Sunteți pe pagina 1din 4

BASMUL

Basmul cult este o specie narativa cu personaje purtatoare de valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul, care infatiseaza drumul de maturizare al protagonistului si in care personajele indeplinesc o serie de functii. personaje purtatoare de valori simbolice Harap Alb reprezinta tanarul neinitiat, silit sa treaca o serie de probe la capatul carora el sa se maturizeze social (devine imparat) si erotic (isi intemeiaza o familie). Numele sau este simbolic si functioneaza pe baza unui oximoron: Harap-servitor, sluga si face referire la statutul inferior al printului ajuns sluga spanului, iar alb face referire la lipsa de experienta, naivitatea si purtarea eroului. Harap Alb este supra numele eroului pe care il poarta atat timp cat este sluga Spanul reprezinta impostorul, parvenitul, care, furand identitatea si statutul social al printului, incearca sa ii ia locul. El nu are nume, spanul fiind un apelativ care se refera la trasatura lui fizica(lipsa parului). Odata descoperit adevarul schimbului de roluri, Spanul este eliminate de cal. Sf. Duminica reprezinta intelepciunea specific romaneasca , spiritual de omenie si compasiunea caracteristica lumii taranesti. Cei cinci uriasi Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila reprezinta monstrii grotesti care sugereaza instinctual, filozoficul dar si sentimentul prieteniei. Ochila are ca trasatura de caracter aroganta, Gerila este vanitos, iar ceilalti trei nu au trasaturi predominante. Terminatia comuna a onomasticii lor ii incadreaza in aceeasi categorie a monstrilor simpatici. Flamanzila reprezinta foamea, Setila reprezinta setea, Gerila frigul, Ochila inteligenta, iar Pasari-Lati-Lungila reprezinta cinegeticul (vanatoarea). Craiul reprezinta tatal nemultumit de fiii sai neincrezatori in fortele acestora, pretentios, nu are nume, el reprezentand numai statutul de tata. Imparatul Verde este omul crud, naiv. Imparatul Rosu este omul meschin, rautacios. actiunea implicand fabulosul Fabulosul este o categorie estetica prin care realitatea imediata este transformata, schimbata de autor cu scopul de a transmite un mesaj. In basm exista personaje, spatii si scene fabuloase. Personajele fabuloase sunt cei cinci, ei arata ca niste oameni, dar trasaturile fizice le sunt hiperbolizate. Gerila are buze groase, Flamanzila poate manca pamant, Setila bea iazuri de rauri, Ochila are un ochi, mitul ciclonului, Pasari-Lati-Lungila se poate lungi si lati pentru a vana. Cei cinci vorbesc ca niste tarani din Humulesti, dar au puteri hiperbolizate si ii ofera lui Harap Alb prietenie neconditionata si Fata Imparatului Ros are capacitatea de a se metamorfoza in pasare , ascunzandu-se dupa luna. Spatii fabuloase: gradina cu salati a ursului, padurea cerbului, spatiile in care traiesc cei cinci uriasi si locul unde se bat muntii cap in cap.

Scene fabuloase: craiul mananca jaratec si reintinereste, proba salatilor si proba din padurea cerbului, scena camerei de arama supraincalzita , ospatul pantagruelic la care participa Flamanzila si Setila, pazirea fetei Imparatului Ros care se ascunde dupa luna. definitia ofera stereotipi Basmul are o formula de incipit stereotipa A fost odata, contine motive stereotipe (imparatul cu trei fii, cu trei fiice, imparatul fara urmas, categoria initiatica, probele, fabulosul, nunta, cifra magica trei). drumul de maturizare Bildungsroman Basmul este un bildungsroman pentru ca infatiseaza traseul initiatic al protagonistului care la finalul calatoriei este capabil sa conduca o imparatie si sa-si intemeieze o familie. Aceasta maturizare este necesara deoarece eroul pleaca de acasa boboc( un neexperimentat, fiind usor de pacalit). Fiecare proba prin care trece ii adauga trasaturi noi de caracter: proba podului curaj , indrazneala; coborarea in fantana- intelepciune, vigilenta; aducerea salatilor curaj ; aducerea capului ce cerb batut cu pietre nestemate siretenie, istetime, rabdare; intalnirile cu uriasii toleranta si sentimentul de prietenie. In calatoria sa este ajutat de donatori (furnicile si albinele), de prieteni (cei cinci) si de Sfanta Duminica si de cal. Se vorbeste despre asa zisul complot dintre cal si Span care sa favorizeze maturizarea lui Harap Alb deoarece daca de la inceput calul il elimina pe Span, maturizarea lui Harap Alb nu mai avea loc. Eroul se maturizeaza social, la final isi recapata statutul de print si devine imparat, de asemenea maturizandu-se si erotic prin casatoria cu fata Imparatului Ros. personajele indeplinesc o serie de functii Tipologia personajelor Harap Alb este protagonistul, Spanul este antagonistul, calul personaj secundar si mistagog, Sfanta Duminica personaj episodic si mistagog, Imparatul Verde personaj secundar, Imparatul Ros personaj episodic , fata Imparatului Rosu personaj episodic, cei cinci- personaje episodice si auxiliare, furnicile si albinele personaje teriere sau donatori. Tema basmului este lupta dintre fortele binelui (Harap- Alb, calul, Imparatul Verde, fata Imparatului Ros) si fortele raului ( Craiul, Spanul, Imparatul Ros) cu victoria binelui. Povestea evocata are un caracter exemplar, urmarind maturizarea unui tanar influentat de diferiti factori. Motive narative: al mezinului, imparatului fara urmas, podul, calatoria, probele, padurea labirint, moartea, fantana, invierea, nunta. Momentele subiectului Basmul incepe cu evocarea curtii Craiului care primeste o scrisoare de la fratele sau, Imparatul Verde prin care acesta il roaga sa-i trimita un urmas pentru tronul sau. Craiul isi supuse fiii la o proba de curaj pe care o trece numai mezinul, care se pregateste sa calatoreasca spre imparatia vecina cu sfatul de a se feri de omul span si omul Ros. Calatoria fiind lunga, el sufera de singuratate si accepta compania spanului care il pacaleste, inchizandu-l intr-o fantana dupa care rolurile se inverseaza. La Curtea Imparatului Verde, spanul il supune pe Harap Alb la trei probe: aducerea salatilor din gradina ursului, aducerea pielii de cerb si aducerea fetei de imparat. Harap

Alb este nevoit sa calatoreasca in imparatia Imparatului Ros pe care se alatura grupului celor cinci uriasi. La Curtea Imparatului Ros ei sunt supusi la alte probe: ospatul pantagruelic, casa de arama supraincalzita, sa deosebeasca macul de nisip ,sa deosebeasca pe fata imparatului de cea geamana si sa pazeasca pe aceasta. Trecand probele, imparatul i-o da pe fata sa si cei doi calatoresc inapoi. Pe drum ei se indragostesc, fata intuieste adevarul si la curtea Imparatului Verde demasca impostura spanului. Acesta il ucide pe Harap Alb si apoi este ucis de cal, in timp ce eroul este inviat de fata imparatului. Are loc nunta si astfel Harap Alb ajunge imparat. Expozitiunea prezinta evenimentele de la curtea craiului, intriga o constituie schimbarea identitatii Spanului cu Harap Alb , desfasurarea actiunii contine probele, punctul culminant il reprezinta dezvaluirea imposturii spanului, iar deznodamantul il reprezinta nunta. Perspectiva Autorul se confunda cu naratorul si este omniscient, omniprezent si obiectiv. Creanga manifesta totusi simpatie fata de protagonist, intervenind in caracterizarea personajelor. Nararea se face la persoana a treia. Compozitia Incipitul contine date expozitive : timpul actiunii este nedeterminat, personajele sunt cele de la curtea Craiului. Apoi, pe parcursul basmului se gasesc formule mediane de genie : Mersera ei ce mersera cale de 3 zile si 3 nopti Formula de incheiere are functie sociala : la nunta participa cine are bani, cine nu, sta si se uita. Registre stilistice Registrul stilistic predominant este cel popular caracterizat prin regionalisme si oralitate. Oralitatea se realizeaza prin : proverbe si zicatori, interjectii si exclamatii retorice, alternarea personajelor, locutiuni si expresii populare, verbe la gerunziu, verbe la imperative, figure de stil : epitete, comparatii, metafore, hiperbole, repetitii augumentative si diminutive, porecle, proza ritmata, ironia, sarcazmul. Indici spatiali si temporali Indicii spatiali : eroul calatoreste prin trei imparatii vaste, calatoria este lunga deoarece el merge peste mari si tari. Sunt evocate spatii atat fabuloase cat si reale. Indicii temporali : timpul nu este determinat, apare cifra magica trei, se presupune ca aceasta calatorie a durat ani pentru ca este vorba despre un proces de maturizare. Moduri de expunere Naratiunea, mod de expunere predominant - aceasta are rol de a prezenta evenimentele asezandu-le in ordine cronologica prin inlantuire. Dialogul, un alt mod de expunere care ajuta la caracterizarea personajelor si la prezentarea folozofiei lor de viata. Reprezentative sunt dialogurile lui Harap Alb cu cei cinci uriasi prin care acesta ii identifica, ii caracterizeaza si se lasa convins sa-si faca tovarasi. Descrierea, este al treilea mod de expunere care ajuta la crearea atmosferei specifice basmului : descrierea atmosferei de la curtea Craiului, descrierea vestimentatiei, descrierea spatiilor.

Autorul foloseste pauze descriptive (la cei cinci uriasi realizeaza portretele acestora). Semnificatii si simboluri Podul reprezinta trecerea dintr-un spatiu cunoscut intr-unul necunoscut, trecerea de la adolescenta la maturitate. Padurea-labirint sugereaza necunoscutul, pericolele pe care trebuie sa le infrunte eroul. Fantana este asociata cu coborarea in infern si este un spatiu al iluziei. Modalitati de caracterizare a personajelor Prin caracterizare directa eroul este prezentat de faptele sale : isi infrunta tatal vrand sa-i demonstreze ca macar unul dintre fii este de incredere, suporta cu stoicism umilintele spanului, este constiincios si sociabil. Incadrandu-l intr-un tip uman, el este tanarul neinitiat, este un antierou pentru ca inainte de fiecare proba se lamenteaza, plange, cere ajutorul, nu are incredere in sine, este superficial. Ca modalitati de caracterizare indirecta se folosesc onomastice (numele), trasaturile morale, statutul initial si cel final, relatiile cu celelalte personaje si parerea celorlalte personaje despre el. Trasaturi morale: curajos, milos, sincer, prietenos, istet, educat, hotarat. Statutul social initial este de print, intermediar este de sluga si final de imparat. Statutul moral initial este de tanar aspirant la maturizare, iar la final este om matur. Statutul psihologic initial este de neexprimat, iar la final este de ins stapan pe sine. In relatie cu celelalte personaje eroul este deschis, comunicativ : isi infrunta tatal, primeste sfaturile Sf. Duminici si ale calului, primeste ajutorul furnicilor, recunoaste in final impostura spanului. Despre el Craiul crede ca nu va duce la capat misiunea, Spanul crede ca este usor de pacalit si ii doreste cu orice pret moartea.