Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea Administratie Publica

Doctrinele politicii economice

=Abordarea clasica=

Abordarea clasica
1. Modelul clasic

Clasicismul este o doctrin politic i economic care proclam principiul libert ii politice i economice a indivizilor i se opune colectivismului, socialismului, etatismului si n general tuturor ideilor politice care pun interesele societ ii, statului sau na iunii inaintea individului. Individul i libert ile sale constituie elementul central al ntregii doctrine liberale. n sens larg, clasicismul prosl ve te construirea unei societ i caracterizat prin libertatea de gndire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de pia pe baza ini iativei private i un sistem transpartent de guvernare n care drepturile minorit ilor sunt garantate. Valorile clasice fundamentale sunt libertatea individual , creativitatea individual , responsabilitatea i independen a personal , respectul drepturilor indivizilor, egalitatea n fa a legii. Urmatoarele axiome sunt specifice clasicismului : -Ordinea politic poate i trebuie s fie bazat pe fiecare individ n parte. -Ordinea politic este manifestarea capacit ii de auto-control a indivizilor. -Natura a nzestrat fiin a uman cu capacitatea de a gndi independent i de a ac iona n conformitate cu ideile sale. -Interesul fa de propria persoan , luminat de ra iune este un principiu legitim de ac iune i de ntemeiere a ordinii sociale. -Fiecare individ e liber s - i aleag felul de via . N zuin a c tre libertatea deplin este o tr s tur esen ial a naturii umane. -Legea domne te i trebuie s domneasc asupra fiec ruia att timp ct este n conformitate cu dreptul natural la viat , libertate i prosperitate. Adam Smith, filosof i economist sco ian (1723 -1790), este considerat ntemeietorul economiei politice. Contribu ia lui la modelarea percep iei moderne asupra economiei pia ei libere a fost major . Figur central a mi c rii intelectuale cunoscute sub numele de Iluminismul sco ian , Adam Smith este cunoscut n primul rnd ca autor a dou tratate importante: Teoria sentimentelor morale (1759) i O cercetare a naturii i cauzelor bog iei na iunilor (1776). Acest din urm tratat este considerat ca cea mai veche ncercare de analiz sistematic a dezvolt rii istorice a industriei i comer ului n Europa, i ca un atac sus inut a teoriilor mercantiliste. Opera teoretic a lui Adam Smith a contribuit la fundamentarea disciplinei academice moderne a economiei pie ei libere i a constituit i cel mai important argument pentru
2

comer ul liber, capitalism i liberalism, n general. Bog ia na iunilor reprezint lucrarea sa cea mai influent , fundamental pentru crearea domeniului cercet rii i tiintelor economice ca disciplin sistematic autonom . n Occident, lucrarea este considerat drept cea mai important lucrare economic publicat vreodat . Cand a ap rut acest lucrare, n 1776, n Anglia i Statele Unite exista deja o preferin puternic pentru liberul schimb. Aceast preferin fusese generat de dificult ile i s r cia cauzate de r zboiul american pentru independen . Cu toate acestea, n momentul public rii, nu toat lumea era convins de avantajele comer ului liber, astfel c att publicul britanic, ct i Parlamentul, erau nc ata a i de ideil mercantilismului i vor fi r mas a a pentru nc mult vreme. Bog ia na iunilor respingea i accentul pus de coala fiziocratic pe importan a p mntului. Smith credea c munca este esen ial , iar diviziunea muncii ar putea aduce o cre tere important a produc iei. Un exemplu pe care el l utiliza n expunerea acestei idei era cel al producerii acelor. Astfel, un muncitor poate s fac doar dou zeci de ace pe zi. Dar dac zece oameni, mp r ind procesul producerii acelor n cei optsprezece pa i necesari producerii unui ac, ei ar putea ajunge s produc 48.000 de ace pe zi. Este ns mai pu in cunoscut faptul c Smith conchidea c o diviziune excesiv a muncii ar reduce omul la cea mai ingrat stare posibil , echivalent cu o mizerabil ignoran . Importan a Bog iei na iunilor const n faptul c a dus la abandonarea complet a teoriilor anterioare i, datorit adncirii premiselor sale de c tre economi ti precum Thomas Malthus i David Ricardo, s-a ajuns la ceea ce ast zi este cunoscut ca teoria liberalismului clasic. Att economia modern , ct i econo mia marxist datoreaz enorm economiei clasice. Malthus a extins concluziile lui Smith cu privire la suprapopulare, n timp ce Ricardo, credincios legii de fier a salariilor , era convins c suprapopularea va mpiedica salariile s dep easc nivelul de subzisten . Smith considera cre terea salariilor ca o reflectare a cre terii produc iei, idee care ast zi este considerat ca fiind corect . Unul dintre aspectele principale ale Bog iei na iunilor o reprezint ideea conform c reia pia a liber , de i aparent haotic i f r restric ii, este de fapt astfel ghidat nct s produc volumul i varietatea necesare de bunuri, de c tre a a -numita mn invizibil , o imagine pe care Smith a folosit-o anterior n Teoria sentimentelor morale , dar a utilizat-o ini ial n eseul intitulat Istoria astronomiei . Astfel, dac de exemplu un anumit produs dispare de pe pia sau are aceast tendin , pre ul oferit pentru produsul respectiv cre te, ceea ce duce la o acoperire a profitului i creeaz un interes pentru al i investitori de a intra n produc ia destinat produsului respectiv, ceea ce duce la dep irea crizei produsului respectiv. Dac intr pe pia prea mul i produc tori, cre terea concuren ei ntre produc tori i a ofertei acestora, va duce la sc derea pre ului
3

produsului respectiv i a costurilor, cu alte cuvinte a pre ului natural . Chiar dac profitul tinde c tre zero n pre ul natural , vor exist stimulente de a produce bunurile i serviciile respective, ntruct toate costurile de produc ie, inclusiv compensarea proprietarului muncii, sunt cuprinse, con inute, n pre ul bunurilor respective. Dac pre urile coboar sub profit zero, produc torii renun la pia a respectiv . Dac ns pre urile se afl deasupra valorii zero a profitului, produc torii vor intra pe pia . Smith credea c de i motivele pentru care oamenii particip la activit ile economice sunt egoismul i l comia, concuren a pe pia a liber tinde s aduc beneficii ntregii societ i, prin men inerea unui nivel acceptabil al pre urilor, men innd n acela i timp interesul produc torilor pentru o varietate ct mai mare de produse i servicii. F r ndoial , Smith era preocupat de inten iile oamenilor de afaceri i se pronun a mpotriva form rii monopolurilor. La nivel axiologic, clasicii i afirm voin a de a impune n realitate conceptele de libertate, egalitate, individualitate i ra ionalitate a a cum erau ele n elese nc de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ei construiesc conceptele de egalitate i libertate plecnd de la dreptul natural, adic de la premisa c oamenii se nasc cu anumite drepturi inalienabile, care decurg din calitatea lor intrinsec - i anume aceea c sunt nzestra i cu ra iune. Libertatea este un dat nn scut al fiec rui om, pentru c acesta de la natur se bucur de liber-arbitru, adic poate face diferen a ntre bine i r u, i deci poate alege ntre acestea dou o anumit conduit . Conceptul de libertate st astfel la baza e afodajului pe care se construie te ntregul edificiu al ideologiei clasice. Libertatea nu trebuie n eleas , spune J.St. Mill ca o alternativ la sclavie, ci ns i starea natural a omului, pe care acesta o poate uita, dar nu i-o poate smulge din sine. Un principiu fundamental al filosofiei clasice este concep ia despre natura uman , care n clasicism este de obicei optimist . Individul este o fiinta unica, este singura realitate, toate celelalte concepte reducndu-se la acesta. Individul este n eles ca i o fiin singular i autosuficient n propria-i subiectivitate, limitele corpului s u fiindu-i i limitele sale. Conform dreptului natural, Individul i este st pnul propriului corp i propriei voin e, fiind prin aceasta proprietar. De aici decurge ideea c proprietatea este natural , orice individ avnd o proprietate, pe aceea a propriului corp, iar individul nu este prin nimic dator societ ii. Dorin ele i interesele individului sunt n elese de clasicism ca fiind suverane, atta vreme ct sunt determina ii ale ra iunii. Fiecare persoan este condus de propriile interese i pasiuni i este prin defini ie cel mai bun judec tor al propriului interes, deci institu iile trebuie s evite s judece pentru indivizi. Modelul clasic consider c exist dou sfere de existen separate sfera public (statul i institu iile sale) i sfera privat (individul, societatea civil i institu iile acesteia). Cnd cele dou sfere interfereaz , intersec ia lor
4

trebuie s acopere doar o zon limitat i u or recognoscibil . Statul are doar obliga ia de a ap ra individul i sfera acestuia i nu are dreptul de a influen a n nici un fel libera ini iativ , de orice fel ar fi aceasta atta vreme ct nu intr n contradic ie cu libertatea altui individ. Orice restric ie impus de stat este rea. Chiar dac un individ nu poate face ceva bine, statul nu trebuie s intervin , c ci astfel se limiteaz independen a i ini iativa particular . Orice cre tere a puterii statului este n mod automat rea i prejudiciaz libert ile individuale, scade libertatea individual . ( J.St. Mill) Clasicismul este cel mai bine cunoscut pentru dimensiunea sa economic , pentru ideea de pia liber i de capitalism. nainta ii primilor economi ti sunt fiziocra ii (Turgot, Quesnay), cei care propun prima perspectiv asupra societ ii economice. Concep ia fundamental a fiziocratismului este c exist o ordine natural a societ ii bazat pe Proprietate, Siguran , Libertate i pe credin a c , n trecerea de la starea de natur la cea civilizat , omul nu sacrific nimic i c tig totul. Quesnay echivala economia cu circula ia sangvin : a a cum curge sngele prin venele oric rei fiin e tot a a circul i bog ia prin venele statului.El propunea studierea economiei ca pe un fel de fiziologie i concluziona c Ordinea natural este ordinea providen ial , dnd astfel o not de uria optimism economiei libere. Pentru el, ob inerea celei mai mari cre teri a bun st rii se realizeaz prin reducerea ct mai mare a dependen ei .Este primul care crede c intruziunea statului n economie este un abuz i societatea trebuie l sat s se descurce singur : Il mondo va da se (lumea merge de la sine). Oamenii trebuie s fie l sa i n pace s i caute fericirea i bun starea a a cum pot, el introducnd primul principiu al liberalismului economic: laissez faire (l sa i s se fac ), Adam Smith introducndu-l pe al doilea laissez passer (l sa i s treac , referindu-se la o pia complet liber , n care statul nu mai poate avea monopolul produselor i al transportului acestora de la o pia la alta). Astfel se na te principiul fundamental al economiei liberale Laissez faire, laissez passer, le monde va de lui meme . Primul teoretician real al clasicismului economic este Adam Smith. Acesta critic fiziocratismul dar creeaz prima doctrin economic aplicabil . Adam Smith pleac de la lucrarea lui David Hume Eseu asupra contractului primitiv (1748). Acesta din urm g se te o nou dualitate social pe care, consider el, se ntemeiaz ntreaga realitate social , aceea bazat pe interese i nevoi Nevoia devine ghidul interesului. Aici apare pentru prima dat substitu ia politicii cu economia, aceasta fiind motorul bunei func ion ri a societ ii: nevoia i interesul societ ii sunt principalele leg turi care ne ata eaz de guvern mnt i de aceea ele sunt leg turi sacre. ntr-o alt lucrare, Tratat asupra naturii umane , Hume g se te c simpatia este elementul ce une te egoismul individual (self-interest) cu interesul societ ii n ansamblu. Plecnd de la
5

conceptul de simpatie al lui Hume, Adam Smith il validea z prin apologia frugalit ii : bogatul poate consuma lucruri mai bune i mai rare, dar nu poate mnca mult mai mult dect s racul, deci exist un echilibru n societate la fel ca i n natur frugalitatea devine astfel un instrument de moderare a pasiunilor i de reglare a vie ii sociale care i permite teoretic s i impun teoria sa fundamental de egalizare a intereselor i nevoilor: o mn invizibil pare s for eze (pe boga i) s contribuie la aceea i distribu ie a lucrurilor necesare vie ii ca i cnd p mntul ar fi mp r it n suprafe e egale fiec rui locuitor al s u; i astfel, f r s tie, f r s fi avut m car inten ia bogatul serve te interesului social i la multiplicarea speciei umane. [ ] Toate rangurile din societate sunt la acela i nivel slujind bunei-st ri a corpului i serenit ii sufletului. (Teoria sentimentelor morale, partea a IVa, p. 212) Economia este o metod de construc ie a socialului. Conceptul de pia rezolva pentru Adam Smith nu probleme economice,ci dou probleme sociale uria e ale timpului: 1. Cea legat de motivul r zboiului i al p cii i 2. care este fundamentul obliga iei n plan social. Pia a este un mecanism natural care poate rezolva aceste dou probleme contrar teoriei impuse de Hobbes. Pia a este v zut de Adam Smith ca locul n care se schimb produsele ob inute prin munc . Aici are loc un proces natural prin care cererea echilibreaz oferta i invers, iar acest proces natural este produs de o mn invizibil , cea a interesului care nu se supune nici statului, nici voin ei oamenilor. Doctrina clasica a economiei este un produs de concep ie iluminist . Adam Smith, considerat p rintele spiritual al acestei teorii, sus ine o minim implicare a statului n economie. Pozi ia clasicismului economic relativ la minimizarea interven iei statului, afirmat nc din secolul al 18-lea, consider n rezumat c dac fiecare agent economic ar fi l sat s se manifeste n limitele posibilit ilor proprii, n loc s fie controlat de c tre stat, atunci rezultatul ar putea s fie o societate mai armonioas i echitabil , caracterizat printr-o prosperitate constant cresc toare. Acest deziderat economic st la baza ideologiei politice a liberalismului clasic. C tre sfr itul secolului al 18-lea, conceptul de liberalism economic sau liberalism de pia a constituit fundamentul mi c rii c tre un sistem economic capitalist al pie ei libere, dar i confirmarea dizolv rii sistemului mercantilist care considera c prosperitatea unei na iuni depinde de volumul de capital, c volumul global al activit ilor comerciale este, practic, fix, neschimb tor , statul jucnd rolul de protector al tuturor activit ilor economice. n zilele noastre, teoria clasica este puternic asociat cu liberatrianismul, cu economia neoliberal i cu unele coli ale conservatorismului, n particular conservatorismul liberal. Teoria liberalismului economic se bazeaz pe dou concepte centrale: proprietatea privat i contractele individuale. Ini ial, teoria se baza pe axioma conform c reia ac iunile economice individuale se ntemeiaz pe interesul egoist,
6

personal, i c permi nd indivizilor s ac ioneze f r restric ii se ob in cele mai bune rezultate, cu condi ia ca s fie asigurate cel pu in standardele minime ale inform rii publice i legale, cum ar fi inte rdic ia oric rei persoane de a fura sau de a amenin a.

2. Contributia lui Adam Smith la dezvoltarea liberalismului economic A. Smith (1723-1790) filosof si economist al perioadei manufacturiste a capitalismului n Anglia. Desi contemporan cu fiziocrati el s-a opus teoriei acestora realiznd o deosebita dezvoltate a gndirii economice. A. Smith este cel care a fundamentat teoretic libera initiativa particulara si a politici libertatii comertului. Totodata el are meritul de a fi delimitat mai bine dect prede cesori sai, domeniul de studiu al economiei politice ca stiinta autonoma si legatura ei att cu diferite categorii de agenti economici individuali, ct si cu prezenta statului n acest domeniu. Lucrarea de baza economica a lui A. Smith este: Avutia natiunilor care a reunit ntr-un sistem unitar cunostintele economice ale timpului. Prin continutul sau de idei si prin rolul pe care l-a avut n fundamentarea teoriei si practicii economice liberale, Avutia natiunilor este socotita de istoriografia gndirii economice drept o adevarata Biblie a liberalismului . n Avutia natiunilor sunt abordate principalele probleme economice ale timpului si anume: -bogatia sociala si caile sporirii ei; -diviziunea muncii si schimbul; -banii si circulatia monetara ; -valoarea si pretul marfurilor; -repartitia venitului si categoriile ei; -salariul, profitul si renta funciara; -natura, acumularea si ntrebuintarea capitalului; -comertul international; -sistemele de politica economica. Din punct de vedere metodologic n cercetarea sa, Smith a pornit de la ideea omului economic ca acesta n actiunea sa este mnat de interesul personal. Ca metoda de cercetare Smith a folosit pe baza abstracta si descrierea fenomenelor n manifestarea lor reala. Principalele idei economice emise si dezvoltate de A. Smith n lucrarea sa Avutia natiunilor au fost: 1.ordinea nationala din economie. A. Smith a ajuns si el la concluzia ca viata economica este subordonata unor legi obiective, independente de vointa si dorintele indivizilor, de nazuintele lor.

2.bogatia societatii. Conceptia lui A. Smith a fost ca o critica la adresa teoriei politicii economice mercanteliste. Spre deosebire de aceste, A. Smith considera ca bogatia societatii este formata din totalitatea lucrurilor materiale existente la un moment dat. Izvorul sporirii ei l constituie productia bunurilor materiale care sunt rezultatul muncii. Cresterea bogatiei nationale este determinata dupa A. Smith de doi factori: -cresterea ndemnarii lucrarilor ca rezultat al diviziunii muncii; -raportul dintre muncitorii folositi n munca productiva si cea neproductiva. Referindu-se la primul factor - cel al diviziunii muncii, A. Smith l considera esential n viata economica, el conduce la cresterea productivitatii muncii si pe aceasta cale la cresterea bogatiei natiunii. Este adevarat ca el nu face delimitare ntre diviziunea muncii n cadrul societatii si diviziunea tehnica a muncii n cadrul manufacturii. In legatura cu munca, A. Smith o considera un factor hotartor n crearea avutiei nationale. Munca productiva are, dupa A. Smith trei caracteristici: - este plata din capital; - se fixeaza n obiecte materiale; - creeaza profit care aduce un spor de valoare peste cheltuielile de productie. Pe baza acestor caracteristici A. Smith considera ca munca din industrie si agricultura este productiva, creeaza profit, n schimb munca functionarilor de stat, a preotului, este neproductiva si n consecinta conduce la saracie. In acest sens el a sustinut reducerea activitatilor neproductive n special a celor ce tin de activitatea statului de guvernare. 3. n capitolul Despre originea si ntrebuintarea banilor sunt explicate de A. Smith functiile banilor ca mijloc de circulatie facndu-se precizari asupra banilor de hrtie si a banilor de credit. Asa cum sustinea si David Hume, si A. Smith considera ca valoarea si puterea de cumparare a unei unitati monetare, indiferent de natura sa, depinde de cantitatea de bani existenta n circulatie n sensul ca pretul este direct proportional cu masa monetara aflata n circulatie, acestea cresc cnd se afla o mare cantitate monetara n circulatie si invers scad cnd pe piata se afla o cantitate mica de bani. 4. Teoria valorii lui A. Smith. A format o conceptie nchegata asupra valorii. A. Smith a ncercat sa i dea o dubla semnificatie ncercnd sa delimiteze cei doi factori ai marfii. Pentru el valoarea are doua ntelesuri: a) cea a utilitatii sau valoarea de ntrebuintare; b) putere de cumparare a altor bunuri sau valoare de schimb. 5. Repartitia venitului national n teoria repartitiei venitului national A. Smith porneste de la cele trei categorii fundamentale ale repartitiei: salariul, profitul si renta funciara. Ideea fundamentalista de la care a pornit A. Smith n elaborarea teoriei repartitiei si
8

venitului national a fost aceea ca venitul national este creat de munca lucratorilor depusa n toate ramurile productive, ca el se mparte dupa anumite legi n salariu, profit si renta funciara. Salariu este considerat de A. Smith ca un venit care izvoraste din munca proprie a lucratorului, iar marimea lui trebuie sa asigure un minim de mijloace de subzistenta muncitorului si familiei sale. Astfel spus, salariul este pret al muncii facnd distinctia ntre salariul nominal (pretul de piata) si salariul real (pretul material). Profitul si renta sunt considerate scazaminte din valoarea nou creata de lucratori sau forme ale surplusului de valoare nou creata adica plusprodusul. A. Smith a legat profitul din salariu de marimea capitalului avansat de ntreprinzator. 6. Politica economica n esenta, politica economica preconizata de A. Smith avea la baza ideea neamestecului statului n viata economica, aratnd totodata ca statul are o serie de functii pozitive n domeniul reglementarii circulatiei monetare, asigurarii conditiilor pentru desfasurarea luptei de concurenta. 7. n privinta diviziunii internationale a muncii si a comertului exterior , conceptia lui Smith reflecta situatia capitalismului din Anglia, dorinta acestuia de expansiune promovnd ideea liberului schimb. Prin ideile si conceptiile avansate Smith a contribuit n mod esential la dezvoltarea gndirii economice de esenta liberala.

3. Contributia lui David Ricardo la evolutia liberalismului clasic economic Ca si A. Smith si D. Ricardo a fost exponent al burgheziei industriale din Anglia din perioada revolutiei industriale. Principala lucrare economica a lui D. Ricardo a fost Despre principiile economiei politice si impunerii publicata n 1817. n aceasta lucrare, ca si n altele D. Ricardo s-a ocupat de probleme economice majore ca: - repartitia venitului national si categoriile de salariu, profitul si renta funciara; - circulatia monetara, politica fiscala, schimburile internationale. Ca si A. Smith, si D. Ricardo considera ca societatea este constituita din indivizi nzestrati cu nsusiri naturale. Si el considera ca mobilul activitatii economice este dat de interesul personal, de dorinta de ndeplinire si satisfacere a nevoilor. Spre deosebire de A. Smith, D. Ricardo considera ca n centrul preocuparilor economiei politice trebuie sa stea problemele repartitiei produsului social si avutia. Ca metoda de cercetare D. Ricardo a folosit abstractia eliminnd metoda descriptiva folosita de Smith. Totodata conceptia economica a lui D. Ricardo se caracterizeaza printr-o logica de exceptie, desigur

adaptata la conditiile social-istorice ale Angliei de la sfrsitul sec. al XVIII-lea. n operele sale economice D. Ricardo a abordat o serie de probleme cum ar fi: 1. Teoria valorii bazate pe munca a constituit axul conceptiei economice a lui D. Ricardo. n aceasta problema el a adus un plus de rigoare, exactitate n ceea ce priveste notiunile legate de valoarea muncii, valoarea de ntrebuintare, valoarea de schimb. De asemene, a sustinut cu fermitate ca izvorul valorii se afla n munca cheltuita pentru producerea marfii. Tot n cadrul teoriei valorii, D. Ricardo a explicat corect structura cheltuielilor de munca vie materializate. Si n cazul masurii marimii valorii marfii D. Ricardo a definit-o printr-o dimensiune unica timpul de munca necesar, considerat de el drept timpul de munca cel mai ndelungat ceea ce este valabil numai pentru agricultura. 2. Categoriile repartitiei Chiar n debutul lucrarii sale de referinta D. Ricardo arata ca produsul social se mparte ntre trei clase: proprietarii funciari, capitalistii si muncitorii care primesc fiecare renta, profitul sau salariul, acesta reprezentnd n conceptia sa principala problema n economia politica. Salariul este considerat de D. Ricardo drept o parte din valoarea nou creata de lucratori si reprezinta pretul muncii. El mbraca forma pretului natural al muncii ce reprezinta mijloacele de subzistenta ntretinerii lucratorului si familiei lui. D. Ricardo conceput salariul ca o marime relativa raportata la profit apreciind ca muncitorul creeaza o valoare noua care se mparte o parte pentru salariul muncitorului si cealalta profitul ntreprinzatorului. O crestere a salariului nu aduce nicio modificare n valoarea si valoarea de schimb a marfurilor ci modifica marimea profitului. Profitul este definit ca un surplus de valoare nou creata de muncitor peste salariul lor si pe care ntreprinzatorii proprietari si-o nsusesc. D. Ricardo leaga profitul de volumul capitalului si ncearca sa explice existenta unei tendinte de egalizare a ratei profitului pe baza mecanismului oscilatiei preturilor si migratiunii capitalului ntre diferite ramuri ale activitatii sub impulsul luptei de concurenta. Renta funciara ca si profitul si renta este surplusul de valoare nou creata de lucratori peste salariu. D. Ricardo a reusit sa explice corect mecanismul formarii rentei funciare diferentiale, aceasta fiind determinata de fertilitatea pamntului, dar nereusind sa explice renta absoluta, obtinuta pe terenul cel mai slab productiv. n conceptia lui D. Ricardo renta, salariul si profitul reprezinta o parte din valoarea nou creata. Conceptia economica a lui D. Ricardo a avut un rol major n dezvoltarea gndirii economice moderne, dar ncepnd cu ce Smith a contribuit n mod decisiv la constituirea paradigmei liberalismului clasic.

10

4. Contributia lui J.B.Say la sistematizarea economiei de piata

J. B. Say (1767 1832) a fost unul dintre cei mai de seama economisti ai liberalismului clasic francez, el fiind si numit si printul economiei politice franceze . Exponent al intereselor marii burghezii J. B. Say a pus n circulatie idei economice care si astazi se ntlnesc n cadrul unor economii de piata. El si a explicat teoriile economice n Tratat de economie politica 1802 si Curs complet de economie politica , acesta din urma n 6 volume (1828 -1830). Contributia sa la dezvoltarea gndirii economiei politice ar consta n: a)precizarea obiectului de studiu al economiei politice. Dupa el aceasta se rezuma la trei sectiuni: productia, schimbul si consumul. n realitate J.B.Say a preluat si dezvoltat unele idei din conceptia lui Smith pe care le-a ncadrat ntro teorie de sine statatoare. b)n ceea ce priveste productia J.B.Say nu a conceput-o ca o creatie de bunuri materiale ci de servicii reciproce care implica n mod obligatoriu schimbul. El considera ca n cadrul productiei trei factori sunt esentiali: munca, uneltele si natura. Considernd ca productia este o creatie de utilitati, valoarea este rezultatul actiunii celor trei factori, care sunt n acelasi timp izvoare de venituri. Referindu-se la raportul dintre productie schimb J.B.Say considera ca producatorii sunt att vnzatori ct si cumparatori, ca produsele se schimba pe produse, ca cel care ofera anumite produse pe piata, va cumpara la rndul lui alte produse si n felul acesta, activitatea economica se va desfasura fara blocaje. Aceasta teza a fost denumita Legea pietelor care ar conduce la ideea ca produsul social se realizeaza fara greutati pe piata si ca nu sunt posibile dezechilibre si cauze economice. n comertul pe piata, prin sistemul cererii si ofertei, s-ar realiza n mod automat echilibrul economic. Teoria lui J.B.Say este definite sub mai multe aspecte: 1.n primul rnd conceptia sa despre bani este implicita, el v aznd n aceasta un mijloc tehnic al schimbului de marfuri; 2.J.B.Say ignora deosebirile de fond dintre schimbul nemijlocit de produse si schimbul de marfuri mijlocit de bani care sunt ei nsusi marfa si pot sa provoace modificari n cerere si oferta (exp. inflatia). c)teoria repartitiei a lui J.B.Say are la baza cei trei factori ai productiei munca, capitalul si natura acestora corespunzndu-le trei feluri de venituri: salariul, venitul si renta. El considera ca repartitia ar avea un caracter echitabil, ca fiecare participant primeste ceea ce i se cuvine: - Muncitorul salariul pentru munca depusa; - ntreprinzatorul profitul pentru capitalul investit, riscul si talentul sau;
11

- Proprietarul funciar renta pentru posesiunea pamntului. n felul acesta, capitalismul apare ca o societate echilibrata a armoniei si bunei ntelegeri. n ciuda unor deficiente de constructie, neargumentarea corespunzatoare si a unor contradictii cu realitatea concretizate n crize economice, teoria pietei lui J.B.Say si a minii invizibile al lui Smith, au dominat sec. al XIX-lea fiind considerate adevarate dogme, ele nefiind influentate dect de marea criza din 1929 1933 care a marcat falimentul liberalismului clasic.

12

Bibliografie: 1. Clasicismul economic - suport de curs 2. Doctrine politice contemporane Lect. Andrei Taranu, Ed. Politica, Bucuresti, 2001 pg. 10-11, 38-40. 3. Politologie-note de curs , Bacau, 2009 pg. 15-16 4. Doctrine politice Alina Mungiu-Pippidi, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995 pg. 170, 205-206, 17. 5. http://www.referat.evonet.ro, accesat la data de 22.03.2010, ora 14:30

13