzător de
Cu el curtnd veţi fi vestiţi/ prin proaspăt asupra unor texte din copilăria
veşti departe duse...» Directorul Na­ teatrului românesc — precum Horea Po-
ţionalului. Radu Beligan. amintea la festi­ pescu, sau alţii care dau piesei de actua­
vitatea sărbătoririi — nu fără emoţie — litate adevărul şi patosul sincer pe care
aceste versuri, purtînd încă în memoria îl aşteptăm de la ea (şi mă refer la spec­
dumisale foarte proaspetele sonorităţi ale tacolul lui Eugen Mercus cu piesa lui
aplauzelor aduse acasă după turneul din D.R. Popescu, «Aceşti îngeri trişti» ).
Praga şi Bratislava, unde «lăcaşul de Remarcînd faptul că teatrul nostru îşi
muze» al Teatrului Naţional bucureş- mai pune încă speranţele şi aşteptările cea mai mare din ţară
tean «a devenit vestit», printre altele, în viitoarele producţii ale dramaturgiei
şi prin spectacolul cu centenarul text originale, se cuvine să încheiem puţinele
al «Coanei Chiriţa», care şi-a primit şi rînduri de faţă cu acea frază plină de în­ Aprinderea focului, zilele trecute, la tehnologic complet automatizat şi meca­
în festival consacrarea prin Premiul credere cu care tovarăşul NICOLAE cele două cuptoare de topit din cadrul nizat, au fost montate în hala principală
pentru cel mai bun spectacol. Nu cred CEAUSESCU saluta sărbătoarea Na­ Fabricii de articole de sticlărie-Bucu- şi în celelalte clădiri. Instalaţiile speciale
că se putea demonstra mai convingător ţionalului bucureştean: «îmi exprim reşti a marcat intrarea integrală în func­ electronice şi de televiziune industrială
acea fierbinte credinţă cu care slujito­ convingerea c i dramaturgii, artiş­ ţiune a acestei unităţi. Evenimentul res­ permit urmărirea şi dirijarea producţiei
rii scenei româneşti şi-au păzit şi servit tii, toţi slujitorii scenei din ţara pectiv se înscrie ca un succes de seamă în mod centralizat, printr-o singură sală
noastră îşi vor intensifica eforturile al anului 1969. de comandă.
lăcaşul de muze decît acest copleşitor
Fabrica — cea mai mare de acest fel în fotografii : tabloul de comandă al
festival — copleşitor prin cantitatea de pentru a ridica şi mai mult nivelul
din ţară — are o producţie anuală de Fabricii de obiecte din sticlă-Bucuresti
spectacole pregătite şi prezentate, prin artei teatrale româneşti, vor milita aproape 1 miliard de articole din sticlă. (1);aspect din hala principală a Fabricii
revărsarea de talente actoriceşti, prin neobosit pentru râsplndirea In ma­ Cantitatea de obiecte livrate de noua de obiecte din sticlă-Bucureşti, unitate
demonstraţiile de virtuozitate şi inte­ sele largi a valorilor artei naţionale fabrică în 12 luni va dubla actuala pro­ industrială complet automatizată şi care
ligenţă regizorală, prin nesfîrşitele in­ şi universale, pentru lărgirea ori­ ducţie anuală a întregii industrii naţio­ se întinde pe o suprafaţă de 7 ha (2).
ventivităţi scenografice. Cele 33 de pre­ zontului de cultură a întregului nale de sticlărie. Utilaje la nivelul tehnicii
mii şi menţiuni ale festivalului — dacă popor». celei mai înalte, care asigură un proces
S.F

preludiu la „enescu ’70“


Secretariatul Concursului şi festivalu­ creaţia lui George Enescu şi, la alegere,
lui internaţional «George Enescu» a din operele compozitorilor Paul Con-
expediat recent în 50 de ţări pliantele stantinescu. Pascal Bentoiu, Wilhelm Bep
şi afişele, tipărite în limbile de circulaţie ger. Dumitru Capoianu, Anatol Vieru,
universală, prin care sínt anunţate: cea Mircea Basarab.
de-a V-a ediţie a prestigioasei competiţii Inaugurat în 1967, cu prilejul celui
care va avea loc la Bucureşti intre 5 şi de-al IV-lea Concurs şi festival enescian,
20 septembrie 1970 şi cel de-al ll-lea primul Simpozion internaţional de muzi­
Simpozion internaţional de muzicologie, cologie consacrat personalităţii şi operei
ale cărui lucrări se vor desfăşura conco­ lui George Enescu, care s-a bucurat de
mitent în zilele de 12-14 septembrie. participarea unor reprezentanţi de sea­
Materialul este adresat conservatoare­ mă ai vieţii muzicale din diferite ţări ale
lor, academiilor şi şcolilor de muzică, Europei şi Americii, a confirmat implica­
secretariatelor celorlalte concursuri şi ţiile artei enesciene în contextul muzicii
festivaluri internaţionale muzicale, re­ contemporane.
vistelor de specialitate, posturilor de în scopul adîncirii problemelor dez­
radio şi televiziune, agenţiilor de impre­ bătute la simpozionul din 1967, la cea
sariat şi unor distinse personalităţi ale de-a doua sa ediţie vor figura temele:
vieţii muzicale. «Valori şi tendinţe ale muzicii româ­
Ca şi la ediţia sa precedentă din 1967, neşti în contextul evoluţiei artei uni­
Concursul «George Enescu» — 1970 versale contemporane», «Modalităţi de
cuprinde trei secţii: vioară, pian, canto integrare a folclorului în creaţia muzicală
femei şi canto bărbaţi, fiind deschis in­ a secolului XX» şi «George Enescu —
terpreţilor care nu depăşesc vîrsta de compozitor, interpret şi pedagog (con­
33 de ani. tribuţii cu caracter teoretic şi docu­
in cadrul celor trei etape ale concursu­ mentar)».
lui sínt prevăzute lucrări obligatorii din Claudiu MIHAIL

8
islanderul românesc
Este vorba de bimotorul BN-2A Is­ al ţării, preferat de numei oţi beneficiari
lander, realizat in colaborare de către — instituţii centrale, combinate ţi între­
întreprinderea de reparat material aero­ prinderi industriale, persoane particu­
nautic din Capitală ţi firma britanică lare din oraşele care în prezent nu figu­
Britten-Norman. Privit în ansamblu, BN- rează în reţeaua liniilor aeriene interne
2A se recomandă, din punct de vedere ale TAROM-ului. De asemenea, organele
al configuraţiei generale, drept un avion româneşti de resort studiază înfiinţarea
de tip «clasic». Cu toate acestea, trebuie în următorii ani, mulţumită acestui
remarcată aplicarea in mod ingenios a nou tip de avion cu 10 locuri, a unor
unor soluţii tehnice avansate, care i-au curse aeriene turistice directe din Capi­
dat simplitate, robusteţe şi economicitate tală sau oraşele mai importante ale ţării
în exploatare ţi întreţinere. direct spre platourile unor masive mun­
Construcţia unui astfel de avion răs­ toase, printre care Bucegi, Retezat, Mun­
punde satisfacerii unor nevoi ale econo­ ţii Apuseni etc.
miei noastre naţionale, precum ţi ex­ Tot atît de folositor va fi ţi în misiunile
portului. Este unul dintre avioanele cu agricole, silvice, geologice, sanitare ţi
cele mai reduse cheltuieli la capitolul în alte domenii.
călătoriei sau tone kilometri transpor­ BN-2A, realizat de noi ţi cunoscut
taţi. El prezintă o eficienţă sporită în străinătate sub denumirea de «Islan­
faţă de celelalte aparate (de această ca­ derul românesc», ţi-a cîţtigat deja o
tegorie) la expedierea rapidă a legumelor deosebită apreciere în numeroase ţări,
ţi fructelor ţi la aprovizionarea aşezărilor printre care Australia, Noua Zeelandă,
din zonele greu accesibile. în privinţa R.F. a Germaniei, Ghana, Statele Unite,
transportului de călători este foarte Sudan.
posibil ca să devină viitorul taxi aerian
Gh. AGIU

Iarna, cu cea dinţii zăpadă, ne-a în­ neze la 15 ani aproape ca pe vremea
fiorat sufletele de-o fericire spontană, pieton pe bulevardul... cadourilor cînd erai preşcolar.
uimită ţi unică. Ţipetele voioase ţi zben­ 3) Singur ţi neînfricat, stâpin pe sanie
guiala copiilor sínt atît de contaminante, ţi pe toată lumea de basm (din carton)
incit om în toată firea ţi tot îţi vine să. care-l înconjoară, «marele bărbat» nu
cauţi un derdeluţ ori să-ncerci pingelele bănuieşte că tatăl lui a intrat în magazin
pe trotuarul glazurat cu gheaţă. Oraşul să-ţi facă rost de recuzită pentru seara
participă cu toată fiinţa sa (a fastul sărbă­ cind se va aprinde pomul ţi se va înălţa
torilor pregătite în cinstea anotimpului in... tavan o rachetă cosmică.
alb. Şi, probabil, din cauza culorii veşmîn- 4) O zi-două-trei. Un ceas-două-trei
tului iernii, toată lumea are parcă ela­ Metronomul anului 1969 bate grăbit.
nuri sentimentale; oamenii simt nevoia Dar dumneata, tinere, n-ai de ce să zîm-
să-ţi procure o bucurie, pregătind bucu­ beşti îngăduitor: ţi pensionarii şi-au
rii pentru alţi. Aţa că, «bulevardul ca­ păstrat deprinderile să colinde magazi­
dourilor» nu este o denumire pur ţi nele în ritm de adolescent!
simplu convenţională. Pentru că sărbă­ 5) «Magazinul noutăţilor» de pe bd. Ma­
toarea iernii oferă daruri nu numai în gheru este înfăşurat într-o manta de
centrul Bucureţtiului... schelă metalică. Asta, ce-i drept, este o
1) Alcătuirile de brazi din beculeţe tre­ noutate cam veche ţi care nu ţine nici de
murătoare, înălţate deasupra bulevar­ caid, nici de podoabă. Aţa că, paradoxal,
dului Magheru, au un corespondent viu, foloseşte exclusiv la «mîndria» că ai
cu arome de răşină ţi munţi, pe care il cumpărat un dar cu... riscuri. Se vede
aşteaptă acasă globurile, bomboanele şi treaba că nu există pădure fără uscături,
beteala. nici sărbători albe fără pete negre!
2) Dacă ai ajuns la vîrsta cind nu mai crezi
in basmul duios cu moţul cărunt, cobo-
rînd cu desaga plină... Totuşi un dar din Viorica CIORBAGIU
partea mamei are puterea să te emoţio- Fotografii de Elena GHERA

D a t fiind că In z ile le în ca re în m od o b işn u it se tip ă r e şte rev ista


«Flacăra», m u n cito rii că rora «Flacăra» le d a to re a ză ap a riţia au,
ca şi d v. to ţi, z ile d e od ih n ă co n sa cra te în tîln irii cu Anul nou (şi,
p rofitînd d e o c a z ie d orim to v a r ă şilo r n oştri tip ografi un an nou
cu b u cu rie), an u n ţăm c itito r ii n oştri că nr. 2 al re v istei va ap ărea
în ziu a d e 10 ian u arie 1970.

9.
D

UZINA
DE
V A G OA NE
ARAD
f a b ric ă
o r ic e tip
d e vagoane
de m a rfă şi c ă lă to r i

1. Vagon că lă to ri cl. I.
2. Vagon a c o p e rit pe 4 osii.

10
F
vanetati

SORCOVA...

...SĂ TRĂITI,
» '
S Ă -M B Ă T R ÎN lT♦ l!

ORIZONTAL: 1) Sorcova, vesela... 2) o sorcovă — Limbă scurtă! 4) Stinsă în


...să trăiţi, să-mbătrîniţi... — ...ca un bătaie — Au pe... vino-ncoa’! 5) E cu
măr... 3) ...ca un păr... — ...ca un... 4) fumuri — în şubă! — Nu prea ştie multe
... fir... — ...de trandafir... — ...tare ... 6) La mulţi ani (fém. pl.) — Cară. 7) în
5) ...ca piatra... — ...iute ca săgeata întregime (pl.) — Atenţie: Moş Gerilă!
6) Vase uşoare — Un an şi încă unu! 8) început de ovaţii!... — ...şi de cîntec!
7) Cîntec şi joc — Număr mic! — Curge! — Munţii sezonului. 9) Roşu de ger
8) Balaur sicilian — Vremea zăpezilor — sau... o duşcă-n plus — Construit de
La un an o dată. 9) Dovezi — Luate de înţelept ...la rece! 10) Venit din altă
păr. 10) Operă — Începe toastul! — parte — Sarea din... plăcinte. 11) Lei!
Cade! — A vrea. 11) Urătoare. 12) — Merg cu sorcova. 12) Nu prea cîntă
Albă ca zăpada (pl.) — Coloană. — Trubadur tomnatic cu... cămările goa­
VERTICAL: 1) Poveste veche (pl.) — le.
ORIZONTAL: 1) Prezent în mare formă cel mai intim pentru desfăşurarea reve­
Mulţi ani! 2) Mere! — Sorcova oameni­ la masa de revelion — Licoare sonoră... lionului — Posed. 3) Principal articol
lor mari — Bani... gheaţă (sing.). 3) Ca Virginia Maria SUSAN <nluri-valuri... 2) Reşedinţa de sezon a pentru decorul exterior al revelionu­
lui Moş Gerilă — De la aperitiv la lui — Unii care stau la înălţime. 4) Ca­
VESELA... desert. 3) înfulec, nu glumă — Petreceri
nocturne. 4) Căluţ rebusist — Un bă-
doul lui Azorică — Cel mai... dulce
«La mulţi ani»! — «Memento» pentru
ORIZONTAL! 1) Ris la superlativ — serioasă a lui Moliére. 4) In regulă! — trîn de... un an ! 5) Specialităţi de sezon cei ce uită de «Luna cadourilor». 5)
Glumă... cu nisip. 2) Un banc nou — Comună în nordul Italiei — Orăşel ş> (sing.) — Oameni la casa lor (sing ). Cafea... rafinată! — Atribut... necesar
Seară veselă. 3) Veselie... de necaz — rîu în Belgia. 5) Haz... în pădure — 6) în repertoriul de cadouri pentru toate unui cadou — La circ şi... în portofel.
Nu ride (fern.). 4) Ca oul lui Columb — Vrednici... de rîs. 6) Accidentul rîsului vîrstele (pl.) — Cafeaua rebusiştilor — 6) Orăşel în Mauritania — Izvorul ură­
La împărţeală — Materie primă pentru exagerat — Rumegă ia rece! 7) Bătaie Sine-qua-non la răcituri şi cîrnaţi (reg.). rilor sincere. 7) Animal din ţara gheţu­
umorul negru (!) al caricaturiştilor. de joc... în peniţă (pl.). 8) E o figură 7) în mijlocul bradului! — Participant rilor — Exclamaţie (înv.) — Marele
S) Danllo din «Văduva veselă» — Semne, — Comedie de Tudor Muşatescu. 9) la carnavalul de Anul nou. 8) în virf sărbătorit. 8) Ispita paradisului în...
la... apariţia unui lucru ridicol. 6) Um­ Albicios. 10) Nu le arde de rîs — Scrii­ (fig. pl.) — Est modus in rebus! (fém. pl.). sacul colindătorilor — Senzaţii neplă­
flat de rîs — Mişcare... comică. 7) De tor francez, autor al unor cunoscute 9) Decor ad-hoc pe crengile pomului cute, de sezon. 9) Podoaba veşnic verde
rîsul lumii — Se-nvîrt pe lîngă veselă. lucrări umoristice. 11) Hazul lui Con­ de iarnă — Fîntîna darurilor în versiune a falnicului brad — Mediu rural cu
8) Intrare pe fir! — Haltă de cale ferată stantin Tănase sau Cyrano de Bergerac modernă. 10) A face cunoştinţă — Feli­ vechi datine străbune. 10) Podoabe stră­
în Ardeal. 9) Pus la veselă — Relaş... (pl.) — Cu minte. 12) Moliére, Gogol, citată de Anul nou. 11) Năluca iernii, lucitoare ştiute pe degete — Un şir
10) ...la comedie (fém. pl.). 11) Trei... Caragiale — Bancuri... neobişnuite. una din bucuriile copilăriei — La un de magazine de cadouri. 11) începe să
ridicole — Actor de comedie. 12) Amu­ an o dată. 12) Program radio şi TV pen­ ningă! — Mare mirare! — Titlu (abr.).
zant de la început! — Periuţe... demne Marian GHICA tru revelion (pl.) — Un moş inoportun 12) Colind (fig.) — La mula ani! (fern
de rîs. in noaptea de Anul nou. pl.).
VERTICAL: 1) Cascada veseliei — Te VERTICAL: 1) O. brad frumos! — Con­ Marcel RANTZER
ia în balon. 2) 60 de minute de rîs... pe diment gustat al plăcintelor tradiţionale.
unde !?(2cuv.) — în glumă! 3) Comedie... Cuvinte ra re : IPU. LORO, AMEL 2) E un ceas, dar nu-i un dar — Cadrul Cuvinte rare: ALEG, AMA.
în o rice căm in m o d ern — o su frag erie...

...dar nu orice sufragerie,

CI D O AR
produs românesc de inaltâ calitate.
ARGES 9

I \

C.E.i.L. - PITEŞTI, ROM ÂNIA


C om plexul de e x p lo a ta re
si in d u stria liz a re a lem nului
P iteşti
Ne aflăm deci din nou
in faţa ultimei file a calendarului.
Prilej de retrospectivă a unor fapte,
a unor evenimente care au reţinut,
mai mult sau mai puţin,
atenţia comentatorilor de presă,
ca şi a fotoreporterilor,
in cele 365 de zile ce s-au scurs.
Şi, respectind o tradiţie statornicită,
vă invităm să vă opriţi privirea
asupra acestor citeva imagini
selecţionate dintr-un noian}
— şi ca orice selecţie nu poate fi exhaustivă —
imagini care, credem totuşi,
nu ar putea lipsi dintr-o cronică
a anului 1969.

Copiii
sínt victimele nevinovate
ale conflictelor.
O ilustrare vie, dureroasă,
a acestei afirmaţii
o oferă imaginea
surprinsă de un fotoreporter
la ora mesei,
la un centru de spitalizare
a copiilor biafrezi
din Libreville (Gabon).
Sint trei ani
de cind acest război fratricid
— aţiţat şi dinafară
de o serie de cercuri imperialiste —
face milioane de victime.
In 1969 perspectiva încetării
vărsării de singe
pe pămintul nigerian
a fost mai aproape de realitate
ca oricind.
Şi totuşi tragedia
continuă să se manifeste,
iar astfel de secvenţe
rămin un apel
la conştiinţa omenirii.

m
Cu aceşti «ingeri păzitori»
— amintind de gărzile
de asalt hitleriste
de tristă notorietate —
Adolf von Thadden
spera să obţină,
in bătălia electorală
din toamna lui ‘69,
acel minim 5%
care să permită,
partidului său
naţional democrat
de orientare neonazistă
să intre in Bundestag.
Dar se pare că
încă mai este puternică
in amintirea marii majorităţi
a populaţiei vest-germane
imaginea dezastrului
in care a dus poporul german, un alt Adolf...
Pe covorul roşu, de onoare, Imaginea, copleşitoare, — un zid viu, O armată,
de pe aeroportul Vnukovo, format din poliţişti cu scuturi metalice, ai cărei soldaţi
pe care a păşit in urmă cu am blocînd, in faptul serii, sint un întreg popor,
cel ce a inaugurat străzile capitalei nipone — a pornit, in 1969,
era zborurilor cosmice este mai mult decit sugestivă; asaltul
cu echipaj uman, iatâ-i defilînd, nu atit pentru forţa «ordinii publice», intr-una din cele mai
în octombrie 1969, cit mai ales pentru amploarea paşnice bătălii:
pe cei 7 cosmonauţi sovietici mişcării populare campania Zafrei
de la bordul navelor «Soiuz» 6-7-8, revendicind retrocedarea Okinawei, — bătălia
care au realizat încă o «premieră»: mişcare ce si-a spus cuvintul pentru obţinerea
prima troică spaţială, în realizarea acordului perfectat unei producţii record
care a prilejuit in noiembrie ’69, la Washington, de trestie de zahăr
experimentarea, de premierul Sato şi care prevede in Cuba
pentru prima oară, o unei suduri înapoierea insulei
m cosmos. sub administraţie japoneză in 1972.
m
14
m
începută spectaculos, cu un veritabil consiliu de război şi cu paraşutarea «beretelor roşii» in Anguilla —
unde localnicii «îndrăzniseră» să ceară mai multă independenţă —
operaţiunea cu nume codificat «Sheepskin» (piele de oaie),
beneficiind de o «presă» nu prea bună,
s-a terminat cu mai discreta retragere a trupelor britanice.
Prea o făcuse leul de oaie...

m
«Un continent in febră»
— o intitulat această fotografie
un mare săptăminal ilustrat.
intr-adevăr, America Latină
a vădit in 1969
accese de febră puternice;
febra nemulţumirii populare
faţă de inechitabilele raporturi
cu «marele vecin din nord»,
faţă de regimurile
de dictatură militară
dintr-o serie de ţări
de pe continent,
faţă de acutele probleme
de ordin social
acumulate de-a lungul vremii
şi nerezolvate...
Iar represiunea
nu s-a dovedit cituşi de puţin
un leac la această febră.

un cadou care oferă certitudine, ceasul CERŢI NA


700 2 • 197
DESSIN «F> 3 0 3 7 i.

Toate modelele CERTINA sínt antişoc, antimag-


netice, insensibile la variaţiile de temperatură
şi prevăzute cu resort incasabil Superflexo.

ÎS
In plină epocă
a explorării cosmosului nemărginit,
cunoscutul Thor Heyerdahl
ş1 alţi ciţiva temerari
s-au avîntat să înfrunte
apele Atlanticului
pe o barcă din papirus
pentru a demonstra
cum călătoreau
oamenii in trecut.
Dar deşi purta numele
celui mai strălucitor astru — RA -
expediţia a sfirşit
mai puţin strălucit
— deşi se afirmă
că quod erat dem onstrandum ...

Cercetind, peste vreme,


cronica anului 1969,
urmaşii pămintenilor de azi vor afla,
probabil, despre aprinse discuţii
in jurul unor ipotetice vizite
pe Terra ale fiinţelor extraterestre,
la bordul aşa-ziselor
«farfurii zburătoare».
Dar mai ales despre o certitudine:
in luna iulie a acestui an,
fantastica aventură cosmică a Omului
a înscris cea mai senzaţională filă
a sa de pină atunci
primii paşi ai unei fiinţe umane pe Selene:
şi, o dată cu aceasta,
şi primul fotoreportaj de pe altă planetă —
al cărui merit insă
nu şi-l pot revendica incă fotoreporterii...
TROTUS
H O TEL H O TEL
RESTAURAI R E ST A U R A N T
Ó RÁSUL
ARAD G H . G H E O R G H IU -D E J

C EN DELTA
H O TE L H O TE L
RESTA URANT RESTAURANT
TIMISOARA NAPOCA U N IR E A TULCEA
H O TE L H O TE L
R E ST A U R A N T RESTA U R A N T
CLUJ IASI

PARC
HOTEL
RESTA URANT
T R . S E V E R IN

confort eleganţă

servicii ireproşabile
rafinament culinar - ospitalitate românească
la d isp o z iţia dv.
prin h o te lu r ile şi r e sta u r a n te le
OFICIULUI N A TIO N A L DE TURISM
«
Un sugestiv instantaneu surprins
pe străzile Belfastului
in timpul «verii fierbinţi» nord-irlandeze,
cind au avut loc puternice ciocniri
opunind cele două comunităţi religioase
— catolicii şi protestanţii.
Să fi aflat oare fotoreporterul
de titlul unui film in pregătire:
«Prea mic pentru un război atît de mare»?.

m Anul 1969
Nenumărate secvenţe pare să fi fost
au oglindit un an record
in toamna trecută, al deturnărilor
in paginile de avioane
presei internaţionale, — media mondială
cele mai impunătoare ajungind la un avion
demonstraţii antirăzboinice la două zile.
pe care le-au cunoscut
Iar recordul
Statele Unite.
de distanţă
Intre aceste secvenţe
l-a realizat
este şi cea reprodusă.
Raffaele Minichiello,
Reprezentind obligind un Boeing
un grotesc cimitir al companiei TWA
intr-o grădină
să traverseze Atlanticul
din Washington,
de la Los Angeles
imaginea ni se pare
la Roma...
a ilustra
cel mai semnificativ
însăşi esenţa
uriaşului protest:
«Cunoaştem adevărata faţă
a războiului
şi cerem:
să se pună capăt
acestui măcel»...
i

Cínd d-ra Coco Chanel îmbrăca fem eile —


la începutul secolului — în taioare sport ţi le
sfătuia să-ţi tundă părul, spiritele conserva­
toare au ţipat îngrozite în faţa acestei erezii
ce «masculiniza» moda feminină. Dar tinere­
tul i-a îmbrăţiţat ideea ţi neconformista linie
Chanel a învins definitiv.
Cînd, in 1970, moda sparge tiparele învechite
ţi recomandă fetelor confortabilul taior-pan-
talon iar băieţilor veselele haine colorate ţi
cămăţi cu flori, industria noastră de confecţii
ţi comerţul dovedesc că au simţul noului ţi-ţi
întind mina pentru a lansa împreună
N O U A LINIE A MODEI PENTRU
TINERET.
Gusturile înţepenite au fost urnite din loc.
Noul învinge! Se poartă costumul din pluţcord
ţi haina din im itaţie de piele, se poartă rochia
cu pantalon ţi sacoul asimetric. Moda tînără
pledează pentru funcţional ţi practic, dînd
totodată hainelor forme inedite, originale.
Pentru 1970, magazinele noastre de confec­
ţii oferă o întreagă gamă de veţm inte variate...

Sanda FAUR

** f i / i
\
\
■i U D L Iv .1 l / i I L
ANUL MARILOR
RĂSPUNDERI SI PERSPECTIVE

ÎN FIECARE MINUT:
66 600 KWH
I BILANŢ
SI PERSPECTIVE
(Urmare din pag. 2)

centralei de la Lotru, ale centralei ter­ Rovinari-Bucureşti şi Deva-Sibiu, pre­


moelectrice de la Rovinari, ca şi pe cele cum şi al liniei de 220 kV Brazi-Bucu-
ale centralei de la Brazi, care-şi extinde reşti—magistrale care urmează a fi pu­
de Aurel BARANGA potenţialul cu 400 MW. Concomitent, se în funcţiune în anul 1971. Fără îndo­
vor începe lucrările pentru construcţia ială creşterea puterii instalate şi dez­
centralei termoelectrice de la Brăila, voltarea reţelelor de transport şi distri­
1969 va intra, biruitor, în istorie ca o realitate: ritmul de dezvoltare a so­ care va avea în prima etapă o putere buţie impun un salt calitativ în exploa­
anul Congresului al zecelea al parti­ cietăţii româneşti contemporane cu­ de 600 MW,şi pentru extinderea centra­ tarea instalaţiilor care să asigure o
dului. noaşte o amplitudine neatinsă vreo­ lei termoelectrice de la Rovinari cu siguranţă sporită în domeniul alimen­
dată în trecut, demnă de respect şi 1 200 MW — obiective înscrise în pre­ tării cu energie electrică a consuma­
Recenta plenară a Comitetului Cen­
atunci cînd e comparată cu criteriile vederile viitorului cincinal. Ca atare, torilor. Traducînd în viaţă indicaţiile
tral, dezbaterile care au avut loc cu conducerii partidului cu privire la
acest prilej au validat justeţea directi­ similare ale unor ţări de putere eco­ la sfîrşitul anului viitor puterea insta­
nomică şi de tradiţie incomparabil su­ lată va depăşi 7 000 MW, din care peste reducerea consumurilor specifice,
velor trasate de acest congres, linii in anul viitor ne vom concentra aten­
vectoriale fundamentale pentru dez­ perioare. 1 000 MW în centrale hidroelectrice.
Acest ritm nedezminţit semnifică Pentru realizarea unor asemenea ţia cu tot simţul de răspundere asupra
voltarea socialismului în România. unei probleme de m arţ însemnătate
Cuvîntarea rostită de secretarul vitalitatea societăţii româneşti sau, prevederi vor fi alocate energiei elec­
general al partidului, tovarăşul ca să întrebuinţăm formula unui so­ trice fonduri totalizînd circa 5,5 mi­ — folosirea raţională a energiei electri­
NICOLAE CEAUŞESCU, la înche­ ciolog contemporan: «fondul ei de liarde lei, ceea ce reprezintă mai bine ce in toate sectoarele, astfel incit să
ierea recentei plenare constituie un săn ătate fizică şi morală», condiţia de 14 la sută din totalul investiţiilor realizăm economii cît mai mari de
document esenţial de analiză a realiză­ istorică de viaţă a unei naţiuni. Cu o destinate dezvoltării industriei. Peste combustibil şi energie.
rilor obţinute, de perspectiva: e, în asemenea zestre, înarmată cu rezerve 40 la sută din volumul investiţiilor vor — Va co n stitu i a n u l 1970 u n pas hotă-
spiritul unei exemplare cercetări ştiin­ inepuizabile de energie creatoare, na­ fi utilizate pentru dezvoltarea centra­ rit p e calea înfăptuirii program ului na­
ţifice, a împlinirilor viitoare. ţiunea română are toate temeiurile să lelor termoelectrice şi de termoficare. tional d e folosire a energiei nucleare
Anul 1970, încheind o etapă de certe intîmpine Anul nou şi toţi anii noi ce vin 26 la sută pentru centralele hidro­ in sco p u ri p a şn ice?
succese repurtate în toate domeniile cu o nesfîrşită încredere în destinele electrice. Aproximativ 880 milioane lei — Critica întemeiată a secretarului
de activitate, va deschide largi fe­ sale. Ne stau mărturie şi chezăşie vor fi cheltuite în scopul extinderii genera! al partidului la adresa actualei
restre luminoase spre o nouă perioadă a acestei încrederi noile uzine ce-şi reţelelor de înaltă tensiune. situaţii are darul să imprime facto­
de izbînzi ample, România urcînd în aşteaptă semnalul intrării în activitate, — S» p en tru că afi a ju n s la a cest rilor responsabili de o asemenea pro­
anii ce vin noi trepte pe scara unei ci­ şantierele uriaşe pe care îşi demon­ capitol im portant, vă rugăm să sem nalaţi blemă, deosebit de importantă, o con­
vilizaţii în întregime închinate OMULUI strează puterea creatoare zeci şi sute în cîteva c u v in te no u tă ţile care vor cepţie vie, sănătoasă, care să ducă ne-
şi nădejdilor sale celor mai înalte. de mii de oameni in tovărăşia giganti­ apărea în 1970 p e harta siste m u lu i en er­ intîrziat la folosirea uriaşei forţe a
Evident, în lumea contemporană, celor unelte supuse, aşezămintele de g etic national. atomului în dezvoltarea economiei
adversară a empirismului şi a apro­ cultură în care minţi tinere şi îndrăz­ — Paralel cu dezvoltarea puterii in­ noastre naţionale. în decursul anului
ximaţiilor derutante, cifra şi-a dobîn- neţe scrutează taine, odinioară de stalate, în cursul anului viitor vom reali­ 1970 se vor stabili în mod concret
dit un prestigiu binemeritat. Preferăm nerezolvat, stau mărturie şi chezăşie za o serie de magistrale pentru a eva­ măsurile pe baza cărora vom porni la
însă ca în locul semnului matematic toate cuceririle prezentului ce prefi­ cua energia electrică de la Porţile de realizarea programului de energie nu­
să ne referim la semnificaţiile sale gurează, concret şi exact, marile vic­ Fier spre zonele consumatoare. Amin­ cleară. program care, potrivit Direc­
în toate domeniile: politic, social sau torii ale viitorului. tim în acest sens linia de 400 kV Porţile tivelor Congresului a! X-lea a! P.C.R.,
moral. însufleţiţi de sentimentul trainic al d e Fier-Slatina şi liniile de 220 kV ne va permite ca pină în 1980 să punem
Toate cifrele relevate de congres şi datoriei împlinite, ieşim înaintea lui Porţile de Fier-Tr. Severin şi Porţile în funcţiune, în centrale nuclearo-
reexaminate de recenta plenară a Co­ 1970 cu toate steagurile speranţelor de Fier-Reşiţa. Precizăm totodată că se electrice, agregate cu un potential
mitetului Central, revăzute în dezba­ desfăşurate. vor efectua importante lucrări pe tra­ instalat de 1 800—2 400 MW.
terile Marii Adunări Naţionale, impun seul liniilor de 400 kV Porţile de Fier-
Bl OG RA Fl I C O N T E M PO R AN E
______________________________

CONTURURILE CLARE
ALE PERSPECTIVEI
COMERŢULUI EXTERIOR
AL ROMÂNIEI
CIU D A T OM
( U r m a r e d in pag. 2)
ín economia României în ultimii ani ţelor. Şi n-aş spune că i se putea reproşa ceva în mod serios, că ar fi fost altfel decit noi
au determinat transformări şi in struc­ Mai mult ca oricînd, înnoirile anului Şi cu toate astea tare ciudat a fost omul ăsta. O vreme am crezut că îl vedem noi aşa
tura comerţului nostru exterior. A ce începe se anunţă cu o certitudine, cu cu ciudăţenii, pentru nişte preferinţe ale lui: nu mergea cu tramvaiul, nu cu autobuzul
crescut ponderea produselor finite in­ o claritate specifică acelor proiecte prefera bicicleta. Purta ciorapi albi, indiferent de anotimp sau de costum, avea pre­
dustriale, care deţin în prezent patru care au intrat pe deplin în conştiinţa
dilecţie pentru cămăşile roşii şi se purta întotdeauna cu o floare la butonieră. Dar nici
cincimi din volumul exportului, în timp oamenilor, care s-au transformat de pe
acum în eforţ activ, într-o concentrată astea nu au fost esenţiale în crearea acelei aure de om ciudat. Asta, ne-am dat seama
ce în 1938 aceste mărfuri aveau o pon­
dere neînsemnată. Tradiţionalul nos­ voinţă colectivă. Această certitudine, mai tîrziu, s-a datorat modului lui de a gîndi, de a acţiona. Era, dacă îmi aduc bine aminte,
tru export de produse lemnoase, pe­ transpusă în cifre, înseamnă o creşte­ prin '49. în Capitală avea loc o mare acţiune a tineretului. Noi, cei de la Sectorul II Negru
troliere şi agroalimentare se face în- re de circa 17% a volumulva total al al UTC, trebuia să facem o coloană, cu «cap de coloană» şi toate celelalte, cam de vreo
tr-o structură reînnoită, cu produse comerţului exterior al ţării noastre în 10 mii de tineri. Ne străduiam cu toţii să găsim soluţia cea mai bună, să avem «coloana
superioare sub aspect calitativ şi al 1970 — ultimul an al actualului cinci cea mai frumoasă». El a adus o tablă şi a început să socotească. A umplut-o cu formule.
gradului de prelucrare. în acelaşi timp, nai — ţaţă de anul 1969. O atenţie de Atunci l-am cam înjurat: «Tu te joci şi noi muncim». Ne-a privit mirat şi ne-a întrebat
România îşi cîştigă un loc propriu în osebită va fi acordată promovării co cu o naivitate dezarmantă: «Chiar nu înţelegeţi? Eu caut o formulă matematică care va
comerţul internaţional de maşini şi operării în producţie, tehnică şi în cer­
cetarea ştiinţifică — forme avansate rezolva problema în mod ideal. Performanţa noastră nu o va atinge nimeni». Am clă­
utilaje, produse chimice şi mărfuri tinat cu toţii din cap. «Ciudat om!» Şi l-am lăsat în pace. Ce puteam să-i facem? Bineîn­
industriale de larg consum. Ponderea ale relaţiilor economice între state.
exportului de maşini si utilaje a crescut Pentru viitorul plan cincinal, Direc­ ţeles că nu a găsit nici o formulă, dar asta nu l-a împiedicat ca săptămîni la rînd după
de la 18,6 în 1965 la circa 22% în 1969**) tivele adoptate de Congresul a! X-lea aceea să încerce să ne convingă că dacă o găsea «chestiunea devenea revoluţionară».
şi a mărfurilor industriale de larg con­ al partidului, cît şi hotărîrile recentei Şi o dată a dispărut. Cîteva zile nu a mai ştiut nimeni nimic despre el. începusem
sum de la 11,0% la 14,4%. Pe de altă Plenare a C.C. al P.C.R. prevăd ex­ să ne îngrijorăm. L-am căutat acasă şi am găsit aceeaşi îngrijorare. Am anunţat miliţia,
parte, a scăzut ponderea la import a tinderea pe mai departe a relaţiilor de am telefonat la spitalul de urgenţă, la morgă. Nimic. Şi într-o dimineaţă a apărut. Călare
materiilor prime minerale şi a com­ colaborare economică internaţională, pe bicicletă, cu o floare albă la butonieră, radios, a aterizat exact în mijlocul «opera­
bustibililor de la 32,4%, în 1965, la circa promovarea comerţului exterior, îm­ tivei» noastre de dimineaţă. în loc de bună ziua, ne-a spus vésel: «Am reuşit». Era pe
27,0%, în 1969, şi a materiilor prime de bunătăţirea continuă a structurii şi
atunci şeful nostru, al instructorilor, un băiat. Drăgoi, cu o alură de boxer şi care nu
provenienţă vegetală şi animală, de la creşterea eficienţei acestuia. Volumul
total a! comerţului exterior în perioada prea excela prin calm. Şi-a strîns pumnii, şi-a băgat bărbia în piept şi s-a îndreptat spre
11,1% la 8%.
Sîntem convinşi că există încă po­ 1971—1975 creşte cu 40—45% faţă de el ca un taur. «Ce-ai reuşit, mă ... dezertorule? (Cuvîntul mi-a fost dat să-l mai aud în
sibilităţi mari de a se îmbunătăţi struc­ perioada actualului cincinal, iar în perioada aceea, şi nu de puţine ori.) Hai, spune-ne şi nouă. să ştim şi noi ce-ai reuşit,
tura exportului, de a spori continuu 1980 volumul va fi cel puţin dubiu fa­ că uite, noi, tovarăşii tăi. te-am căutat şi printre cadavre».
eficienţa comerţului exterior al ţării ţă de 1970. Se uita la Drăgoi cu aceeaşi privire candidă, mîngîindu-şi în neştire floarea de la
noastre. în acest sens, secretarul ge­ în pragul noului an, lucrătorii din butonieră. «Cum unde am fost? N-aţi citit scrisoarea mea? V-am lăsat vouă una şi am
neral al partidului, preşedintele Con­ sistemul comerţului exterior al ţării trimis mamei una». Pumnii lui Drăgoi se strîngeau alarmant de ameninţători. Şi pe
siliului de Stat, tovarăşul NICOLAE noastre îşi manifestă hotărîrea de a undeva ăvea dreptate, el alergase cel mai mult după «ciudatul nostru». Oricît ar părea
CEAUŞESCU, evidenţiind realizări­ munci cu toată energia pentru dezvol­
tarea schimburilor comerciale exter­ de curios, dar Drăgoi, cu toată figura lui de boxer scos din ring. cu toate accesele lui
le obţinute în acest domeniu, a arătat
ne, pentru creşterea eficienţei lor, de de furie, nu a lovit în viaţa lui nici măcar un cîine. în clipa aceea eram însă cu toţii spe­
totodată unele neajunsuri apărute atît
la producerea cîtorva mărfuri de ex­ a contribui alături de toţi oamenii mun­ riaţi. Ne-am aşezat între ei, încercînd să-l calmăm pe Drăgoi. Deodată, Horia, ciudatul
port cît şi la valorificarea lor, indicînd cii la prosperitatea multilaterală a nostru, se bătu cu palma peste frunte şi începu să rîdă. «Uite, dom'le, dacă nu mă credeţi,
măsurile necesare remedierii deficien României socialiste. poftim scrisorile». Le uitase în buzunar. Ne comunica, lapidar, că lipseşte cîteva zile
**) — cifre estimative. pentru un examen la un curs de pregătire în vederea intrării în facultate. Am rămas
interzişi. Drăgoi: «Ăsta-i nebun. Satu’ arde şi baba se piaptănă. De facultate crezi că
La sfîrşitul anului 1970 vor dem ara sub impulsul apelor Dunării prim ele agregate ne arde nouă acum. mă, cînd avem atîtea probleme pe cap?» Horia: «Dacă tot sínt aşa
ale hidrocentralei de la Porţile de Fier, urmînd ca în 1971 această puternică sursă
de energie electrică să fie exploatată la întregul ei potential. multe pe cap, nu are loc şi facultatea printre ele?» Drăgoi. voit calm, mimînd dezarma­
rea, evident sentenţios: «Mic-burghez, atitudine mic-burgheză, mai bine spus, că taică-
tău a fost un pîrlit de tinichigiu. Parvenitism, tendinţă de căpătuială». Şi pentru toate
păcatele astea, biroul comitetului de sector i-a dat mustrare scrisă. A plîns şi s-a angajat
solemn că va lichida cu toate apucăturile învechite, moştenire ale unui trecut întunecos,
că va adera din nou, cu toate forţele lui, la morala proletară pe care a încălcat-o şi că
pentru asta îşi va scoate din cap facultatea.
Asta a fost dimineaţa. Seara, mergeam amîndoi pe sub castanii de pe bulevardul
Dimitrov. Eram tăcuţi, eram trişti. La un moment dat s-a oprit, m-a luat de mînă şi mi-a
spus: „Cunosc şapte fii de foşti care fac facultatea. Nu cunosc nici un fiu de muncitor,
student. De ce? Care procedează bine şi care rău? De cine va avea ţara mai multă nevoie
mîine? De cel care se gîndeşte la această zi. ziua de mîine. şi se pregăteşte pentru ea,
sau de noi, care nu vedem nimic în afara «problemelor» şi a «sarcinilor multiple», pe
care Drăgoi ni le citeşte din caietul lui în fiecare dimineaţă?“
Mergeam tăcuţi pe sub castani şi nici unul nu ştiam că toamna aceea va fi toamna
de asalt a facultăţilor de către elementele muncitoreşti. Atunci însă mergeam tăcuţi,
cu capul în pămînt. «Sîntem prea mulţi pentru azi şi prea puţini pentru mîine».
După două săptămîni a dispărut din nou. Nu s-a întors decît toamna tîrziu. Pe a-
ceeaşi bicicletă, cu o floare albă la butonieră, cu ciorapi albi în picioare. A intrat vesel,
degajat, şi ne-a spus, de parcă plecase cu-n ceas în urmă: «Am reuşit». Era acum student
la matematici. Biroul comitetului de sector «a analizat actul lui de dezertare» şi i-a acor­
dat, în unanimitate, «vot de blam cu avertisment ».
L-am întîlnit din nou, în ’63. la Moscova. Participa la o conferinţă a matematicieni­
lor. Avea de ţinut o comunicare şi era emoţionat. Purta o floare albă la butonieră.

Petru ISPAS

21
HAI
ESTE P O S IB IL I C IFR E Î N C R U C I Ş A T E
Avem următoarele douăsprezece cifre:
N A S T U R I ALBI

SI N A S T U R I NEGRI

SÂNI
DISTRAM Í
G IM N A ST IC Ă
Scoateţi nouă din aceste cifre, în aşa fel
a celelalte trei care vor rămîne să dea, la
adunare, totalul 20.
Vor fi scoase cifrele
PENTRU
M A T E R IA C E N U Ş IE
Schimbaţi ordinea cifrelor din cele 49 de
Trei pioni albi ţi trei negri căsuţe, astfel ca, la adunare, pe fiecare coloană,
pe verticală şi pe orizontală, să dea totalul
Avem şapte căsuţe pătrate, aşezate în linie de 175. Cifrele din primele două căsuţe râmîn,
Trei pioni albi şi trei pioni negri ocupă şusc obligatoriu, la locurile lor.
dintre aceste căsuţe, iar între ei există o ca
sută goală, după cum se vede şi din figură. DEZLEGARE

O O O
In 49 de căsuţe se găsesc aşezaţi 24 de
Problema constă în a aduce pionii albi în locul nasturi albi şi 24 de nasturi negri; căsuţa din
celor negri şi pe cei negri în locul celor albi. mijloc, aşa cum se vede şi în figură, este
Trebuie să ţinem seama de următoarele reguli: 9U
neocupată.
1) pionii negri nu se pot deplasa decit spre Jocul se rezolvă aducînd nasturii negri în
stingă, iar cei albi numai spre dreapta; locul celor albi, şi invers, ţinînd seama de SZl
2) sínt permise numai următoarele feluri de
mişcări:
— deplasarea (în sensul permis) dintr-o că­
faptul că:
1) nosturii albi se pat deplasa numai de
sus in jos sau de la stingă la dreapta, iar cei
1 1 szi
suţă în cea alăturată;
— sărirea (în sensul permis) peste un pion
negri, de jos în sus sau de la dreapta la stingă;
2) mutarea se poate face in căsuţa alătu­
ezi
vecin, de altă culoare, pentru o ocupa
căsuţa adiacentă.
rată, dacă este liberă, sau sărind peste un
nasture de altă culoare spre o ocupa căsuia
9L\
Care este cel mai mic număr de mutări în
care puteţi realiza această «transmutare»?
adiacentă.
Care este minimum de mişcări necesare? Acestea, adunate, fac 2 0 ezi
-ijţp iiu j s i : s N n d s y a -uţaniu o n S N n d s y u

ÎN T R E B Ă R I RĂSPUNSURI ÎN T R E B Ă R I RĂSPUNSURI

Uniţi cele 9 puncte din fi­


1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
gura alăturată prin • 4 linii
• • • drepte, fără să ridicaţi creio­
nul de pe hîrtie şi fără să-l
întoarceţi înapoi. ♦ * ♦ *
De data asta, cele 24 de puncte
din figură trebuie despărţite
prin 5 linii drepte în spaţii
1 1 1 1 ii n i 1 egale, care să cuprindă fiecare
3 puncte.

Care este drumul cel mai


Aşezaţi în pătratele de mai jos discurile albe de o parte şi 6 ! * 8 ° I Z Is Í
scurt care trebuie să-l strabata
cele negre de alta. Pentru separarea lor trebuie să mutaţi '9 ß S ° l 6 ß 8 ' E ß Z
«pe picioare», de la A ß , o
două cite două discuri o dată şi să le dispuneţi în aceeaşi ordine. °l 9 ß î ‘01 l i 6 ° l E ß Z muscă «inteligentă»?
Operaţia trebuie executată in patru timpi. : ju is id u in n jto d 0 3
p i d n j o j t u i o u o iu \] o n o 10 ~
I 2 3 4 5 6 7 8 9 IO -JOLU 130 IO ‘lU p O J O OS IÍD1
-U 31 ij ijo um o D iD io u n d
3iui; o no JDOJOLU iso npi

Douăzeci de piese triunghiu­


lare de aceeaşi mărime trebuie
asamblate pentru a forma un
pătrat, lată un prim pas: patru
piese au fost aşezate astfel.
Continuaţi pînă la 20.
-ed un EUiJO) jod ajefniqSumji
asaid ap pazenop urna Wei

In figura alăturată sínt 16


puncte. Trageţi 5 linii drepte, înscrieţi 8 puncte în pătră­
astfel ca fiecare punct să fie ţelele din careul alăturat, astfel
despărţit de. celelalte, indife­ ca pe fiecare linie orizontală -
rent de mărimea spaţiului din sau verticală să nu fie decit
jur. un singur punct.
22
PRIN CERUL LUMII...
19 capitale!

COPENHAGEN
LONDON

M O SK V A
FRANKFURT
W ARSZAW A
BRUXELLES’

PARIS

BUDAPEST

Z U R IC H
BUCUREŞTI
SO FIA
ROM A ISTANBUL

ATHENS

BEIRUT T
TEL AVIV

C A IR O

...care vă duce şi în toate colţurile ţării,rapid şi comod!

RESTAURANT.
BRASERIE. CRAMĂ

Şos. Kiseleff nr. 4


Specialităţile casei: brînză la coşuleţ de brad, ciorbă de piept de pasăre,
cîrnăciori olteneşti cu sos picant.
La telefonul 16.30.95 puteţi reţine mese.
«CARATE»
PENTRU
STIINTA
ROMANEASCA
IN ANUL CARE A TRECUT Ing. Victor Bunea
Interviuri realizate de Dan LĂZĂRESCU In preajma
invenţiei nr. 13.

...BUENOS AIRES. Participanţii la s-a adus o binemeritată recunoaştere pe plan — în ţara noastră, care este situaţia? puţin mai diferit decit pînă atunci, şi anume
Congresul Federaţiei internaţionale internaţional. Lor li s-ar putea adăuga diplo­ — în ultimul sfert de secol noile condiţii printr-o nouă metodă elaborată de noi: sul-
de astronautică ii realeg ca preşedinte mele de onoare acordate profesorului I. Stoia sociale şi economice de la noi au permis să famida, asociată — după trei zile — cu apli­
a doua oară consecutiv, pe savantul de «Liga franceză contra reumatismului», pro­ se efectueze în cele mai bune condiţii studiul caţii de zăpadă carbonică. Metoda crioge-
român acad. Elie Carafoli. fesorului V. Ianovici, de către Asociaţia de asupra trahomului. Acest fapt, precum şi nică elaborată de noi scurtează tratamentul
...LONDRA. Pentru întîia oară in isto­ mineralogie şi geologie a Academiei cehoslova­ standardul de viaţă tot mai ridicat atins de şi lasă un minimum de sechele.
ria ei, Societatea inginerilor mecanici ce de ştiinţe, precum şi medaliile de aur cu care poporul nostru in anii socialismului au
din capitala Angliei alege un străin ca au fost distinse o serie de invenţii româneşti avut drept consecinţă eradicarea com­
membru titular. Acesta este un român prezentate in 1969, la saloanele internaţio­ pletă a acestei boli In România. SAVANTUL ROMÂN INTRODUCE
— prof. Constantin Aramă. nale de la Bruxelles, Viena şi Londra. Printre Rezultatul acesta — adăugăm noi — n-a «ERA FRIGULUI»
..JIAGA. Printre cei 50 de mem bri ti­ aceste invenţii se numără noul tip de material fost, desigur, uşor de obţinut. Au fost ne­
tulari care formează Academia inter­ plastic din care se fac saboţi de frină pentru cesare studii îndelungate, investigaţii pe Prof. P. Vancea a făcut o comunicare
naţională de drept comparat este ales vehicule de cale ferată, creat de un colectiv mii de cazuri, care au dus, în primul rind, asupra metodei criogenice la Congresul in­
profesorul român Traian Ionaşcu. de cercetători timişoreni condus de conf. ing. la obţinerea unei metode foarte eficiente ternaţional de medicină tropicală (care s-a
...PARIS. Profesorul D. Pippidi devine Paul Sulea; procedeul şi instalaţia pentru de stabilire a diagnosticului şi deci de pre­ ţinut, în 1968, la Teheran), cînd a prezentat
membru al Academiei de arte frumoa­ cromarea dură a tijelor metalice lungi, reali­ venire a bolii. şi rezultatul biopsiilor (efectuate după doi
se din Franţa. zate de inginerii Antoaneta Marinescu şi Tratamentul cu ajutorul vaccinului spe­ ani de la tratament) care vădeau că boala se
...BUDAPESTA. Academicianului Şte­ Aurel Rădoi de la Institutul de cercetări pen­ cific este eficace dar costă scump şi nu poate vindecase complet. în cuvîntul rostit în
fan Milcu i se conferă titlul de doctor tru tehnologia construcţiilor de maşini; gene fi aplicat la scara uriaşului număr de bolnavi încheierea dezbaterilor, prof. Roger Nataf,
honoris causa al Facultăţii de medicină. ratorul de plasmă făurit de ing. Alexandru existenţi în lume. Tot profesorului Vancea preşedintele «Ligii contra trahomului», a
...NEW YORK. Academia de ştiinţe Vaş de la baza de cercetări a Academiei din ii revine meritul de a fi introdus tratamen­ declarat că, datorită lucrărilor oamenilor
îl alege ca membru pe savantul român I’imişoara, şi altele. tul cu sulfamidă al acestei maladii. de ştiinţă români, «era frigului este deschisă
prof. Dumitru Oţeleanu. In cele ce urmează vă prezentăm pe ciţiva — Care sínt efectele sulfamidoterapiei în trahomatologia clinică».
Am amintii aici citeva din prestigioasele dintre »medaliaţii de aur» ai anului 1969, in In combaterea trahomului? Meritele profesorului Vancea în acest
acte prin care, numai in anul 1969, valorilor domenii — in mod deliberat alese — foarte — Prin aplicarea tratamentului cu sulfa­ domeniu, cît şi in alte ramuri ale oftalmo­
de seamă ale ştiinţei şi tehnicii româneşti li diferite. midă — ne-a spus prof. Vancea — vinde­ logiei i-au adus o largă consacrare prin
carea se obţine în doar trei-patru săptămâni, alegerea sa ca membru al unor importante
în acest răstimp, virusul cu pricina dispare foruri medicale de peste hotare. Astfel, cu-
OMUL complet.
— Ştim că aţi iniţiat aplicarea sulfami-
rînd după decernarea medaliei amintite
savantul român a fost ales membru de o-
CARE ADUCE LUMINA dei şi în profilaxia conjunctivitei granu­
loase...
— Este adevărat. în ultimii 25 de ani
noare al Societăţii oftalmologilor din R.D.
Germană şi al Societăţii de oftalmologie din
Heidelberg.
în 1924, o revistă internaţională de medi­ contribuţia excepţională adusă în cercetarea
cină cu redacţia la Paris publica articolul aplicarea acestei metode a contribuit esen­ — O ultimă întrebare, tovarăşe profesor:
acestei maladii».
ţial la eradicarea bolii. Practic, de cîte ori trahomul fiind eradicat în România, în­
unui român care informa lumea specialiştilor într-adevăr, o bună parte a activităţii
despre posibilitatea vaednoterapiei unei boli se afla că într-un colectiv — să zicem, o şcoa­ seamnă că aţi încheiat cercetările în acest
ştiinţifice desfăşurate de-a lungul a aproape
de ochi deosebit de grave: trahomul sau, jumătate de veac la Cluj, Iaşi şi Bucureşti lă — a apărut măcar un singur caz de trahom, domeniu din lipsă de... «material»?
cum i se mai spune, conjunctivita granu­ prof. Vancea a închinat-o combaterii con­ imediat se deplasa acolo o echipă de medici — Nu am această intenţie — ne-a răspuns
lös să. în afara ideilor curajoase pe care le junctivitei granuloase. Ideea creării unui care trata cu sulfamidă pe toţi membrii co­ prof. Vancea. Cînd am luat cuvîntul în faţa
conţinea, articolul mai atrăgea atenţia şi vaccin — deşi n-o putea aplica la scară mare lectivului, indiferent dacă prezentau sau nu forului internaţional care se ocupă de com­
prin faptul că autorul lui iscălea simplu: simptome ale bolii. baterea trahomului, am arătat — în numele
— a fost continuată prin studii care au do­
P. Vancea, fără nici un titlu academic sau — Cind s-a manifestat ultimul caz de colegilor mei — că noi, medicii români,
vedit că membrana oului de găină embrionat
didactic. Explicaţia? El era pe atund doar trahom în ţara noastră ? sintern gata să ne punem experienţa şi capa­
este cel mai potrivit mediu pentru cultiva­
student în anul IV al Facultăţii de medicină rea virusului trahomului. Acest mediu bio­ — în 1966. Lucram de cîtva timp în cităţile de muncă la dispoziţia luptei ce se
din Cluj. Cu toată modestia semnăturii, ar­ logic este folosit acum pentru producerea Capitală, cind fiul meu, tot oftalmolog, mi-a .luce azi pe plan mondial, sub egida O.M.S..
ticolul n-a trecut neobservat şi astăzi vaccino- pe scară industrială a vaccinului. De altfel telefonat de la Iaşi că la Tîrgu-Frumos s-au împotriva acestei boli. Am continua astfel
terapia (realizată practic de alţii, căci pe şi teza de doctorat (pe care a susţinut-o în depistat 25 de cazuri într-o şcoală! Am plecat tradiţia începută de regretatul savant acad.
atund tină nil român care avusese ideea nu 1929) se intitula: «Contribuţii la studiul imediat acolo şi am tratat preventiv cu sul­ M. Ciucă, a cărui experienţă in combaterea
poseda şi mijloacele materiale de a o pune biologiei trahomului». famidă pe absolut toţi elevii — bolnavi ori malariei — boală de asemenea eradicată
nu — şi pe membrii familiilor lor. Pe cei în ţara noastră — este folosită acum pe toate
în aplicare) constituie un mijloc eficace de
care contractaseră boala i-am tratat insa meridianele.
combatere a acestui flagel. BOALA DE OCHI CU CEA MAI
La patru decenii şi jumătate de la apariţia MARE RÂSPÎNDIRE ÎN LUME
articolului amintit, autorul lui, devenit între
timp cunoscutul savant oftalmolog PETRE L-am întrebat recent pe profesorul Van­
VANCEA, profesor universitar şi membru
corespondent al Academiei, era invitat —
cea ce l-a atras spre studiul acestei boli.
— Trebuie să ştiţi — ne-a spus d-sa —
NOUL „CONVERTIZOR“
tot în capitala Franţei — pentru a i se înmina
Medalia de aur a trahomului — 1969
(una dintre cele mai importante distincţii
că trahomul a fost pe atunci şi este şi acum
boala de ochi cu cea mai mare răspîndire in
lume. Statisticile actuale ale Organizaţiei
ROMÂNESC -
ce se atribuie în domeniul medicinei —
n.r.), decernată de «Liga contra trahomului»
Mondiale a Sănătăţii arată că pe glob există
peste 400 de m ilioane de bolnavi de tra- CEL MAI BUN DIN LUME
M «Organizaţia internaţională pentru lupta hom. Opt milioane de oameni şi-au pierdut Un automobil nu se face din fier sau oţel în special la suprafaţă. Cu ani in urmă, ope­
contra trahomului». în scrisoarea de invi­ complet vederea din cauza acestei maladii, obişnuit. Piesele lui — ca şi ale altor maşini raţia aceasta era foarte anevoioasă: piesa se
taţie se arăta că cele două instituţii îi acordă iar alţi 80 de milioane au devenit invalizi ca şi agregate — trebuie călite, altfel s-ar uza încălzea puternic în cuptor, după care se
savantului român această medalie «ca re­ urn.are a leziunilor oculare produse de încă din primele ore de întrebuinţare. A le răcea etc. Totul dura cam 24 de ore. Apoi
compensă pentru lucrările dv. şi pentru aceeaşi boală. căli înseamnă de fapt a le spori duritatea, s-a descoperit călirea superficială cu aju-
i Prof. Petre Vancea
\ ta *masa de lucru».

Tram-trav-ul — şi ing. Torna Rádiiltt k


unul dintre inventatori — f
irt acţiune.

torul curentului electric. Piesa se fixează vete care «acoperă» invenţia — noul con- — Acum la ce lucraţi ? de un nou tip de generator pentru autove­
intr-o bobină alimentată cu un curent de \ ertizor de medie frecvenţă. — Caut să aduc o serie de noi îmbunătă­ hicule, care, sper, va fi aplicat la noile auto­
frecvenţă medie (1 000—10 000 Hz), acolo — Spuneaţi că aţi început să studiaţi ţiri convertizorului si, totodată, mă preocup mobile româneşti.
se înroşeşte rapid şi apoi se introduce in apă. teoria acestor maşini.
în doar două m inute! — Da, şi cu timpul am elaborat o aseme­
Metoda aceasta a început să fie aplicată
la noi în ţară de prin 1952—1953. Curind
nea teorie. Rezultatele cercetărilor au fost
publicate în revista de specialitate a Aca­
UN TERMEN
s-a trecut şi la fabricarea instalaţiilor. Bo­
bina unde se produce călirea e relativ simplă,
demiei, în prestigioasa publicaţie britanică
«Proceedings of I.E.E.* şi în alte reviste CARE NU FIGUREAZĂ
dar convertizorul de medie frecventă care-i
furniza curentul este o maşină destul de
complicată. Acest aparat are menirea de a
străine. Cu ajutorul acestei teorii am putut
să arăt cum apare in maşină pragul limită ÎN NICI UN DICŢIONAR
al sarcinii, care e valoarea lui şi cum se de­ «Trans-trav» — iată un termen pe care, fixăm pe peliculă, numai că aparatul rămîne
modifica, de a «converti* curentul reţelei termină. Descoperind acest lucru, am ară­ cel puţin deocamdată, nu-1 veţi găsi în nici fix, senzaţia amintită realizîndu-se prin
de la frecvenţa de 50 perioade pe secundă tat ce trebuie făcut pentru a ridica acest un fel de dicţionar sau lexicon tehnic. El schimbarea unghiului de filmare. Astfel,
(Hertzi) la circa 8 000 de Hz. prag la valori mult mai mari. figurează insă în palmaresul celui de-al imaginea se măreşte sau se micşorează pe pe­
Sarcina de a construi agregatele i-a re­ liculă,oferind impresia că ceea ce s-a filmat
5-lea Salon de invenţii şi produse noi (Lon­
venit actualei Uzine de maşini electrice- DE LA RECLAME LUMINOASE dra — 1969), unde a obţinut Medalia de aur. s-a apropiat sau — respectiv — s-a depărtat
Bucureşti. Mai exact — inginerului VIC­ LA BETATRON Invenţie românească, trans-trav-ul re­ de obiectivul aparatului.
TOR BUNEA, care încă pe atunci avea la Pornind de la concluziile teoretice, ing. prezintă o contribuţie importantă la dezvol­ — Prin urmare, acelaşi efect ca la trave­
activul său mai bine de 30 de ani de lucru V. Bunea a modificat construcţia maşinii, tarea tehnicii şi mijloacelor de expresie cine­ ling?
numai in domeniul maşinilor electrice. Cu matografică. Dar despre ce este vorba? Ne — Da, cam acelaşi efect, cu deosebirea
realizind cel mai bun convertizor de medie
doi ani inainte i se decernase Premiul de răspunde unul dintre inventatori, inginerul evidentă că prin transfocare nu se modifică
frecvenţă cunoscut azi în lume. Dovadă —
Stat pentru contribuţia adusă la realizarea şi perspectiva — adică planurile din faţa şi
printre altele — Medalia de aur care i s-a TOMA RÂDULEŢ de la Studioul cine-
primului transformator de înaltă tensiune decernat în anul 1969 la Salonul interna­ din spatele subiectului — aşa cum se intim-
matografic-Bucureşti.
construit în ţara noastră. Acum avea să ţional al invenţiilor de la Viena. Fără a intra plă cind se utilizează travelingul.
participe la făurirea întîiului convertizor — Ca să folosim termenii sub care a fost
in amănunte, e de ajuns să arătăm că noul brevetat — ne spune interlocutorul nostru — Ce rezultă din combinarea celor două
de medie frecvenţă produs in România. convertizor românesc elimină dificultăţile procedee?
— trans-trav-ul este o metodă şi un dispo­
create de «pragul limită* şi are cel mai ridi­ zitiv. Ideea aparţine operatorului SERGIU — O mulţime de efecte care oferă noi
CUM SÄ TRECEM «PRAGUL»? cat randament cunoscut pină acum la acest HUZUM. A elaborat-o pe cind lucra la valenţe modalităţilor de expresie cinemato­
— Desigur — îşi aminteşte ing. V. Bunea, gen de maşini: 83 la sută. Cele 5 la sută di- studioul de filme documentare «Alexandru grafică. De pildă, se poate realiza o înca­
n-a fost uşor. Lipsa de experienţă şi-a spus Icrenfă înseamnă foarte mult cind socoteşti Sahia», apoi, fiind chemat să realizeze ală­ drare fixă, constantă, pentru subiectul prin­
cuvintul, a trebuit să apelăm la proiecte cantitatea de energie electrică economisită. turi de regizorul Lucian Pintilie filmul «Du­ cipal, in timp ce spaţiul din jurul lui devine
străine. Dar adevăratele dificultăţi au a- Totodată, convertizorul inginerului Bunea minică la ora 6», a vrut să o aplice în practică. variabil. Mai concret: aparatul trans-trav
părut — sau, mai exact, ne-am dat seama de are un preţ de cost scăzut, un gabarit redus, Mie mi-a revenit sarcina de a crea dispozi­ permite ca o dată cu apropierea de actor a
ele — mai tirziu. Convertizoarele aveau tot s complet silenţios şi prezintă o mare sigu­ tivul care să permită, concret, utilizarea camerei de luat vederi să se mărească şi
felul de cusururi: erau voluminoase, grele, ranţă de funcţionare. acestei concepţii. Pe atunci nu mă gîndeam unghiul. De aici — o accentuare a perspec-
cu randament relativ mic — doar 78 la sută. Noul convertizor, purtînd marca Uzinei că voi fi autorul unei invenţii, ci am încercat livei, care, pe ecran, creează senzaţia că spa­
Apoi se defectai» des, făceau zgomot. Cele de maşini electrice-Bucureşti, a intrat în doar să realizez tehnic concepţiile lui Hu- ţiul s-ar... extinde. Depărtînd aparatul dc
mai mari neajunsuri le produceau insă aşa- dotarea multor întreprinderi din ţară. El zum. Iată, aşadar, pe scurt, cum au apărut »ubiect, efectul e invers, spaţiul se «contrac­
numitele «virfuri ale' caracteristicii». Adică, poate fi văzut lucrind, între altele, la «înde cele două invenţii — metoda şi dispozitivul tă*. Instalaţia face posibilă şi combinarea
la un moment dat in convertizor apărea un pendenţa* din Sibiu, la «Semănătoarea», iar — reunite in trans-trav. însăşi denumirea filmărilor obişnuite cu trans-trav, trecerea
«prag-limită» al sarcinii, care nu putea fi în hala nouă a uzinei «Tractorul* se află o arată că la baza lui stau două procedee de de la un sistem la altul putîndu-se face ori-
depăşit cu nici un chip. întreagă «baterie* formată din 15 asemenea filmare: «trans» vine de la transfocator, cînd, în orice moment al filmării. Dacă aţi
— Dar constructorii de convertizoare din maşini. Această realizare a ştiinţei şi tehnicii iar «trav* — de la traveling. văzut «Duminică la ora 6* poate că nu v-au
alte ţări cum procedau pentru a nu întîm- româneşti a întrunit aprecierile favorabile — Prin urmare, trans-trav-ul îngemă­ scăpat aceste imagini pline de efect care au
pina asemenea dificultăţi? a numeroşi specialişti străini. Convertizorul nează două procedee binecunoscute în cine­ sporit, incontestabil, valoarea artistică a
— Nicicum. Pentru că neajunsurile de a fost brevetat in nouă ţări, a fost solicitat matografie. Deoarece nu toţi cititorii noştri filmului.
care v-am vorbit nu erau specifice numai de reprezentanţii a numeroase firme din sint familiarizaţi cu ele, aţi vrea — pentru
convertizoarelor româneşti, ci se făceau străinătate, iar atunci cînd a fost expus la a înţelege mai bine ce aduce nou invenţia TRANS-TRAV-UL P EST E HOTARE
simţite la toate instalaţiile de acest fel con­ Viena a venit acolo special, spre a se interesa dv. şi a operatorului Sergiu Huzum — să
struite în lume! îndeaproape de el, o delegaţie de ingineri ne spuneţi ce este travelingul şi transfoca- — Ştiu că Sergiu Huzum face un film
— Şi totuşi, le-aţi lichidat. francezi... torul? pentru un studio de televiziune din străină­
— Da, dar pentru aceasta a trebuit să-mi — Tovarăşe Bunea, ştiu că această ma­ tate. Foloseşte trans-trav-ul?
dau seama că pricina consta în lipsa — pe şină nu e singura invenţie pe care aţi breve­ — Bineînţeles.
plan mondial — a unei teorii satisfăcătoare tat-o. Sînteţi, încă din tinereţe, un pasionat BENEFICIAR: SPECTATORUL — Cind aţi prezentat prima oară trans-
a acestor maşini. Am început atunci să stu­ căutător de idei noi. în palmaresul dv. per­ trav-ul peste hotare?
diez, să fac încercări. Am fost ajutat de uzină, sonal, ce «număr de înregistrare» poartă — Travelingul este un procedeu prin care — în 1968, Ia Congresul de la Bruxelles
de laboratorul ei. Am colaborat mai ales convertizorul ? se obţine apropierea sau depărtarea de su­ al Uniunii internaţionale de tehnică cine­
cu profesorul dr. inginer A ndrei ŢUGU- — E a douăsprezecea invenţie. Şi a opta biectul filmat fără a modifica unghiul de matografică, unde am proiectat un film ex­
LEA de la Institutul politehnic din aplicată. filmare. Acest efect se realizează instalînd perimental.
Bucureşti şi cu doi colegi din întreprindere, — Din ce domeniu erau celelalte? camera de luat vederi pe un cărucior care — Cum a fost primit filmul ?
tehnicianul proiectant G heorghe SÄL- — Tot din domeniul maşinilor electrice. este împins spre subiectul filmat sau, dim­ — I s-a acordat o menţiune şi a stîmit
CEANU şi muncitorul Ion BUNCEANU Începînd de la o instalaţie pentru reclamele potrivă, este depărtat de el. Trans focatorul interesul multor specialişti, interes care a
I-am amintit în special pe aceştia deoarece luminoase şi pină la un dispozitiv destinat este tot un procedeu de apropiere sau depăr crescut şi mai mult după distincţia primită
ei sínt coautori a două dintre cele trei bre­ betatronului românesc. tare de obiectul a cărui imagine vrem s-o la salonul londonez.
25
Unul
4 dintre afişele
' viitoarei expoziţii.

Corespondenţă specială de la Florea ŢUIU

PE MĂSURĂ CE DATA DESCHIDERII SE APROPIE,


ORGANIZATORII «EXPO 70»
INTENSIFICĂ PUBLICITATEA ÎN LEGĂTURĂ CU
PRIMA MANIFESTARE MONDIALĂ DE ACEST GEN
CARE VA AVEA LOC ÎN ASIA. D A T E Şl CIFRE
TOTUL ESTE PREZENTAT LA SUPERLATIV:
CEA MAI MARE DIN LUME PÎNĂ ÎN PREZENT, • Osaka este considerat cel mai vechi ora; japonez. în anul 651 era capitală
CELE MAI MULTE ŢĂRI PARTICIPANTE, imperială ;i principalul port ;i centru de schimb al ţării.
CEA MAI INTERESANTĂ PRIN STRUCTURĂ
SI CONŢINUT DE IDEI, • Oraşul este situat în aproximativ centrul ţării, în golful cu acelaşi nume,
PRIN TEMA ÎNSĂSI DE «PROGRES SI ARMONIE PENTRU OMENIRE» pe malul Mării Seto-no-uchi, comunicînd prin strîmtoarea Kii ţi cu Oceanul
— SÎNT EXPRESII NELIPSITE ÎN ORICE ARTICOL Pacific
REFERITOR LA «EXPO 7 0».
DAR CHIAR SI DINCOLO DE EFERVESCENTA PUBLICITARĂ, • Traficul de mărfuri, totalizînd, în 1968, 46 000 000 tone ţi înregistrînd anual
EXPOZIŢIA DE LA OSAKA o creştere de 3-4 000 000 tone, face din Osaka un mare port internaţional.
SE ANUNŢĂ GRANDIOASĂ PRIN AMPLOAREA CONSTRUCŢIILOR,
PRIN NIVELUL DE ORGANIZARE SI FUNCŢIONARE. • Ca mare centru comercial, acoperă jumătate din comerţul exterior al Ja­
poniei.
ZO NA FRĂMÎNTATĂ A COLINELOR SENRI
A FOST ACOPERITĂ PE O SUPRAFAŢĂ DE 3 328 000 mp • Din punct de vedere al numărului de locuitori este al doilea oraş al ţării,
DE CIRCA 80 DE PAVILIOANE iar ca dezvoltare industrială (şantiere navale, fabrici de maşini-unelte, textile,
DE LINIILE SINUOASE ALE MONORAIULUI, conserve, industrie siderurgică, chimică, electronică) concurează capitala.
DE PARCURI, GRĂDINI, PIEŢE PUBLICE,
— ÎN TOTAL ŞAPTE, PURTÎND DENUMIREA ZILELOR SĂPTĂMÎNII — • Pentru că e situată în delta fluviului Yodo şi construită pe un păienjeniş
DE SALA FESTIVALURILOR, de canale traversate de nu mai puţin de 1 700 poduri şi podeţe, Osaka este
PESTE CARE S-A RIDICAT ACOPERIŞUL URIAŞ DIN ŢEVI DE ALUMINIU. supranumită «Veneţia Orientului».
LUCRĂRILE PENTRU CONSTRUIREA CLĂDIRILOR SI PAVILIOANELOR.
DRUMURILE DE ACCES ALE EXPOZIŢIEI, • Pînă în 1974 lungimea totală a autostrăzilor sale suspendate se va dubla,
CONCEPUTE DE ARHITECT! Şl ORGANIZATORI ajungînd la 46 km, şi, tot atunci, reţeaua rutieră pentru trafic rapid a oraşului
CA «O LUME MODEL A VIITORULUI», va totaliza 120 000 km.
SÎNT ACUM APROAPE COMPLET TERMINATE.

in 1851, cînd la Londra a


fost organizată prima ex­
poziţie mondială, expozi­
ţiile universale au trecu t
prin trei perioade. Pînă
la primul război mondial ele au co n tri­
buit la răspîndirea în lume a ultim elor
descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Pe
rînd, ele au adus în atenţia lumii pro­
ducţia de masă a «foilor de sticlă», a
geam urilor (Londra—1851), a liftului
(New York —1853), a betonului arm at
(Paris—1855), a m aşinilor-unelte şi de
tip ărit (Londra—1862), a generato are­
lor electrice (Paris—1867), a maşinilor
de scris şi de cusut (Philadelphia—1876)
etc. Expoziţiile (1926 şi 1939) d in tre
cele două războaie şi-au lărgit pre­
ocupările, incluzînd progresele reali­
zate în m aterie de cultură. După al
doilea război mondial aceste manifes­
tări internaţionale de prestigiu şi am­
ploare şi-au propus să oglindească,
paralel cu progresele tehnicii şi îm bo­
găţirea tezaurului cultural, ideea de
umanism şi înţelegere în tre popoare.
«Civilizaţia ştiinţifică şi u m an is­
m ul» — tem a expoziţiei mondiale din
Bruxelles (1958) avea în vedere renaş­
te re a lumii după ultimul război mon­
dial, iar expoziţia de la Montreal, sub-

I Seorö
la Osaka.
intitulată «Omul şi lumea lui», pre­ planeta noastră există în prezent prea cele din urmă s-a h o tărît să se con­ 30 de m etri. In «Turnul soarelui», «Tur­
zenta sub diverse aspecte trecutul, m ulte incompatibilităţi. întreaga gamă struiască în aşa fel încît aceasta să nul mamei» şi «Turnul tineretului» se
prezentul şi viitorul omenirii. de cuceriri ştiinţifice, de inovaţii te h ­ reiasă din amplasarea, în plin centru, a vor organiza expoziţii în legătură cu
nice progresează rapid, dar din nefe­ unei zone-simbol, iar în jurul ei, în apariţia vieţii, evoluţiei fiinţelor, dez­
«WA» — ÎN CENTRUL ricire aceste progrese sínt încă departe pavilioane mari, realizările ţărilo r par­ voltării rasei umane, precum şi a vii­
PREOCUPĂRILOR de a aparţine întregii om eniri. în ace­ ticipante, îrtreg u l ansamblu apărînd torului omenirii. Spaţiul de expunere
iaşi tim p, în pofida dorinţei oam enilor astfel ca o vastă arie în formă de Colo­ din zona-simbol a fost amenajat de un
întreaga concepţie a lui «Expo ’70» de a se bucura de o pace generală şi sseum. Dorind ca accentul să cadă pe grup de arhitecţi îndrum aţi de Taro
este axată pe ideea «Progres şi armo­ durabilă, continuă să se m enţină focare zona-simbol, organizatorii i-au acordat O kam oto. Subsolul, parterul şi etajul
nie pentru omenire», propunîndu-şi ce o am eninţă. Japonia a plătit un trib u t un spaţiu de peste 130 000 mp de la vor simboliza trecu tu l, prezentul şi,
să adîncească conceptul de afirmare a greu în cel de-al doilea război mondial: poarta principală, unde se o p reşte auto­ respectiv, viitorul omenirii. în Piaţa
umanităţii, prezent în cele două expo­ «Expo ’70» va treb u i să fie — în con­ strada ce leagă colinele Senri de Osaka, festivalurilor vor da spectacole artişti
ziţii anterioare. Organizatorii lui cepţia organizatorilor — oglinda do­ şi ocupînd toată partea centrală a expo­ de renum e mondial, se vor programa
«EXPO ’70» consideră că ideea de rinţei ei de pace. ziţiei. în mijlocul zonei simbol se află festivaluri de artă populară şi trad iţio ­
arm onie — «Wa» — care va domina a- în procesul de elaborare a proiec­ Piaţa festivalurilor, peste care s-a con­ nală japoneză şi din ţările participante,
ceastă manifestare poate să contribuie tului de ansamblu echipa de experţi a stru it, dintr-un material plastic uşor şi se va dansa şi cînta. T ot aici vor fi o r­
la apropierea momentului cînd om e­ întîm pinat dificultăţi în legătură cu foarte rezistent, un uriaş acoperiş tran s­ ganizate concursuri de frum useţe, iar
nirea va păşi în sfîrşit într-o eră a păcii, felul în care să sublinieze ideea centrală parent, lung de 302 m etri şi lat de un ro b o t electronic uriaş va «fabrica»
dem nităţii şi bunăstării generale. Pe de progres şi arm onie a expoziţiei. în 108, sprijinit de stîlpi metalici înalţi de autom at ploaie, zăpadă, ceaţă, repro-

Tsuten-kakuj
— lumea nouâ —
«cartierul distracţiilor»,
al
cinematografelor,
magazinelor
şi localurilor.

Citeva dintre cele


20S interprete şi
ghizi de pe acum re-
rutate şi pregătite
pentru a fi de un
real ajutor milioane­
lor de vizitatori ai
expoziţiei.

Asa arăta şantierul


Expoziţiei mondiale
1970 în zilele de pre­
gătiri febrile de la
sfirşitul acestui an­
in prim-plan — un
«palat» pneumatic
construit din mate­
riale sintetice.
Proiectat pe fundal,
pavilionul Uniunii So­
vietice, de forma u-
nui uriaş steag roşu.
27
Yoshio Yamamoto. , ducînd pe rînd clima celor patru ano­ gă colinele Senri de Osaka şi de siste­
proiectantul principal t tim puri. mul de autostrăzi d in tre oraşele Kobe
al lui «Expo 70». în partea de nord a acestei pieţe au şi Nagoya. Noul aero p o rt internaţional,
fost construite Galeriile de artă ale situat în imediata apropiere a lui
omenirii. în cele patru etaje ale pavi­ «EXPO 7 0 » , a şi fost dat în exploatare.
lionului vor fi expuse 500 d in tre cele Pentru tran sp o rtu l în interiorul expo­
mai reprezentative op ere de artă din ziţiei se amenajează «alei mobile» în
întreaga lume. în încăperi a căror tem ­ lungime de mai bine de trei kilom etri,
peratură, um iditate şi iluminare sínt care vor perm ite vizitatorilor să treacă
controlate autom at, arta Occidentului de la un pavilion la altul şi să viziteze
va fi confruntată cu cea a O rientului, întreaga expoziţie fără să facă un pas.
arta japoneză constituind un punct de De la un etaj la altul al pavilioanelor vor
contact. Vor fi ilustrate cronologic zo­ funcţiona lifturi rapide şi scări mobile,
rile creaţiei, vocea antichităţii, artele pe care vor circula simultan mii de
sacre, contrastul d in tre O rien t şi O c­ persoane. Vizitatorii vor avea la dispo­
cident, mersul spre libertate şi te n ­ ziţie peste 200 de in terp reţi şi ghizi,
dinţele contem porane. vorbind şase limbi de m are circulaţie.
Uriaşul parking ce va găzdui 24 000
CĂLĂ TO R II ÎN PR EZEN T autom obile este gata. Întrucît expoziţia
Şl VIITOR va fi deschisă în tre 15 m artie şi 13 sep­
tem brie, pentru perioada căldurilor de
C ît despre zona de expunere, aceas­ vară s-a prevăzut un sistem central de
ta reflectă o com petiţie de idei şi soluţii condiţionare care va pompa aer proas­
arhitectonice d in tre cele mai îndrăz­ păt şi rece în toate pavilioanele şi aleile
neţe. Pavilioanele construite pe coli­ acoperite ale expoziţiei.
nele ce împrejmuiesc lacul artificial —
cele mai mici spre centru şi cele mai N E L IN IŞT I, D IFIC U L TĂ ŢI...
mari spre extrem ităţi — sínt o oglindă
vie a arhitecturii viitorului. Ţara-gazdă în ciuda efo rtu rilo r depusejCei însăr­
ocupă — cum e şi firesc — cel mai cinaţi cu îndeplinirea program elor de
mare spaţiu de expunere. în cele cinci construcţii au serioase motive de ne­
pavilioane, dispuse în forma petalelor linişte. în primul rînd, spaţiile rămase
florii naţionale «sakura» — floarea de libere din incinta expoziţiei: cinci ţări
cireş — în expoziţia intitulată «Japo­ din totalul de 76 înscrise nu începuseră,
nia şi poporul japonez» vor Ti prezentate nici cu patru luni înaintea deschiderii
realizările în economie, artă şi cultură oficiale, construirea pavilioanelor, iar
dinainte, dar mai ales de după restau­ alte 28, care prom iseseră că vor ex­
rarea Meiji de la 1868, cînd Japonia a pune în pavilioanele mici, construite
deschis porţile civilizaţiei şi culturii de Asociaţia japoneză pentru «Expo
m oderne. în afară de aceasta,aproape 7 0 » , nu semnaseră contractele finale
patruzeci de firme japoneze vor avea pentru participare. în consecinţă, se
pavilioane proprii: expoziţia prezen­ consideră că nu ar fi exclusă, aşa cum
tată în pavilionul giganţilor siderurgiei se şi discută, retrag erea unor ţări care
japoneze se va numi «Cîntecul oţelului», îşi anunţaseră participarea. Mai există
tem a pavilionului industriei de jucării şi alte problem e, p rin tre care, de pildă,
va fi «Fîntîna frum useţii, dragostei şi cazarea num eroşilor vizitatori. Chiar
speranţei»,inspirată din cele «O mie şi şi în limitele cifrei iniţiale, circa 30 000
una de nopţi» şi din basmele japoneze ; de vizitatori nu ar fi pu tu t fi cazaţi nici
firm ele producătoare de maşini de dacă to ate hotelurile regiunii Kinki —
cusut şi obiecte de uz casnic şi-au ales care cuprinde oraşele Osaka, Kyoto,
Automobil Circulind
electric cu 200 kilometri pe oră, ca tem ă to t dragostea, propunîndu-şi Nara şi Kobe — ar fi fost puse exclusiv
pregătit acest superexpres să organizeze şi cerem onii de căsătorie, la dispoziţia organizatorilor expoziţiei.
pentru parcurge distanţa aşa cum au loc în diverse ţări ale lum ii; Pentru m artie-aprilie, lunile turistice
((Expo ’70». dintre Tokyo şi Osaka în pavilionul «Midori» va fi prezentată de vîrf, perspectivele sínt şi mai sum­
în trei ore o «cinerama totală» — filmele fiind bre. Dată fiind cererea m are de ca­
şi 10 minute. proiectate pe to ţi pereţii şi pe tavanul mere, nu este exclus ca hotelierii să-şi
sălii — pe aceeaşi tem ă a dragostei şi majoreze p reţu rile cu 50 la sută.
căsătoriei; firm ele constructoare de Ceea ce nelinişteşte şi mai mult ofi­
nave şi cele electronice îşi vor invita cialităţile japoneze este perioada în
vizitatorii într-o călătorie în viitor, în care va fi deschisă expoziţia, întrucît
lumea visurilor, la bordul navelor ra- ea include acel m om ent extrem de
chetă-amfibie şi cu ajutorul emisiuni­ critic de la 23 iunie 1970,cînd expiră
lor de televiziune, pe ecrane gigantice. term enul de valabilitate ai Tratatului
Z ona de amuzament va oferi posibi­ de securitate japono-american, motiv
lităţi de recreere diverse în com plexele pentru care întregul an este considerat
denum ite «Daidarasaurus» şi «Pămîn- aici un «an politic crucial» şi întîm pinat
tul fantastic», cel dintîi fiind o colecţie p rintr-o intensă campanie de îm potri­
de vehicule de o factură total inedită, vire faţă de alianţa militară cu S.U.A.
care vor circula prin tuneluri, vor trece Principala lozincă este:«A boliţi tra ta ­
prin cascade, prin tuburi suspendate tul!»
şi se vor plimba pe fundul oceanului, Pentru a obţine cea mai mare parti­
iar cel de-al doilea oferind vizitatorului cipare din istoria expoziţiilor mon­
posibilitatea de a parcurge «străzile diale, Japonia a depus eforturi pentru a
lumii», de a poposi pe «pămîntul răs­ aduce la Osaka m ajoritatea ţărilor afro-
punsurilor» — unde pereţii vorbesc — asiatice şi, în mare măsură, a reuşit. în
şi pe «pămîntul tău însuţi», unde sínt culise se discută însă că acestor ţări,
ilustrate fenom enele de halucinaţie, care întîm pină la ele în ţară dificultăţi
iluziile senzoriale, amnezia etc. economice şi politice, le va veni greu
să atragă atenţia vizitatorilor, în con­
PE N T R U CELE curenţă cu pavilioanele naţiunilor mari
50 DE M ILIO A N E şi ale unor im portante firme particu­
Pentru a face faţă afluenţei celor lare. Pentru ca acest contrast să fie cît
aproxim ativ 50 de milioane de per­ mai puţin sesizabil, se afirmă că Aso­
soane care, potrivit ultim elor sondaje, ciaţia «Expo 7 0 » şi guvernul japonez
vor vizita «Expo 7 0 » , s-au prelungit îşi propun să acţioneze cu deosebit
autostrăzile şi highways-urile care lea­ tact.
4 UN „C O N C O R DE“
AL U SC A TU LU I
în momentul de faţă in Japonia, în unul din cele mai reputate centre ştiinţifice din ţara — Universitatea Meijo din Nagoya —
reflector
se fac experienţe la scară redusă cu un vehicul care pare desprins direct din paginile unui roman de anticipaţie.
Este vorba de proiectul profesorului Ozawa : un tren pentru o mie de pasageri, cu trei motoare turboreactoare.
ştiinţific
Viteza maximă: 960 km pe oră! Şi nici măcar această cifră nu este o limită. Concomitent se experimentează
o variantă cu patru motoare care pot dezvolta 1 224 km pe oră...
După cum se vede şi din desenul alăturat, intre pilonii care constituie o cale ferată sui-generis nu există... nimic.
Şi totuşi trenul nu se prăbuşeşte, deoarece lungimea sa depăşeşte distanţa dintre doi piloni.
Observaţi forma fuzelajului (căci la o asemenea viteză nu mai are rost să folosim termeni... feroviari):
ea aminteşte pe cea a avionului de pasageri supersonic «Concorde».
în adevăr, trenul profesorului Ozawa este un «Concorde» al uscatului.v

4 G A R Ă . . . C U ETAJ
Specialiştii au numit noua gară centrală
a oraşului industrial Ludwigshafen (R.F.G.)
LUMINA acum şapte ani,
cind a fost plănuită construcţia ei,
PRIN. .. «unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte
CABLU de circulaţie din Europa».
Acum, acest nod de cale ferată
pentru circulaţia locală, cel mai modern
Fibrele optice confec din Republica Federală a Germaniei,
ţionate din mase plas a fost pus in funcţiune.
tice au început să-ş Trenurile traversează gara pe planuri diferite,
găsească interesante a după cum reiese din machetă (sus).
plicaţii in industria di Deasupra întregii instalaţii se bolteşte
automobile. Aceste fi o şosea suspendată pe un pilon de oţel
bre, înglobate intr-ui înalt de 72 de metri — noul simbol,
mănunchi sub forma u vizibil din depărtare,
nui cablu flexibil, asi al tinărului oraş de pe Rin.
gură o reflecţie totalt
a luminii primite la unt
din extremităţi, astfe
SIMTE O M A Ş I N Ă . incit o transmite la cea
Deliciile fumatului sínt necunoscute laltă extremitate. Ci
acestei maşini, ajutorul unor astfel di D I N A L T E LUMI
care «consumă» intr--o singură repriză cabluri se simplifict
vreo duzină de ţigarete — performanţă care foarte mult iluminaret
ar stirni invidia aparaturii de bord şi t Această fotografie ne transportă parcă
chiar a celui mai inveterat fumător. becurilor de control ah in lumea preistorică...
Acest nou patent farurilor şi semnaliza din atelierul de trucaje
nu este insă de natură să liniştească toarelor laterale, in sen al unui studiau hollywoodion
pe adepţii tutunului; sul că sursele de lumini sau intr-un mare muzeu
el serveşte la analiza ultrarapidă pot fi montate în locur de ştiinţe naturale.
a conţinutului in nicotină uşor accesibile, trans Şi totuşi animalele sínt vii:
al diferitelor tipuri de ţigarete. misia luminii la bort trei iguane din insulele Galapagos
Datele vor furniza, fireşte, fund făcută cu ajutoru Fotografiate de aproape,
argumente antifumătorilor. unor cabluri flexibile ele ne vorbesc despre lumi dispărute.

F O T O G H I CI TO ARE

Aceasta imagine bizară,


desprinsa parcă dintr-un
film ştiinţifico-fantastic,
reprezintă de fapt
un nou satelit
de telecomunicaţii
supus unor experimentări
in laboratoarele faimosului
Massachusetts
Institute oţ Technology.
Microundele produse
in complicata instalaţie
sint reflectate de satelit,
tehnicienii avind astfel
posibilitatea să urmărească
funcţionarea lui
in condiţii de laborator.

SUBMARIN ^
PE R O A T E

Este unicul din lume


şi se află actualmente
in construcţie
in Marea Britanie.
Originala navă
se va putea cufunda
pina la 183 m şi,
graţie roţilor,
se va deplasa
cu uşurinţă
pe fundul apelor
pentru exploatări
miniere sau
cercetări marine.
_L

Roddy Latterday nu uitase că era ziua — Spuneţi-mi — îl interpelă ea în şoaptă, piruetă şi se îndreptă spre el. Nu purta decît gant material străin e o dantelă neagră de
soţiei, căci dimineaţa, înainte de plecare. ca şi cum i-ar fi pus o întrebare confiden­ un negiljeu cam scurt, de culoare roşie a- mînă, brodată cu floricele de nu-mă-uita, de
Sue îl rugase să se înapoieze devreme ca ţială, soţia dumneavoastră e de statură prinsă. culoarea fuxiei Nu găsiţi că e adorabil?
să aibă răgaz să facă un duş şi să se schimbe mijlocie? — Vă place modelul, sir? — întrebă ma­ — N ici vorba, e de efect... pe dumneata !
in vederea seratei. Poftise cîţiva dintre — Cred că-i aproximativ mijlocie — de­ nechinul, întorcîndu-se încet pentru ca dîn­ — răspunse Roddy prompt.
prietenii cei mai apropiaţi la petrecerea ce clară Roddy, contemplînd formele durdulii, sul să-l poată examina. Apoi se apropie de — Nu credeţi că i-ar plăcea soţiei dum­
urma să înceapă cu un cocteil la 6,30, iar încorsetate, ale interlocutoarei sale. Apoi, fotoliul lui Roddy şi ridică o pulpană a negIi neavoastră?
Roddy făgăduise să iasă devreme de la clătinînd din cap, se corectă. Nu însă atît jeului, oferindu-i posibilitatea să cerceteze — Cred că n-a avut niciodată ceva în
birou, aşa încît cel mai tîrziu la 5,30 să fie de mijlocie ca dumneavoastră. mai de aproape materialul. Ăsta-i negilejul genul ăsta — zise el clătinînd din cap. Eu
acasă. — Asta-mi ajunge — zise miss Gertrude nostru, model «într-o secundă» — explică cel puţin nu ştiu să fi avut. Şi dacă n-a avut,
— In orice caz, îl dăscălise Sue, să nu dînd la o parte perdeaua şi ßdndu-i semn ea. E conceput în aşa fel încît majoritatea neapărat ar trebui să aibă.
care cumva să dai buzna în ultimul moment să treacă. în magazinul meu o să găsiţi clientelor să-l poată purta ßrä probe sau — Atunci nu încape îndoială că are să-i
în vreuna dintre scorburile alea nenorocite nenumărate articole cochete, pe care le ajustări, şi asta-i explicaţia că foarte mulţi facă foarte mare plăcere. De ce nu i-aţi oferi
de pe Travis Avenue ca să-mi iei un cadou. puteţi cumpăra fără grijă. bărbaţi îl preferă. Soţia dumneavoastră este acest neglijeu?
Mai bine să nu-mi aduci nici un cadou de — N-aş vrea un lucru prea scump — cam de talia mea, nu-i aşa, sir? Eu am talia 12. Roddy îşi căută portvizitul.
ziua mea decît să treci pragul uneia dintre preciză el, timid. Ceva care să coste 20 sau — Da, aproximativ — încuviinţă Roddy, — Ce preţ are?
scorburile alea nesuferite, unde bărbaţilor 25 de dolari ar fi exact ce-mi trebuie. dînd din cap absorbit. îşi mai turnă puţin — De vînzări se ocupă miss Gertrude
ca tine, care nu cumpără cadoul pentru ziua — Nu trebuie să vă sinchisiţi de preţuri whisky şi bău. Apoi repetă: da, aproximativ. personal — se recuză manechinul, retrăgîn-
nevestii decît în ultimul moment, li se oferă pentru moment — îl admonestă miss Ger­ — Neglijeul acesta a avut foarte mare du-se în direcţia draperiei de catifea. Eu
whisky. Pur şi simplu n-aş putea să rabd trude. Singurul lucru care contează real­ succes — zise manechinul, strîngîndu-l în n-am altă funcţie decît aceea de manechin.
o nouă ruşine ca aceea încercată anul trecut mente e sentimentul cu care se face cadoul, jurul taliei. Ideea de a boteza acest neglijeu Aşteptaţi o clipă...
de ziua mea,şi a doua zi să te văd fotografiat nu-i aşa? «într-o secundă» aparţine lui miss Gertrude. Roddy sări în picioare, dar, pînă s-o a-
la jurnal, rînjind prosteşte în arestul poli­ Roddy trecu pragul şi se trezi într-o L-a numit aşa pentru că poate fi îmbrăcat jungă, blondina şi dispăruse. In clipa aceea
ţiei. Dacă 5 ar mai întîmpla o dată treaba încăpere somptuos mobilată. Covorul gros într-o secundă şi de asemenea poate fi dez­ miss Gertrude întredeschise draperia şi păşi
asta, o să creadă lumea că întotdeauna aşa era roz pal, fotoliile şi canapelele erau brăcat într-o secundă. Nu credeţi că i-ar în cameră.
obişnuieşti să-mi serbezi ziua, de bucurie tapisate cu material roz ceva mai închis, veni adorabil soţiei? — Preţul e 75 de dolari — îl informă ea,
că am mai îmbătrînit cu un an. iar pereţii erau zugrăviţi la culoare, dar în — Nici vorbă că da, încuviinţă el, rînjind. întinzînd mîna. E un model încîntător, nu
— O să mă feresc straşnic — făgăduise altă nuanţă. Din plafon se cernea, estompată, Continuă să se holbeze la ea, ßrä a clipi din găsiţi? Sínt convinsă că soţiei are să-i placă
Roddy spăşit. o lumină care plutea în aer ca o pulbere roz. ochi, pînă ce fata se depărtă de-a-ndaratelea la nebunie.
Sue îl ascultase în tăcere, plină de neîn­ — Nu-i aşa că în privinţa aspectului exte­ către mijlocul camerei. — îl iau! — exclamă el înfierbîntat, ridi­
credere. cînd glasul. Daţi-mi-l!
— Afară de asta — spuse Roddy — află, — Da, desigur — zise ea întinzînd mîna
te rog, că de fiecare dată de ziua ta eu nu ceva mai aproape. Şaptezeci şi cinci de dolari,
adaug ci scad un an anilor tăi. De aia şi vă rog.
serbez cu atîta plăcere ziua ta. Ştii cîţi ani Roddy numără bancnotele în grabă şi i le
împlineşti acuma? Şaisprezece. Iar la anul înmînă, după care miss Gertrude ieşi din
ai să împlineşti cincisprezece. Ţine minte E rsk in e C A L D W E L L încăpere de-a-ndaratelea. Dînsul se întoarse
lucrul ăsta. Sue. lîngă tavă şi, foarte agitat, îşi turnă whisky.
— Lasă,Roddy — răspunse Sue amu­ Cînd isprăvi de băut, miss Gertrude se afla
zată. Că doar ştie bine toată lumea că am lingă el, ţinînd în mînă un mic pachet. Cu
douăzeci şi şase şi se vede bine că atîţia am. un gest brusc i-l împinse în braţe.
Roddy îşi pusese în gînd să cumpere ca­ — Ieşirea e pe aici — îi zise acru, condu-
doul pentru Sue în pauza pentru masă —
un obiect de uz personal şi cu semnificaţii
sentimentale pe care să i-l înmîneze cînd
or veni musafirii cu darurile lor. Intîrzie
însă peste măsură la restaurant şi la 2,30
se văzu nevoit să alerge într-un suflet îndă­
un cadou cîndu-l spre uşă.
— Dar n-am terminat încă! — protestă el
zgomotos. Vreau să mai stau, vă spun!...
— E ora 6 şi am depăşit cu mult ora de
închidere — îi replică ea neînduplecată, îm-
pingîndu-l către uşă: vă rog, plecaţi ßrä
răt la birou. îşi ßcu o însemnare şi o aşeză
pe masa de lucru ca să nu uite că trebuie să
plece mai devreme de la birou, pentru ca
în drum spre casă să cumpere un cadou
pentru Sue.
Era exact 4,30 cînd Roddy ieşi de la
pentru sue scandal.
în dreptul uşii ce da în stradă îi dădu un
brînci zdravăn şi Roddy se trezi pe trotuar
în faţa magazinului. Uşa fu încuiată cu zgo­
mot, luminile se stinseră, iar peste vitrină fu
coborîtă o perdea. Roddy încercă clanţa,
birou şi o luă la vale înspre Travis Avenue, dădu să deschidă uşa şi apoi începu a-i căra
îndreptîndu-se spre locui de parcare, unde lovituri cu picioarele. La fiecare izbitură
obişnuia să gareze maşina. De o parte şi vitrina se cutremura toată.
de alta a bulevardului se înşirau nenumărate — Daţi-mi drumul înăuntru — răcnea
prăvălioare — prăvălioarele pe care Sue Roddy — deschideţi uşa asta, vă spun! Ne­
niciodată nu le numea alt fel decît scorburi primind nici un răspuns, porni din nou să
nenorocite, însă majoritatea expuneau mă­ rior soţia dumneavoastră e foarte preten­ — Poate aţi dori să vedeţi şi altceva — izbească în uşa cu geamuri de cristal.
nuşi, pantofi sau rochji, şi dînsul hotărîse ţioasă? — îl întrebă miss Gertrude, cu sugeră ea. E totdeauna plăcut s-alegi dintr-o Cîteva persoane care treceau pe Travis
să cumpere un lucru pe care Sue să-l poată aceeaşi inflexiune confidenţială. Nu-i aşa gamă mai largă, nu-i aşa, sir? Avenue se opriră locului şi se uitară la el
purta sau folosi fără ca să mai umble să-l că-i plac lucrurile rafinate, cu adevărat — Fireşte — zise el rînjindu-i. cu curiozitate. In cîteva minute, în jurul lui,
schimbe sau să-l ajusteze. Nu se opri nici feminine? Fata părăsi camera şi, în clipa în care ieşi, pe trotuar, se adunase o mare mulţime de
o clipă în faţa vitrinelor cu giuvaere, fiindu-i — Da, da! — exclamă Roddy măgulit. Roddy mai dădu de duşcă un păhărel Abia oameni.
teamă că de-ar intra în prăvălia unui biju­ Aşa e felul ei. pusese paharul gol la loc pe tavă, cînd se — E inadmisibil să fiu dat afară dintr-un
tier avea să cheltuiască mai mult decît — Asta-mi place — comentă dînsa, răsu- trezi cu doamna mai în vîrstă în faţă. magazin în felul ăsta— răcnea el. Deschideţi
20 sau 25 de dolari, cît socotise că-i dădea flind uşurată. Acum vă rog să luaţi loc şi — lat-o iarăşi pe miss Gertrude — se a- uşa! Daţi-mi drumul înăuntru, vă spun!
mîna să cheltuiască. într-o secundă am să vă arăt ceva. Toate nunţă ea, ridicînd sfielnic din sprîncene Continua să izbească nebuneşte cu picioa­
Ajunsese la cîţiva paşi de locul de parcare, articolele pe care le vînd obişnuiesc să le Am intrat o secundă ca să mă conving că rele în uşa cu geamuri de cristal, cînd în
cînd zări vitrina atrăgătoare a unui mic prezint pe manechin. Sîntem în măsură să Janette are grijă de dumneavoastră. dreptul magazinului se opri brusc un auto­
magazin de lenjerie fină. N-avea nici cea facem o alegere mult mai chibzuită după — încruntîndu-se impacientat, Roddy făcu mobil al poliţiei. Doi policemeni săriră din
mai mică îndoială că Sue l-ar fi categorisit ce vedem cu ochii noştri cum îmbracă semn că da. maşină şi-l insßcarä ßrä menajamente.
drept o scorbură nenorocită, dar era tîrziu veşmîntul pe cineva. — Janette are să se întoarcă într-o secundă — la poftim, amice — zise unul dintre ei.
şi făgăduise să fie acasă la 5,30. Roddy des­ ca să vă mai arate unele dintre creaţiile Am primit o plîngere din partea patroanei
Miss Gertrude ieşi din cameră, dar numai
chise uşa şi intră. înăuntru nu se afla nici pentru puţine clipe, şi cînd se întoarse noastre cele mai încîntătoare. Am depăşit magazinului. A telefonat că un beţivan în­
un client şi fu bucuros că nimerise într-o ora de închidere şi să ştiţi că am încuiat uşa. cearcă să-i spargă uşa cu picioarele, şi acela
aduse o tavă de argint pe care se aflau o Aşadar, puteţi alege în linişte cadoul, ßrä a
prăvălie în care va putea să tîrguiască ßrä sticlă şi un pahar. Lăsă tava pe masa de dumneata eşti. la poftim cu noi!
a fi nevoit să aştepte. Surîzătoare, o doamnă lingă unul dintre fotoliile acelea conforta­ fi stînjenit de prezenţa altor clienţi. Nu Pacheţelul pe care pînă atunci Roddy îl
corpolentă de 45-50 de ani se ivi de undeva bile, tapisate cu material roz, şi turnă ezitaţi, vă rog, serviţi-vă! E doar pentru ţinuse strîns în mînă căzu pe trotuar. Unul
din fundul localului. dumneavoastră. dintre cei doi policemeni îl ridică de jos şi
whisky în pahar
— Bună ziua — îl salută ea jovial. îndată ce miss Gertrude părăsi camera, începu să-l pipăie, bănuitor.
— Bună ziua — răspunse Roddy, cercc- — Vă rog să luaţi loc aici şi să staţi co­ Roddy aruncă o privire îngrijorată la ceas — Ce ai aici? — îl Interpelă pe Roddy. Un
tînd cam stingherit exponatele de lenjerie mod — îl îmbie ea. Ştiu eu din experienţă şi, băgînd de seamă că era 5,30, îşi turnă obiect cumpărat din magazinul ăsta, nu?
de care era asediat. că majoritatea bărbaţilor apreciază această iute încă un whisky. Pierduse socoteala, nu Mai înainte ca Roddy să apuce a-i răspun­
— Eu sínt miss Gertrude — proprietara mică atenţie. Vă rog să vă mai serviţi ori ştia de cîte ori umpluse paharul şi se întreba de, celălalt policeman îl smuci şi se uită
magazinului, se prezentă doamna. Cu ce aş de cîte ori doriţi, fără nici o ezitare. ce s-ar face dacă în clipa aceea ar intra Sue lung la el.
putea să vă servesc? Am cîteva modele Apoi părăsi din nou încăperea. Roddy se şi ar da cu ochii de el. Tocmai se aplecase — la te uită, aş jura că eşti unul şi acelaşi
foarte cochete şi, din fericire, în momentul aşeză în fotoliul de lîngă masă şi se uită la înainte privind ţintă la draperia cea neagră, cu beţivanul pe care l-am agăţat aici pe
de faţă sínt făcute bine. ceas. Era ora 5. Ştia bine ce i-ar fi spus Sue cînd blondina îşi ßcu din nou apariţia. Pre­ Travis Avenue acum un an şi l-am dus la
— Caut un cadou pentru soţia mea — dacă în clipa aceea ar fi intrat în cameră şi zenta şi de astă dată direct pe piele un arest. îmi amintesc de treaba asta, fiindcă
explică el, vorbind scurt şi sacadat. E ziua ar fi dat peste el acolo, dar asta nu-l împiedi­ neglijeu care era mai sumar şi mai scurt, a doua zi ţi-au publicat mutra la gazetă.
ei şi aş dori un obiect pe care să-l poată ca să întindă mîna după pahar şi să-l golească. în timp ce manechinul traversa încetişor Cumpăraseşi şi de data aia nu ştiu ce din-
purta cum se găseşte, ßrä să fie nevoie de Trecură cîteva minute, luă hotărîrea ca, în camera, Roddy se trase la marginea fotoliu­ tr-una din magherniţele astea nenorocite,
ajustări. Nu prea am timp. Sínt cît se poate aşteptare, să-şi mai toarne un whisky. Cînd lui. Cînd, cu o mişcare parcă şi mai graţioasă, şi apoi ai încercat să spargi uşa cu picioarele.
de grăbit. să pună pe tavă paharul gol, draperiile de dînsa ßcu pirueta, Roddy, ßrä a-şi lua ochii Parcă-mi aduc aminte că spuneai că era ziua
— Cred că am ce vă trebuie — zise catitea neagră se întredeschisei ;! şi îşi ßcu de la ea, întinse mîna să apuce paharul. După soţiei şi că doreai să o sărbătoreşti.
doamna cea corpolentă, dînd din cap. Pof­ apariţia o tînără înaltă, mlădioa ă, cu părul ce-l găsi şi dădu să bea, rămase foarte mirat — E iarăşi ziua ei — îi explică Roddy
tiţi pe aci, vă rog. într-o secundă vă servesc blond; zîmbind, îl salută pe Roddy, iar a- că paharul era gol. Cu chiu cu vai îl puse la rînjind, în timp ce, ßrä a opune rezistenţă,
şi apoi vă vedeţi de drum. cesta, la rîndu-i, rînji dînd ain cap. Lăsîn- loc, tot pe dibuite. se îndrepta spre maşina poliţiei. O dată
Roddy o urmă pînă în dreptul uşii mas­ du-se pe spate în fotoliul adînc, urmări miş­ — Ce vrea să fie... Ce vrea să fie ăsta? — pe an are şi bărbatul dreptul să sărbătoreas­
cate de o draperie care se afla în fundul cările fetei, care agale, traversînd încăperea întrebă el privind-o cu ochi mari. că ziua soţiei sau n-are?
magazinului. în faţa draperiei grele de catifea de la un cap la altul, trecu prin faţa lui. — Nu mă îndoiesc că ştiţi ce e, sir, pro­
neagră, doamna se opri. Ajunsă în celălalt capăt, execută cu graţie o testă ea, cu un zîmbet răpitor. Acest ele­ T raducere de loan COMŞA
30
31
VETI
MAI
AUZI
DE
ACESTE
NUME
C iné spunea că în 1978, nici mai
d ev re m e, nici m ai tîrziu , nu vor
m ai e x ista « stele d e cin em a»? C ine
trem u ra la gîndul că în goana noas­
tră după «n ou tăţi» d evorăm d eta ­
şa m e n te d e v iito a r e v e d e te ca r e
nici nu apucă, b ie te le , să se c o n sti­
tu ie ca ata re că se şi tr e z e s c la
p ăm în t? U ite că acel d istin s cr o ­
nicar en g lez, D ouglas Mc Vay, pen­
tru că d esp re dînsul e s te vorba,
nu a a vu t d r e p ta te în tocm ai. E
d rep t că răbdarea om u lu i d e astăzi
e s te m ai firavă, că o v ed etă nu are
o v ia ţă p rea lungă, con cu ren ţa e s te
cam m are, ce să ne ascun dem , to ­
tuşi fiecare an ne s p o r e ş te în cre­
d erea în cîte v a ap ariţii ce se d o v e­
d esc pînă la u rm ă certitu d in i. A lt­
fel ar fi trist. C um ar arăta viaţa:
n oastră fără clip itu l a c e sto r ste le ?
Mai b ine să nu ne gîndim . P o a te
că cel m ai bun lucru e s te să vă:
facem cu n o ştin ţă cu cîte v a d in tr e
v e d e te le p u tern ic a firm a te în u lti­
m a v re m e, în sp eran ţa că vom avea
curînd-curînd prilejul să le v e d e m
pe ec ra n ele n o a stre (p e u n ele le-a m
în tîln it deja).

Magda M IH A ILESC U

DEPARTE DE k
MULŢIMEA NEBUNĂ 7

ECRAN Fostul furios


John Schlesinger
revine printre noi
cu o creaţie liniştită,
învăluitoare,

'7#
plină de parfumuri vechi.
Lăsăm la o parte
faptul că filmul este,
intr-un fel,
şi un multiplu
recital actoricesc:
D in tre m u lt e le Julie Christie
şi fru m o a se le film e (in fotografie),
făgăduite pentru anul Alan Bates,
ce b a te la uşă: Terence Stamp,
am ales cîte v a setV erlţe Peter Finch.
şi ip o sta ze a c to r ic e şti,
pe care vi le oferim
ca pe o m ică
avan cron ică ilu strată:

32
I
i FLORINDA BOLKAN
La Festivalul de la Veneţia din 1967,
Luchino Visconti, recunoscut pentru
ochiul său neiertător, a descoperit o
viitoare candidată la titlul de vedetă:
o frum useţe exotică, braziliana Flo­
rinda Bolkan, în viaţa de toate zilele
— funcţionară în serviciul unei linii
de transporturi aeriene. Cum marele
cineast nu avea în momentul acela
nici un film în lucru, o recomandă unor
colegi. Primul care s-a arătat bucuros
să-i înlesnească drum ul în lumea cine­
matografică a fost Richard Burton, ală­
turi de care va apărea intr-un rolişor
neînsemnat, în filmul «Candy», pe al
cărui generic se mai află un nume de
prestigiu: Marlon Brando. începutul,
deşi m odest, avea să fie într-un ceas
bun, cum se spune. Regizoarea Nadine
T rintignant — soţia lui Jean-LouisTrin-
tignant — o solicită în filmul «H o ţu l
de crim e» , partener fiindu-i Robert
Hossein. Damiano Damiani şi Giuliano
Montaldi îi otera în continuare roluri
im portante în «O fată m ai degrabă
co m p lica tă » şi, respectiv, «Cei de
care nu te p oţi atinge». în sfîrşit,
după toate aceste filme, Visconti însuşi
a avut prilejul să-i încredinţeze o par­
titu ră de seamă în filmul său «A m u r­
gul zeilor».

GENEVIEVE WAITE ^
Intr-o bună zi — cu un an şi jum ătate
in urmă — tînăra sud-africană G ene­
vieve W aite (are 19 ani), cover-girl
de meserie, şi-a luat inima în dinţi şi
a plecat la Londra să-şi caute norocul.
Şi l-a găsit. A reuşit să obţină roiul
principal în filmul de debut al fostului
publicist si actor Michael Same, «Joa­
nna». Gazetarii spun că ceea ce a în­
sem nat pentru Brigitte Bardot filmul
lui Vadim «Şi D u m n ezeu a creat
fem eia» este pentru Genevieve W aite
«Joanna» — această poveste a unei
fete cu capul în nori, pe care viaţa o
învaţă să meargă cu picioarele pe pămînt.
în m om entul de faţă Genevieve W aite
are un contract de lungă durată cu
Casa 20th C en tu ry Fox.

4 JURNALUL
' UNEI
CAMERISTE.
încă
o intîlnire
cu arta
lui Bunuel
şi a marii
actriţe
Jeanne Moreau
(partenerul
din fotografie —
Georges Geret).

33
liceul, cursurile C onservatorului de teatrului. Din noiem brie 1967 este
VETI CLAUDE JADE artă dramatică. în 1966 a dobîndit un
premiu de in terp retare, in acelaşi an
membra Companiei Pitoeff, cu care a
jucat în «Henric IV» de Pirandello.
MAI frecventează la Paris cursurile lui Jean-
Laurent C ochet la Teatrul Edouard VII.
Văzînd-o pe scenă, Francois Truffaut
a fost surprins de vigoarea tinerei in te r­

AUZI Cînd pleci la drum cu un film de


Truffaut şi cu unul de Hitchcock, nu
cred că mai pot exista mari îndoieli în
Remarcată de un regizor de televiziu­
ne, tînăra elevă este invitată să joace
in serialul «Păsări rare» de Jean Dewe-
p rete. l-a încredinţat principalul rol
feminin din filmul «Sărutări furate»
şi probabil că nu întîm plător cel de-al
privinţa carierei. Un astfel de noroc l-a ver. Izbitoarea ei asem ănare cu C athe­ doilea film al actriţei este sem nat de
avut Claude Jade, considerată a fi cea rine Deneuve — aceeaşi fragilitate de Hitchcock, m arele prieten al lui T ru­

ACESTE mai preţioasă tînără vedetă a ecranului


francez din acest an.
Născută la Dijon cu douăzeci de ani
porţelan a chipului — a fost destul de
stînjenitoare la prim ele apariţii. Ho-
tărîtă să-şi cucerească o personalitate
ffaut. în acest an, Claude Jade a apărut
alături de Jacques Brel în comedia lui
Edouard Molinaro «U n ch iu l m eu .
în urmă, Claude a urm at, paralel cu proprie, Claude Jade se consacră serios Benjam in».

CĂLUGĂRITA ^

ECRAN Scandalul cinematografic


al anului 1966.
Optînd pentru
scrierea lui Diderot
7 » şi transpunînd-o
în termeni cinematografici
ce sfidează convenienţele,
Jacques Rivette
şi-a atras asupra-i
furia spiritelor anchilozate.
Filmul a prilejuit
actriţei Anna Karina
o creaţie de zile mari.

Cea mai proaspătă a


creaţie a lui *
Alain Resnais.
TE IUBESC,
TE IUBESC,
este aşteptată
cu îndreptăţită
nerăbdare.
Cum ni se va adresa,
de data aceasta,
autorul filmelor
Hiroshima,
dragostea mea
şi Anul trec u t
la Marienbad?
VERA VENCZEL

Filmul de vastă m ontare « S te le le


din E ger» al regizorului maghiar Zol­
tán Varkonyi — film proiectat la sfîr-
şitul acestui an pe ecranele noastre —
ne-a reîm prospătat cunoştinţa cu Vera
Venczel, una dintre actriţele cele mai
solicitate de regizorii maghiari la ora
jctuală. înzestrată cu o mare disponi­
bilitate de joc, cu o spiritualitate alea­
să, Vera poate să joace astăzi într-o
dramă, iar mîine într-o comedie, cu
aceeaşi poftă şi talent. De-a lungul
jnui singur an, am întîlnit-o în cinci
ilme: «C ele tr e i n o p ţi a le unei
u b iri» , « U n n a b a b m a g h ia r» , « S tu ­
diu d e s p re fe m e i» , «C lovni p e p e ­
reţi» , « S te le le d in Eger».

OLINKA BEROVA

De doi ani de zile presa cinem atogra­


fică de scandal nu încetează să o p re­
zinte d rep t «rivala nr. 1 a Ursulei
Andress». Pricina este nu numai fru­
museţea statuară a Olinkăi, ci mai ales
faptul că un producător englez i-a
oferit, în seria a doua a filmului « Z e iţa
S he», rolul pe care-l deţinuse Ursula
Andress în prima parte. Chiar şi cu
această povară în spate, tînăra actriţă
cehoslovacă — numele cu care am cu­
noscut-o în primele ei filme este Olga
Schoberova — reuşeşte să meargă
drept. N-am putea spune că deocam­
dată ne-a convins de cine ştie ce mari
daruri de actriţă, dar este ceea ce se
cheamă într-un limbaj cinematografic
nu prea oficial «o prezenţă».
Olinka Berova şi-a reluat activitatea
cinematografică — după o pauză (con­
cediu de naştere) de un an — cu filmul
de epocă « N o p ţile P opeii».

i RUBLIOV.
” Dacd n-ar fi încă atit de tinár,
am spune că
regizorul sovietic Andrei Tarkovski
şi-a semnat,
o dată cu Rubliov,
opera vieţii sale.

Umanismul lui
Stanley Kramer,
aşa s-ar putea
intitula,
eventual,
o cronică
la filmul
CHICI CINE
VINE LA CINĂ?
cu Katharine Hepburn,
Katherine Houghton.
Spencer Tracy,
Sidney Poitier.
de

ANTONIONI Michelangelo. Regizor


italian de film născut la Ferrara, în
VETI
29 septembrie 1912. Studiază la
Bologna, obţinînd diploma în ştiinţe
economice şi comerciale. începe a
practica gazetăria în oraşul natal,
apoi merge la Roma, unde frecven­
MAI
tează Centrul experimental al cine­
matografiei, colaborînd paralel la
revistele Cinema şi Bianco e Nero.
în 1942 colaborează cu Rossellini
la scenariul filmului Un pilota ritorna,
şi cu Fellini la Şeicu/ alb, fiind apoi
AUZI
DE
trimis în Franţa pentru a face asistenţă de regie pe lîngă Marcel
Carné la Les visiteurs du soir. Debutul de regizor şi-l face cu docu­
mentarul Cente del Po (1943), urmat de alte cîteva scurt-metraje.
Cronaca di un amore (1950) e începutul unei serii de filme realiste:
I vinti (1952); Tentatosuicidio (scheci din Apiore in cittâ — 1953); Signo­
ra senza cameliei1953), dovedind predilecţia cineastului pentru teme­
le grave. Cu Le amiche (1955) şi II grido (1957), o dată cu precizarea
stilului său regizoral de o rigoare aproape clasică, problematica sa
devine mai complexă. Atît Le amiche (influenţat de Pavese), cronică
de moravuri a burgheziei torineze, cît şi II grido, cu mediul său
muncitoresc şi nefericitele experienţe sentimentale ale eroului,
sínt de fapt ocazii pentru a zugrăvi o serie de obsedante portrete
psihologice feminine. Sentimentul de singurătate ai omului, imposi­
ACES
bilitatea lui de a comunica cu semenii săi se conturează mai precis
în filmele etapei a treia a carierei acestui mare regizor. Astfel, în
Aventura (1960), Noaptea (1961), Eclipsa (1962) şi finalul ciclului
într-o apoteoză de culoare: Deşertul roşu (1964), sínt înfăţişate,
pe rînd, falimentul dragostei, al căsniciei, al prieteniei, ucise pe
NUME
rînd de un monstru care domină o societate din ce în ce mai sclavă
a automatismelor sale: plictiseala. A patra etapă,anglo-americană,
face un pas mai mult într-un infern colorat,populat de fotografi la O L G IE R D ALLA EVDOKIMOVA
m odă,de cover-girls şi droguri: Blow-up (1967),de beatnici şi
hippies: Zabriskie Point (1969 — S.U.A.). L U K A S Z E W1CZ

Este student la Institutul


de teatru din Cracovia. Ci­ Elevă a cunoscutului regizor şi pedagog
neastul Janus Morgenstern i-a Mihail Romm, Alla Evdokimova nu s-a
făcut onoarea de a-l lua drept sfiit să primească, pentru debutul ei cine­
partener al lui Cybulski în matografic, un rol modest şi în aparenţă
ultimul film al acestuia, «Jo- banal, cel al secretarei eroului principal
vita». încrederea nu s-a do­ din filmul poliţist «Afacerea Boris Savinkov».
ANTONIU Costache. Actor român
vedit vană. Cu filmul următor, Criticii aveau să spună apoi că ori de cîte
de teatru şi film, născut la 26 fe­ ori tînăra actriţă apărea în cadru, «toţi ochii
bruarie 1900, în comuna Tigănaşi «Dans la cartierul gene­
(laşi). în 1920 termină Conservato­ ral», al iui Jan Batory, în erau aţintiţi asupra ei». Pînă la o viitoare
rul şi debutează la Teatrul Naţional
care deţinea rolul principal, întîlnire cu o partitură de zile mari, Alia
din laşi, în rolul Nae Ipingescu din Evdokimova joacă seară de seară, pe scena
O noapte furtunoasă de Caragiale, Lukaszewicz a trecut defini­
autor pe care-l va cultiva cu pre­ tiv în detaşamentul noilor Teatrului Mic, rolul pe care l-a visat în tot
dilecţie de-a lungul anilor. Urmează
juni-primi ai ecranului po­ timpul studenţiei: Nina din «Bal mascat»
o carieră exemplară de aproape de Lermontov.
jumătate de veac, în care C.A. lonez.
abordează un vast repertoriu, re-
marcîndu-se atît în comedie cît
şi în dramă, de la Moliére la Mihail Sebastian, de la Cehov la Mircea
Ştefănescu. în 1939 debutează în film. în 0 noapte de pomină şi, în
acelaşi an, în Se aprind făcliile, unde apărea alături de regretatul
George Vraca. Actor de mare popularitate, dotat cu un umor fin,
nuanţat, trecînd cu uşurinţă de la o bonomie ironică la o luciditate
umbrită de melancolie, C.A. realizează în anii de după eliberare
cîteva roluri de compoziţie de o mare varietate în filme ca: O scrisoare
pierdută (1953), Nufărul roşu (1955), Pasărea furtunii (1957), Băieţii
noştri (1959), Darclée (1960), Vacanţă la mare (1962),Strâinul (1963),
Pădurea spinzuraţilor (1964). De trei ori laureat al Premiului de Stat, DUSTIN HOFFMAN
actor al Teatrului Naţional bucureştean si profesor universitar fa
I.A.T.C., preşedinte al A.T.M.-ului, C. A. este deputat în Marea J A N E BIRKIN
Adunare Naţională şi Artist al Poporului.

Filmul «A b so lv en tu l» al lui Mike


Poate văzînd «Blow-up» Nichols — care la sfîrşitul anului 1967
i-aţi reţinut chipul, dar nu şi a cucerit adeziunea unanimă a criticii
numele. Este una dintre cele am ericane — l-a catapultat pur şi sim­
două fetişcane-gîsculiţe (cea plu pe Dustin Hoffman în conştiinţa
cu rochie verzuie) ce-l asal­
tează pe obositul fotograf, iubitorilor de cinema. «De ani de zile
înaintea acestei scurte apa­ ecranul nostru nu a mai avut un astfel
ARLETTY. Actriţă franceză de film riţii, ce avea să-i sporească de actor exploziv» — m ărturiseşte re ­
şi teatru, născută Léonie Bathiat, popularitatea, Jane Birkin mai gizorul Mike Nichols. Şi se ştie că fil-
la Courbevoie (Seine) în 15 mai deţinuse un singur rolişor în
1898. De origine modestă, A. lu­ american nu duce tocmai lipsă de
crează în copilărie într-o uzină me­ filmul «Şpilul», cu Rita Tus- actori «explozivi».
talurgică, devenind apoi, cu trece­ hingham. Pînă la acea oră D estinat iniţial unei cariere de pia­
rea anilor, dactilografă, manechin la actriţa era celebră mai ales
casa Poiret, girl în revistele de la
în calitatea ei de iubită a nist — Hoffman a urm at cursurile C on­
Varietes şi finalmente actriţă de
teatru şi cinema.în film e remarcată nonconformistului cîntăreţ servatorului din Los Angeles, oraşul
tocmai pentru accentul ei de cartier francez Serge Gainsbourgh. său natal — viitorul actor se sim te ire­
parizian, pentru umorul ei sec şi zistibil atras de te atru , d rep t care se
frumuseţea sa neconformă canoa­ Filmele de după «Blow-up»,
nelor. Debutează în 1931 în comedia Un chien qui rapporte, turnînd şi anume «Slogan» (regia — înscrie p rin tre elevii lui Lee Strasberg,
apoi un număr considerabil de filme inegale, din care reţinem savu­ Pierre Grimblat, partener —
roasele ei apariţii din Pension mimosas (1934 — r: Jacques Feyder)j ia faimosul « A ctor’s Studio». D ebu­
Uecole des cocottes (1934) cu Raimu; Perlele coroanei (t937) şi Serge Gainsbourgh), «Pisci­ tează strălucit pe o scenă newyorkeză
Desiré (Valetul — 1938).ambele de şi cu Sacha Guitry. Întîlnirea cu na» (regia — Jacques Deray, în piesa « C ălătoria celui de-al cin ci­
regizorul Marcel Carné va fi providenţială pentru A. O dată cu parteneri — Alain Delon,
rolul ei de cocota cumsecade din Hotel du nord, se consacră ca vedetă le a cal». Cinematograful nu-l atrăgea
Maurice Ronet, Romy
de prim rang şi interpretă de predilecţie a marelui cineast, care o
Schneider), «Drumurile că­ prea mult şi se pare că s-a lăsat greu
va utiliza (cu concursul scenaristului său Jacques Prévert), conform
prodigioaselor sale posibilităţi dramatice, în roluri atît de variate tre Katmandu» (regia — convins. Chiar şi după succesul «A b­
ca cele din filmele: Noaptea amintirilor (Le jour se léve — 1939), Andre Cayatte, partener — so lv en tu lu i» , Dustin Hoffman a stat
Trubadurii diavolului (Les visiteurs du soir — 1942), Oameni şi măşti
(Les enfants du paradis — 1945), La fleur de rage (neterminat) şi Renaud Verley, Elsa Marti- m ult pe gînduri pînă să primească un
L’oir de Paris (1954) cu Jean Gabin. Desfăşurînd în paralel o con­ nelli, Serge Gainsbourgh. al doilea rol, în filmul lui Peter Yates,
tinuă şi intensă activitate teatrală, A.,cu acel inimitabil amestec Mike Marshall), au săltat-o pe
de «gavroche» şi «grande dame», va mai avea pe ecran apariţii «John şi Mary», tu rn a t în acest an.
memorabile în filme ca: M-me Sans-Gene (1941), Gibier de potence Jane Birkin din rindul incerte­
(1951), Le grand jeu (1953), Huis dos (1954), Maxime (1957),Drole lor «starlette» în familia spe­ In schimb, nu a ren u n ţat nici o clipă
de dimanche (1958), La gamberge, Tempo di Roma, The longest Day ranţelor solide. De altfel, An­ la te a tru : «Joc seară de seară — spune
(1962). Victimă a unui accident la ochi, care a dus-o pînă în pragul Hoffman — noaptea rep et pentru fil­
orbirii, A. s-a retras de cîţiva ani din film şi teatru, revenind abia tonioni i-a făgăduit un rol
de un an, complet restabilită, deocamdată numai pe scenă. serios într-un viitor film al mări iar ziua turnez. Dorm pe apu­
C onstantin POPESCU cate. Nu pot trăi însă fără teatru » .
< SUZY KENDALL

«Nu este prea frumoasă — spune


despre ea regizorul James Clavel —
dar are o personalitate pregnantă».
Fostă manechin, englezoaica Suzy Ken­
dall, în vîrstă de 24 de ani — născută
la Belpar — a d ebutat cu un rol mă­
runt în o pereta filmată «O săritu ră
pînă la Sw agm an». După alte cîteva
apariţii de mică im portanţă în filmele
«L ichidatorul», «O m ul-san dviş»,
«Circul sp a im ei» , regizorul italian
A lberto Lattuada îi oferă marea şansă
de afirmare în remake-ul « D o m n işo a ­
ra d o cto r» , încredinţîndu-i rolul pe
care-l deţinuse cîndva Dita Parlo. James
Clavel — ale cărui cuvinte le-am citat
mai sus — un cunoscut producător en­
glez care anul acesta a ţin u t să debuteze
în regie, i-a încredinţat actriţei Suzy
Kendall principalul rol feminin în fil­
mul «D om n ului, cu d ragoste» (pro­
tagonist — Sidney Poitier).

Foto: RANK O RG A NISATIO N

RESTAURANTUL

BUCUR str. Col. Poenaru Bordea nr. 2

Saloane de epocă: Cramă,


brîncovenesc, delicatese culinare,
maur, vinuri superioare.
medieval, Rezervaţi din timp mese
oriental. la telefonul 13.95.10.
PUNCT
SI DE LA C A P Ă T
o Meniul á la... computer a (ost
introdus în practică la un mare spital
din Missouri (S.U.A.). Un creier elec­
tronic. informat cu peste 4 000 de
date cuprinzind regimul dietetic, fac­
varietăţi torii nutritivi ai alimentelor, preţul
de cost etc., compune zilnic mese mai
variate, mai gustoase şi mai ieftine
decit un întreg colectiv de dieteti-
cieni.

o Dl. Franklin Blower, sosit în


Europa să cumpere cadouri cît mai
A 13-v k originale pe care să le ofere de Anul
Din opera lăsată de marele pictor şi gravor renascentist german nou amicilor săi, a găsit în sfîrşit
Hans Holbein cel Tinăr (1497—1543) au fost păstrate, ceea ce căuta: 32 de vechi taxiuri
printre altele. 12 miniaturi de mare preţ. londoneze şi o maşină de pompieri
Recent a fost descoperită insă cea de-a 13-a miniatură, fabricată în 1932, complet utilată,
a cărei reproducere fotografică o vedeţi alăturat. inclusiv sirena de alarmă. De gusti-
Subiectul este încă înconjurat de mistei: bus...
se presupune doar a fi soţia • Fiind întrebat de un ziarist cu­
sau fiica unuia dintre ucenicii sau prietenii artistului. rios «Ce aţi fi dorit să fiţi?», cunos­
După unele detalii ale îmbrăcămintei şi coafurii cutul scriitor francez Franţois Mau-
s-o putut însă stabili perioada aproximativă a execuţiei, riac a răspuns prompt: «Eu însumi,
şi anume intre anii 1532 şi şi am reuşit».
Ce s-a întîmplat cu cea de-a 13-a miniatură a lui Holbein ?
A fost vindută la licitaţie comerciantului londonez William Ewer, • O cupă pe care nici un sportiv
pentru frumuşica sumă de 21 000 lire sterline. CELOHARPA nu dorea s-o cîştige a fost oferită în
Anglia cu ocazia unui turneu de golf.
De fapt nu se numeşte celoharpâ, ci baryton, Pe frumosul vas de argint sínt încrus- |
dar instrumentul pe care-l vedeţi in fotografie täte cuvintele: «Celui mai prost ju­
este intr-adevăr o împerechere de violoncel şi harpă. cător de golf din vestul Angliei». Şi,
Ceva mai mare decit violoncelul obişnuit, instrumentul are 12 coarde bineînţeles, era destinată ultimului
DADACĂ (in loc de 4), din care 6 răspund la arcuş clasat.
iar 6 sint ciupite cu degetele, întocmai ca şi coardele de harpă.
ELECTRONICĂ Unicul instrumentist profesionist al barytonului o In Suedia s-a propus ca permi­
este muzicianul maghiar Janos Liebner, sele de conducere auto să fie reînnoi­
Cind micuţul din leagăn se trezeşte şi începe să scincească, pe care-l vedeţi intr-un concert dat de te la fiecare 10 ani pe baza unui nou
ce se intimplă de obicei ? Nimic. «Thames Chamber Orchestra» (Orchestra de cameră Tamisa) examen.
Vine mămica şi mişcă niţel leagănul. in sala Queen Elisabeth Hall din Londra.
Dar dacă mămica e la serviciu ?
Atunci vine bunica.
Şi dacă bunica locuieşte la 300 km distanţă ?
Atunci vine electronica.
Cum?
Să presupunem că băieţelul sau fetiţa din leagăn s-a trezit
şi s-a pornit să ţipe.
ţipătul care pro causa se cheamă «semnal acustic»,
pune in mişcare o sonerie electrică,
conectată printr-un releu cu un mic motor.
. Rus in mişcare, motoraşul clatină uşor leagănul.
In acelaşi timp. pe noptieră se aprinde o lămpiţă,
indepărtindu-se astfel teama de întuneric a micuţului,
iar un magnetofon, pus şi el in mişcare,
dă glas unui autentic cintec de leagăn.
După trei minute totul se opreşte
r si liniştea se aşterne din nou.
. uttr dacă micuţul n-a încetat sau îşi reia «concertul»,
o ia şi instalaţia dacapo.
Prezentată Io expoziţia «Tu şi lumea ta» din Hamburg,
năstruşnica maşinărie a făcut pe drept senzaţie.

38
vanetati
exemplare în rezervaţia Udjong-Kulon din zona Mongevităţii îl deţine o femelă, Jessie, capturată
occidentală a insulei java (Indonezia) în 1882, cînd avea cel puţin 12 ani. Devenind
VULCANI Printre subspecii, cea mai rară este tigrul
de Báli ( P a n t h e r a t i g r i s b a li c a ) ; trei sau patru
pensionara Grădinii zoologice Taronga <Jin
Sydney (Australia), ea a trebuit să fie ucisă
Şl CUTREMURE exemplare se mai găsesc astăzi în insula Bali la 26 octombrie 1939, pentru că suferea de o
(Indonezia). maladie datorită vîrstei sale înaintate (69 de
* ani).
C e a m a i lu n g a d u r a ta d e v i a ţ a o are omul
E vorba nu numai de maximele atinse de unii
matusalemi care au trecut cu mult de suta de C e le m a i n u m e r o a s e t u r m e le-au format bi­
în momentul de faţă se cunoaşte existenţa materie de alpinism. ani, ci şi de durata medie a existenţei oameni­ zonii ( B is o n b is o n ) din America de Nord.
a 455 de v u lc a n i a c t i v i pe globul nostru. Prin- Vulcanul cu cea mai nordică poziţie este lor în general. Aceste ierbivore migratoare s-au deplasat pe
ere ei, aproximativ 80 sínt submarini. Beeren Berg (2 270 m), în insula Jan Mayen. Pe locul li se situează foca marină ( O r c m u s mari distanţe, mai ales în cursul secolului trecut,
Zona cu cea mai mare concentraţie vulcanică din Marea Groenlandei. Descoperită probabil o r c a ) , care poate depăşi uneori vîrsta de 90 cînd, pentru a-i înfometa pe indieni şi a-i sili
este Indonezia, unde s-au înregistrat, în de­ de Henry Hudson, în 1607 sau 1608, insula a de am. In localitatea Twofold Bay, din statul să-şi cedeze pămînturile, albii au organizat
cursul istoriei, nu mai puţin de / / de vulcani fost explorată prima oară de Jan Mayen în Noua Galie de Sud (Australia), un mascul un veritabil masacru printre bizoni. Cea mai
activi. De altfel, cea mai mare erupţie care a 1614. La 8 mai 1929 ea a fost anexată de Norve­ caruia i se spunea Old Tom («Bătrînul Tom») numeroasă era aşa-numita «turmă din sud»,
avut loc vreodată s-a produs în insula indone- gia. a trăit din 1839 (cînd i s-a ataşat de piele un formată din cel puţin 4 milioane de capete şi
ziană Sumbawa în 1815; vulcanul Tambora Cel mai meridional vulcan este muntele semn de recunoaştere) pînă la 17 septembrie ocupînd^ un spaţiu de 80 km lungime şi 40 km
a scos atunci din măruntaiele sale subterane Erebus (3 795 m), pe insula Ross din Antarc­ 1930. lăţime. în mai 1871 «turma din sud» a străbătut
o cantitate de materiale evaluată la 152 kilo­ tica. El a fost descoperit la 28 ianuarie 1941 de Printre mamiferele terestre, după om vine tot statul Arkansas, de la Fort Zarah pînă la
metri cubi (spre comparaţie, s-a calculat că expediţia lui James Clark Ross, căpitan în elefantul asiatic ( E l e p h a s m a x i m u s ) . Recordul Fort Larned.
lava şi celelalte minerale în fuziune eliminate marina britanică. Escaladarea lui a fost efec
de Vezuviu şi care au nimicit oraşul Pompei tuată la 10 martie 1908 de un grup de cinci
se ridicau la abia 5 kmc). Presiunea internă care alpinişti englezi conduşi de profesorul Tannatt
a provocat erupţia vulcanului Tambora a fost William Edgeworth.
de 372 000 kg pe milimetru pătrat, iar energia
dezvoltată a atins cel puţin 8,4x1024 ergi. *
STATURA...
înălţimea muntelui a scăzut cu 1 250 m, iar După cum se ştie, intensitatea unui cutremur
se măsoară cu ajutorul unor instrumente denu­
LA EXTREME
craterul format avea un diametru de 11 km.
Totuşi, din punct de vedere al efectelor, mite seismografe (inventate în 1853) şi conform
istoria a reţinut ca cea mai mare explozie unei anumite clasificări — scara Gutenberg-
vulcanică pe cea care s-a produs cu trei milenii Richter. Cele mai violente seisme tectonice
şi jumătate în urmă, mai precis în 1470 î.e.n. înregistrate pinâ acum (în trei împrejurări)
Sediul ei a fost insula Thira (Santorin) din ating, pe această scară, gradul 8,9. La titlul de c e l m a i în a l t individ al speciei cate de o rană la gleznă.
Marea Egee. Volumul de lavă, pietre şi cenuşă Primul dintre aceste cutremure a avut loc umane candidează cîteva zeci de persoane, de-a Alte cîteva date interesante privindu-l pc
a fost de 60 kmc, iar valul gigantic provocat de la 31 ianuarie 1906, epicentrul său fiind situat lungul a mai bine de trei milenii. Conform Wadlow: greutatea maximă pe care a atins-o
zguduirea fundului mării a distrus civilizaţia sub mare, în apropierea frontierei dintre tradiţiei, G ó liá t, nenorocosul adversar al lui a fost de 222,7 kg (la vîrsta de 21 ani); pantofii
minoiană de pe insula Creta, aflată la o depăr­ Columbia şi Ecuador. Cel de-al doilea a avut David, ar fi măsurat 2,91 m. Această talie feno­ pe care-i purta aveau numărul 47, iar lungimea
tare de 130 km. un caracter submarin şi s-a produs la aproxi­ menală pare a se datora insa unei confuzii dintre mîinilor — de la încheietură pînă la vîrful dege­
în epoca modernă, cea mai mare erupţie mativ 160 km de coastele Japoniei, la 31 mar­ vechile unităţi de măsură şi, aşa cum reiese tului mijlociu — era de 34,3 cm.
a avut loc la 7 august în insula tie 1933. în sfîrşit, seria de seisme din 21—25 din relatările unor istorici ca Flavius Josephus Alţi cinci bărbaţi, a căror statură a fost măsu­
Krakatau, situată în strîmtoarea Sondei, din­ mai 1960, în vecinătatea localităţii Lebu din şi alţii, celebra victimă a praştiei ar fi atins rata în mod indubitabil. îşi înscriu numele, după
tre Java şi Sumatra. Cei 47 kmp ai insulei au Chile, au fost considerate la început ca atin- statura de «numai» 2,06 m. cel al lui Wadlow, pe tabelul campionilor la
fost literalmente aruncaţi în aer. Unda marină gînd gradul 9,2, dar calcule ulterioare le-au O altă legendă s-a ţesut în jurul olandezului înălţime:
provocată de erupţie a nimicit 163 de sate şi redimensionat. D a n ie l C a ja n u s (1714-1749), despre care antro- S a id M u h a m m a d G h a z i (1909-1941), din Ale­
a ucis 36 380 de persoane. Stînci enorme au Celebrul cutremur de la Lisabona, de la pometristul francez Paul Topinard afirma, în xandria (Republica Arabă Unită): 2,69 m. E
fost proiectate în văzduh pînă la o înălţime de 1 noiembrie 1755, trebuie să fi fost de ordinul secolul trecut, că ar fi fost cel mai înalt om interesant de remarcat că el a crescut cu 94 cm
55 000 m, iar cenuşa a continuat să cadă vreme 8,75—9. Primul seism a început la orele 9,40 care a existat vreodată: 2,83 m. Dar calculele în 13 ani, în urma unei răni pe care a căpătat-o
de zece zile, pe o rază de 5 530 km. Patru ore şi a durat şase sau şapte minute, resimţindu-se efectuate în 1872, pornindu-se de la femurul la cap.
mai tîrziu, pe insula Rodriguez, situată la o pînă la lacurile Norvegiei. său, conservat la muzeul din oraşul Leyden, J o h n F. C a r ro l (născut în 1932, încă în viaţă),
distanţă de 4 775 km, explozia a fost înregistrată Energia unui cutremur de gradul 8,9 este au demonstrat că trupul giganticului Cajanus din Buffalo (S.U.A.): 2,63 m.
ca «salva unor tunuri grele». După calculele de circa 5,6x10 ergi, echivalînd cu explozia măsura doar 2,22 m. J o h n W i l l i a m R e g a n (1871-1905), din Gallatin
efectuate, erupţia a avut o intensitate de 100 unei cantităţi de 140 milioane de tone trini- O soartă asemănătoare a avut-o şi faima tam­ (S.U.A.): 2,59 m.
de.ori mai mare decît explozia experimentală trotoluen. burului major I v a n S te p a n o v ic i L u ş k in , din garda D o n K o e h le r (născut în 1926, încă în viaţă),
a celei mai puternice bombe cu hidrogen. Cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti imperială rusă, căruia Pierre Lematt, membru din Chicago (S.U.A.): 2,49 m.
Printre vulcanii activi, cel mai înalt este le-a provocat cutremurul din provincia chineză al Academiei franceze, îi atribuia o talie de Vó'lnö M y U y r in n e (1909-1963), din Helsinki
Antofalla (6100 m), în Argentina, urmat ime­ Shensi (23 ianuarie 1556): se apreciază că lui 3 arşini şi 9,25 verşoci (2,53 m). Tot femurul (Finlanda): 2,47 m.
diat de Guayatiri (6 060 m), în Chile. La fron­ i se datoreşte moartea a 830 000 de persoane. este de vină pentru spulberarea mitului. Acest *
tiera dintre cele două ţări se găseşte şi cel Cele mai mari daune materiale pare însă să os — actualmente păstrat la Muzeul din Lenin­ Se pare că sexul slab a r trebui considerat
mai înalt vulcan inactiv, Llullaillaco (6 723 m). le fi determinat cutremurul care a avut loc grad al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. — îi mai curînd sexul scund. într-adevăr, în rîndul
Şi tot în Argentina este situat cel mai înalt la 1 septembrie 1923 în cîmpia Kwanto din scade statura la 2,39 m. femeilor gigantismul se întîlneşte mult mai rar
vulcan stins din lume, Cerro Aconcagua (6 960 Japonia. De gradul 8,2, el a distrus 575 000 de Un ultim exemplu de pretenţii nefondate decît la bărbaţi, iar la puţinele cazuri consta­
m); ascensiunea lui, realizată la 14 ianuarie locuinţe din oraşele Tokyo şi Yokohama, omo- la recordul înălţimii: iranianul S ia n C h a n , ale tate statura nu a atins cifre prea spectaculoase.
1897, a rămas timp de mai bine de zece ani rînd 142 807 oameni şi cauzînd distrugeri în cărui fotografii au fost prezentate în 1935 la C e a m a i în a l ta fe m e i e , cu talia măsurată şi con­
(pînă la 12 iunie 1907) cel mai mare succes în valoare de aproape 30 milioane de dolari. Asociaţia medicilor din Viena de către prof. firmată de oameni de ştiinţă, a fost grecoaica
dr. D.H. Fuchs. Acesta afirma că «pacientul» V a s s ilik i C a llia n d ji (1882-1904): 2,30 m şi 120 kg.
său măsoară 3,20 m — şi a fost crezut, pe baza Printre cele actualmente în viaţă recordul îl
impresiei pe care o produceau imaginile aduse deţine tînăra de culoare D o lo r e s A n n P u l la r d
ca dovadă. Din păcate însă, Sian s-a îmbolnăvit (născută în 1946), originară din oraşul De
şi a trebuit să fie internat într-un spital din Quincy, statul Louisiana (S.U.A.): în 1961 sta­
RECORDURILE Teheran, unde medicii s-au grăbit să-i ia gaba­ tura ei era de 2,08 m, pentru ca trei ani mai
MAMIFERELOR ritul. Surpriză! Sian avea cu exact un metru
mai puţin decît afirmase clinicianul vienez.
tîrziu să ajungă la 2,26 m, iar în mai 1969 —
la 2,28 m. Dacă continuă aşa, are toate şansele
După atîtea pseudoprimate, iată-l şi pe cel s-o detroneze pe Vassiliki...
autentic: după părerea generală, cel mai înalt
om din lume despre care exiştă probe incontes­ *

tabile este R o b e r t P e r s h in g W a d l o w , născut la La polul opus uriaşilor se situează aşa-numiţii


22 februarie 1922 în orăşelul Alton din statul pitici. E vorba de persoanele a căror statură nu
C e l m a i m a r e m a m i f e r e x i s t e n t a s t ă z i (şi brie 1955 în zona fluviului Cuando, din sud- Illinois (S.U.A.). La naştere el avea o lungime depăşeşte în genere un metru şi care se înca­
poate că cel mai mare mamifer care a trăit vestul Angoléi. înălţimea sa era de 4,01 m. normală şi o greutate medie (3,855 kg). Dar drează de obicei în ceea ce se denumeşte n a n is m
vreodată pe planeta noastră) este balena al­ lungimea de 10,1 m, circumferinţa maximă încă din primele luni de viaţă creşterea lui s-a a te l i o t i c — o afecţiune de natură endocrină
bastră ( B a l a e n o p te r a m u s c u lu s ) , căreia i se mai de 6 m, iar greutatea de 10,9 tone. îmbălsămat desfăşurat într-un ritm extrem de accelerat, care menţine scheletul la dimensiunile şi pro­
spune rorqualul albastru. în 1922 a fost vînată, cu multă grijă, elefantul se află expus, de la care a atras aproape imediat atenţia medicilor. porţiile din copilărie.
în zona Atlanticului de sud, o femelă din această 6 martie 1959, la Muzeul de istorie naturală Aceştia l-au studiat îndeaproape şi au ţinut un De cea mai mare publicitate s-a bucurat ame­
specie, care avea o lungime de 32,6 metri. O al Institutului Smithsonian din Washington. veritabil «jurnal» al staturii lui Wadlow, care ricanul C h a r le s S h e r w o d S tr a tf o r d , supranumit
altă femelă, ucisă în apele Georgiei de Sud, Şi, dat fiind că vorbim despre elefanţi, să a evoluat după cum se vede din tabelul de mai «Generalul Tom Degeţel»: el s-a născut la
măsura 29,5 m şi cîntărea 177 tone. Numai profităm de ocazie pentru a menţiona că c e i jos 11 ianuarie 1832 la Bridgeport (statul Connec­
limba ei avea o greutate de 3 150 kg. m a i lu n g i c o lţi cunoscuţi vreodată au fost în­ ticut). La 5 luni măsura 63,5 cm, dar la 13 ani nu
Balenele albastre trăiesc în mările reci şi registraţi în 1903, pe teritoriul actualului crescuse decît pînă la 70 cm, iar la 30 de ani —
migrează iarna spre regiuni mai calde. Obser­ stat Congo (Kinshasa): unul din ei avea 3,49 m, Vîrsta înălţimea 89 cm. Cînd a murit, la 15 iulie 1883, Stratford
vaţii făcute în Antarctida între 1946 şi 1949 celălalt 3,35 m. C e a m a i g r e a p e r e c h e d e c o lţi în ani în cm atinsese 101,6 cm.
arată că aceste mamifere acvatice pot atinge provine din insula Zanzibar, unde a fost cum­ Polonezul J o z e f B o r u s la w s k i, născut în noiem­
viteza de 37 km/h, ceea ce la o balenă de talie părată în 1898 de secţia de ştiinţe naturale a 5 162,5 brie 1739, l-a întrecut însă pe Stratford... în
medie (27 m) ar echivala cu o putere mecanică lui B r itis h M u s e u m ; unul dintre giganticii dinţi 9 189,2 minus. Cînd a murit, la vîrsta de 97 ani, înăl­
de 527 cai-putere. Cea mai mare adîncime atinsă măsura 3,11 m şi cîntărea 102,7 kg; celălalt 10 193 ţimea lui era de numai 99 cm.
de ele a fost de 134 m. era mai lung. dar mai uşor — 3,19 m şi 97,1 kg. 11 200,6 în domeniul «scurtimii», femeile şi-au luat
Dintr-un ou abia vizibil şi cîntărind o frac­ * 12 210,8 revanşa asupra bărbaţilor. Cea mai scundă
ţiune de miligram, se dezvoltă embrionul în Cel m a i m i c reprezentant al mamiferelor 13 220,9 persoană, a cărei statură a fost determinată în
cursul a zece luni şi trei săptămîni de gestaţie. este şoareceie-paianjen de Savi (Suncus etrus- 14 226,1 mod incontestabil, este olandeza P a u lin e M u s ­
La un an de la naştere, puiul ieşit din acest c u s ), care trăieşte pe ţărmurile nordice ale 15 231,1 te r s (născută în 1876) care, cînd a murit la
ou infinitezimal cîntăreşte 12,5—25 tone: este Mării Mediterane. Corpul său are o lungime de 16 238,7 New York, în vîrstă de 19 ani, în urma unei
cea mai rapidă creştere înregistrată în regnul 3,8 cm şi o greutate de aproximativ 2,5 grame. 17 245,1 pneumonii complicate cu o meningită, avea o
animal sau în cel vegetal. 18 253,7 înălţime de numai 59 cm. Pentru a aprecia cum
în 1934 s-a calculat că existau în lume 200 000 19 257,8 se cuvine acest fenomen, trebuie amintit că
de balene albastre. Dar un măcel nemilos a C e l m a i r a r este aşa-numitul oposum pigmei 20 260 un nou-născut normal măsoară de obicei 45,5-
făcut ca în 1967 să nu mai rămînă din această ( B u r r a m y s p a r v u s ) . Acest marsupial era cunoscut 21 264,8 51 cm. Pînă şi greutatea Paulinei Musters era
remarcabilă specie decît 600—1 000 de exem­ pîna nu demult, numai din fosile care aveau a unui prunc: 4,1 kg.
plare. o vechime de peste 20 000 de ani. Primul exem­ Printre bărbaţi, cel mai scund paresafifost
* plar viu a fost descoperit întîmplător, la 19 Talia definitivă, pe care Wadlow a atins-o la C a lv in P h illip s , născut în 1791 la Salem, statul
august 1966, într-un refugiu pentru schiori 22 de ani, era de 2,72 m. Măsurătoarea a fost Massachusetts (S.U.A.), care la vîrsta de 21 de
C e l m a i m a r e m a m i f e r t e r e s t r u este elefantul de pe Muntele Hotham, din statul Victoria efectuată de C.M. Charles, profesor de medi­ ani avea 67,3 cm şi cîntărea 5,44 kg. Vienezul
african (L o x o d o n ta a fr ic a n a ) . în medie, un mascul (Australia;. cină la Universitatea din St. Louis (statul Missou­ M a x T a b o r s k y , născut în 1863, a atins maximul
are 3,5 m înălţime şi cîntăreşte 5,8 tone. Prin­ Aproape la fel de rar se consideră a fi şi ri) — personalitate a cărei competenţă ştiinţi­ înălţimii sale la 25 de ani: 69 cm. în schimb, el
tre exemplarele înregistrate în mod oficial rinocerul javanez ( R h i n o c e r o s s o n d a ic u s ) , din fică nu poate fi contestată. Cu 18 zile mai tîr­ era mai «uşor» decît Phillips, cîntărind doar
recordul îl deţine masculul vînat la 13 noiem- care nu mai supravieţuiesc decît 40—45 de ziu, uriaşul murea în urma unei infecţii provo- 5 kg.

39
lată ingenioasa reclamă
a unei maternităţi din California.
In loc de firmă
şi-a construit o uriaşă barză,
bineînţeles, cu un prunc în cioc.
Direcţiunea afirmă
că de cînd a fost instalată
spitalul este vizitat
in fiecare oră de o barză mititică.
Tot cu un prunc în cioc

Cînd dădaca e bună şi înţelegătoare Doamne, ce tare s-a mai sperat!


toate merg bine şi bebeluşul O fi oare pericolul atît de mare
îşi bea lâpticul fără sâ plîngâ... sau dumneaei.
maimuţica. tare-tare micuţă!?

Chiar dacă nu-i deciţ gura de dinsui.


totuşi gingaşul hipopotam l-a făcut pe paznic
să se gindească la fugă.
care. deşi e ruşinoasă, e sănătoasă.
40
CURIOZITĂŢI
Maşe lucru
mai înseamnă
sa ai
«cei şapte an:
de-a casă».
Şi dacă
aţi Şt'
ce greu
se capătă...

O situaţie
dificilă:
Albul atacă
şi... ciştigâ.
Mat
la ciine.

J Un ciine lung, foarte lung, sau,


* Doamne fereşte, pe sub copac
se mai ascund un cap şi o coadăf..

Vă place căciuliţa mea ?


Un lanus Să ştiţi că e făcută
4 în lumea rinocerilor după cele mai noi modele.
sau simpla prezenţă de spirit
a fotoreporterului ?
înclinăm să credem
că tot aparatul fotografic
e de vină.
41
O REVOLUŢIE IN TEHNICA PUBLICITARA
Aţi ştiut, stimaţi cititori, că în ţara noastră se găseşte o instalaţie de serigrafie, unică de altfel siunea unui perete? Cît despre «orăşelele copiilor», construite în această formulă, ele ar putea fi
în tot sud-estul Europei, capabilă să revoluţioneze tehnica lucrărilor de ahtă grafică şi publicitari7 o adevărată îneîntare şi pentru cei mici, şi pentru cei mari.
Expresie mecanică a unei concepţii literalmente noi în ansamblul mijloacelor de informare Dar serigrafia deschide o eră nouă şi în p u b lic ita te a c o m e r c i a l i .
şi orientare a marelui public, cunoscute astăzi sub numele generic «mass media», instalaţia r®- Ea oferă posibilitatea să se renunţe la practica învechită a afişajului pe hîrtie, pînză, tablă
lizează, printr-un procedeu absolut nou, folosind ca punct de plecare o machetă cu texte şi imaghi sau carton, supus degradării, deformărilor şi decolorării rapide. Panouri estetice, de mari di­
colorate sau alb-negru, panouri decorative sau publicitare de orice dimensiuni şi în serii oriei mensiuni şi cu efecte optice ultramoderne, vizibile de la distanţă şi cu longevitate nelimitată,
de mari. montate în gări, la intersecţii, pe stadioane, în parcuri sau în jurul arborilor, pe trei sau patru
Prin suprapuneri de imagini, descompunere fotografică şi proiectare pe o sită de nailon sau faţade, ar spori — cu cheltuieli minime — nu numai vandabilitatea produselor, ci şi nota urbanis­
mătase (de unde şi numele instalaţiei: serico,în italiană = de mătase), cu procedeul semiautomat tică modernă a localităţilor.
— GOLIAT — sau automat — ULTRAMATIC — şi utilizînd coloranţi de un tip special, această Reclamele de cinema sau teatru, cu texte şi imagini colorate, îşi găsesc în serigrafie cea
instalaţie modernă, dirijată de graficieni şi tehnicieni cu înaltă calificare, furnizează în timp-record mai inspirată rezolvare. Dar aceasta nu e totul. Scenografia se află în faţa unor nesperate posi­
şi cu debit industrial (un panou pe minut) imagini grafice oricît de complexe şi cu efecte plastice bilităţi : decoruri de teatru, oricît de pretenţioase şi la orice scară, se pot realiza uimitor de repede;
extraordinare, fixate pe suport de PFL emailat, hîrtie sau HDS (hîrtie densificată-stratificată), efecte de planuri multiple, cu panouri colorate, sau afişajul gigantic al unor spectacole pot intra
acoperită cu film melaminic (MELADUR). de acum în practica curentă.
Cît despre domeniile de aplicare a procedeului serigrafie, se poate spune că ele sínt practic Studiourile de televiziune şi cinematografie pot beneficia de asemenea de aportul
nelimitate şi deschise oricărei iniţiative. acestui procedeu, realizînd fundaturi, decoruri sau pardoseli cu efecte geometrice fanteziste,
Astfel, arhitecţii decoratori şi constructorii de locuinţe pot obţine, la dimensiunile fixe sau mobile, într-o concepţie artistică dintre cele mai evoluate.
şi în cantităţile cerute, panouri cu efecte estetice moderne pentru interioarele barurilor, pereţi Mate sau lucioase, lipsite de asperităţi, complet insensibile la intemperii, panourile seri­
întregi cu imagini colorate pentru camerele copiilor, cu scene din poveşti, mobilier din plăci cu grafiate reprezintă, în orice caz, viitorul artelor grafice şi publicitare.
desene recreative şi educative, ideale pentru creşe, cămine, şcoli. Perfect protejate de uzură, Pentru ca acest viitor să devină prezent, este de ajuns să vă adresaţi COMBINATULUI DE
rezistente la loviri, umezeală şi variaţii de temperatură, uşor de întreţinut, panourile serigrafiate INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI - PIPERA — BUCUREŞTI — serviciul desfacere — Şoseaua
sínt foarte indicate pentru săli de festivităţi, cluburi, case de cultură. Ce aţi spune, de pildă, dacă Pipera nr. 46, telefon 33.00.80.
aţi vedea în interiorul cluburilor sportive pereţi întregi reproducînd scene spectaculoase din fot­ Cu minimum de cheltuieli şi în timp-record veţi obţine rezolvarea magistrală a celor mai
bal sau atletism? Sau dacă aţi locui în vacanţă într-o căsuţă-camping construită din panouri de îndrăzneţe aspiraţii artistice.
PFL emailat, serigrafiat în imitaţii de ţiglă pe acoperiş şi de bîrne de lemn sau rocă de munte la
exterior? Sau dacă, pătrunzînd într-un aşezămînt de cultură, v-aţi găsi în faţa emoţionantului spec­
tacol al unei scene istorice celebre, sub forma gravurii de epocă, în culori estompate, de dimen­ Text: Ion Valeriu POPA —- Fotografii: Traian PROSAN

42
FOTO CURIOZITĂŢI

Sărmanul o m ! Un singur cap şi patru picioare?


In ce pericol l-a pus. Nu. Sub palton sínt ascunse
obiectivul fotoreporterului I şi două inimi, cărora nu le pasă
nici de iarnă şi nici de fotograf.

Fiecare telespectator
îşi are emisiunile lui preferate.
Unul dintre aceştia
a ţinut să-şi manifeste
gusturile confecţionindu-şi
singur antena.
Poate in speranţa că
undele il vor înţelege.

Gelozia, bat-o vina ? 0 imagine insolită.


Nu. e tot ochiul perspicace Ce caută o casă pe pod ?
a! fotografului Simplu: se plimbă,
care a creat acest urmind să pe mutată
moment dramatic pe marginea cealaltă k
dintr-un cuplu de îndrăgostiţi a şoselei r
şi un...afiş.

— Fii atentă, Arbitrul pare să spună:


mămica, A devenit campion
m-ai confundat la categoria pană.
cu biletul Nu cintăreşte insă mult.
de autobuz... îl pn intr-o mină...
in însemnările unor cărturari şi călători şi ACUM O SUTĂ DE ANI
din publicaţiile vechi ale timpurilor aflăm
unele amănunte interesante asupra felului Ca să ne putem imagina mai bine felul cum petreceau
cum se sărbătorea Anul nou la curţile dom­ bunicii noştri acum o sută de ani, în binecuvîntata capitală
neşti. Astfel, ştim că încă de pe vremea lui a ţării, să facem mai întîi un «portret» al urbei, aşa cum
Matei Basarab boierii petreceau noaptea era în iarna 1869-1870. Centrui oraşului pulsa între Ate­
premergătoare începerii anului la ospeţele în fruntea cărora neul de azi şi cheiul Dîmboviţei. Periferiile cele mai înde­
sta domnitorul cu întreaga sa familie, iar dimineaţa, după părtate nu depăşeau şoseaua Ştefan cel Mare, şoseaua
slujba bisericească, veneau la curte toţi aceia care aduceau Mihai Bravu,Calea Văcăreşti, gara Filaretşi moşia Belvedere,
daruri slăvitului voievod. în Moldova, ca şi în Muntenia, aflată atunci cu hotarele chiar în apropierea Gării de Nord.
ospeţele de Anul nou erau însoţite de bubuiturile tunurilor intre aceste delimitări nu circulau în vremea aceea nici
care zguduiau din timp în timp zidurile palatelor, iar închi­ tramvaie, nici autobuze; dar erau la loc de cinste trăsurile
narea paharelor, după fiecare bubuitură, urma cu sîrguinţă şi tramcarele — ca cel din fotografia 3, pe care le vedem pe
şi fără de odihnă. O astfel de sărbătorire o găsim descrisă Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, mergînd spre
într-un ziar din Bucureşti, în anul 1850, cînd la domnie se Capul Podului, adică spre Piaţa Victoriei de azi. Iluminatul
afla Barbu Ştirbei: «în ziua de 1 ianuarie, la ora 11, prinţul caselor şi al străzilor se ßcea, în cea mai mare parte, cu
domnitor a venit la palat în mare cortej, înconjurat de petrol. în casele mai necăjite mai pîlpîia încă luminarea
statul major, în sala tronului, unde şefii departamentelor de seu sau feştila îmbibată în ulei. Apa curentă nu se intro­
au avut cinstea de a-i prezenta felicitări... la prînz înălţimea dusese, aşa încît breasla sacagiilor îşi continua epoca sa
sa a primit felicitările boierilor şi ale şefului miliţiei, iar de glorie. Chiar şi un hotel de lux, cum era HUGUES,
la ora 1 pe ale agenţilor şi consulilor generali ai puterilor de pe Calea Victoriei (Podul Mogoşoaiei cum i se mai spu­
străine... la 8 seara Doamna a primit felicitările femeilor». nea încă), se aproviziona cu apă de la sacagii.
Tot din acest ziar aflăm că la miezul nopţii precedente, Podurile de lemn de pe uliţele principale dispăruseră,
în timp ce la masa lui vodă petreceau marii boieri... «o fiind înlocuite cu «bolovani de rău (rîu — n.n.) bine tăvă-
detonaţie puternică, dispusă în curtea palatului, a anunţat lugiţi» sau cu piatră cioplită. De asfalt încă nu se pomenea,
venirea Anului nou..., după care a luat sfîrşit masa şi a aşa încît după ploi şi după dezgheţ noroiul era atotstăpî-
început balul...». Un desen de epocă (foto 1) ne înfăţi­ nitor.
şează balul de la curte.
SPECTACOLELE
1 Şl 24 IANUARIE SUB CUZA
în Bucureşti trăiau acum o sută de ani aproape 200 000 de
Păstrînd vechiul obicei, domnitorul Cuza primea, în locuitori. Aceştia aveau la dispoziţie: două teatre, o sală de
ziua de Anul nou, pe toţi şefii districtelor şi pe marii concerte şi de conferinţe, circuri, panorame, menajerii,
demnitari, care-i prezentau omagii în numele lor personal spectacole ocazionale date cu «bădigănii» sau cu monştri
şi al poporului ocîrmuit. Un foarte reuşit desen (foto 2), şi, în fine, chiar un «café şantan». La TeatrulNaţional piesele
apărut într-o revistă ilustrată a timpului, ne arată desß- româneşti, ca IANCU JlÂNU şi RESVAN VODĂ, îşi conti­
şurarea ceremoniei de la palatul domnesc din ziua de nuau seriile de spectacole începute cu doi ani mai înainte ;
1 ianuarie 1860. Vodă Cuza, în picioare în faţa tronului, concertele de la Ateneu se bucurau, ca şi în 1868, de ace­
se adresează celor de faţă, urîndu-le, la rîndul său, un an leaşi succese (foto 4) > iar circul DERSSIN uimea popu­
«îmbelşugat şi fapte de ispravă, fericire şi mulţumire laţia cu năstruşnicii săi clovni, cu maimuţele, cîinii şi cerbii
poporului». Dar sub Cuza marile serbări, la care participa dresaţi, precum şi cu neîntrecuţii caî dansatori. Mai erau
toată suflarea Capitalei, aveau loc la 24 ianuarie. Ne dăm în atenţia publicului şi reprezentaţiile extraordinare date
seama de amploarea lor mai ales din documentele aflate în barăci improvizate si anunţate cu afişe mari, lipite pe
în arhive, cum ar fi, bunăoară, dosarul socotelilor primăriei garduri. în iarna anului 1857 «Domnul Hermann Monhaurt»
pe anul 1865. «Consiliul comunal — scrie într-o filă din făcea cunoscut că prezintă «o mare, fantastică, extraordinară
acest dosar — chibzuind că serbarea zilei de 24 ianuarie, serată şi producţiuni ale celor mai noi fenomene de magie
aniversarea îndoitei alegeri a Măriei Sale prea înălţatului şi de fizică — modern, misterios, original — cu magnetism-
nostru Domn, şi a definitivei Uniri a Principatelor, să se electric». Un alt atiş, tipărit frumos, cu desen (care
SOCIETATEA F1LAHJI0NK\\ ROMANA facă şi printr-o iluminaţie deosebită, atît pe strade, cît punea la încercare curiozitatea bucureştenilor, anunţinu
şi in pieţe, aprobă cheltuiala trebuincioasă pentru aceasta». că « Madam Veosipeta Karolina Paukert face o fugă mare
Duminecă li, D rtrm lirr ISCA Si au ars atunci în Bucureşti 9 200 de «lampioane» diferite, cu prinsoare, de la strada Podul Mogoşoaiei pînă la strada
Li 1 OKA DW K AMIAţll
Dentru care s-au consumat, in afară de petrolul din lămpile Tîrgului din Afară (deci din Calea Victoriei şi pînă la Obor),
permanente, 170 de ocale de seu şi 20 de vedre de păcură, de şase ori în ducătoare... cursă ce se va sfîrşi în 33 de
«în acest belşug de lumini, şase tacîmuri de lăutari, orîn- minute... şi de cite ori se va ajunge la semn se va slobozi
PRIMUL CONCERT duite de vătaful Vasile Bîrlează, cu plata în contul primă­
riei, au cîntat în pieţele publice cele mari, unde s-au dat şi
cîte o puşcă, spre înştiinţare... cine dintre privitori va
pofti să se întreacă cu Madam, să vină...». Nu ne-a rămas
SI MFONI C
ospeţe şi s-au împărţit săracilor daruri, 30 000 de lei». nici o cronică despre această alergare — prima organizată
INSALA ATHENEULUI ROMANU Cele 20 de vedre de păcură fuseseră arse în butii, la marile in Bucureşti — dar este de crezut că la nemaipomenita
răspîntii, aşa cum se obişnuia încă de la 1830, în cinstea demonstraţie îmbulzeala publicului a fost mare, cu tot
înalţilor demnitari. în 1865 existau în Bucureşti 2 426 de sfanţul ce se plătea ca taxă «de privire». Tot între mani­
IO G H A M N A «lampe» cu petrol, «orînduite pe uliţele mari şi mici». festările sportive ale timpului trebuie să menţionăm şi
organizarea primelor întreceri de «patinagiu» din Cismi-
' 6 Simfonia Nr. 6 in fW
I major« (pastorali)..
MORAVURI Şl NĂRAVURI giu, unde virtuoşii de atunci săreau obstacolele formate
I a) sossirea Ia férrA; decteirta-
rea limţimistelorQ roMaa.Lb) B<e- din cîte două şi trei scaune puse la rînd.
n* pre marginea unui f rtaWţd. e. De Anul nou nici un bucureştean cu oarecare stare nu
Petrecere {ArtuaaadL d)
laaai. t») A vijelii. •) Cioturi . scăpa ocazia de a-şi felicita rudele, prietenii şi superiorii, NEMAIVĂZUTA DAMĂ COLOSALĂ
Viva«. tiaiafo d« recuBHoacioţl (tape far-
şi în acelaşi timp să facă şi să primească daruri. «Cît e
ziua de mare — spune o publicaţie din anul 1870 — e o în iarna anului 1866 era prezentată «într-o sală elegantă,
O r+ m * n va « dM aM I da 4 COUAftO W ACMAMAN « u i i forfotă prin zloata uliţelor, cum nu e altcîndva — pentru făcută din lemn, în piaţa Constantin Vodă (unde se află
OrMiaatral Loaulâ 1, 7 S f U -
aaM U N că tot amploiatul bate la uşa şefului, tot finul la naş, tot astăzi Palatul poştei — n.n.), colosala damă gigantică de la
nilctole M |WM «Aa «• Kfcmrf "/«, m m N pAni fitehM la I «re tin
nepotul la unchi şi aşa mai departe. Ce frumos! Dar nă­ Colonia — o fată de 22 de ani, care trage în greutate 180 de
bl H'virf» '>»»i»iova|a, Pw««fr3 te tU i, Uoiri llacm Pu« î Utlrul.i y|
w o . « im m m A. Oafca-r« , s a t e » «uaş tat, Kr, 37; h íla m é a M * « a t- ravul bacşişului strică totul. Poştaşul, homarul, cărăuşul, oca, are circumferinţa braţului de 60 de cm, a taliei de
'a « H ta «sila A ito w M ,
U mbri .'«..Utorl sl teW<«M pata aaaamaaea w i p Wlatala 4-lert w - omul cu fluierul de pe uliţă, croitorul, sacagiul, şi cîţi, şi 132 cm şi are un picior foarte mic, fiind una dintre cele mai
• o -U dr la ubriria DaaMapala, «S Mtare-rt piv- % U U rtra .
CoUITITl'i. Bo c u t â t i i .
cîţi, toţi îşi scot căciula la uşa ta. Dacă n-ai putut să pleci frumoase persoane din acest secol». Colosala damă cîntă-
de cu vreme de acasă, trebuie să le dai, să le dai...». Iea, după socotelile noastre, 230 de kg, încît era, pe bună
cum fete şi băieţi veniţi din fundurile mahalalelor, in căutarea
unei aventuri, a unei nopţi de basm. Primele baluri masc3'e
au fost organizate în Bucureşti pe vremea lui Caragea,
pe la 181S. in 1850 erau foarte la modă, iar la sfirşitul
secolului, şi chiar mai încoace, pînă pe la 1910, continuau
să aibă participanţi entuziaşti. Paralel cu ele se mai orga­

petreceau
nizau în Capitală şi baluri nemascate, dintre care, unul
pe sezon, avea loc în saloanele palatului domnesc, cu parti­
ciparea «marilor personaje, a membrilor corpului diplo­
matic. a deputaţilor, senatorilor, marilor şi micilor ofiţeri,
funcţionarilor superiori, a marilor comercianţi şi financiari
şi a tot felul de amploiaţi, invitaţi cu dărnicie...», cum spun
ziarele. Pentru un astfel de bal, începînd din perioada
1845-1850, cucoanele «lepădaseră broboadele, mărgelele

bunicii
şi şalvarii orientali, pentru a se găti cu decolteuri şi rochii
cu cozi (foto 6 ). sau malacofuri, iar boierii dezbrăcaseră
antereele şi işlicele, adoptind fracurile subţiri, pantalonii
strimţi şi pălăriile mari de castor, zise gibus» — cum spun
cronicarii; iar mai tîrziu — adăugăm noi — jobenele, acele
pălării tari, înalte, care şi-au luat numele de la negustorul
francez Jobin, instalat cu prăvălia sa pe Calea Victoriei,
cam prin anul 1868. in fotografia 7 : o fată din mahalaua

noştri
Zece Mese, în ţinută de bal, la 1869.
La balurile mascate din centru lumea venea parfumată
cu esenţa şi apa — la modă atunci — TRUE LOVE, ceea ce
însemna, după afirmaţia negustorului care îi făcea reclama
in ziare, «adevărata iubire». Pentru balurile din mahalale,
farmaciile livrau, cu graţiozitate, pliculeţe în care se aflau
teribilele prafuri de strănutat şi de scărpinat, folosite cu
dărnicie de către tineri, mai ales împotriva fetelor «năzu-
roase», ţinute de părinţi să nu danseze cu fiştecine. Dincolo
de centru, balurile se numeau fie soarele, fie completuri,
şi deveniseră renumite prin «spectacolele» de închidere —
A N U L N O U LA C U R Ţ IL E D O M N E Ş T I bătăile şi încăierările dintre mardeiaşii de profesie şi tinerii
1 Ş l 24 I A N U A R I E PE V R E M E A L U I C U Z A cu succese la fete.
L Ă U T A R II Şl R E S T A U R A N T E L E DE A C U M O S U T Ă DE A N I
C O M P L E T U R IL E Şl B A L U R IL E M A S Q U E
LA SFIRŞITUL SECOLULUI
CELE Ş A S E S Ă P T Â M ÎN I A LE C ÎSL E G IL O R
T E A T R U L , M U Z IC A , S P E C T A C Ó L E L E DE M A G IE Şl C U B Ă D IG Ă N II După 1890, deci în ultimul deceniu al secolului trecut,
M E N A JE R IIL E , P A N O R A M E L E Ş l C I N E M A T O G R A F U L A M B U L A N T numărul şi felul spectacolelor organizate în Bucureşti se
măriseră. începuseră să vină marile «menajerii internaţio­
nale» şi «pavilioane mondiale» (foto 8), aflate în turnee
prin Europa; era la modă fonograful, pentru care se plătea
taxă de intrare ca să-l asculţi: se inventaseră «maşinile de
căluşei cu etaj», precum şi «bărcile plutitoare în aer»;
Este vorba de bunicii care trăiau în Bucureşti în a doua jumătate a secolului apoi fotograful «ă la minut», concurenţă a celui «de 8 zile»,
trecut. Cum se distrau? Care le erau obiceiurile ţi năravurile prilejuite de în 1894 funcţionau în Bucureşti: trei corturi cu instalaţii
Anul nou ţi în lunga perioadă de iarnă cît ţineau cîţlegile — sau, mai pe fran­ de dare la semn; două «maşini cu căluşei»; două «stabili­
ţuzeşte, carnavalul. S-o luăm de sus în jos — de la curţile domneşti. mente zoologice», în care puteau fi văzute o focă şi un
«ipopotam», spectatorii stînd «pe trei rînduri de laviţe
bătute în pămînt»; un fonograf electric, în Pasajul Vilagros;
un «teatru exotic», pe Calea Victoriei, aproape de Ateneu,
dreptate, o senzaţie ţi merita să plăteşti doi sfanţi ca s-o mult apreciaţilor «mititei», care în 1889 constituiau atrac­ unde dansa «mica prinţesă Tapazo» şi se lăsa asasinată
vezi, mai ales că era însoţită în reprezentaţie ţi de un ţia principală a restaurantului românesc (ţinut tot de pînă la urmă de «omul mascat».
pitic «inalt de două palme». lordache) la Expoziţia internaţională de la Paris. Şi «bate­ în fine, la 1896 îşi face apariţia în Bucureşti minunea
O cronică a spectacolelor din anul 1870 ne aduce la cu­ ria» cu vin şi cu apă minerală s-a născut tot la IORDACHE, minunilor — cinematograful. Prima încercare, făcută la
noştinţă: «Bucureştii se amuză de prezent mai ales prin avînd acelaşi naş — pe umoristul Nicolaie Orăşanu. Cele 28 mai 1896, n-a dat rezultate mulţumitoare «din cauza
spectacolele circurilor şi ale panoramelor ce au inundat mai vestite tarafuri de lăutari erau: Ochi Albi (foto5). aparatului prea tremurător» şi din cauza birului pus de
Capitala intr-un număr extraordinar. Mai de curind s-a Pădureanu (bătrînul), Ionică Dinicu (tatăl lui Grigoraş primărie «care n-a vrut să-l socotească în rîndul panora­
deschis şi un teatru de momiţe, cerbi, cîini şi alte bădigănii Dinicu) ţi Angheluş. «Banda» lui Padurcanu a aus faima melor, cu 5 lei pe seară taxă, ci cu 30 de lei». A doua încer­
educate şi dresate. Apoi mai zică cineva că civilizaţia străi­ muzicii noastre populare şi peste hotare — în anul 1889. care, la 13 octombrie 1896, are succes şi cinematograful
nilor nu are părtinire pe la noi». Cronicarii timpului nu la Expoziţia internaţională de la Paris, fiind angajata restau­ devine spectacol permanent. începutul acesta a fost făcut
treceau cu vederea nici adevăratele spectacole de artă. rantului IORDACHE. Mai toate tarafurile cîntau seară de in sala de la etajul întîi al imobilului ziarului L’INDEPEN-
cum erau bunăoară cele date de teatrul de operă italian, seară la restaurante, dar nu lipseau nici de la marile petre­ DANCE ROUMAINE. de pe Calea Victoriei, aflat cam vizavi
care juca, între altele. TRAVIATA. LUCIA ţi LINDA, cîn- ceri boiereşti şi de la nunţile şi botezurile mai acătării din de Palatul telefoanelor de azi. Dar, contrar aşteptărilor,
tate de marea artistă Ponti DELL ARMI. o răsfăţată a mahalale. cinematograful n-a devenit prea uşor spectacolul preferat
spectatorilor de acum o sută de ani. Cuvinte de laudă ai bucureştenilor. Dovadă: pînă în 1908 n-am avut nici o
aveau ziarele şi pentru ciclul de conferinţe de la Ateneu, BALURILE sală destinată special acestor «fotografii vii, mişcătoare»,
ţinute de Hasdeu, Urechiă, P.S. Aurelian. Th. Văcărescu, reprezentaţiile — rare şi de puţin succes — organizîndu-se
Esarcu şi alţii. Distracţia principală a bucureştenilor o formau, in cea in cei zece ani de vitregie în barăci improvizate sau în gră­
de-a doua jumătate a secolului trecut, balurile mascate, dinile de vară ale restaurantelor. Nimeni nu credea pe
RESTAURANTELE Şl ORCHESTRELE care se organizau, zi de zi, in tot timpul carnavalului. Sala vremea aceea că cinematograful va deveni, în deceniile
BŐSSEL, de pe Calea Victoriei, era localul preferat pentru următoare, spectacolul cel mai răspîndit în toată lumea.
Cel mai căutat restaurant era al lui IORDACHE de ace’st soi de petreceri, acolo intîlnindu-se, sub ocrotirea
pe strada Covaci. Din bucătăria sa a pornit celebritatea măştilor, atît boierii şi boiernaşii, cît şi «prostimea», adică Ion M UNTEANU

45
ADMINISTRAŢIA ASIGURĂRILOR DE STAT - BUCUREŞTI

ASIG URAREA ...ore un caracter complex, deoarece cuprinde mai multe feluri de asigurări:
COMPLEXĂ asigurarea bunurilor din locuinţă şi din jurul ei, asigurarea persoanei care a
A încheiat contractul de asigurare şi a soţiei (pentru cazurile de invaliditate per­
G O SPODĂRIILOR manentă şi de deces, intimplate la domiciliu), asigurarea pentru cazurile cind
CETĂŢENILO R asiguratul sau membrii săi de familie (în calitate de locatari) trebuie să plă­
tească proprietarului unele sume pentru pagube la imobil etc.
Numeroasele avantaje ale acestei forme de asigurare practicate de A D A S
o fac utilă oricui. Ea este cu atît mai solicitată cu cit prima de asigurare este
foarte redusă: 2 lei pentru fiecare 1 000 de lei din valoarea bunurilor asigurate,
pentru un an întreg.

ASIG URAREA ...se poate încheia atît pentru sume limitate (fixe) cit şi pentru sume ne­
DE limitate (convenite).
ACCIDENTE Asigurarea poate fi încheiată de orice persoană, în vîrstă de la 16 la 70 de
ani, indiferent de profesie şi de locul de muncă. Dintre numeroasele evenimente
neprevăzute ce se pot întîmpla (la domiciliu, la locul de muncă, pe stradă, în
călătorie, la practicarea sporturilor etc.), pentru urmările cărora Administraţia
Asigurărilor de Stat plăteşte sumele asigurate, amintim: explozia, lovirea, că­
derea, arsura, degerarea, accidentare produsă de funcţionarea ori folosirea ma­
şinilor, instrumentelor, sculelor sau armelor, cele întîmplate ca urmare a cir­
culaţiei mijloacelor de transport (sau din cauza accidentelor întîmplate acestora)
si multe altele.

ASIG URAREA acoperă pagubele produse autoturismului asigurat de stricăciuni sau distrugeri
AUTO TUR ISM ELO R pricinuite de ciocniri cu alte autovehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau
(pentru imobile, aflate în afara autoturismului asigurat, loviri, izbiri, căderi (căderea
cazurile în prăpastie, căderea în apă cu prilejul transbordării, căderea din cauza ruperii
de avarii) podului, căderea pe autoturism a unor corpuri etc.), derapări sau răsturnări,
incendii, explozii, greutatea zăpezii sau a gheţii etc. In cazul asigurării auto­
turismelor p e n t r u c a z u r i l e d e r ă s p u n d e r e c i v i l ă , ADAS acordă despăgubiri
pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească, drept dezdăunare
şi cheltuieli de judecată, persoanelor păgubite printr-un accident pricinuit de
autoturismul asigurat.

A urel CRISAN

RETINEŢJ:

Pentru a în ch eia o
asigu rare la A D A S e s te
su ficien t să tele fo n a ţi
unei u nităţi A D A S. în
cel m ai scurt tim p veţi
fi v iz ita t d e un ag en t
sau d e un in sp ector de
asigu rare...

46
*

varietăţi %

PELE
C O N TEM PO R A N U L N O ST R U ..
Există pe lume un soi rău
de «stricători de bucurii»,
ca de pildă cei ce, in ultimele săptămini.s-au grăbit
— nu fără o doză de nedisimulată şi răutăcioasă satisfacţie —
să descopere că nu Pele este primul fotbalist din lume
care a înscris una mie goluri,
ci un oarecare X sau un anume Y.
£ ca şi cum contemporanilor lui Napoleon
le-ai fi amintit,exact in ziua victoriei de la Austerlitz,
că nu el a fost acela care a elaborat, primul, strategia bătăliei,
ci nu ştiu core comandant obscur,
cu ani înainte.
Nu, nu-i frumos, nu-i covaleresc
ca in ziua in care acest strălucit cavaler ol gazonului
îşi serbează cel de-o/ Í OOO-lea vis împlinit
C R O N O S ŞI M O DA ! să vii cu nişte statistici serbede
despre nişte iluştri fotbalişti necunoscuţi.
La dorinţa fabricilor producătoare, la Tokyo Nu. Golul cu numărul 1 000
au fost create in scop de reclamă aceste modele de rochii l-a înscris Pele, contemporanul nostru,
ale căror garnituri originale sint făcute din ceasuri. şi puţin ne pasă
Evident, o fost necesar să se angajeze o pază specială. de «adevărata istorie a golului etc., etc.»
care să ţină la distanţă pe eventualii amatori
de a cunoaşte prea de aproape... ora exactă!
Mai ales că cele 10 de ceasornice care decorează o rochie N D E NU-I C A P...
sínt — mai toate — de our!
Nimeni nu contestă faptul că şahul, sportul minţii,
trebuie jucat cu capul.
lată insă că sculptorul hamburghez Klaus Grosskopf
(ce coincidenţă: gross = mare, Kopf = cap!) e de altă părere:
potrivit opiniei domniei-sale, ar fi mai bine dacă şahul
• > s-ar juca cu membrele inferioare.
Pentru care motiv a şi realizat piesele din imaginea alăturată,
care pot fi apucate şi mutate cu picioarele!
CÎND
M ORCOVII
SE IUBESC

Dacă săgeata
lui Amor *
ar atinge
şi morcovii,
iar
ei şi-ar exprima
sentimentele
întocmai
ca oamenii,
ar arăta,
probabil,
ca perechea aceasta.
descoperită
in Elveţia
de un norocos
fotograf
amator.
Pe muchia subţire dintre .
eleganţa sobră şi ele- f
* ganţa fastuoasă, aceas­
tă superbă rochie crea­
tă de casa pariziană Ni­
na Ricci, dintr-o mă­
tase argintie, in între­
gime mărunt plisatâ. Re­
marcaţi romantica eşar­
fă aruncată in jurul gi-
tului şi minecile ample,
prinse in şuviţele sub­
ţiri ale manşetelor. Pu­
teţi încerca, mătăsuri
Intr-un moment de calm sdipicioase ' şi brocar­
şi înţelepciune al fante­ turi găsim prin maga­
ziei, Cardin propune zine.
o rochie dintr-o măta­
se grea, neagră, lumi­
nată de cele două ample
mined albe, plisate

Amatoarele de eleganţă
simplă, nesofisticată, vor
f i poate cucerite de
această mică rochie,
creată de Dior dintr-un
jcrseu alb, a cărei unică
garnitură o constituie
paftaua cu lănţuguri cu
care e prins cordonul.
Nu vi se pare că iile
noastre au început să
inspire pe marii crea­
tori de modă?

N CEASURILE Stimate prietene, o ştim cu toate, ne


aşteaptă vremuri aspre. Noi, care am
suris îngăduitoare, ba chiar cu o uşoară
mult sau mai puţin frumoaselor picioare
feminine amurgesc încetişor şi — tre-
cînd prin epoca de tranzit a pantalo­
milă creştinească, privind în poze ro­ nilor care, oricît, tot mai sculptează
i m
TÎRZII ALE chiile pînă la pămînt ale sfîrşitului de
secol, noi, care am crezut că nimic pe
lume nu ne va mai constrînge să re­
avantajos unele volume — ne apropiem
de domnia pudicelor sutane ce mătură
gospodăreşte trotuarul. Nu-mi spu­
nunţăm la libertăţile vestimentare pro­ neţi că azi bulevardul e încă scena unui
N 0 P T I I ... clamate de ordinul de zi «Mini», noi în­
cepem să acceptăm — e drept, încă
posace, mormăind proteste negre în
balet pe care se mişcă picioarele civile
şi mult dezgolite ale adeptelor doamnei
Mary Quant; în modă, ceea ce a ajuns
barbă, strivind mici blesteme între la modă e automat ieşit din modă. Des­
dinţi — noi începem să ne împăcăm cu potică cum e, dîndu-ne uneori,rareori,
destinul numit «Maxi». Dulcile vremuri dar cu inteligenţă, iluzia libertăţii gustu
cind strada era o veşnică paradă a mai lui personal, moda are totuşi accese

48
Un pardesiu din brocart
auriu, purtat cu o fustă
din acelaşi material pre­
ţios şi o vaporoasă bluză
din voal alb, iată o fo r­
mulă care poate împă­
ca gusturi dintre cele
mai diferite.

Două rochii tinereşti —


create de modelierii com -
binatului «Bucureşti» —
pe o linie uşor evazată,
din brocarturi existente
in comerţ. Remarcaţi
gulerul şi clapele argin­
tii ale primului model.

Dar poate că vă sUride


ideea, foarte la zi, a
unei ţinute de seară în
care să fie prezent şi
lagărul modei — pan­
talonul. Puteţi opta pen­
tru această pijama fe sti­
vă, dintr-un material
suplUj roz, avînd talia
subliniată de un brîu
paie tat.

de generozitate şi puseuri de toleranţă: inerţiilor ei didactice, mici sugestii. 1 001 de nopţi? îmbrăcaţi-vă precum moda, în această noapte în care ne ve­
atunci cînd e vorba de rochiile de seară. Vreţi «stil ţigan» cu rochii vesel multi­ cadînele, dacă asta vă e vrerea, în bro­ selim că trecem, cu un pas de o poştă,
Seara, se ştie, are în modă dimensiuni colore, cu colane, flori la ureche şi băs- carturi de argint şi aur (slavă Domnului, dintr-un an în altul; totul, adăugăm noi,
foarte elastice, orele ei pot fi ale nopţii măluţă prinsă la spate? Merge! Vreţi brocarturi găsim în magazine) şi stră­ in afară de un lucru: travestiul. Sin­
tîrzii sau ale după-amiezii întunecate «stil pijama», cu pantaloni largi din mă­ luciţi în noaptea Anului nou asemeni gurul «amănunt» pe care trebuie să-l
de iarnă, ele pot fi atribuite unei vizite tăsuri foşnitoare şi provocatoare bluze unor stele cu sau fără nume. Sau poate cunoaşteţi bine şi să nu-1 falsificaţi
, simandicoase, unei premiere, unui bar străvezii? Poftim, purtaţi pijamale! Vă vă doriţi în «stil înţelept», cu mica rochie e propria dv. persoană. Serviţi-o ves­
sau mult (de ce oare ?) aşteptatului re­ e dor de «boa»-urile cu care bunicile neagră, sau în rochia vaporoasă de şco­ timentar cît mai bine, cît mai avantajos,
velion; dar întotdeauna ele ne porun­ îşi înfăşurau, misterioase, gîturile de lăriţă scoasă la primul bal, sau — mai cît mai adecvat. Altfel, ridicolul ne
cesc să fim înveşmîntate elegant. Fas­ lebădă? Tin şi boa-urile, şi blănurile ştii?! — vă tentează brava, viteaza ro- paşte fără urmă de cruţare. Şi dacă
tuos. Original. Năstruşnic. Sobru. Cum de maimuţă, şi penele de struţ(le gă­ chie-armură, combinată din împletituri, există ceva pe lume care ucide cu cru­
vreţi — spune moda. Cum vă trăsneşte, sim poate printr-un fund de sertar, plăcuţe şi tire: metalice de la Fondul zime (oare numai în materie de modă ?),
subliniază ea apăsat, oferind totuşi, din printre lucruşoarele vechi), ba chiar plastic, rochia-atac, rochia-apărare, mă acesta este ridicolul...
vîrful buzelor, ca şi cum problema n-ar de simplă găină, uneori! Vreţi rochii rog, cum e cazul!
interesa-o şi o face doar aşa, în virtutea mirific orientale, ca în lumea celor Totul vă e permis, spune iar şi iar S and a F A U R

49
deceselor de pe urm a subnutriţiei.

I EXTRAORDINARA ECUAŢIE
M ortalitatea infantilă în regiunile să­
race în proteine ale globului este de
50 de ori mai ridicată decît în Europa.
«Kwashiorkow» este cuvîntul african
de groază care denum eşte boala pro­
vocată de lipsa de p roteine: copiii
devin apatici, pierd din g reu tate, pielea
lor se decolorează, crapă şi se cojeşte
pînă ce corpul se acoperă cu răni
deschise.
Dar se pot cita şi alte consecinţe de
ordin economico-social ale subnutri­
ţiei. Potrivit unor studii, un m uncitor
din sud-estul Braziliei, unde există
resurse de alim entaţie suficiente, rea­
lizează o producţie de circa 5 ori mai
m are decît un m uncitor din nord-
estul înfom etat al ţării. Concluziile
unui grup de experţi mexicani cu pri­
vire la com portam entul oam enilor prost
alim entaţi sínt clare: «Oamenii sínt
obosiţi, posaci şi au o slabă capacitate
de muncă. Nu au sp irit de răspundere,
nu manifestă iniţiativă artistică şi nu
sínt apţi pentru reflecţii mai profunde».
Pare să fie un lucru dem onstrat că
la sfîrşitul secolului, pentru a se asigura
hrana populaţiei globului, vor trebui
produse aproape 70 milioane to n e pro­
teine alim entare: cu alte cuvinte, de
trei ori mai m ult decît în prezent.
Istoria a consem nat o goană după aur.
Trăim acum în toiul unei goane după
proteine. Găsirea şi introducerea în
consum a unor alim ente cu un conţinut
crescut de proteine devine o necesi­
tate nu numai pentru regiunile bîn-
tu ite de foamete, ci şi pentru asigu­
rarea unei dezvoltări biologice ame­
liorate a oam enilor de pe to ate m eri­

ANTI FOAMETE
dianele.

D E LA A Z T E C I CITIRE

Explorarea zăcăm intelor de proteine


este o operaţiune cu vaste ramificaţii.

de N. RATES

G U V E R N E , ŢĂ RI diei mondiale în Extrem ul O rien t,


Şl P O P O A R E unde sínt situate regiunile cele mai
C A U T Ă O S O L U Ţ IE greu încercate de foam ete. Fireşte, a
face să dispară foam etea nu înseamnă
pur şi simplu a o b ţin e o producţie
Există, oare, un ritual oficiat cu mai agricolă mai mare. Este necesară, desi­
multă constanţă şi dăruire de-a lungul gur, lărgirea gamei produselor culti­
mileniilor decit m arele şi m ereu proas­ vate, semănarea de soiuri noi, mai
pătul ritual culinar? Din tim purile stră­ avantajoase şi mai hrănitoare. Este
vechi ale faraonilor iubitori de lăcuste vorba, de asemenea, de a modela co­
la frigare cu sos de m iere şi pînă la m erţul mondial cu produse alim entare
am atorii rafinam entelor culinare mo­ de aşa natură încît, de pildă, untul să
dern e (cu şi fără furnici), «credincioşii» nu se mai adune în su te de mii de tone
farfuriei au populat invariabil secolele în depozitele frigorifice ale Pieţei co­
şi literaturile, iar sute şi sute de tra ta te mune sau griul să nu se stocheze pînă
culinare, adevărate cărţi de cult, da­ la mucegăire în marile silozuri ale
to ra te nu de puţine ori unora dintre S.U.A., ci să ia drum ul zonelor înfome­
condeiele de celebritate universală, tate. Este vorba, în ultimă instanţă,
s-au înşiruit în rafturile bibliotecilor. de restructurări care presupun imense
D ar hotarele acestui principat al su­ mutaţii sociale.
puşilor miresmei şi savoarei sínt oare
nem ărginite? Se ştie doar că întinse «K W A SH IO R K O W » —
spaţii ale globului sînt confruntate cu UN C U V Î N T DE G R O A Z Ă
dram atica problem ă a foametei. Este O a m e n i d e ş t i i n ţ ă şi p o lit ic ie n i îşi R e c e n t, d e g u s t ă t o r ii a u f o s t p u şi in d ifi­
d rep t, gravitatea acesteia nu mai tr e ­ Fără îndoială însă, nu poate Fi ne­ c o n ju g ă în p r e z e n t e f o r t u r il e p e n tr u c u lt a t e : a s p e c tu l, m ir o s u l, g u s tu l ic r e ­
buie subliniată, de vrem e ce ea se află glijat rolul pe care-l joacă, alături de c a a s e m e n e a im a g in i d r a m a t ic e a le lo r n e g r e a r t if ic ia le p r o d u s e în L a b o r a ­
pe prima filă a agendei de lucru a mul­ elem entele m ajore mai sus-am intite, f o a m e t e i s ă d e v in ă d e d o m e n iu l t r e c u ­ t o r u l d e f iz ic ă a p o l i m e r il o r d in M o s c o ­
to r guverne, organizaţii şi conferinţe stăruinţa acută depusă p entru găsirea tu lu i. va s-a u d o v e d i t a fi i d e n t ic e c u c e l e a le
ic r e lo r n e g r e n a tu r a le . Ş i a c e s t e x p e ­
internaţionale, de vrem e ce nenum ă­ şi valorificarea unor resurse alimen­
r im e n t , c a r e a în c h e ia t p r im a e t a p ă
rate personalităţi ale vieţii sociale şi ta re originale, pen tru descoperirea calitativ. Referindu-ne la acesta din a c e r c e t ă r i l o r în p r o b le m a fa b r ic ă r ii
ştiinţifice îi consacră preocupările, ana- unor noi alim ente, naturale sau sinte­ urmă, treb u ie să am intim aprecierea h r a n e i a r t if ic ia le în c e p u t e d e a c a d e ­
lizîndu-i originile, căutîndu-i remediile. tice. Există o foame violentă, brutală, oam enilor de ştiinţă că deficitul de m ic ia n u l s o v i e t i c A le k s a n d r N e s m e i a -
Este d rep t. Raportul O rganizaţiei Na­ care provine dintr-un consum insufi­ p roteine are o m are pondere în ceea n o v , î n d r e p t ă ţ e ş t e la o p t i m i s m ...
ţiunilor U nite pentru A lim entaţie şi cient de calorii, dar şi una mai subtilă ce numim «problem a alim entaţiei» (şi
A gricultură, publicat în septem brie (deşi mai distrugătoare). Fără a se în această privinţă deosebirea d in tre O preocupare de bază in aceasta direc­
1969, ne invită la un anum it optim ism simţi înfom etaţi, ba chiar cu senzaţia ţările dezvoltate şi cele în curs de ţie o constituie punerea în valoare a
în ce priveşte destinele bătăliei împo­ înşelătoare a ghiftuirii, oamenii pot dezvoltare este, de asemenea, consi­ p ro tein elo r ascunse in plante şi peşti.
triva foam etei: în 1968— ni se spune — suferi de subnutriţie, ale cărei sim pto- derabilă: 47,3 gram e proteine animale Cu cîţiva ani în urmă, de pildă, s-a
creşterea producţiei agricole mondiale me apar după un tim p, atunci cînd consum ate zilnic pe cap de locuitor, observat că unele trib u ri din Ciad
a fost mai rapidă decît sporul populaţi­ proteinele conţinute în hrană au fost faţă de 10,7 grame). Din cauza foametei consumă o algă albastră, denum ită spi-
ei (3 la sută, faţă de 2 la sută). Fapt consum ate de organism . Sîntem deci m or anual aproxim ativ 2 milioane de rulină. care creşte în bălţi nu prea
şi mai remarcabil, rodul ogoarelor in prezenţa a două aspecte distincte oameni. O apreciere, probabil incom­ adinei şi cu un co n ţin u t substanţial
progresează într-un ritm superior m e­ ale problem ei: unul cantitativ şi altul pletă, situează la 8 milioane numărul de bicarbonat. Femeile faţ din aceste

50

S-ar putea să vă placă și