Modelarea functionala si structurala a peisajului in zona Vaii Cernei si a bazinului inferior al Timisului

Cuprins
1. Metodologia de lucru 2. Cadrul istoric 3. Cadrul natural. Elementele geologice si reflectarea lor in peisaj 4. Caracteristicile parametrilor climatici si reflectarea lor in peisaj 5. Caraceristici hidrografice 6. Distributia si evolutia elementelor vegetale 7. Impactul infrastructurii asupra peisajului 8. Variabilitatea temporala si spatiala a asezarilor 9. Indici peisagistici 10. Functiile peisajului 11. Scenarii de viitor

Metodologia de lucru
Dupa delimitarea esantionului de harta care urma sa fie analizat, am trecut la etapa de vectorizare a elementelor prezente pe harti. Transpunerea datelor de tip raster in date de tip vector, insotite de atribute precum lungimea, suprafata, numele, etc a debutat cu vectorizarea elementelor liniare. Elementele hidrografice extrase dupa harta din 1912 sunt reprezentate de vectori de tip poligon pentru sectorul Dunarean care parcurge esantionul nostru, si de vectori de tip linie care cuprind toata reteaua hidrografica cartata la acel moment. Pe harta topografica din 1962, au fost extrase toate izvoarele cartate la acel moment, si reprezentate prin puncte, cat si reteaua hidrografica. Aceasta din urma a fost reprezentata prin vectori de tip poligon pentru toate raurile a caror latime a albiei minore depaseste 4 m, si prin vectori de tip linie pentru raurile mai mici, cu latime sub 4 m. Totodata au fost diferentiate raurile cu scurgere permanenta (linie continua) de cele cu scurgere temporara (linie punctata). Infrastructura de transport a fost extrasa prin vectori de tip linie, si a fost clasificata in functie de gradul de detaliere a procesului de cartografiere de la momentul respectiv. La 1912 au fost reprezentate drumurile de importanta nationala si drumurile locale, iar la 1962 au fost reprezentate drumurile nationale, drumurile comunale, potecile, si magistrala feroviara care face legatura intre Bucuresti, Craiova si Timisoara, prin Culoarul Timis-Mehadia-Cerna. Elementele de planimetrie, au fost extrase prin crearea unor vectori de tip poligon, care au oferit informatii pretioase pentru calcularea indicatorilor peisagistici. De pe harta austriaca au fost extrase terenul intravilan al localitatilor, terenul din lunca principalelor artere hidrografice, terenul arabil, pasunile si padurile iar de pe harta realizata de Directia Topografica Militara au fost extrase atat intravilanul cat si extravilanul localitatilor, padurile, fanetele, livezile si terenurile cu utilizare complexa. Pentru realizarea celei de-a treia editii de harta a utilizarii terenurilor, am folosit datele Corine Land Cover, editia 2006, considerand urmatoarele moduri de utilizare: zone urbane, terenuri arabile, pomi fructiferi, pasuni, culturi complexe. teren agricol, paduri de foioase, paduri de conifere, paduri de amestec, fanete naturale si corpurile de apa. Peste toate acestea am suprapus reteaua hidrografica cu elementele sale liniare, dar si drumurile si caile ferate. Dupa finalizarea tuturor layerelor, a urmat etapa de calculare a indicatorilor peisagistici, pe baza informatiilor cantitative oferite de acestea(suprafete, lungimi, etc.) dar si realizarea unor

grafice sugestive in ceea ce priveste evidentierea raportului intre diferite elemente vectorizate. Dupa interpretarea rezultatelor indicatorilor am exportat hartile finale, clasificate pe clase de elemente, cat si Hartile modificarilor din peisaj realizate prin functia Overlay-Intersect a modulului Analysis Tools.

Cadrul istoric
Paleoliticul superior primele urme de locuire ale omului in zona Or ovei (Cazanele Dunarii , Cuina Turcului i Baile Herculane, Pe tera Ho ilor. Epipaleolitic (10.000 8.000 i primele manifestari de arta ale omului. Neolitic- bronz

iHr. ) primele unelte agricole din zona (5.500 2.200 iHr.

i 2.200 1.200 iHr. ) primele urme de locuitori. Sec .I iHr. este posibila

existen a unei ceta i dacice in zona. 100 d.Hr. Se construie te drumul roman din Clisura Dunarii (cu Tabula Traiana ) i

canalul roman de la Sip. 101 dHr. Cucerirea romana; se infiin eaza localitatea DIERNA, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Este centru me te ugaresc i punct vamal. 157 dHr. o inscrip ie atesta prima data epigrafic numele

ora ului sub numele de TISIERNA. 193-211 dHr.- Imparatul Septimius Severus ridica Dierna la rangul de Municipiu. Sfr itul sec. III SEC. IV. dHr. Este construit castrul roman trziu; Tot in aceasta perioada sunt atesta i primii cre tini in localitate. Sec. IV VI dHr. DIERNA-ZERNES este restaurata de romani, apoi de bizantini. Sec. X Cetatea URSCIA este centru politic i militar al voievodului Glad. 1366 Regele Ludovic

cel Mare proclama Or ova Cetate Regeasca 1524 Turcii cuceresc cetatea Or ovei. 1660 Or ova este stapnita de otomani, este re edin a de sandjeac; localitatea civila este un sat de pescari i de agricultori. 1739 1740 pentru a stapnii Or ova, turcii construiesc Canalul

Cernei. 1790 prin pacea de la Sistov, Or ova trece in componen a Austriei. 1772 1870 Or ova face parte din Regimentul graniceresc. 1829 se termina lucrarile la Caransebe oseaua

Or ova. 1830 Or ova devine insemnat punct in naviga ia pe Dunare, sediul oseaua de pe Clisura Dunarii.

unor agen ii de naviga ie. 1834 1846 se construie te

Primele asezari omenesti de pe teritoriul comunei Toplet , au fost intemeiate la izvozrele paraului Bigar, de cativa calugari care au fugit din Oltenia , de frica turcilor , si care impreuna cu localnicii ce traiau pe aceste meleaguri , s-au asezat aici, fiind atrasi de apa calda a paraului Bigar , caruia i-au si dat denumirea de Topla, si unde au ridicat din lemn o mica manastire .Apa

calda a paraului a atras cetateni fugiti de invazia turceasca , si astfel s-a intemeia aici un satulet , la cca. 100-200 de metri de locul numit Vatra Satului. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric exceptional, memoria vie a 1848 ani existenta neantrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor ,a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de mari personalitati, intre care : imparatul Iosif al II-lea , imparatul Francisc I si imparateasa Charlotte, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852, imparatul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind ceea mai frumoasa statiune din Europa, iar imparateasa Elisabeta pasionata, indragita, distincta, si armonioasa Sissi scrie un jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incintatoare.

Cadrul natural

Delimitand esantionul de harta studiat, localizam in partea Nordica Muntii Poiana Rusca, in nord vest Dealurile Poganisului, in partea sudica fluvial Dunarea, sud-vest Muntii Almajului, in Vest Muntii Semnic, iar in partea est grupa Retezat Godeanu, M Tarcului, Masivul Retezat. Esantionul de harta studiat cuprinde urmatoarele sectoare majore :

MuntiiAlmajului
Structura geologica a Muntilor Almajului este rezultatul orogenezei alpine, evolutia sa fiind strans legata de cea a autohtonului danubian.

In precambrian, formatiunile ce compun astazi autohtonul danubian (Muntii Almajului) functiona ca zona de geosinclinal, suportand cicluri tectono-magmatice.

Ulterior, imensele depozite sedimentare si magmatogene acumulate, au fost supuse metamorfismului regional, rezultand sisturi cristaline; concomitent, procesele magmatice au determinat punerea in loc a granitoidelor (Sichevita). Sfarsitul paleozoicului corespunde cu exondarea generala a regiunii.

In mezozoic (jurasic), pe directia nord-sud iau nastere o serie de fose, care au suportat acumulari sedimentare. Una dintre acestea constituie astazi zona Svinita-Svinecea Mare, iar acumularile unei alte fose, au fost dislocate si transportate tectonic spre est, rezultand panza de Severin. In cretacic, au avut loc o serie de evenimente tectonice, care au impus dislocarea si impingerea unui alt domeniu de sedimentare, panza getica (vest) peste domeniul danubian. Ulterior, sariajul getic a acoperit intregul domeniu danubian, sub forma unei panze imense (panza getica). In tertiar, miscarile tectonice a provocat unele scufundari pe arii restranse, umplute ulterior cu depozite tertiare (depresiunea post-tectonica Sichevita).

Miscarile cele mai recente au dus la inaltarea zonei muntoase in masa, definitivand infatisarea actuala. Muntii Almajului au deci ca fundament sisturi cristaline ale autohtonului danubian, exceptand zona localitatii Ravensca (sisturi cristaline ale panzei getice). Peste cristalin s-au depus roci sedimentare, cum sunt calcarele mezozoice din Cazanele Dunarii sau zona Svinita-Svinecea, apoi conglomerate, gresii, sisturi argiloase etc., care apartin Paleozoicului Superior si Neozoicului.

Cristalinul, impreuna cu sedimentarul sau, este strabatut de roci magmatice (granite, gabrouri), in cadrul acestora remarcandu-se granitul de Ogradena.

In zonele sedimentare predomina peisajul carstic, dezvoltandu-se in special exocarstul: chei si pereti calcarosi (Valea Berzasca, Sirinea, Rudarica Mica, Vf. Svinecea), doline (zona Lalca), lapiezuri (Svinecea Mare, Bigar). Endocarstul este reprezentat de pesterile: Pestera cu Apa de la Lalca, Pestera La Pisatoare, Pestera Zamonita, Avenul Rudarica etc.

Muntii Almajului se prezinta sub forma de culmi prelungi, foarte ramificate, cu spinarea netezita/rotunjita (pe sisturi cristaline), echivalente unor nivele de eroziune clare si sub forma de creste inalte, separate de vai adanci (pe calcare). Versantii sunt in cea mai mare parte abrupti. Pe latura dinspre fluviu sunt deosebit de fragmentati, dand nastere unor salbatice chei: Putnei si Rudariei (in sisturi cristaline) si Sirinei (in calcare cenusii si roscate).

Se evidentiaza doua culmi mai importante, ramificate si sinuoase. Cea rasariteana, orientata nord-sud, aproximativ de la Lapusnicel la Cozla, este punctata de varfurile Carsa Mare (1167 m), Cherbelezu (1102 m), Urzica (873 m) si Dumbravita (668 m). Cea apuseana, care se desface din Varful Cherbelezu, are mai multe sei, ramificatii si cel mai inalt varf din acest masiv, Svinecea Mare (1224 m, martor de eroziune dintr-o suprafata mai veche).

Podisul Mehedinti
Este situat in sud-vestul tarii, la vest de raul Motru si la poalele Muntilor Mehedinti, avand ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunarii la vest, Muntii Mehedinti la nord si Podisul Getic la sud. Relieful Altitudinile sunt cuprinse intre 400 si 600m.Varfurile de peste 600m se numesc Cornete. Este o unitate de podis alcatuita din sisturi cristaline si calcare acolo unde apar calcarele sunt prezente fenomenele carstice: chei, pesteri,vai, poduri naturale, cursuri subterane, sohodolurivai seci, doline, polii; are aspectul de platou adanc fragmentat de ape Carstul Mehedintean reprezinta subregiunea mediana a acestui podis si este dezvoltat in calcare jurasice (Jurasic Mediu si Superior, si sporadic apar depozite de varsta Jurasic Inferior) si cretacice (Cretacic Inferior si Superior). Cele trei artere hidrografice pe care este axat acest carst sunt Topolnita, Motru si Cosustea. Podisul Mehedinti reprezinta o treapta scufundata a Carpatilor, fiind o unitate de relief aparte (un unicat). Ca structura si relief este asemanatoare muntilor, iar ca altitudine este asemanatoare dealurilor Cu exceptia fluviului Dunarea, care il limiteaza la vest si raul Motru care il margineste la est, podisul este strabatut de rauri mici, neinsemnate, de regula cu izvoarele in muntii invecinati:

Topolnita si Bahna care se varsa in Dunare si Cosustea, afluent dreapt al Motrului. Prezinta si vai seci. In ceea ce priveste lacurile, dintre cele naturale exista lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarca Portile de Fier I de pe Dunare, lac de acumulare in interes energetic si de navigatie, unul din cele mai mari din tara. In aceasta unitate geografica vegetatia naturala se inscrie in zona padurilor de foioase, existand o alternanta a gorunetelor cu fagetele. Sunt prezente si specii de influenta submediteraneana, cu tufisuri alcatuite din elemente termofile: liliacul salbatic, carpinita, mojdreanul. In cuprinsul acestei unitati geografice de relief exista cele mai numeroase rezervatii naturale din Romania. Rezervatii paleontologice: Bahna - punct fosilier Rezervatii speologice: Pestera lui Epuran Rezervatii de peisaj si flora: "Podul natural" si "Padurea de liliac" de la Ponoarele Sunt prezente cele feroviare, rutiere si navale. Magistrala feroviara electrificata, Bucuresti-Drobeta-Turnu Severin-Timisoara trece prin partea de vest, paralel cu Dunarea. Este insotita de drumul european E70, Bucuresti-Timisoara care continua in Serbia, avand doua puncte de frontiera. Un alt drum modernizat leaga orasele Drobeta-Turnu Severin si Baia de Arama. Pe Dunare se desfasoara transportul naval, Drobeta Turnu-Severin fiind unul din principalele porturi fluviale ale tarii.

Muntii Semenic
Sunt o grupa muntoasa a Muntilor Banatului apartinand de lantul muntos al Carpatilor Occidentali. Cel mai inalt pisc este Varful Piatra Goznei. Muntii Semenicului fac parte din grupa sudica a Carpatilor Occidentali, culminand cu Varful Piatra Goznei (1447 m) si Varful Semenic (1445 m) si reprezinta un important nod hidrografic castelul de apa al Banatului din care izvorasc Timisul, Nera, Barzava etc. In ceea ce priveste constitutia lor geologica, putem separa doua zone cristaline: zona Minis si zona Sebes. Relieful coboara, de la nord de Varful Semenic, pana la Varful Nemanu Mare (1122 m). In regiunea izvoarelor Timisului se gaseste depresiunea Garana, formata prin eroziune diferentiala. In acesti munti nu se intalnesc urme glaciare, ci doar efectele modelarii preglaciare, depresiuni nivale, valuriri si varfuri piramidale. Alaturi de Muntii Semenicului, in aceeasi grupa, se mai gasesc si Muntii Aninei si ai Dognecei, formand nucleul Muntilor Banatului. Intreg acest ansamblu montan formeaza o zona turistica importanta, unde se poate practica un turism

complex. In acest areal se afla rezervatiile naturale Semenic - Cheile Carasului si Cheile Nerei Beusnita, de o mare valoare si frumusete. Desfasurati ca o dorsala orientata de la nord-nord-est catre sud-sud-vest, Muntii Semenic prin infatisare altitudine si masivitate reprezinta cea mai importanta subunitate din regiunea montana a Banatului, avand interfluvii inalte cu infatisari de poduri largi si foarte putin valurite, pastrand forme de relief cu aspect ruiniform (cateva varfuri slab conturate si inecate in blocuri de roca degradata), generate de procese inghet-dezghet, actiunea zapezii si a ploilor.

Muntii Mehedinti
Se afla in partea sud-vestica a Carpatilor Meridionali, in grupa Retezat - Godeanu. Au o orientare NE-SV si sunt marginiti la vest si sud-vest de Valea Cernei, la nord-est de Valea Motrului si la est si sud est de Podisul Mehedinti. Muntii Mehedinti sunt alcatuiti aproape in totalitate dintr-o puternica masa de calcare jurasice recifale dure si albe. Identificam in structura lor si sisturi cristaline si gresii. Orografic reprezinta o prelungire a muntilor Valcanului. In aceasta unitate este caracteristic profilul asimetric, adica versantul nordic abrupt si cel sudic prelung. Hipsometric acest compartiment montan scade de la est la vest. Muntii Mehedinti sunt reprezentati printr-o culme unica, masiva cu aspect de bloc, care domina atat Valea Cernei cat si Podisul Mehedinti. Detin inaltimi inregistrate intre 1000 si 1500 de m (dominate de cateva inaltimi proeminente: Piatra Closani - 1421 m , Pietrele Albe - 1336 m, Domogled - 1105 m, Varful lui Stan - 1466 m). Sunt fragmentati de vai scurte dar foarte puternic adancite: Motru Sec, Ramnuta Vanata, Ramnuta Mare, Arsasca, Tesna, Cociu. Caracteristic pentru intreaga unitate este relieful carstic. Prezenta calcarelor pe grosimi apreciabile, gradul pronuntat de tectonizare, lipsa unei alte cuverturi protectoare si cantitatea mare de precipitatii genereaza o varietate teritoriala a reliefului carstic in zona. Astfel, unitatea prezinta numeroase forme exocarstice si endocarstice (relieful carstic din bazinul Cernei cuprinde peste 100 pesteri). Masivul Tarcu este alcatuit din sisturi cristaline, granit si unele roci sedimentare. Din centrul muntos se desprind mai multe culmi, cum ar fi Caleanu (2192 m), Matania (2160 m) si Baicu (2123 m), iar spre N-V, Culmea Jigoriei (1463 m), ce face legatura cu Muntele Mic. Printr-o ramificatie cu Culmea Plesa (1413 m), pe Raul Lung si Hideg s-au format depresiunile Poiana Plopului si Poiana Rusca.

Pentru Muntii Tarcului este caracteristica prezenta circurilor glaciare. De aici pornesc Valea Pietrei si Valea Peceneaga, iar in partea superioara a masivului avem cateva caldari glaciare foarte interesante, ca Groapa Caleanului, Caldarea Suculetului, Caldarea Izvorului si Caldarea Mutatoare. Toate acestea formeaza niste zone inchise cu un specific de flora, fauna si chiar mici diferente climaterice.

Muntii Godeanu sunt alcatuiti din sisturi cristaline puternic metamorfozate, peste care se gasesc rocile sedimentare, ce dau nastere unor platforme de eroziune. In aceasta zona, gasim Varful Godeanu (2229 m), Varful Gugu (2291 m) si Varful Branului (2026 m). Si aici, ca si in masivul Tarcu, avem formatiuni glaciare care dau un foarte frumos aspect alpin intregii zone. Aceasta grupa alpina este putin cunoscuta si salbatica

Masivul Tarcu
Este alcatuit din sisturi cristaline, granit si unele roci sedimentare. Din centrul muntos se desprind mai multe culmi, cum ar fi Caleanu (2192 m), Matania (2160 m) si Baicu (2123 m), iar spre N-V, Culmea Jigoriei (1463 m), ce face legatura cu Muntele Mic. Printr-o ramificatie cu Culmea Plesa (1413 m), pe Raul Lung si Hideg s-au format depresiunile Poiana Plopului si Poiana Rusca.

Pentru Muntii Tarcului este caracteristica prezenta circurilor glaciare. De aici pornesc Valea Pietrei si Valea Peceneaga, iar in partea superioara a masivului avem cateva caldari glaciare foarte interesante, ca Groapa Caleanului, Caldarea Suculetului, Caldarea Izvorului si Caldarea Mutatoare. Toate acestea formeaza niste zone inchise cu un specific de flora, fauna si chiar mici diferente climaterice.

Muntii Godeanu sunt alcatuiti din sisturi cristaline puternic metamorfozate, peste care se gasesc rocile sedimentare, ce dau nastere unor platforme de eroziune. In aceasta zona, gasim Varful Godeanu (2229 m), Varful Gugu (2291 m) si Varful Branului (2026 m). Si aici, ca si in masivul Tarcu, avem formatiuni glaciare care dau un foarte frumos aspect alpin intregii zone. Aceasta grupa alpina este putin cunoscuta si salbatica.

Dunarea- este al doilea ca lungime intre fluviile Europei (dupa Volga), fiind singurul
fluviu european ce curge de la vest la est. Izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) sub forma a doua rauri numite Brigach si Breg, ce izvorasc de sub varful Kandel (1241m) si se unesc in orasul Donaueschingen (altitudine: 678 m) in curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronuntat /'do.nau/. Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de

aproximativ 2.860 km, pana la Marea Neagra. La varsarea in Marea Neagra s-a format Delta Dunarii. Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari (Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romania, Ucraina, Serbia) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad. Cursul inferior se desfasoara pe o distanta de 1.075 km, intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km). Datorita faptului ca traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este impartit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):
y y y y y

Defileul carpatic (144 km) Sectorul sud-pontic (566 km) Sectorul pontic oriental cu balti (195 km) Sectorul predobrogean (80 km) Sectorul deltaic (90 km)

Dunarea colecteaza majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din Dobrogea, transportand anual circa 60 de milioane de tone de aluviuni si 200 de miliarde m de apa. De asemenea, prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroelectricitate, piscicultura, furnizand apa pentru industrie, agricultura, populatie. In Lunca Dunarii se afla multe asezari printre care 18 orase, (Moldova Noua, Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Fetesti, Cernavoda, Harsova, Braila, Galati, Isaccea, Tulcea si Sulina), fiind traversata de cinci sosele si doua cai ferate.

Clima este temperat continentala, mai blanda decat in restul tarii, resimtindu-se
influentele submediteraneene, cu ierni mai umede, veri racoroase, primaveri sosite timpuriu si de scurta durata si toamne mai ploioase; cu vanturi dinspre vest si nord-vest cu viteza medie de 1,6m/s. Temperatura medie anuala este de 14C (in medie 22C in iulie; in medie 1C in ianuarie). Precipitatii anuale medii: 750 mm. Aer puternic ionizat (2000 ioni negativi pe cmc). Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb.

Hidrografia

Esantionul de harta studiat de noi corespunde bazinului superior al R. Timis, bazinului R. Cerna, dar si unor bazine hidrografice de importanta locala si regionala precum Ieselnita, Bahna, Topolnita, Cosustea si chiar bazinului superior al Motrului. La toate acestea se adauga si sectorul din defileul Dunarii, cuprins intre Localitatile Ieselnita-Orsova-Varciorova. Avand in vedere scara la care s-a lucrat, elementele de hidrografie vectorizate pe cele trei editii de harti s-au limitat la rauri temporare, rauri permanente, lacuri si izvoare. Raurile mai importante precum Dunarea, Cerna, Timis au fost simbolizate prin layer de tip poligon, in timp ce raurile mai mici prin vectori de tip linie. La nivelul anului 1912, pe Harta Austriaca, este reprezentata o retea hidrografica foarte densa, fiind cartografiati incusiv afluentii de ordin superior ai tuturor raurilor, chiar si unele organisme torentiale. Asa se face ca lungimea afluentilor reprezentati prin linie depasea la momentul respectiv 2200 km, care raportati la suprafata totala de 3358 kmp redau o valoare de 0.65 km/kmp a densitatii retelei hidrografice. Desi foarte cunoscuta inca din antichitate, in ceea ce priveste izvoarele minerale si termale, esantionul de harta din 1912 este deficitar in ceea ce priveste cartografierea izvoarelor. Acest lucru se schimba cu timpul, asa incat la nivelul anului 1962 sunt cartografiate un numar de circa 70 de izvoare. Densitatea acestor izvoare prezinte valori ridicate mai ales in Muntii Cernei si Muntii Mehedinti mai ales la limita inferioara a Crestei calcaroase Domogled-Vf. Lui Stan. Densitatea medie a izvoarelor este de 0.02 izvoare/ kmp. La nivelul anului 1962 sunt vectorizati 1458 km de rauri secundare, dintre care 43 km sunt rauri cu scurgere temporara. Raportand aceste date la suprafata totala a esantionului de harta studiat, reiese o valoare mai apropiata de realitate a densitatii retelei hidrografice de circa 0.45km/kmp. Cele mai mari diferente de densitate a retelei hidrografice intre cele doua editii de harta, sunt resimtite in bazinele superioare ale raurilor din Podisul Mehedinti. P. Tarova, P. Ricova, R. Bahna, P. Slatinicului, P. Stiubeiului, R. Topolnita, P. Cosustea, P. Brebina, R. Motru si P. Motru Sec. Motivul pentru care se inregistreaza aceasta diferenta este acela ca in acest areal climatic se intalnesc foarte des torenti cu scurgere intermitenta, care au fost eliminati in procesul de cartografiere moderna datorita importantei scazute a acestor organisme hidrologice. Incepand cu anul 1960 se da startul unui maraton de cercetari si studii cu privire la valorificarea potentialului hidroenergetic pe care il prezentau raurile montane. In 1962, Institutul

de Proiectare si Amenajare a Constructiilor Hidrotehnice(I.P.A.C.H.) realizeaza Planul de Amenajare a Apelor din Republica Populara Romania, care includea si cateva proiecte ample ce vizau raurile din esantionul studiat de noi. In consecinta acestor programe au fost realizate: Lacul de acumulare Valea lui Iovan si lacul de acumulare Herculane, pe Valea Cernei. Lacul Poiana Rusca pe Paraul Rece, Valea Mare pe Motru, Acumularea Cornereva, pe Bela Rece, dar mai ales lacul Portile de Fier I pe Dunare. Dupa anul 1962 se poate vorbi de o ampla artificializare hidrologica, si implicit se poate aplica indicatorul de artificializare hidrologica, care se calculeaza prin raportarea procentuala a sectoarele de rau modificate ireversibil(circa 400 km) la lungimea totala a raurilor. Acest indicator a fost calculat pentru ultima editie de harta prin raportarea la lungimea totala a raurilor principale de, 1377km. Valoarea sa depaseste 20 % fapt ce exprima un grad de artificializare ridicat, in consecinta exploatarii potentialului hidroenergetic pe care regiunea studiata de noi il are. Cele mai mari modificari au fost facute, in Defileul Dunarii, unde albia minora a fluviului a fost inaltata in spatele unui baraj, cu inca 53m, lucru ce a dus la inundarea unui areal de 9,4kmp, care includea vechiul oras Orsova si Insula Ada-Kale. Desi de amploare mai mica, masurile structurale de aparare impotriva inundatiilor au produs si ele modificari ale regimului hidrologic, schimbari la nivelul relatiei de schimb intre acviferul freatic si apele de suprafata, si importante schimbari in perceptia asupra peisajului hidrologic. In cadrul lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa intra Sistemul sustinut pentru consolidarea talvegului care consta in micsorarea pantei talvegului prin crearea unui profil in trepte prin albie. Bararea transversala a cursului de apa se face cu ajutorul unei traverse de colmatare (in spatele careia se blocheaza material grosier), malurile fiind consolidate cu aparari de mal compuse din blocuri de beton si peree din dale de beton. La acest sistem se adauga si indiguri ale malurilor(din pamant sau beton armat), taluzuri in special in zona de lunca unde panta raului este ceva mai redusa, gabioane din piatra de rau si alte amenajari antierozionale, debusee.

Vegetatia

Vegetatia, prin caracteristicile ei deosebite date de interactiunea mai multor factori determinanti precum si clima, da o nota aparte de originalitate zonei studiate, evidentiindu-se prin prezenta a numeroase specii submediteraneene si mediteraneene. Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat fiind de aproximativ 70%. Etajul fagetelar se desfasoara intre 500-1000 m, fiind reprezentat in special prin fagete acidofile de tip subatlantic. In structura padurilor de fag se intalnesc Fagus taurica, Fagus moesica(fagul balcanic), Fagus -orientalis. Intre 500 si 650 m se desfasoara fasia zonala de fagete si gorunete, in care predomina ca specii: Quercus petraea (gorunul), Fagus moesica (fagul balcanic) si Fagus orientalis (fagul oriental - relict pontic). Etajul gorunetelor (Quercus sessilis), in amestec cu alte specii ca Quercus petraea, Quemus dalecham, alcatuieste formatiunea vegetala dominanta in zona Defileului. Se situeaza intre 200 si 500 m, ocupand pante in general reduse, cu soluri brune, uneori podzolice, fie in arborete pure, fie in arborete amestecate, de gorun si fag. Etajul padurilor de amestec cu elemente termofile este situat mai jos de 300 m, pe suprafete morfologice insorite si semiinsorite, constituind vegetatia cea mai reprezentativa a regiunii in general alcatuit din specii termofile de stejar: cerul - Quercus cerris, garnita -

Quercus frainetto, stejar si carpinita.Ca element endemic pentru aceasta zona a tarii apare pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. Banatica). In locul padurilor termofile defrisate s-au instalat tufarisuri termofile (sibleac), o formatiune vegetala de pufos cu multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic, alcatuite in cea mai mare parte din formatiuni secundare, cu specii submediteraneene, saxicole si calcicole. In cadrul acestora, principalele elemente de vegetatie sunt: stejarul pufos, carpinita, liliacul salbatic. In comparatie cu alte regiuni carpatice, acest areal avand conditii de accesibilitate mai reduse a fost mai putin supus modificarilor antropice ca rezultat al activitatii omului aceste activitati legate de dezvoltarea industriala manifestandu-se in mod concret mai ales in ultimii 50 de ani cand putem vorbii de modificarii determinate de exploatari forestiere, de constructii si alte activitati cu caracter industrial, dar un fapt foarte important este acela ca interventiile din ultimii 50 de ani cu toate ca au fost de scurta durata si-au lasat amprenta asupra mediului mult mai puternic decat cele anterioare care s-au manifestat timp mai indelungat secole. Pe la jumatatea anilor 50 odata cu intensificarea exploatarii masei lemnoase din zona si cu aparitia si a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorala mai intensa a

pajistilor din golul de munte, precum si exploatarea combinata agricola si pastorala a poienilor de pe versantii din imediata apropiere a firului vaii. Tot in aceasta perioada a crescut si numarul locuitorilor din Closani care isi fac case in catunul Cerna el devenind localitate cunoscuta sub denumirea de Cerna-sat apartinand comunei Pades. Cu toate ca aceste actiuni nu sunt dintre cele care sa determine modificari de amploare dar deja ele se incadreaza in actiunile care nu se limiteaza la schimbari lente numai ale invelisului vegetal cu posibilitati de regenerare pe cale naturala. Pe langa exploatarea in ras a padurilor a fost implicat si substratul ale carui modificari devin definitive cel putin o foarte lunga perioada de timp. Prin ceea ce s-a schimbat in ambianta generala in aceasta etapa in bazinul Cernei aceasta etapa scurta trebuie considerata ca o perioada de tranzitie spre etapa modificarilor actuale. Modificarile de amploare in structura peisajului si retelei hidrografice ca si crearea de conditii de aparitie a unor ecosisteme noi si chiar a degradarilor au aparut numai dupa ce potentialul natural al regiuni a inceput sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice, fata de perioada in care numai comunitatile biotice ale ecosistemelor au suferit modificari in urma impactului cu societatea. Activitatea pastoral-agricola (traditionala) continua exploatarea vechilor pasuni si fanete mostenite din etapele anterioare, dar inregistreaza o oarecare stagnare ba chiar putem spune o anumita diminuare prin reducerea numarului de asezari temporale si chiar permanente si parasirea unor anumite poieni deci numai sunt largite pajistile pentru pasunat sau pentru culturi agricole si o parte din suprafetele defrisate au fost replantate Populatia care locuia in numeroasele case raspandite pe versanti si utiliza trenurile atat in scopuri pastorale cat si agricole a coborat in asezarile permanente noi infiintate datorita activitatilor industriale si a facilitatilor legate de circulatie si de locurile de munca noi create Exploatarea forestiera a capatat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic dupa anul 1964 bazinele paraielor Topenoa, Olanu, Balmosu, Iovanu, etc. Aceste bazine care vor fi exploatate prin taieri in ras si combinate , fiind insotite pretutindeni de replantari cu rasinoase. In acest scop in zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul sa ramana apt pentru replantari si regenerari naturale.

In urma exploatarilor forestiere majoritatea versantilor si a suprafetelor de pe culmi se inierbeaza repede o mare parte fiind deja acoperita cu lastari de fag si de alte specii lemnoase in acest mod fiind combatuta eroziunea solului care in unele locuri este ca si inexistenta poate doar cu exceptia unor versantii foarte abrupti unde are loc o eroziune foarte puternica pana la roca de baza. Activitatea constructiva - Inceputul acestei activitati cu caracter industrial poate fi considerata odata cu inceperea constructiei drumurilor forestiere din lungul vaii si inaintarea lor treptata spre obarsie . Cele mai mari modificari ale peisajului care au fost provocate de interventia omului au fost declansate de inceperea amenajarii hidrotehnice a raului Cerna si a afluentilor ei prin construirea de baraje si aparitia de lacuri de acumulare . Ridicarea barajului si a inchideri vaii a produs modificari radicale peisajului cu consecinte care nu se limiteaza numai la locul barajului si a locului ocupat de lacul de acumulare. Faptul ca barajul a fost construit din arocamente si impermeabilizat cu material argilos a necesitat deschiderea de cariere de calcar si exploatarea luturilor deluviocoluviale acumulate pe terase, tapsane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale si activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicala a zonei ,practic a fost schimbata intreaga portiune a vaii Cernei dintre CernaSat si Lunca Cernisoarei.

Modificari ale vegetatiei

Prima si cea mai evidenta modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal, repartitia si constitutia calitativa si calitativa a vegetatiei fiind modificata. Taierea arborilor de rasinoase pentru constructii a dus la limitarea suprafetelor ocupate de rasinoase si chiar la disparitia lor. La aceasta a mai contribuit si climatul local care a creat conditii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru fagete ceea ce le-a permis regenerarea si dezvoltarea lor viguroasa . Astazi molidul se intalneste destul de rar mai ales in amestec cu fagul si pe suprafete destul de reduse. Lipsa rasinoaselor face ca de la etajul alpin sa se treaca direct la fagete fara intermediul subetajului molidului sau a fasiei de rasinoase in amestec cu fagul existand numai cateva enclave sporadice de arboret amestecat de fag molid si brad, primele specii ajungand in raporturi de codominanta aproape echivalenta numai pe alocuri molidul fiind usor dominant.

Datorita interventiei omului care a taiat pentru foc si mai ales pentru extinderea pasunilor zonele de limita a rarisurilor si a jnepenisurilor au disparut in marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi intalnite pe suprafete reduse avand caracter insular, indeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite si reci, in locul lor pe coastele mai domoale si pe suprafetele insorite au crescut graminee intelenitoare ce alcatuiesc pajisti. In urma taierilor si a defrisarilor care au avut loc, a distrugerii semintisurilor de arbori prin pasunat sau chiar de om limita actuala a padurii a fost mult coborata incit pe versantii dinspre valea Cernei a Muntilor Godeanu limita superioara este situata la 1500-1650 m in schimb pe versantii nordici aceasta se mentine la 1650-1800m

Modificari ale reliefului

Prin activitatea sa omul poate influenta direct infatisarea si evolutia versantilor prin schimbarea starii de echilibru plecand chiar de la o simpla modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbari se manifesta in functie de. Constitutia litologica a versantilor structura de panta de natura vegetatiei si de forma versantilor asupra carora se manifesta actiunea. Actiunea distructiva a omului asupra vegetatiei naturale a dus la crearea unor conditii favorabile pentru declansarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrisarea padurilor a avut ca efect in special pe versantii cu inclinare puternica , intensificarea si inmultirea efectelor proceselor criogene si gravitationale Iarna pe versantii cu energie de relief mare de pe care a fost taiat arboretul se formeaza culoare de avalanse mai ales acolo unde au fost taiati jnepenii care au un rol important protector impiedicand declansarea proceselor de eroziune In zonele afectate de actiunea torentelor s-a format la baza versantilor conuri mari de grohotisuri mobile si semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistenta mult mai mare la actiunea agentilor decat cele transformate. Pasunatul irational si distrugerea vegetatiei prin batatorire usureaza degradarea pasunilor si afectarea solului prin eroziune. Extinderea pasunilor prin distrugerea jnepenisurilor nu numai ca nu reda pasunatului suprafete mai mari dar alaturi de actiunea proceselor de degradare a terenului atrage dupa sine si instalarea unor asociatii cu valoare nutritiva scazuta. Cu toate ca au o valoare nutritiva scazuta cenozele de jneapan nu trebuie defrisate ele avand un rol important in consolidarea zonelor afectate de eroziunea torentiala.

Construirea de drumuri forestiere pe Cerna cit si pe afluentii sai a produs modificari locale ale reliefului prin dislocari de roca prabusiri de bolovani producandu-se dezechilibrari locale ale versantilor. Si exploatarea calcarului in cariere a produs modificari de proportii, ducand in unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificari ale retelei hidrografice si ale etajelor de viata Constructia drumurilor forestier si in mod deosebit a lucrarilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat in mod puternic complexul biologic al raului Cerna care a avut de suferit modificari ale calitatii apei ca urmare a aruncarii in rau a unor mari cantitati de pamant roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenti, resturi metalice care au avut drept consecinta schimbarea compozitiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificand o serie intreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificari ale cadrului si vegetatia precum si fauna acvatica au suferit modificari calitative si cantitative. Aceste modificari au marcat o schimbare profunda in structura si functiile vechilor biocenoze, iar noile biocenoze, la inceput sunt sarace in constituenti deoarece majoritatea speciilor din aceasta portiune a Cernei sunt elemente reofile care in momentul schimbarii regimului raului se retrag spre coada lacului sau spre raurile ce se varsa in el. Pentru ca unele din speciile din biocenoza raului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile conditii de mediu si dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de rauri tipice de munte cu ape limpezi, bogat oxigenate, reci si lacul este tipic lacurilor de munte si se va forma o biocenoza specifica. In partea de jos a barajului datorita marilor oscilatii de debit si a calitatii apelor biocenozele instalate vor fi mai sarace si vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuie acordata o mare atentie ecosistemelor noi infiripate pentru ca ele joaca un rol foarte important prin aportul de suspensii, si detritus in dinamica ecosistemelor existente in josul raurilor. In mentinerea ecosistemelor din zona, un rol important il are si modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice si de protectie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea conditiilor naturale si de raspunsul lor foarte variat la interventiile antropice si se impune o foarte atenta si judicioasa apreciere a modificarilor si a reactiei fiecarui factor angrenat in actiune.

Caile de comunicatie

De-a lungul Dunarii si pe Valea Cernei s-au inregistrat neintrerupt inca din cele mai vechi timpuri activitati de transport terestru. Caile ferate inca din 1855 este subliniata necesitatea construirii unei cai ferate care sa lege orasele Bucuresti si Giurgiu de reteaua feroviara austro-ungara prin Craiova si Orsova. In 1875 se realizeaza o magistrala feroviara de mare importanta care strabatea intreg teritorul tarii de la Vrciorova la Suceava. In 1879 se da in exploatare linia ferata Drobeta Turnu-Severin spre Caransebes si Timisoara, care a facut legatura feroviara cu Viena si a dat posibilitatea ca in 1883 sa porneasca prima cursa Orient Express ce lega Bucuresti si Paris. Inaintea primului razboi mondial era organizata deja in Romnia o retea feroviara care facea legatura intre Transilvania si Bant prin liniile de pe Valea Cernei. Linia ferata de la Drobeta Turnu-Severin care trece prin culoarul Timis-Cerna si care ajunge in Timisoara si trece prin Serbia, se numara printre cele mai importante. Dupa al II lea razboi mondial, de-a lungul acestui traseu existau 4 statii de cale ferata: Drobeta Turnu-Severin, Gura Vaii, Vrciorova si Ortova, prin care se efectua traficul de marfuri si calatori. Odata cu dezvoltarea industrala a tarii, care a curprins si marile combinate siderurgice de la Resita si Hunedoara, traficul feroviar pe Valea Cernei s-a intensificat, ducnd implicit si la cresterea numarului si suprafetelor construite, destinate stocarii marfurilor si gazduirii calatorilor. De asemenea traficul crestea in timpul verii datorita numarului mare de vizitatori ai insulei Ada Kaleh, Orsova si Defileul Dunarii, precum si a statiunii balneare Baile Herculane. Oratul Orsova era considerat un nod de comunicatii foarte important. Traseele feroviare urmaresc de multe ori vaile rurilor, patrunznd pna aproape de izvoarele acestora si chiar ramificndu-se spre alte localitati. Caile rutiere In epoca geto-daca multe drumuri urmareau cursurile principale ale rurilor, gravitnd spre cele ami importante asezari dunarene, situatie care se mentine si in epoca daco-romana. In evul mediu carpatii au fost strabatuti de o retea deasa de drumuri si poteci, asa cum este si Drobeta Turnu-Severin Orsova Caransebes Lugoj prin culoarul Timis-Cerna (actualul drum E 70). Acesta a fost un drum important si in timpul ocupatiei austro-ungare inainte de primul razboi mondial. Dupa al II lea razboi mondial, noul sector rutier Orsova - Drobeta Turnu-Severin este prevazut cu 2 tuneluri si 26 viaducte si poduri. Lucrarile de modernizare ale arterei care strabate

defileul Dunarii si Valea Cernei s-au efectuat in ami multe etape, iar ca material de constructie sa folosit asfalt, beton, iar restul sectoarelor de drum erau numai pietruite. Traficul rutier era intens in anii 1970, datorita extractiei carbunelui si altor resurse naturale din zona, a dezvoltarii industriei la Resita si totodata aprovizionarii construirii barajului Portile de Fier si exploatarii masei lemnoase. Reteaua de transport pentru calatori face legatura nu numai intre localitatile de pe valea Dunarii, ci si intre acestea si localitatile de pe valea Cernei, cel mai lung traseu pentru calatori fiind acela care leaga Orsova cu Resita. A crescut de asemenea si traficul auto intraurban, ami ales intre Orsova si Baile Herculane. Totodata inelul extrcarpatic rutier care incepe de la Halmeu si se termina la Suceava, trece si prin culoarul Timis-Cerna si ajunge la Orsova. Din punct de vedere turistic, fiind o zona atractiva rpin prezenta Cazanelor, a Bailor Herculane, etc, traficul s-a intensificat in anii 1970-1980, ducnd la amenajarea de noi drumuri de acces. Concluzii Odata cu dezvoltarea retelelor rutiere si feroviare si intensificarea traficului datorita transportului de marfuri si calatori si pentru ca E 70 era si este unul dintre cele mai importante drumuri de la noi din tara, si datorita dezvoltarii localitatilor, au aparut modificari in peisaj la nivelul biodoversitatii prin distrugerea habitatelor, fragmentarea habitatelor (pinul negru de Banat) cu efectul de margine si vulnerabilitatea speciilor la extinctie, degradarea si poluarea habitatelor. Totodata aceasta dezvoltare a dus si la intensificarea defrisarilor pentru a face loc construirii de drumuri si cai ferate si modificarii reliefului prin crearea de tunele, viaducte, poduri, ramblee, deblee, tasari, devieri de cursuri de ape, indiguiri, amenajari hidrotehnice, etc.

Localitatile
In ceea ce priveste localitatile, se observa ca exista diferente intre cele doua editii de harti privind suprafata si numele acestora. Intre anii 1912 si 1962 localitatile din arealul geografic analizat au evoluat, pe ultima editie de harta observandu-se ca acestea au evoluat din punct de vedere numeric dar si-au extins si suprafetele. Localitatile s-au dezvoltat cu precadere in partea sud-estica a teritoriului analizat, acest lucru fiind favorizat de altitudinile mai reduse (200-600 m). In partea nord-vestica, cu altitudini intre 400-800 m, localitatile s-au dezvoltat de o parte si de alta a raului Timis, iar in sud-vestul arealului, localitatile aproape ca lipsesc din cauza altitudinilor ridicate de peste 1000 m. In urma modificarii ortografiei de-a lungul timpului, numele localitatilor s-au modificat intre cei doi ani. Exemple: Golecz(1912)- Golet(1962), Bukosnicza(1912)- Bucosnita(1962), Lunkavicza(1912)- Luncavita(1962), Kornereva(1912)- Cornereva(1962). De asemenea, asa cum apare pe harta din 1962, localitatea Sadova reprezinta o contopire a localitatilor Sadova Noua si Sadova Veche, ce apareau pe harta din 1912 ca unitati administrative distincte. Pe cele doua harti apar localitati comune, precum Baile Herculane( locuita inca din Mezolitic), Ilova, Armenis, Domasnea, Baia de Arama, Closani, Topla, Fenes, Mehadica, Verendin, Vaeni, Padesu, Bogoldin, Rusca etc., dar din 1912 pana in 1962 au aparut localitati precum Valisoara, Varciorova, Sat Batran, Poienile de Sus, Canicea, Draghiceni, Godeanu, Brebina, Bratilovu, Dealu Mare, Petrosnita, Calugareni, Motru Sec, Cornea s.a. Suprafata localitatilor in 1912 in arealul analizat era de 12309694.878041 m iar in 1962 suprafata a crescut pana la 209878952.397406 m. Avand in vedere ca cursurile de apa au reprezentat dintotdeauna elementul natural care a contribuit la formarea, statornicirea si dezvoltarea asezarilor umane, se observa ca inca din anul 1912 localitatile sunt asezate de-a lungul raurilor. Exemple: localitatea Teregova pe raul Teregova, localitatea Motru Sec pe raul Motru Sec, Baile Herculane pe Valea Cernei, Domasnea, Mehadica, Cornea, Toplet. De asemenea, chiar numele anumitor localitati evidentiaza predispozitia oamenilor de a-si aseza casele de-a lungul raurilor: Valisoara, Valea Bolvasnita, Baile Herculane, Valea Cernei. Prin extinderea localitatilor, factorul uman a intervenit asupra factorului natural. Oamenii au efectuat despaduriri repetate si astfel a intervenit procesul de prelucrare a versantilor si culmilor. Ca si in cazul localitatilor dezvoltate de-a lungul cursurilor de apa, si localitatile

dezvoltate in urma despaduririlor sau situate in apropierea forestierului poarta nume sugestive( exemplu: Poienile de Sus). Originea Bailor Herculane se intinde pe o durata de aproape doua milenii. Bazele statiunii au fost puse in anul 102 d.Hr. de Imparatul Traian, romanii introducand cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele statiunii de care este legat si numele orasului, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus si al Elena, consemnat in mitologia romana ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii si al echilibrului intre forta fizica si cea spirituala. Orsova este situat pe malul lacului de acumulare Portile de Fier I de pe Dunare, in zona de varsare a raului Cerna in Dunare. Primele urme de locuire ale omului in zona Orsovei dateaza din Paleoliticul superior. Ca urmare a realizarii lacului de acumulare Portile de Fier, vechea vatra a orasului a fost inundata in 1970, iar populatia a fost stramutata pe un nou amplasament, incluzand terasele Dunarii si ale Cernei si versantul de sud al Muntilor Almaj, unde s-a construit un oras complet nou (1966-1971), care a inglobat si satele Jupalnic, Tufari si Coramnic.

Indicatori peisagistici
Densitatea populatiei
Este un indicator care are mare relevanta in exprimarea intensitatii utilizarii resurselor natural si se preteaza foarte bine pentru regiuni cu suprafete mari, care includ o utilizare cat mai diversa a terenurilor. Acest indicator exprima relatia dintre populatie si mediu, relatie care se reflecta direct asupra peisajului. Pentru esantionul nostru de harta am calculat densitatea bruta (raportul dintre numarul total de locuitori si suprafata ocupata, Popovici, E., 2010) iar media se situeaza la valoare de 30 loc/kmp. Maximul acestui indicator se inregistreaza in Defileu Dunarii si are valoarea de 85kmp. Aceste rezultate sunt influentate direct de conditiile restrictive impuse de relieful montan si de accesibilitatea redusa catre aceste zone, si exprima un grad de antropizare redus, printre cele mai reduse din tara.

Raportul dintre suprafata forestiera si numarul total de locuitori

Este un indicator care exprima starea de sanogeneza a mediului si influenteaza gradul de artificializarea al peisajului,( Manea, G., 2001; Popovici, E., 2010). Valoarea acestui indicator este foarte mare , 2,6 ha/loc, peisajul, exceptant zonele de lunca si cele din lungul arterelor de circulatie, fiind apropiat de cel initial. Pentru comparatie, in Piemontul

Cotmeana, unde padurile au fost inlocuite de terenuri agricole, acest indicator are o valoare de numai 0, 48 ha/loc. FAO recomanda o valoare de echilibru de 0,3ha/loc.

Indicele de naturalitate
Se calculeaza prin raportarea suprafetei impadurite, la suprafata totala a esantionului studiat. Rezultatul calculelor efectuate au incadrat esantionul nostru, ca avand un peisaj cu echilibru ecologic, apropiat de cel initial atat in anul 1912 cand indicatorul avea valoarea de 90%, cat si in 1962 cand avea valoarea de 82%. Acest lucru se datoreaza lipsei exploatarilor forestiere de amploare dar si conditiilor restrictive de sol si clima, care au limitat dezvoltarea sectorului agricol.

Ponderea terenurilor agricole din totalul suprafetei studiate

Este un indicator care pune in evidenta modificarile peisajului. El a fost calculat pentru anul 1962 si a avut ca rezultat o pondere de 5,3% teren arabil si livezi si o pondere de 12,6% fanete.

Indicele presiunii umane prin utilizarea agricola a terenurilor

A fost calculat pentru anii 1912 si 1962. Presiunea umana prin pasuni este relevanta la nivelul anului 1912, intrucat la momentul respectiv pasunatul era activitatea de baza a locuitorilor zonei. Valoarea indicatorului este de 0,32 ha/locuitor. Presiunea umana prin pasuni si livezi calculata pentru anul 1962 este de 0.49ha/loc.

Functia peisajului
Conventia Europeana a Peisajului defineste peisajul ca o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani. Peisajul este simultan social si natural, subiectiv si obiectiv, produs material si cultural, real si simbolic , functiile sale fiind importante in relatia om-natura. Peisajul este inteles ca un cadru principal de viata, in care omul convietuieste cu mediul sau inconjurator, cadru economic/profesional dar si cadru de inspiratie artistica. El participa intro maniera importanta la interesul general in ceea ce priveste domeniile: cultural, ecologic, de mediu si social si constituie o resursa favorabila pentru activitatea economica, ale carui protectie, management si amenajare corespunzatoare contribuie la crearea de locuri de munca, contribuind la formarea culturilor locale si fiind o componenta de baza a patrimoniului natural si cultural european si ajutand la aparitia unei bunastari umane si la consolidarea identitatii europene, permitand omului sa se situeze in timp si spatiu. Peisajul trebuie privit ca un canal de informatii intre natura si om. Peisajul este o parte a intregului teritoriu, fiind neomogen prin natura componentelor (abiotice, biotice, antropice), insa omogen prin interrelatia partilor componente (morfo-structural). Relieful, clima, activitatea antropica, apele, solurile, vegetatia si fauna sunt factori de structurare a peisajului geografic, primii doi fiind principali, iar ceilalti derivati. Cu ajutorul peisajului se prezinta esteticul, exprimand nevoia umana de frumos si armonie, natura fiind subiectivizata. Peisajul ajuta deci la crearea unei stari de spirit, variind chiar la acelasi individ in functie de starea fizica, psihica si afectiva. Peisajul mai are ,de asemenea, functie de suport de manifestare a etnicului si contribuie la dezvolatrea turismului in cazul peisajelor deosebite.

In Conventia Europeana a Peisajului peisajul este recunoscut ca fiind o parte importanta a calitatii vietii pentru oamenii de pretutindeni: in areale urbane sau rurale, in areale degradate sau in cele care se prezinta intr-o stare perfecta, in spatii recunoscute ca fiind de o frumusete deosebita, precum si in cele obisnuite. In arealul analizat conditiile de accesibilitate mai reduse au contribuit la mentinerea unei stari naturale si la minimizarea modificarilor antropice ca rezultat al activitatii omului. Principalele modificari in structura peisajului de aici au fost in cazul zonelor forestiere si a retelelor hidrografice (amenajarile hidrotehnice-baraje, lacuri de acumulare), fiind valorificat potentialul natural, o alta functie a peisajuluii fiind cea de valoare de piata, ceea ce a dus la cresterea suprafetelor construite si la cresterea modificarilor ecosistemelor. Insa a fost creata o legatura stransa intre natura si locuitorii zonei. Omul a influentat direct infatisarea si evolutia versantilor prin schimbarea starii de echilibru, ducand la aparitia unor peisaje degradate, cu culoare de avalanse unde au fost defrisari mai intense sau la degradarea pasunilor prin pasunat irational. De asemenea, construirea de drumuri si exploatari ale resurselor locale au dus la producerea de dezechilibre, ducand la modificari ale peisajelor, acestea transformandu-se.

Scenarii de viitor
Perspectiva dezvoltarii turistice in Baile Herculane
Conceperea unui model turistic in zona Herculane Cerna este un instrument esential pentru dezvoltarea zonei in mod complex si echilibrat. Exploatarea zonei trebuie sa se faca in mod organizat, intreprinderile trebuind sa efectueze att activitatea de aprovizionare si desfacere comerciala, hoteliera si alimentatie publica, precum si de asigurare a serviciilor medical-balneare propriu-zise. Este necesara elaborarea unui model al managementului turistic zonal, plecnd de la necesitatile practice, tinndu-se seama de relatiile care se creeaza intr-o economie de piata. Acest model cuprinde cinci obiective strategice fundamentale: 1. Determinarea resurselor zonei Herculane, in limitele de influenta directa a intreprinderii zonale si in cele de interferenta geografica si schimb de activitati, avnd drept coordonate Valea Cernei. Aceasta impune evaluarea stiintifica la nivelul intregii zone cu privire la regiunile de ape termale, a proprietatilor lor curative, a gradului de ionizare a aerului, a fondului peisagistic si a celui cultural. 2. Intocmirea schitei prospective de valorificare a potentialului turistic zonal, cu amplasarea posibila a microstatiunilor, trasarea circuitelor turistice in perspectiva. 3. Elaborarea prognozei dezvoltarii turistice balneare, pe etape, produse turistice, volum al serviciilor, institute aferente, rentabilitate. 4. Corelarea planului de dezvoltare a turismului cu cel general economic, cu lucrarile de hidroameliorare si cu dezvoltarea infrastructurii; cai de comunicatii terestre, fluviale, aeriene (platforme pentru elicoptere), in asa fel inct sa se asigure introducerea in circuitul turistic a obiectivelor care satisfac conditiile unei activitati turistice. 5. Adaptarea prognozei si planului zonal la dezvoltarea turismului in functie de programul tehnic pe plan mondial, de cercetarile proprii initiate in statiune, in asa fel inct sa se poata efectua schimbarile impuse de aparitia a noi procedee de tratament, a noi mijloace de comunicatie, a noi conditii favorabile sau bariere in dezvoltarea activitatii turistice greu previzibile astazi si chiar mai trziu. Este necesara introducerea unui sistem de calcul si informational cibernetic, in vederea asigurarii in orice moment a cunosterii locurilor contractate, a gradului de ocupare a capacitatii

de cazare, a componentei clientelei, a felului cum se efectueaza transportul, tratamentul, a cunoasterii situatiei financiare, a sesizarilor clientilor si transformarilor in organizare, a bazei materiale turistice. Modernizarea si dezvoltarea bazei materiale in statiune presupun o conceptie de viitor, att in privinta necesitatilor turismului in conditiile concrete economice, tehnice, ct si in privinta conceptiilor arhitecturale, conceptii care ar trebui sa se orienteze mai mult spre specificul national, lund in considerare clima, peisajul, ct si experienta constructorilor din acest judet.

Perspectiva dezvoltarii in Slatina

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana realizat de Primaria Slatina in vederea accesarii de fonduri europene cuprinde 13 proiecte individuale si necesita o structura de management care sal implementeze. Cele 13 proiecte sunt: 1. reabilitare centrul istoric, strazile Lipscani si Eminescu; 2. sistem de supraveghere video pentru centrul istoric si zonele principale de interes public si social; 3. reabilitare spatii verzi, alei de acces rutier si pietonal si mobilier urban adiacent strazilor Sergent major Dorobantu Constantin, Basarabilor, Centura Basarabilor si Arcului; 4. reabilitare spatii verzi, alei de acces rutier si pietonal, mobilier urban str Tunari, Ec. Teodoroiu, Artileriei si AI Cuza; 5. reabilitare spatii verzi, alei de acces rutier si pietonal, a mobilierului urban- zona strazii Cornisei- spital; 6. reabilitare spatii verzi, alei de acces rutier si pietonal, mobilier urban str Cireasov, Prelungirea Tunari, AI Cuza; 7. amenajare zona Nicolae Iorga; 8. reabilitare spatii verzi, alei de acces rutier si pietonal, mobilier urban- zona strazilor Arcului, Manastirii, Constantin Brncoveanu; 9. reabilitare spatii verzi alei de acces rutier si pietonal, mobilier urban adiacent strazilor Unirii, Libertatii, Crisan; 10. reabilitare ansamblu de strazi Strehareti si Nicolae Balcescu; 11. reabilitare ansamblu strazi Basarabilor, Banului, Mnastirii, Milcovului, Poenii, Cuza Voda;

12. reabilitare strazi zona Colegiului Agricol Carol I si reabilitare zona CN AgricolManastirea Strehareti; 13. reabilitare zona prin amenajare pod Saracesti.

Orsova
Pe plan cultural, incepnd din anul 1996, la fiecare 14-15 august, se sarbatoresc Zilele Municipiului Orsova, o manifestare care tinde sa dezvolte in localitate si turismul cultural. S-a incercat ridicarea vietii culturale la o noua dimensiune, dar numai Biblioteca oraseneasca a mai organizat diferite manifestari pna in anul 2000, printre care un ciclu de actiuni dedicate scriitorului german Otto Alscher, renumit in intreaga arie de cultura germana pentru povestirile sale despre animale si de vnatoare, care a trait in Orsova veche. De asemenea, incepnd cu anul 1999, dupa amplasarea unui bust al poetului Mihai Eminescu, aici are loc la fiecare 15 ianuarie, un festival international de poezie. Apoi, din anul 2000, in luna mai s-a incercat revitalizarea festivalului folcloric, el desfasurndu-se ca un omagiu cunoscutului instrumentist popular Constantin Gherghina. Din pacate, institutiile de cultura au decazut pna la disparitie, asa cum este cazul fostului cinematograf Dunarea, a casei de cultura ce gazduieste arareori cte o serbare scolara si chiar biblioteca oraseneasca (devenita municipala), care din lipsa unui sediu propriu a fost mutata in mai multe rnduri. In ultima perioada se incearca insa o revigorare turistica, prin masuri legate de urbanismul localitatii si atragere a unui numar mai mare de vizitatori, dar si de oferte locale de agrement si vizitare, care sa completeze oferta din zona, dinspre Baile Herculane, Clisura Dunarii (cu mnastirea Mraconea, bustul sapat in stnca al regelui Decebal si salba de pensiuni), Hidrocentrala Portile de Fier, Severinul si asezarile oltene de sub munte.