Sunteți pe pagina 1din 11

Managementul turismului rural

Managementul turismului rural

2010

Turismul reprezint ansamblul de relaii i fenomene care rezult prin deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare. (W. Hunziker) Turismul ramur a economiei naionale cu funcii complexe, reunete un ansamblu de bunuri i servicii oferitee spre consum persoanelor care cltoresc n afara mediului lor obinuit o perioad mai mic de un an i al cror motiv principal este altul dect exercitarea unei activiti renumerate n interiorul locului vizitat. Turismului i s-au conturat noi valene valene prin practicarea turismului rural, acest nou tip fiind adecvat epocii moderne actuale. Turismul rural se deruleaz n spaii relativ nepoluate, neperturbate, locuite de comunitile tradiionale, satisfcnd multiple nevoi: nevoia de evadare pentru diminuarea strii de tensiune, aceasta fiind nsoit de o participare activ sau pasiv la desfurarea activitii turistice; nevoia pentru meninerea sau refacerea sntii; nevoia de apartenea i dragoste; nevoia legat de dorina de vizitare a rudelor i prietenilor; nevoia de frumos i inedit, etc.

Fig. 1. Apariia i dezvoltarea turismului rural elemente fundamentale Combinerea elementelor fundamentale determinarea apariia altor componente care favorizeaz dezvoltarea turismului rural, astfel: 1

Managementul turismului rural


-

2010

segmentul de pia format din populaia de vrsta a III-a i exprim cererea pentru practicarea turismului rural n vederea refacerii sntii, ptrunderea ntr-un cadru natural relaxant, pitoresc ce poate oferi chiar i experiene inedite, n condiiile n care acetia dispun de un buget redus; ca principal punct de plecare, progresul tehnico-informaional, determin pe de o parte perfecionarea echipamentului specific turismului rural care confer turistului un plus de confort i siguran, iar pe de alt parte, permite o dezvoltare i modernizare a transportului i telecomunicaiilor, ameliornd situaia infrastructurii generale; crearea condiiilor de perfecionare a activitilor de agricultur ar determina practicarea la scar mai larg a agroturismului, ca parte integrant a turismului rural; procesul de valorificare a resurselor turistice, cu precdere a celor care constituie unicate i poate fi amplificat prin derularea procesului de promovare, care la rndul su trebuie supus perfecionarii; Oferta turistic rural se identific cu produsul turistic rural, care actualmente este tot mai solicitat pe piaa turistic. Componetele acestor produse includ elemente specifice tradiionale spaiului rural inclus n circuitul turistic local, astfel nct particularitile acestora se contureaz pe baza patrimoniului turistic local, a resurselor forei de munc i a serviciilor implicate n derularea activitii turistice, n condiiile respectrii principiilor dezvoltrii durabile.

Fig. 2. Componente ale produsului turistic rural

Managementul turismului rural

2010

Tradiionala ospitalitate romneasc, trstura specific ranului romn, devine ofert a turismului rural, n condiiile canalizrii acesteia pe direcia aciunii de pregtire a gospodriei rneti pentru a ajunge la stadiul n care s fie purttoarea ofertei comerciale. Fiecare gospodar trebuie asistat i ajutat s obin atestarea gospodriei pentru a deveni capabil s presteze servicii turistice, conferindu-i astfel dreptul de a fi introdus n banca de date i implicit n reeua turismului rural, devenind astfel cunoscut. Trebuie creat structura i tehnica managerial care s supervizeze pregtirea ofertei comerciale a gospodriilor. Este necesar s fie asigurate legturile dintre oferta turismului rural i turiti consumatori ai programelor turismului rural. Activitile de pregtire n detaliu a produselor turistice rurale la toate nivelele, de pregtire a gospodriilor i agenilor economici, nu pot fi transpuse n practic dect prin intermediul unui management funcional, att local ct i global. ntreptrunderea managementului local cu cel global este prezentat detaliat prin componentele acestora, ca un management al turismului rural n schema de mai jos:

Fig.3. Componente de baz ale managemtului turismului rural Valorificarea potentialului turismului rural trebuie realizat sub toate aspectele sale, acesta impunndu-se s se reuneasc i s mbine armonios factorii naturali, materiali, spirituali, att din punct de vedere al gazdei, ct i al turistului. Pentru armonizarea acestor resurse, este necesar s se identifice persoana care s posede un

Managementul turismului rural

2010

minim de nsuiri i cunotine necesare, care prin instruire, s devin factorul ce trebuie s acioneze n vederea i pregtirea potenialului turismului rural local. Evaluarea potenialului turismului rural local se face prin prisma estimrii zonei din punct de vedere a existenei unei infrastructuri minime, a unui cadru construit, integrat armonios n cadrul natural, a identificrii i realizrii unor programe de odihn i agrement, care s activeze tradiii i meteuguri ce vor constitui elemente de atracie pentru turiti. Agentul local, format i atestat, a trecut astfel la desfurarea activitii i n cadrul unor agenii sau organizaii n scopul racordrii zonei la reeaua naional i internaional. Pentru facilitarea intrrii n coresponden cu partenerii interni i externi, la toate nivelele, pe orizontal i pe vertical, este nevoie de adoptarea unor standarde n ceea ce privete criteriile de evaluare, modul de realizare a reclamei, publicitii i a nsemnelor folosite etc. Turismul rural reprezint una dintre soluiile de dezvoltare a ntregului spaiu rural. Apariia i amenajarea lui n cadrul stesc ofer surse noi de venituri populaiei, mai ales n condiiile n care zona dispune de un potenial deosebit, resurse umane de calitate, precum i de infrastructura corespunztoare. Succesul scontat se poate realiza printr-o dezvoltare de ansamblu a mediului rural, pe baza unei creteri moderate n timp i n beneficiul spaiului rural deorece, o dezvoltare rapid sau dezordonat a turismului rural poate deteriora mediul nconjurtor, poate duce la o afectare a ambientului populaiei locale. De asemenea, populaia local trebuie pregtit social i profesional pentru activitile turistice, prin studii de piaa fezabile, trebuie organizat producia alimentar cu adaptarea la cerere, precum i prin motivaia turistic. Astfel, turismul rural poate fi nscris n ansamblul activitilor turistice ale regiunii precum i n contextul politicii zonale integrate. Fiecare produs folcloric reprezint o parte a diversitii unui anumit model cu calitate de unicat. El devine colectiv pentru c el include suma elementelor exprimate de o ntreag comunitate. Folclorul zonelor rurale, respectiv al satului, este de regul, cel mai bine conservat, coerent i echilibrat. El ofer i asigur identitatea fiecrei zone geografice a rii. Indiscutabil c, n decursul timpului, cultura oral, datinile i folclorul au suferit influene puternice, determinate de procesul evolutiv al transformrilor socio-culturale inevitabile. Cu toate acestea, se poate afirma c satul romnesc a strbtut cu succes perioade mai puin faste ale istoriei, pstrnd n cea mai mare msur nealterat puritatea culturii sale strvechi. Societatea modern, deosebit de dinamic, va promova n continuare noi valori culturale i noi creatori de valori spirituale. Dar pentru ca respectivele valori s fie durabile, este necesar ca cei care le creeaz s dispun de competen i de informaii previzionale corecte i complexe, iar cultura oral reine ca produse perene numai ceea ce reprezint necesitatea real. 4

Managementul turismului rural

2010

Arhitectura rural are la rndul su, problemele inevitabile cu care se confrunt. Satul, ca element important al structurii administrative, este un rezultat specific al evoluiei sociale i istorice. Aezrile rurale sunt, n egal msur, opera diferitelor comuniti i a timpului. Ele trebuie pstrate ca motenire cultural a umanitii. n condiiile industrializrii accentuate, dup cel de-al doile rzboi mondial, peste tot n lume, exodul populaiei rurale spre ora a luat proporii de mas, ceea ce a pus probleme urgente privind conservarea habitatului rural. Problematica conservrii se situeaz ntr-un cadru mult mai larg dect politica de pstrare a calitii mediului construit. Este evident c locuitorii satelor doresc s profite de progresele vieii moderne. Ca urmare, caracterul satelor se transform de la o zi la alta, omul integrndu-se n epoca sa. Apare ca rezultat un conflict ntre tradiie i modernitate, ntre conservare i evoluie, care se manifest diferit n funcie de condiiile fiecrui spaiu geografic. n vederea soluionrii acetui conflict trebuie avut n vedere att integrarea acestor construcii n cadrul siturilor tradiionale, ct i continuitatea spiritului acestora. Reacii n favoarea conservrii se manifest peste tot n lume, indiferent de motiv i au stimulat o aciune concertat la scar mondial. Pentru zonele n care habitatul se pstreaz ca n formele tradiionale apar dou imperative: pe de o parte necesitatea conservrii satelor i a naturii cu toate elementele care formeaz un ambient coerent, iar pe de alt parte, un efort maxim pentru trezirea contiinei privind inestimabila motenire cultural n scopul pstrrii identitii culturale. Reanimarea aezrilor rurale, trecerea de la arhitectura tradiional la arhitectura modern, fr s apar contradicii, reprezint un efort dificil care cere studiu, timp i fonduri; s-a stabilit ca soluie pentru reanimarea satelor introducerea lor n cadrul marilor circuite turistice. n acest scop trebuie luate unele msuri i chiar intervenia, elaborarea sau perfecionarea cadrului juridic, care s permit declararea unor sate sau pri din sate ca situri ocrotite de lege, deoarece unele grupuri de turiti nu sunt orientate spre cunoterea i respectul fa de civilizaia rural, ducnd la distrugerea parial sau total a monumentelor. Pentru acest lucru, trebuie s se aib n vedere urmtoarele: elaborarea unor programe prioritare i de perspectiv, privind conservarea, restaurarea ansamblelor i monumentelor de arhitectur rural; includerea lor n trasee turistice internaionale; crearea unor asociaii locale care s participe la conservarea monumentelor i s vegheze asupra modului lor de expoatare; publicarea de monografii pentru a contribui la nelegerea valorilor; implicarea reprezentanilor administraiei regionale i locale; sprijinul populaiei n realizarea unor proiecte de case i construcii, prin folosirea documentaiilor privind specificul local, pstrarea arhitecturii tradiionale, etc. 5

Managementul turismului rural

2010

Toate aceste programe de conservare i reanimare trebuie concepute n dezvoltarea cultural i n relaie cu alte aspecte ale dezvoltrii sociale i economice. O separare ntre arhitectura tradiional i noile construcii, este de neconceput, fr abordarea problemelor modului n care la nivelul identitii culturale regionale reprezentat prin arhitectur apar trsturile sale specifice, numai prin aceast perspectiv conservarea tradiiei devine o parte a programelor de dezvoltare n care mediul rural, economia i cultura se dezvolt, formnd o punte de legtur ntre conservarea i dezvoltarea arhitecturii vechi i orientrile noi, moderne n domeniu. Cu privire la diversificarea activitilor n turismul rural, se tinde spre favorizarea industriilor mici, nepoluante a produciei de artizanat, acionndu-se asupra procedurilor administrative i fiscale n scopul sprijinirii n domeniul turismului rural. De asemenea se urmrete: punerea n valoare a resurselor locale; promovarea energiilor alternative i regenerabile precum i ameliorarea sistemelor de nclzire a locuinelor pentru obinerea de randamente superioare prin folosirea reziduurilor lemnoase i a altor resurse secundare. stimularea cercetrii n domeniul biotehnologiilor, economiei ecologiei i sociologiei, n domeniul culturii conservarea bogiei i diversitii patrimoniului prin protejarea tradiiilor i formelor de expresie a legturilor din zona consolidrii identitii culturale a populaiei i stimularea vieii asociative. Rolul managementului n turismul rural este acela de a reuni toate iniiativele individuale n vederea racordrii acetora la o reea naional i internaional, de a asigura transpunerea acestora n reglementri i standarde uor accesibile, att pentru conducerea ct i pentru oferta turismului rural. Forma organizatorica sub care se desfoar acest tip de management, este o form de asociaie profesional sau nonprofit, cu filiale locale specializate n astfel de servicii. Din acest punct de vedere, n Romnia, Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural, a elaborat un astfel de management pentru dezvoltarea turismului rural, concretizat ntr-o concepie proprie, dispune de o reea proprie, la nivel naional. Inceputurile realizarii unui turism organizat dateaza din anul 1990, cand doamna Mioara Stoian, profesoara de limba romana, reuseste sa cumpere un teren si sa construiasca o casa pe care o amenajeaza in stil rustic. Astfel, in nastere compania Branimpex SRL(1992). Ea a fost cunoscuta mai curand sub numele de Asociatia de Turism Rural "Bran"care in 1994 a fost admisa ca membra a Societatii de Turism Ecologic din SUA, si care actioneaza mai ales in parcurile nartionale. Prin aceasta au fost promovate gospodariile rurale din satele Cheia, Bran, Fundata, Moeciu, Pestera, fiind interesate sa atraga turisti din Franta, Elvetia, SUA treptat, pe masura cunoasterii in detaliu a potentialului turistic al acestei zone, si convinsi cat mai multi sateni sa primeasca turisti, avand prin aceasta venituri suplimentare. 6

Managementul turismului rural

2010

Primii turisti inregistrati au venit sa petreaca sarbatorile de iarna si Revelionul in sezonul 1990-1991. Odata cu rezultatele pozitive ale acestor inceputuri, tot mai multi sateni isi modernizeaza casele, isi dezvolta produsele de artizanat, isi pun in valoare gastronomia locala sub deviza " Vino ca turist, pleaca prieten". Practic, Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural a luat fiinta in anul 1994, concentrandu-si activitatea in zona Bran-ului, iar din anul urmator si in alte 56 zone din tara, ingloband 150 de gospodarii rurale. Datorita programelor PHARE, LEONARDO DA VINCI, aceasta asociatie a reusit sa-si creeze un mecanism de functionare in teritoriu, sa pregateasca specialisti in promovare, omologare(primeste 30 de membri) si sa realizeze o strategie proprie de publicitate si promovare in strainatate. In luna decembrie 1994 s-au desfasurat la Bran si primele cursuri de acest tip, prin care gospodarii sa beneficieze de cunostintele necesare practicarii acestei forme de turism. Noile initiative ale ANTREC-ului au fost prezentate si in revista "Le Soir" 21 mai 1995 sub titlul "Vacances Roumaines", iar asociatia devine membra a Federatiei Europene de Turism Rural - EUROGITES, reusind performanta de a fi inclusa in catalogul acesteia un numar de 19 gospodarii, alaturi de alte 17 tari care practica turismul rural, timp de trei ani de aparitie a catalogului(1995,1996,1997). Treptat, multe cotidiene romanesti precum "Jurnalul National", "Transilvania Expres", "Romanian Business Journal", "Curierul National", "Capital", "Adevarul", "Romania Libera", "Dilema", "Jurnalul Afacerilor", "Curentul" din perioada 1995-1996 au publicat articole privitoare la realizarile asociatiei si la avantajele practicarii acestei forme de turism. In aceasta perioada existau filiale puternice in judetele Brasov, Covasna, Bacau, Arges, Harghita, Cluj, Suceava, Constanta. Prin programul PHARE, asociatiei i-au fost alocate 350.000 ECU pentru a pune la punct un program de organizare informationala a turismului rural, cu rezervare computerizata, internet, ce va deveni operational la finele anului 1997. In paralel s-a inceput si actiunea de omologare a gospodariilor si pensiunilor rurale dupa gradul de confort, cuantificat intre 1 si 5 margarete, cu sprijinul Ministerului Turismului, si astfel, pana la sfarsitul anului 1996 au fost clasificate 100 de case particulare. Treptat, a ajuns la un numar de 26 de filiale si a primit premiul "Oscar Capital" pentru promovarea acestei forme de turism cu mare impact economic si social in mediul rural. Intre anii 1996-1997 ANTREC a editat un buletin "Vacanta la tara", a organizat trei seminarii de marketing la care a acordat si diplome, apoi Festivalul International al Sarmalelor, editia a doua la (prima editie in 1995), Festivalul International al Placintelor, editia a I a la Bacau, Sarbatoarea lui Mos Nicolae la Bran, ziua Sfantului Valentin(weekend) la Bran in 1997, Targul International de Turism Rural la Bran in 1997. O manifestare de mare anvergura a constituit-o simpozionul " Turismul rural - o sansa a statului roman" din 20-22 octombrie 1995 la Bran, la care au participat membri ai filialelor judetene, reprezentanti ai Ministerului Turismului, Ministerul Lucrarilor 7

Managementul turismului rural

2010

Publice si Amenajarii Teritoriului, Institutul de Cercetare pentru Turism, Muzeul Satului, societati si agentii de turism, centre universitare, Fundatia "Hans Seidel" din Germania, cu filiala si in Romania. La nivelul anului 1997 ANTREC avea 24 de filiale judetene cu 2225 de membri, 600 de pensiuni ingloband peste 1812 camere, iar la finele anului a aparut primul catalog de prezentare a gospodariilor si pensiunilor turistice. La sfarsitul anului 1997, la Bran a avut loc o ultima intrunire a responsabililor cu programul PHARE destinat sustinerii turismului rural, unde s-a facut bilantul sumei totale alocate de 900.000 de ECU pentru editarea catalogului, realizarea sistemului de rezervare computerizata, achizitionarea echipamentului informatic necesar, crearea primelor centre de informare turistica in patru zone pilot, finantarea unor centre artizanale(picturi lemn, sticla, oua incondeiate, gastronomie traditionala), asigurarea semnalizarii obiectivelor turistice, marcarea traseelor turistice. ANTREC a organizat in anul 1997 sarbatorirea zilei de Halloween la castelul Bran, pentru turistii americani si englezi, membri ai organizatiei " Les Peace Corps" la implinirea a 100 de ani de la aparitia romanului "Dracula" al scriitorului Bram Stoker. Cotidianul "Le Telegramme"(12.06.1997) ce apare la Paris, arata ca alaturi de asociatia Qiumper de turism rural, ANTREC si-a prezentat realizarile si a oferit partenerilor francezi un CD cu date si imagini despre turismul rural din Romania. De asemenea membri ANTREC au participat si la Sarbatoarea Recoltei organizata la World Trade Center la finalul Targului de investitii pentru turism (25-27 noiembrie 1997). Au facut demonstratii de mestesuguri olari din Valcea, cusaturi din Maramures, decorari de oua din Sibiu, tesaturi de razboi din Sibiu si Bran, sculptura pe lemn si pictura pe sticla din Vrancea si Maramures, goblenuri si impletituri de fibre vegetale din Prahova, masti populare din Neamt, alaturi de cateva ansambluri folclorice si rapsozi populari. Deasemenea, ANTREC s-a implicat si in infiintarea Asociatiei Nationale a Femeilor din Mediul Rural (1996) care a sarbatorit in ziua de 15 octombrie "Ziua mondiala a femeii din mediul rural", la Bran( simpozion, parada a portului popular, concurs de arta populara, expozitie de artizanat). Acest demers a fost facut din nevoia de a arata ca un mare rol in dezvoltarea turismului rural il au femeile, prin pastrarea unor obiceiuri, a gastronomiei traditionale. Incepand cu anul 1997, presedintele asociatiei, doamna Marilena Stoian a fost aleasa pentru doi ani presedinte al asociatiei europene EUROGITES. Pe parcursul anului 1998 ANTREC a continuat actiunea de a realiza noi filiale, de a sprijini noi gospodarii in practicarea turismului rural, de a le omologa. Intre 22-25.04 1999 a participat si la prima editie a Targului National de Turism unde si-a prezentat oferta. Din anul 1999 a inceput colaborarea cu asociatia franceza COFRAT care organizeaza cursuri de formare superioara continua si de asemenea, la sediul Gites de 8

Managementul turismului rural

2010

France a fost organizata saptamana Romaniei la Paris, cu expozitii inedite de artizanat si prezentarea unor vinuri si mancaruri romanesti. La sfarsitul anului 1999 ANTREC si-a aniversat cei 5 ani de existenta cu un bilant deosebit: 30 de filiale cu 2500 de pensiuni turistice din care 2/3 sunt deja omologate, inregistrand in anul 1998, 10.000 de turisti din care 2000 sunt straini(Franta, Anglia, Irlanda, Belgia). Intre anii 1996-1999, cotidiene si reviste precum "Economistul", "Ziua Turistica", "Expres Magazin", "Jurnalul National", "Bursa" au publicat note si articole cu referire la activitatile turistice organizate de ANTREC. De asemenea, in perioada 27-30 octombrie 1999 a participat si la Targul International de Turism al Romaniei(Romania International Travel Show-RITS) alaturi de cele 100 de firme din 18 tari; a continuat si editarea catalogului, completat si mult imbunatatit al asociatiei. In mod deosebit se remarca participarea la a doua edittie a TNT, unde standul asociatiei a fost cel mai vizitat, cu demonstratii pe viu de realizare a unor frumoase obiecte de artizanat. Un loc important l-a detinut si organizarea la Iasi a unor cursuri de pregatire si formare profesionala, cu colaborarea unor specialisti din Israel. Tot in acest an, pe baza unui protocol incheiat intre Autoritatea Nationala de Turism (ANT) si Banc Post a inceput acordarea unor credite pentru turismul rural, pe o perioada de 5 ani, cu o valoare maxima de 8 miliarde de lei (din 1 august 1999) si prin care au beneficiat 50 de pensiuni, imprumutul pentru fiecare pensiune neputand depasi 200 de milioane de lei, cu dobanda subventionata. Oferta turistica a ANTREC a fost prezentata si la Casa Americii Latine din Bucuresti (Arges, Gorj, Maramures, Valcea) in 7 aprilie 1999, ceea ce a constituit o promovare activa catre tari hispanice din America de Sud. In acest an a continuat sistemul de pregatire COFRAT, unde 2 grupuri de 20 de persoane au facut un stagiu de pregatire pe Valea Loirei. ANTREC-ul s-a implicat in a asigura primirea turistilor cu prilejul fenomenului astronomic al eclipsei totale de soare din 11 august 1999. Multe sate situate pe banda de maxima vizibilitate din judetele Gorj, Valcea, Arges au gazduit turisti si au organizat expozitii de artizanat. Catalogul ANTREC lansat in 1999 (editia a III a) a inclus 30 de judete cu 800 de pensiuni, unde au fost date si imagini ale fermelor, cu facilitatile acordate. Avand in vedere potentialul turistic al judetului Valcea, au fost organizate doua manifestari menite sa conduca la dezvoltarea acestei forme de turism si la care au participat si reprezentanti din alte 20 de filiale. O frumoasa prezentare este facuta asociatiei in revista " Gites de France" nr.47, Hiver 1999/2000, unde sunt prezentate date cu privire la aparitia si dezvoltarea ANTREC, conditii de primire, particularitati ale gastronomiei traditionale, adresa si celelalte elemente care permit rezervarea anticipata(telefon, fax, e-mail). Anul 2000 a adus o noua editie de catalog, cu 700 de pensiuni turistice din 200 de localitati, mult mai bine ilustrat, cu mai multe detalii privind serviciile oferite de gazde. 9

Managementul turismului rural

2010

Se remarca si participarea la Targul National de Turism(TNT) cu un stand mai mare, cu produse si obiecte de artizanat din mai multe judete, unde si-a dezvoltat puternice filiale. Asociatia a relizat un parteneriat cu societatea de asigurari OMNIASIG, conform noilor cerinte legislative, pentru a oferi protectie proprietarilor si turistilor. Au fost initiate activitati pentru formarea de ghizi si animatori pentru agroturism, de relansare a artizanatului, de inregistrare a retetelor din bucataria traditionala. A fost initiat un ciclu de cursuri de instruire pentru proprietarii de gospodarii rurale care doresc sa inceapa o afacere in turism, avand sprijin prin Agentiile de Dezvoltare Regionala, iar ulterior a propus derularea unor proiecte de sustinere a turismului prin programul SAPARD. ANTREC si-a propus sa dezvolte parteneriate cu Agentia de Consultanta Agricola(ANCA) si cu Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (C.N.I.M.M.). Realizarea site-lui ANTREC include pensiunile existente in retea si care este actualizat permanent si reprezenta principala modalitate de promovare a turismului rural din Romania (www.antrec.ro). Filiala ANTREC Brasov a lansat ghidul pensiunilor turistice si agroturistice din acest judet. Alaturi de OPT a fost demarat un puternic program de promovare, iar un grup de ziaristi straini a fost invitat sa viziteze sate din Maramures, Apuseni, Nordul Moldovei, Dobrogea, Delta Dunarii. Astfel, a fost constituita si filiala judetului Dolj care, desi aparuta mai demult, nu a reusit sa activeze pe plan local si, prin urmare, cu sprijinul OPT zona Oltenia si al agentiei de turism Mapamond-Craiova se doreste refacerea mai puternica a acestei filiale. Din cele prezentate se poate trage concluzia ca activitatile turistice ale ANTREC se concentreaza in principal pe: Identificarea si promovarea potentialului turistic rural;

Organizarea de cursuri pentru pregatirea profesionala a proprietarilor


(gazdelor), agentii de turism rural, seminarii, forme de scurta si lunga durata; Realizarea de schimburi de experienta si informare cu alte organizatii si asociatii similare din strainatate; Comunicarea de informatii utile legate de ANTREC catre institutiile guvernamentale, administratiile publice locale pentru a sprijini aceasta forma de turism; Organizarea unor campanii active de publicitate pentru unitatile clasificate si omologate, incluse in retea prin mass-media; Atragerea de noi pensiuni rurale in reteaua ANTREC si sprijinirea acestora pentru omologare si licentiere;

10

Managementul turismului rural

2010

Participarea la importante evenimente care se deruleaza pe plan intern si extern, la nivel national, regional, local, si care includ targuri, expozitii, conferinte.

11