Sunteți pe pagina 1din 25

Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică

Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A CONSTANTELOR ELASTICE A ARCURILOR

Schema aparatului
1. Dispozitiv pentru reglarea verticalităţii firului
2. Arcul de încercat
3. Disc gradat
4. Ac indicator
5. Tambur de înfăşurare a firului solidar cu acul 4
6. Fir
7. Platan pentru greutaţi
8. Cadru
9. Şuruburi pentru reglarea orizontalităţii aparatului
10. Dispozitiv de deplasare pe verticală

Desfăşurarea lucrării
1. Determinarea constantei elastice pentru un arc elicoidal simplu-metoda statică
Se montează arcul de experimentat şi apoi se agață succesiv greutăți cunoscute. Se citesc deformațiile
arcului, iar valorile se trec în tabelul alăturat. Determinările se fac pentru trei arcuri, iar pentru fiecare arc se fac
determinări pentru trei mase atașate. În calcule se va utiliza g = 9,81m/s2. Rezultatele se centralizează în tabel.
Arc 1 Nr sp. 28 15
__, D=__mm, 0.8
d=__mm Arc 2Nr sp. 48 10
__, D=__mm, 0.6
d=__mm Arc 3 Nr sp. 33 9
__, D=__mm, 0.5
d=__mm
k=P/x k=P/x k=P/x
M [Kg] P [N] x [m] M [Kg] P [N] x [m] M [Kg] P [N] x [m]
[N/m] [N/m] [N/m]
0.1 0.981 0.02 49.05 0.1 0.981 0.032 30.656 0.1 0.981 0.04 24.525
0.2 1.962 0.04 49.05 0.2 1.962 0.063 31.142 0.2 1.962 0.08 24.525
0.3 2.943 0.06 49.05 0.3 2.943 0.097 30.340 0.3 2.943 0.12 24.525
49.05
kmed-exp= __________ N/m 30.712
kmed-exp= __________ N/m 24.525
kmed-exp= __________ N/m

2. Determinarea constantei elastice pentru un arc elicoidal simplu-metoda dinamică

Din relația perioadei oscilatorului armonic √ , se determină constanta elastică a resortului:

Pentru determinarea lui se formează oscilatorul armonic cu un arc și o masă cunoscută. Se scoate
sistemul din poziția de echilibru și se măsoară timpul în care se efectuează un număr de oscilații
complete. Se determină valoarea perioadei . Se fac 2 experimente pentru și oscilații complete
(se recomandă și oscilații complete). Cu rezultatele obținute se determină și constanta
elastică a resortului. Se determină constanta elastică a celor trei arcuri elicoidale. (Arc1, Arc2 si Arc3).
Rezultatele se centralizează în tabelul următor.
Arc 1 Nr sp. 28 15
__, D=__mm, 0.8
d=__mm Arc 2 Nr sp. 48 10
__, D=__mm, 0.6
d=__mm Arc 3 Nr sp. 33 9
__, D=__mm, 0.5
d=__mm
0.350
m=_______ kg 0.350
m=_______ kg 0.350
m=_______ kg
k k k
[s] [s] [s]
[s] [N/m] [s] [N/m] [s] [N/m]
10 4.08 0.408 83.237 10 5.53 0.553 45.303 10 6.02 0.602 38.169
15 7.94 0.529 49.524 15 8.58 0.572 42.225 15 9.69 0.646 33.153
66.380
kmed-exp= __________ N/m 43.764
kmed-exp= __________ N/m 35.661
kmed-exp= __________ N/m

3. Erori de măsurare și de experimentare.


Se calculează erorile înregistrate pentru constanta elastică a fiecăruia din cele trei arcuri față de valoare de
calcul a constantei elastice. Pentru un arc elicoidal cu spire de diametru , construite din sârmă cu diametrul
, din material cu modulul de elasticitate transversal al materialului sârmei (pentru oţel
* + 810 ) constanta elastică din calcul este

( )
Erorile se calculează pentru fiecare metodă de experimentare (metoda statică și metode dinamică) cu relația
| |

Rezultatele se centralizează în tabelul următor.

Arc 1 Nr sp. 28 15
__, D=__mm, 0.8
d=__mm Arc 2 Nr sp.48 10
__, D=__mm, 0.6
d=__mm Arc 3 Nr sp. 33 9
__, D=__mm, 0.5
d=__mm
43.88
_____________ N/m 23.37
_____________ N/m 26.304
_____________ N/m
[%] [%] [%]
[N/m] [N/m] [N/m]
Metoda Metoda 31.41 Metoda
49.05 11.78 30.712 24.525 6.76
ST ST ST
Metoda Metoda Metoda
66.380 51.27 43.764 87.26 35.661 35.57
DIN DIN DIN

Se vor analiza erorile înregistrate, cauzele acestora, iar rezultatele analizei se vor consemna de fiecare
student la rubrica 5 Observații de la finalul lucrării

4. Determinarea constantei elastice echivalente în cazul montajului în serie şi în paralel.


Se folosesc două arcuri (Arc2 si Arc3) pentru care s-au determinat constantele elastice anterior. Se iau ca
referință constanta elastică determinată cu metoda statică (paragraf 1) și constanta elastică calculată (paragraf
3). Se realizează două sisteme astfel: SistS23=Arc2 și Arc3 legate în serie; SistP23=Arc2 și Arc3 legate în paralel.
Pentru cele două sisteme, se aplică metoda statică pentru determinarea constantelor elastice.
Se calculează constantele elastice ale celor două sisteme folosind constantele elastice din calcul pentru fiecare
Arc2 si Arc3 determinate la paragraful3. Rezultatele se centralizează în tabelul următor.
SistS23=Arc2 și Arc3 legate în SERIE SistP23=Arc2 și Arc3 legate în PARALEL
M [Kg] P [N] x [m] KS=P/x [N/m] M [Kg] P [N] x [m] KS=P/x [N/m]
0.1 0.981 0.07 14.014 0.312 3.06 0.055 55.636
0.2 1.962 0.14 14.014 0.412 4.041 0.073 55.356
0.3 2.943 0.21 14.014 0.512 5.022 0.091 55.186
14.014
kmed-S-exp= __________ N/m 55.362
kmed-S-exp= __________ N/m
Constante elastice din calcul teoretic

12.375
___________________ N/m 49.674
________________ N/m
Erori de măsurare și de experimentare
| | | |

13.24
____________________ % 11.45
____________________ %

Se vor analiza erorile înregistrate, cauzele acestora, iar rezultatele analizei se vor consemna de fiecare
student la rubrica 5 Observații de la finalul lucrării

2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii
5. Observaţii asupra lucrării.

Metoda statică
in cadrul acestei metode sunt cauzate de precizia cu care sunt citite
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
de catre operator valorile
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Metoda dinamică
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
aproximarea valorilor eronat si contorizarea pendularilor nu se poate face cu precizie
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Legarea arcurilor în serie și în paralel.
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
in cazul legarii in serie precizia este mai scazuta la numararea miscarilor de pendulare, fata
...................................................................................................................................................................................
de cea in serie unde este mia buna
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului


Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

3
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERŢIE PENTRU UN RIGID CU SIMETRIE AXIALĂ


CU AJUTORUL VIBRAŢIILOR

Principiul lucrării
h Din aplicarea teoremei momentului cinetic ( ̈ ∑ ) pentru un pendul fizic
format cu coroana circulară suspendată în punctul O, rezultă ecuația diferențială
O ̈
∆ Pentru unghiuri mici ( ), măsurate în radiani se
C poate aproxima (serii Taylor) prin
r
R Exemplu
Deci pentru unghiuri mici, considerând masa corpului ecuația
diferențială se scrie
𝜃 ̈

Adică ecuație diferențială pentru o mișcare oscilatorie armonică, cu o legea de mișcare cu amplitudinea de
forma

Pulsația proprie a sistemului și perioada sunt

√ √

Dacă se poate determina printr-o metodă experimentală pulsația proprie sau perioada micilor oscilații ,
atunci se poate determina momentul de inerție față de dreapta , ( )

Aplicând teorema lui Steiner pentru momentele de inerție axiale se obține momentul de inerție al coroanei
circulare fată de o dreaptă paralelă cu dreapta prin centrul coroanei, punctul C , ( )

Desfăşurarea lucrării
Într-o primă etapă se are în vedere validarea metodei de determinare a momentului de inerție al coroanei
circulare pe cale experimentală, pe baza pendulului fizic. In acest scop de experimentează un pendul fizic
format cu o coroană circulară cu date constructive cunoscute, pentru care se fac comparații ale rezultatelor
experimentale cu cele teoretice.
În a doua etapă de determină prin aceeași metodă momentul de inerție al unui volant, un corp cu simetrie
axială mai complex
Date constructive ale coroanei circulare (aceste date se vor verifica
m2 prin măsurare, cântărire și/sau calcul):
m1
rC
R

1. Determinarea momentului de inerție al coroanei circulare pe cale experimentală


Pe baza rezultatelor teoretice anterioare, scopul lucrării este de a determina experimental perioada
micilor oscilații pentru pendulul fizic format din coroana circulară sprijinită în punctul O, pe raza interioară.
Pendulul este scos din poziția de echilibru și lăsat să efectueze mici oscilații în plan vertical. Se determină
timpul în care se efectuează un număr de oscilații complete
Se determină valoarea perioadei . Se fac 3 experimente pentru , și oscilații complete
(se recomandă , și oscilații complete). Cu rezultatele obținute se determină .

[s] [s] Se determină valoarea perioadei . Se fac 3


experimente pentru , și oscilații complete (se
10 6.17 5.23 0.57
recomandă , și oscilații complete). Cu
15 9.76 7.91 0.589
20 13.02 11.21 0.605 rezultatele obținute se determină . Rezultatele sunt
0.588
Tmed= __________ s centralizate în tabelul alăturat.

Se determină momentele de inerție și cu relațiile anterioare.

0.0335 [ ]
-6.85*e-4 [ ]
2. Determinarea momentului de inerție al coroanei circulare pe cale teoretică
Se au în vedere

( )
Se vor determina prin calcul masele , . Rezultă
2.304
2.161
Se obține după calcule
6.732*e-2 [ ]
3. Erori de măsurare și de experimentare.
Pentru validarea metodei de determinare a momentelor de inerție folosind pendulul fizic, se calculează eroarea
de determinare a momentului de inerție pentru coroana circulară. Raportarea se face la rezultatul teoretic,
adică eroarea de determinare este
| | 101.01

Se va analiza eroarea înregistrată, cauzele acesteia, iar rezultatele analizei se vor consemna de fiecare
student la rubrica 5 Observații de la finalul lucrării
4. Determinarea momentului de inerție al volant cu formă complexă pe cale experimentală
Datele constructive (se vor verifica prin măsurare, cântărire
și/sau calcul)

Pentru volantul forma și datele constructive alăturate


folosind același procedeu experimental ca și în cazul coroanei
circulare se determină momentul de inerție al volantului în
raport cu o axă perpendiculară pe axul volantului în centrul
[s] [s] de masă C.
10 6.82 7.42 0.712 Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat
15 11.03 11.33 0.745
[ ]
20 14.02 14.49 0.712
0.723
Tmed= __________ s [ ]

Se va estima mărimea posibilă a erorilor care pot fi


înregistrate, cauzele acestora, iar rezultatele analizei se vor
consemna de fiecare student la rubrica 5 Observații de la
finalul lucrării

2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii
5. Observaţii asupra lucrării.

Coroana circulară
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
corpul se deplaseaza pe mai multe directii ,iar unghiul de 10 grade nu se respecta
...................................................................................................................................................................................
Pozitionarea coroanei nu se poate face fix pe centrul de greutate
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Volantul
a) principalele și posibile surse de erori...................................................................................................................
Asezarea volantului pe suport fix pe centrul de masa nu se poate face cu o precizie atat de
...................................................................................................................................................................................
buna, fapt care afecteaza si masuratorile
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului


Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

3
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERŢIE PENTRU O BIELĂ CU AJUTORUL


VIBRAŢIILOR
Principiul lucrării
Pentru un pendul fizic ilustrat în figura alăturată, ecuația
diferențială a mișcării din aplicarea teoremei momentului
cinetic ( ̈ ∑ ), rezultă ecuația diferențială:
𝑂 𝑙
𝜉 ̈

Pentru unghiuri mici ( ), măsurate


în radiani se poate face aproximarea și
𝐶
considerând masa corpului, ecuația diferențială se scrie:
Δℎ
𝑂 ̈
𝐺 adică o ecuație diferențială specifică oscilatorului armonic
𝜃(𝑡)
pentru care se scriu pulsația proprie a sistemului și perioada:

√ √

Relațiile anterioare confirmă faptul, că dacă prin metode experimentale se pot determina mărimile: distanța
dintre centrul de masă și articulația O, și pulsația proprie sau perioada micilor oscilații , atunci se poate
determina momentul de inerție față de o dreaptă perpendiculară pe planul de oscilație prin articulație.

Aplicând teorema lui Steiner pentru momentele de inerție axiale se obține momentul de inerție al rigidului
fată de o dreaptă perpendiculară pe planul de oscilație prin centrul de masă C, al rigidului.

Desfăşurarea lucrării
Lucrarea va avea două obiective: determinarea poziției centrului de masă al bielei și determinarea momentului
de inerție al bielei în raport cu axa perpendiculară pe planul de oscilație prin centrul de masă.
Date constructive ale bielei (aceste date se vor verifica prin măsurare, cântărire și/sau calcul)
Se măsoară elementele geometrice indicate în
figură și se completează tabelul următor.

1. Determinarea poziției centrului de


masă al bielei
Se cântărește biela în totalitate și apoi succesiv, la
capete prin așezare a unui capăt pe cântar și
celălalt pe un suportul fix, sau simultan la ambele
capete, cu două cântare, pentru a se determina
reacțiunile/greutățile , , din centrele găurilor
pentru bolț, respectiv maneton.
Se determină prin cântărire masele , ,
corespunzătoare greutăților/reacțiunilor , ,
astfel încât:
, , ,
(m) (m) (m) (m) (kg) (kg) (kg)
0.201 0.163 0.024 0.05 0.827 0.2 0.627

Se determină prin calcul distanțele , prin care se poziționează centrul de masă al bielei.
0.152 0.048

2. Determinarea momentului de inerție al bielei

Pe baza rezultatelor teoretice anterioare, scopul lucrării este de a


determina experimental perioada micilor oscilații pentru pendulul fizic
format din bielă sprijinită în punctul O, pe raza interioară a orificiului
bolțului (se poate sprijini biela și pe suprafața interioară a orificiului
manetonului). Oricare ar fi situația se poate determina distanța dintre
centrul de masă al bielei și punctul de sprijin.
0.164
Pendulul este scos din poziția de echilibru și lăsat să efectueze
mici oscilații în plan vertical. Se determină timpul în care se efectuează
un număr de oscilații complete
Se determină valoarea perioadei . Se fac 3 experimente
pentru , și oscilații complete (se recomandă , și
oscilații complete). Cu rezultatele obținute se determină .
Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat.

Se determină momentele de inerție și cu relațiile


[s] [s] anterioare.
10 7.86 0.786
15 12.05 0.803 0.0214
20 16.09 0.804
0.797
Tmed= __________ s
0.0222

3. Comparația rezultatelor experimentale cu cele teoretice pentru modele simplificate de bielă


În multe studii teoretice se folosește pentru bielă o serie de modele (aproximări cu corpuri simplificate). Dintre
aceste modele în prezenta lucrare se consideră:
 Aproximarea bielei cu o bară omogenă cu lungimea și masa .
Momentul de inerție al bielei pe acest model este
A C B
0.0027
ℓ/2 ℓ/2
Eroarea constatată față de determinarea experimentală este
| |
87
 Aproximarea bielei cu o bară de masă neglijabilă de lungime , în capetele căreia sunt poziționate
masele concentrate și determinate prin cântărire.
Momentul de inerție al bielei pe acest model este
m1
C
m2 0.006
x1 x2 Eroarea constatată față de determinarea experimentală este
ℓ | |
72.9

2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii
Se vor analiza erorile înregistrate, cauzele acestora, iar rezultatele analizei se vor consemna de fiecare
student la rubrica 4 Observații de la finalul lucrării

4. Observaţii asupra lucrării.

Efectuarea experimentului
se pot realiza prin itermediul operatorului, si anume acelea de citire
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
a valorilor , dar si precizia cu care acestea sunt contorizate
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Modelul biela = bară omogenă
a) principalele și posibile surse de erori...................................................................................................................
Gasirea centrului de masa in cazul bielei, dar si masuraea masei acestia cu ajutorul unui cantar
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Modelul biela = bară cu mase diferite concentrate la capete
a) principalele și posibile surse de erori...................................................................................................................
Cantarirea deficitara a maselor si citirea incorecta a vaorilor, dar si aproximara calculelor pot
...................................................................................................................................................................................
afecta rezultatele experimentului
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului


Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

3
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERŢIE PENTRU UN PISTON CU AJUTORUL


VIBRAŢIILOR

Principiul lucrării
Pentru un pendul fizic ilustrat în figura alăturată, ecuația
diferențială a mișcării din aplicarea teoremei momentului
3 cinetic (   ∑  ), rezultă ecuația diferențială
4


   0

Pentru unghiuri mici (  10  0,17453   ), măsurate
5 în radiani se poate face aproximarea sin    și considerând
Δℎ  masa corpului ecuația diferențială se scrie
3( 
 0


678 adică o ecuație diferențială specifică oscilatorului armonic
pentru care se scriu pulsația proprie a sistemului și perioada
 2# 
 , !  2#
  
Relațiile anterioare confirmă faptul, că dacă prin metode experimentale se pot determina mărimile distanța
dintre centrul de masă și articulația O, și pulsația proprie  sau perioada micilor oscilații !, atunci se poate
determina  momentul de inerție față de o dreaptă perpendiculară pe planul de oscilație prin articulație.
  ! $
  ,  
$ 
4# $
Aplicând teorema lui Steiner pentru momentele de inerție axiale se obține % momentul de inerție al rigidului
fată de o dreaptă perpendiculară pe planul de oscilație prin centrul de masă C, al rigidului.
%   &  $
Desfăşurarea lucrării
Lucrarea va avea două obiective: determinarea poziției centrului de masă al pistonului și determinarea
momentului de inerție al pistonului în raport cu axa perpendiculară pe planul de oscilație prin centrul de masă.
Date constructive ale pistonului (aceste date se vor verifica prin măsurare, cântărire și/sau calcul)
Se măsoară elementele geometrice indicate în figură și se
completează tabelul următor.

1. Determinarea poziției centrului de masă al


pistonului
Se cântărește pistonul în totalitate și apoi succesiv, la capete prin
așezare a unui capăt pe cântar și celălalt pe un suportul fix, sau
simultan la ambele capete, cu două cântare, pentru a se
determina reacțiunile/greutățile '( , '$ , din punctele de sprijin la
cântărire.
Se determină prin cântărire masele )( , )$ , corespunzătoare
greutăților/reacțiunilor '( , '$ , astfel încât
'(  )(  , '$  )$  ,
 '( '$   ,   )( )$
* (m) + (m) , (m) -  . */ (m) 0 (kg) 1/ (kg) 12 (kg)
0.130 0.101 0.036 0.096 1.455 0.961 0.497
Se determină prin calcul distanțele ; și 4( prin care se poziționează centrul de masă al bielei.
)$
; 4  _________________)
0.0443 , 4(  = & ;  _________________)
0.0517
)( )$

2. Determinarea momentului de inerție al pistonului


Pe baza rezultatelor teoretice anterioare, scopul
lucrării este de a determina experimental perioada micilor
oscilații pentru pendulul fizic format din piston sprijinit în
punctul A, pe raza interioară a orificiului bolțului. Se poate
determina distanța 4( dintre centrul de masă al pistonului și
punctul de sprijin A.
4(  = & ;  _________________)
0.0517
Pendulul este scos din poziția de echilibru și lăsat să
efectueze mici oscilații în plan vertical. Se determină timpul 7>
în care se efectuează un număr ' de oscilații complete
Se determină valoarea perioadei !  7> /'. Se fac 3
experimente pentru '( , '$ și '@ oscilații complete (se
recomandă '(  10, '$  15 și '@  20 oscilații complete).
Cu rezultatele obținute se determină !ABC .

Se determină momentele de inerție G și % cu relațiile.


Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat.
ED
D ED [s] F D  4( !ABC
$
[s]
GHBIJ   ____________________K
0.00775 )$
4# $
10 6.54 0.654
15
%HBIJ  GHBIJ &  4($  ____________________K )$
9.73 0.648
12.65 0.632
0.00386
20
0.644
Tmed= __________ s

3. Observaţii asupra lucrării.


Efectuarea experimentului
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
pozitionarea pistonului pe talerul cantarului astfel incat citirea sa se faca cat mai corect
...................................................................................................................................................................................
precizia de citire a cantarului , dar si atentia operatorului pe parcusul lucrarii
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului


Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERŢIE ALE ROTORILOR


FOLOSIND VIBRAŢIILE TORSIONALE

1. Principiul lucrării
Pentru un pendul de torsiune ilustrat în figura alăturată,
ecuația diferențială a mișcării din aplicarea teoremei
momentului cinetic (‫߮ܬ‬ሷ = −‫ܯ‬௧ ) , rezultă de forma
‫߮ܬ‬ሷ + ݇௧ ߮ = 0
unde ݇௧ constanta elastică de torsiune a arborelui (elementul
߮
‫ܬ‬ elastic) se determină din expresia momentului de torsiune
elastic din secțiunea de prindere a arborelui de corp. Cu
geometria deformației arborelui, pentru unghiuri ߠ mici
‫ܩ‬ (ߠ < 10௢ = 0,17453 ‫)݅݊ܽ݅݀ܽݎ‬, măsurate în radiani se face
‫ܬ‬ଵ aproximarea sin ߠ = ߠ și se poate scrie
‫ܫܩ‬௣
‫ܯ‬௧ = ‫ܫܩ‬௣ ߠ = ߮ = ݇௧ ߮
‫ܮ‬

‫ܫܩ‬௣
Deci constanta elastică de torsiune a elementului elastic este

݇௧ =
Δ ‫ܮ‬
߮ unde ‫ܫ‬௣ este momentul de inerție geometric polar al secțiunii
ߠ=
‫ܮ‬ elementului elastic (arborelui), ‫ ܩ‬este modulul de elasticitate
‫ܮ‬ transversal materialului elementului elastic, iar ‫ ܮ‬este
lungimea arborelui.
Ecuația diferențială a sistemului care efectuează vibrații liniare

‫ܫܩ‬௣
de torsiune, cu soluții de formă armonică este

߮ ߮ሷ + ߮=0
‫ܮܬ‬
Pulsația proprie a sistemului și perioada oscilațiilor armonice sunt

‫ܫܩ‬௣ 2ߨ ‫ܮܬ‬
߱=ඨ , ܶ= = 2ߨඨ
‫ܮܬ‬ ߱ ‫ܫܩ‬௣
Relațiile anterioare confirmă faptul, că dacă prin metode experimentale se poate determina perioada ܶ și se
pot măsura determina mărimile ‫ܫ‬௣ și ‫ܮ‬, atunci se poate determina ‫ ܬ‬momentul de inerție față de dreapta Δ în

ܶ ଶ ‫ܫܩ‬௣
jurul căreia se fac oscilațiile de torsiune.

‫ =ܬ‬ଶ
4ߨ ‫ܮ‬
Dacă nu se cunosc caracteristicile elementului elastic (‫ܫܩ‬௣ , ‫)ܮ‬, pentru determinarea momentului de inerție al
corpului analizat se mai fac un set de experimentări pentru un sistem prezentat în figura sistem format prin
adăugarea la sistemul inițial a unui rotor al cărui moment de inerție (‫ܬ‬ଵ ) este cunoscut, sau se poate calcula.
Este de preferat ca acest corp adițional să fie un cilindru sau coroana circulară. Pentru acest nou sistem relațiile
care stau la baza analizei dinamice sunt:

‫ܫܩ‬௣ ݇௧ ‫ܫܩ‬௣ ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ ‫ܮ‬


߮ሷ + ߮=0 , ߱ଵ = ඨ =ඨ , ܶଵ = 2ߨඨ >ܶ
ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ‫ܮ‬ ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሺ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ሻ ‫ܮ‬ ‫ܫܩ‬௣
Din expresiile celor două perioade de oscilație ale celor două sisteme se obține momentul de inerție ‫ ܬ‬al
corpului analizat astfel

1
ܶଵଶ ‫ܫܩ‬௣ ‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ ܶଵଶ
‫ ܬ‬+ ‫ܬ‬ଵ = , = ଶ
4ߨ ଶ ‫ܮ‬ ‫ܬ‬ ܶ
ࢀ૛
ࡶ = ࡶ૚
ࢀ૛૚ − ࢀ૛
2. Desfăşurarea lucrării
Scopul lucrării de laborator este determinarea momentului de inerție
al unui rotor notat cu (C), rotor cu o structură complexă. Se va folosi ca
element elastic un fir, ale cărui caracteristici elastice și inerțiale nu
݇௧ sunt cunoscute. Pentru a se trece peste lipsa caracteristicilor
D elementului elastic, (evitarea calculului constantei ݇௧ , se atașează
rotorului (C) corpul (C1) al cărui moment de inerție axial J1 poate fi
d
(C1) calculat. Corpul atașat este o coroană circulară cu caracteristicile
măsurate
ࢊ [metri] ࡰ [metri] ࢒ [metri] ࢓ [kg]
l
J1

(C)
0.02 0.065 0.094 2.224
J Momentul de inerție al acestuia față de axa de simetrie se determină
cu relația:
1 ‫ ܦ‬ଶ ݀ ଶ
ࡶ૚ = ݉ ቈ൬ ൰ + ൬ ൰ ቉ = _______________࢑ࢍ. ࢓૛
2 2 2
0.00128

Determinarea experimentală a perioadei oscilațiilor de torsiune


Se constituie sistemul format din rotorul (C) atașat cu piuliță de firul elastic.


࢚ࡺ [s] ࢀ = ࡺࡺ [s]
Pentru acesta se determină perioada micilor oscilații de torsiune.
ࡺ Pendulul de torsiune este scos din poziția de echilibru și lăsat să
3 19.79 6.59 efectueze mici oscilații de torsiune. Se determină timpul ‫ݐ‬ே în care se
5 33.56 6.712 efectuează un număr ܰ de oscilații complete. Se determină valoarea
7 46.54 6.64 perioadei ܶ = ‫ݐ‬ே /ܰ. Se fac 3 experimente pentru ܰଵ , ܰଶ și ܰଷ oscilații
ࢀ࢓ࢋࢊ = __________
6.64 s complete (se recomandă ܰଵ = 3, ܰଶ = 5 și ܰଷ = 7 oscilații complete).
Cu rezultatele obținute se determină ܶ௠௘ௗ . Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat. În formulele de
calcul ܶ = ܶ௠௘ௗ .
Se constituie un nou sistem format din rotorul (C), coroana circulară (C1) ambele atașate cu piuliță de
firul elastic. Pentru acest nou sistem se determină perioada micilor oscilații de torsiune ca în cazul precedent.

ࡺ ࢚ࡺ [s] ࢀ∗ = ࡺࡺ [s]
Pendulul de torsiune este scos din poziția de echilibru și lăsat să
efectueze mici oscilații de torsiune. Se determină timpul ‫ݐ‬ே în care se
3 25.21 8.40 efectuează un număr ܰ de oscilații complete. Se determină valoarea
5 42.54 8.508 perioadei ܶ ∗ = ‫ݐ‬ே /ܰ. Se fac 3 experimente pentru ܰଵ , ܰଶ și ܰଷ
7 58.69 8.384 oscilații complete (se recomandă ܰଵ = 3, ܰଶ = 5 și ܰଷ = 7 oscilații
ࢀ࢓ࢋࢊ = __________
∗ 8.43 s complete). Cu rezultatele obținute se determină ܶ௠௘ௗ ∗
. Rezultatele
sunt centralizate în tabelul alăturat. În formule ce urmează ܶଵ = ܶ௠௘ௗ

mr = 3.53 kg

Pe baza rezultatelor înregistrate se calculează momentul de inerție al rotorului (C) și raza de inerție a acestuia
atașată dreptei ∆.

ࢀ૛ ࡶ
ࡶ = ࡶ૚ = _________________࢑ࢍ࢓
0.00209 ૛
, ࢏∆ = ඨ = _________________࢓
0.024
ࢀ૛૚ − ࢀ૛ ࢓࢘

2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii
3. Observaţii asupra lucrării.
Efectuarea experimentului
pot fi datorate unor miscari suplimentare in alte plane, iar valorea
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
unghiului de rotatei de 10 grade poate sa nu fie respectata pe parcursul miscarii.
...................................................................................................................................................................................
Atasarea corpului aditional trebuie luat in calcul ca sa se afle pe axa de torsiune a elementului
...................................................................................................................................................................................
elastic.
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului


Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

3
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERŢIE


FOLOSIND PENDULUL CU TREI FIRE

1. Principiul lucrării
Pendulul cu trei fire se folosește determinarea
momentului de inerție  în raport cu axa ∆ al unui corp cu
masa  omogen sau neomogen, cu sau fără simetrie axială a
distribuției de masă.
∇ Pendulul cu trei fire este un pendul gravitațional în
care mișcarea oscilatorie este una elicoidală, cu axa mișcării
elicoidală verticală (axa ∇). Pentru a se îndeplini acest tip de
Δ mișcare pendulul este alcătuit dintr-o platformă orizontală
(platan), legată cu trei fire de aceeași lungime  legate de
 suportul fix dintr-un plan fix superior orizontal și de


platformă/platan în vârfurile unui triunghi echilateral. În cazul
de față triunghiurile echilaterale sunt egale și au raza cercului
 circumscris egală cu . Axa mișcării elicoidale este dreapta ∇
care unește centrele geometrice ale celor două triunghiuri
echilaterale formate de punctele de prindere a firelor. Se
consideră în plus pentru platanul orizontal masa
și
moment de inerție axial față de axa ∇ verticală 
.
Pe platanul pendulului se fixează corpul al cărui
∇ moment de inerție  în raport cu axa ∆ se dorește a fi
 determinat. Fixarea se face astfel încât axele ∇ și ∆ să coincidă.
=
 Dacă platanul este scos din poziția de echilibru printr-o
rotație cu unghi mic Φ în jurul dreptei ∇, astfel încât dreapta ∇


să rămână fixă. Rotația platanului este însoțită de o translație
pe verticală a platanului. Unghiul Φ de rotație trebuie să fie

moderat (maxim 120
), care să asigure pentru  =

valori de
maxim 10 . Platanul este lăsat liber și va efectua o mișcare

elicoidală oscilatorie, mișcare la care dreapta ∇≡ ∆ este axa


 mișcării elicoidale. În această mișcare oscilatorie, energia
potențială gravitațională din poziția inițială se transformă

 
total în energie cinetică (în mișcarea elicoidală) și reciproc.
 Aceasta este o dovadă a unor mișcări armonice, ale cărei
3 caracteristici (perioadă, pulsație) se pot determina
experimental.
În figura alăturată o poziție curentă a mișcării elicoidale este caracterizată de o rotație a platanului
(împreună cu corpul)  ≤ Φ. Datorită înclinării celor trei fire, platanul are o deplasare pe verticală în sus  ≤ ,
unde  este valoarea lui  corespunzătoare unghiului Φ.
În poziția curentă componenta orizontală  a tensiunii din fiecare fir este forța care aduce întotdeauna
sistemul spre poziția de echilibru. Acțiunea acestei forțe este similară cu cea a unei forței elastice.
Pentru unghiuri Φ mici care să asigure

 ≅  ≤ Φ ≅ Φ ≅

forța  este
1
! +
# ! +
# 
=  =
3 3 
Pentru platanul solidificat cu corpul de masă , se aplică teorema momentului cinetic ($ = ∑ & ). Proiecția
acesteia pe dreapta Δ conduce la ecuația diferențială
!
+ ∆ #$ = −3
După calcule se obțin succesiv
! +
# 
!
+ ∆ #$ + 3 =0
3 
Se obține astfel pentru componenta de rotație a mișcării elicoidale ecuația diferențială
! +
# ( 
!
+ ∆ #$ + =0

o ecuație a unei mișcări armonice pentru care rezultă pulsația proprie și perioada mișcării
! +
# (  2- !
+ ∆ # 
)=* , ,= = 2-*
!
+ ∆ # ) ! +
# ( 
Relațiile anterioare confirmă faptul, că dacă prin metode experimentale se poate determina perioada
,, și se știu caracteristicile inerțiale și geometrice ale platanului/pendulului (
, 
,  , ), atunci se poate
determina ∆ momentul de inerție al corpului de interes față de dreapta Δ în jurul căreia se fac oscilațiile de
torsiune.
!/ + 01 #23 4 3
.∆ = 8 − .1
5 63 7
În lipsa platanului, dacă corpul analizat este prins direct cu cele trei fire, rezultatele obținute se
particularizează pentru 01 = 1 , .1 = 1 și se obține
/23 4 3
.∆ = 8
5 63 7
(I)

Pentru o verificare a metodei și a determinărilor anterioare, sau pentru a se elimina caracteristicile


geometrice ale pendulului, se pot repeta experimentele descrise anterior, pentru sistemul format prin
adăugarea la sistemul inițial a unui a cărui masă este
și al cărui moment de inerție este ( ), ambele
cunoscute, sau se pot calcula. Este de preferat ca acest corp adițional să fie un cilindru sau coroana circulară.
În acest caz se obțin rezultatele teoretice:
! +
+  # ( 
!
+ ∆ +  #$ + =0


! +
+  # (  2- !
+ ∆ +  # 
)∗ = * , ,∗ = = 2-*
!
+ ∆ +  # )∗ ! +
+  # ( 
Pentru momentul de inerție ∆ se obține
!/ + 01 + 0: #23 4 3
.∆ = 8∗ − .1 − .:
5 63 7
sau
83 !/ + 01 #
.∆ = .: ; 3 − :< − .1
8∗ !/ + 01 + 0: #
În lipsa platanului, dacă corpul analizat este prins direct cu cele trei fire, rezultatele obținute se particularizează
pentru
= 0 , 
= 0 și se obține
!/ + 0: #23 4 3
.∆ = 8∗ − .:
5 63 7
(II)

sau
83 /
.∆ = .: ; 3 − :<
8∗ !/ + 0: #
(III)

2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii

2. Desfăşurarea lucrării
Pendulul gravitațional cu trei fire se aplică pentru determinarea
momentelor de inerție axiale ale unor corpuri de cu sau fără
simetrie axială, cu dimensiuni mari. În cazul de se experimentează
elicea ventilatorului de la radiatorul unui autocamion. Masa elicei
este 0= . Elicea este suspendată cu trei fire de lungimi egale 7,
punctele de prindere pe suport și pe elice fiind situate la 120° pe
cercuri de aceeași rază 2. Pe elice punctele de prindere sunt pe un
cerc cu centrul în centrul de masă al acesteia. În poziția de
echilibru static al pendulului cele trei fire sunt verticale și paralele.
Pentru verificarea experimentelor efectuate și a
rezultatelor obținute se va face încă un set de experimente pentru
elicea ventilatorului la care se atașează un cilindru (rotor)cu masă
0> măsurabilă și moment de inerție față de axa de simetrie .>
care se poate determină prin calcul
0> =3
.> =
3
Datele necesare pentru desfășurarea lucrării se
măsoară/determină și se centralizează în tabelul următor.
0= [metri]
#### 2 [metri] 7 [metri] 0> [kg] .>

3.9 kg 0.073 1.48 4.69 0.171

Determinarea experimentală a perioadei oscilațiilor pendulului gravitațional


Se constituie sistemul format din elicea legată cu trei fire identice (C).

@
@? [s] 8 = ? [s]
Pentru acesta se determină perioada oscilațiilor pendulului
?
? gravitațional. Pendulul este scos din poziția de echilibru și lăsat să
3 15.60 5.2 efectueze mici oscilații dintr-o mișcare elicoidală, cu axa mișcării (AME)
5 26.21 5.24 verticala care trece prin centrele geometrice ale triunghiurilor
7 36.21 5.17 determinate de punctele de prindere în poziția de echilibru static. Se
80AB = __________
5.203 s determină timpul C în care se efectuează un număr D de oscilații
complete. Se determină valoarea perioadei , = C /D. Se fac 3
experimente pentru D , D( și DF oscilații complete (se recomandă
D = 3, D( = 5 și DF = 7 oscilații complete).
Cu rezultatele obținute se determină ,IJK . Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat.
Se constituie un nou sistem format din elicea (C), căreia îi este atașat cilindrul (C1) ambele formând
un nou pendulul gravitațional cu cele trei fire. Pentru acest nou sistem se determină perioada oscilații ca în
cazul precedent.

? C∗ [s] , ∗ = C∗ /D [s]


Pentru acesta se determină perioada oscilațiilor pendulului
gravitațional. Pendulul este scos din poziția de echilibru și lăsat să
3 8.37 2.79
efectueze mișcări elicoidale oscilatorii, cu axa mișcării (AME) verticala
5 15.5 3.1
care trece prin centrele geometrice ale triunghiurilor determinate de
7 22.88 3.26
80AB = __________
punctele de prindere în poziția de echilibru static. Se determină
3.05 s timpul C∗ în care se efectuează un număr D de oscilații complete.
Se determină valoarea perioadei , = C∗ /D. Se fac 3 experimente pentru D , D( și DF oscilații complete (se

recomandă D = 3, D( = 5 și DF = 7 oscilații complete).


Cu rezultatele obținute se determină ,IJK

. Rezultatele sunt centralizate în tabelul alăturat.
Pe baza rezultatelor teoretice evidențiate în prima parte a lucrării (relațiile (I) , (II) , (III)), pentru
experimentele efectuate se poate scrie
0 = 23 4 3
.= = L80AB M = ⋯ … … … … . . … … … Q4 03
(A)
0.094
5 63 7

!0= + 0> #23 4 ∗


și
3
.= + .> = L80AB M
56 7
3
Rezultă în plus
.= + .> !0= + 0> # 8∗0AB
3
= R S
.= 0= 8 0AB
Momentul de inerție al elicei .= se poate calcula și cu relația
:
.= = .> = … … …0.094
… … … … … Q4 03
(B)
3
!0= + 0> # 80AB ∗

0= R S −:
8 0AB
rezultată pe baza celor două experimente
Raza de girație a elicei se poate calcula în fiecare situație cu relația

.=
T= = * = _________________0
(C)
0.155
0=
Deoarece rezultatele obținute cu relațiile (A) și (B) sunt ambele obținute experimental, cu aceeași metodă nu se
calculează erori, dar rezultatele se compară, explicând diferențele.

3. Observaţii asupra lucrării.


Efectuarea experimentului
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
pot aparea din cauza inegalitatii lungimii firelor , dar si a altor miscari parazite din alte plane.
...................................................................................................................................................................................
Atat incurarea firelor cat si apartia efectului de pendulare sunt alte motive care pot afecta
...................................................................................................................................................................................
rezultatele experimentale.
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului
Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

2
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

PULSAȚIILE PROPRII ȘI FORMELE PROPRII DE VIBRAȚIE


ALE UNUI SISTEM CU DOUĂ GRADE DE LIBERTATE – PENDULUL DUBLU

1. Suport teoretic
Pendulul dublu
Sistemul este construit din două pendule fizice identice
O1 O2 l
k formate dintr-o bara și un corp atașat în unul din capetele barei

Fiecare pendul este construit dintr-un corp cilindric (rază  și


(a se vedea figura alăturată).

înălțime ) cu masa , atașat în capătul unei bare cilindrice de


L

masă  și lungime . Celălalt capăt al barei este suspendat într-o


θ1 θ2

printr-un resort de caracteristică elastică , cu lungimea egală cu


(m) (m ) articulație cilindrică. Cele două pendule sunt legate între ele

Resortul este fixat pe fiecare bară a pendulului la distanța  față


distanța dintre cele două puncte de sprijin ale pendulelor.
(M)
(M )

de articulația pendulului.
Într-o primă aproximație corpul cilindric al pendulului se poate considera punct material.

deplasări mici  și 
, se determină sistemul de ecuații diferențiale sub formă matriceală. Se obține
Pentru sistemul mecanic descris anterior și ilustrat în figură, considerând gradele de libertate ca

 
+   −

  +    =

−

 +  



 este momentul de inerție al unui pendul față de punctul de sprijin. Într-o primă aproximație în care
unde

cilindrul de masă  este considerat punct material rezultă =  +   

  =  + 


 !
 = 
Dacă se caută soluții armonice de forma
 = ! " #$%&



+   −

se obține ecuația pulsațiilor proprii sub forma
'() *  − +
, =
−

 +  


   +
 
După calcule expresiile pulsațiilor proprii sunt

+ =

=
-

 

 +
 


(I)
+
=

+ = +
-

!

+   − +

Coeficienții de formă care se definesc prin raportul amplitudinilor se calculează cu expresia

/= =
! 

Pentru fiecare pulsație proprie + , +


rezultă coeficienții de formă, formele proprii de vibrație:

   = 4 #$+ )
1 2
Modul 1 de vibrație
vibrație

+ = + = , /
= , 3 1 2


1 2
 = / 4 #$+ ) = 4 #$+ )
1 2
(II)

 

 = 4
#$+
)
1
2
Modul 2 de vibrație
vibrație

+
= +

= + , /
= − , 3 1
2
1
2

= /
4
#$+
) = −4
#$+
)
1
2
(III)

Datorită ortogonalității
ortogonalității modurilor proprii dacă pentru pendulul dublu se inițiază mișcări pentru care condițiile
condițiile
inițiale
inițiale ale acesteia respectă
1
sunt specifice uneia din formele proprii, adică pentru modul 1  = 5 , 
= 5,, sau pentru modul 2
 = 5 , 
= −5

 unghiurile inițiale armonice adică unghiul 5 este mic (sub 100)


inițiale respectă condițiile de a rezulta mișcări armonice
atunci mișcarea
mișcarea sistemului se face conform acelei forme de vibrație, cu caracteristicile acesteia (perioadă, pulsație).
Astfel pentru mișcarea
mișcarea astfel inițiate se pot determina perioadele fiecărui mod propriu și apoi pulsațiile
pulsațiile proprii.
Rezultatele se pot compara cu valorile teoretice obținute
obținute cu relațiile anterioare.
2. Desfăşurarea lucrării
Pentru determinarea teoretică a pulsațiilor proprii pendulului dublu se fac măsurătorile necesare, iar datele de

 [metri]  [metri]  [kg]  [kg] 


=  +  

centralizează în tabelul următor.

Deoarece nu se cunoaște  constanta elastică a resortului se determină pe cale teoretică pulsația proprie
0,09 0,505 0,07 0,176 0.0508


fundamentală, cu relația din (I)
 +
 
+ =
#!# 6 = … … …4.536
… … … … … … . . !'/$
-
Pentru determinarea pulsațiilor proprii ale pendulului dublu se determină experimental perioada micilor
oscilații ale acestuia pentru mișcări ale căror condiții inițiale sunt specifice formelor proprii de vibrație,
respectiv:
1. Mișcarea întregului sistem este o mișcare armonică în timp pentru oricare parte a sistemului,
mișcarea se face în fază (mișcări sincrone);
2. În această mișcare energia cinetică și potențială se transformă pe rând una în cealaltă, existând în
fiecare moment în întreg sistemul același procent al energiei cinetice și potențiale din totalul energiei
mecanice. Astfel se disting momente cu energie cinetică nulă și energie potențială maximă, și
momente în care energia cinetică este maximă, iar energia potențială minimă (nulă),
Modul propriu 1

 = 5 , : =
Pendulul este scos din poziția de echilibru cu condițiile inițiale

 ;< 5 ≤ > ÷ 

= 5 , :
=
O1 O2
k

Se fac măsurări determinând timpul @A în care se efectuează un număr


și lăsat să efectueze mici oscilații, în plan vertical.
θ1 θ2

B de oscilații complete. Se consideră experiment valabil numai acela în


(m) care mișcarea pendulelor respectă condițiile/caracteristicile formelor

Se determină valoarea perioadei C = @A /B. Se fac 3 experimente


proprii de vibrații definite mai sus.

pentru BD , BE și BF oscilații complete (se recomandă BD = 7, BE = 9 și


BF = 11 oscilații complete).
Modul propriu 2

 = 5 , : =
Pendulul este scos din poziția de echilibru cu condițiile inițiale

 ;< 5 ≤ > ÷ 

= −5 , :
=
O1 O2
k

Se fac măsurări determinând timpul @A în care se efectuează


și lăsat să efectueze mici oscilații, în plan vertical.

un număr B de oscilații complete. Se consideră experiment


θ1 θ2

valabil numai acela în care mișcarea pendulelor respectă


condițiile/caracteristicile formelor proprii de vibrații definite

Se determină valoarea perioadei C = @A /B. Se fac 3


mai sus.

experimente pentru BD , BE și BF oscilații complete (se


recomandă BD = 7, BE = 9 și BF = 11 oscilații complete).
2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii

Rezultatele măsurătorilor pentru cele două moduri proprii sunt centralizate în tabelul următor
pentru Modul 1 pentru Modul 2
)N [s] M1 2 = )N [s] M1
2 =
)N )N
N N
N N
[s] [s]
7 8.30 1.18 7 7.70 1.10
9 11.45 1.30 9 10.05 1.11

M(' = M(' =
11 14.83 1.34 11 12.38 1.12
1 2 1.27 1
2 1.11
__________ s __________ s
Prima pulsație proprie (pulsația proprie A doua pulsație proprie este


L
L
fundamentală) este

+ = 1 2 = … …4.94 … … … … . . !'/$ +
= = …… … … … … . . !'/$
(JK (JK 5.66
M(' M('
1
2

3. Analizarezultatelor teoretice și experimentale

Q+#!# − + Q
(JK
Eroarea determinărilor / măsurătorilor pentru pulsația fundamentală este

∆+% = % = ____________________%

+#!#
8.9

Determinarea constantei elastice a arcului

U 
Din relația de calcul a celei de a doua pulsații proprii dată de (I) rezultă

T + 2  WX 2YZ E +

−  +
 
SE = 6 + ⇒ = = ⋯ … 129.04
… … … … … … . . N/
- -


4. Observaţii asupra lucrării.


Efectuarea experimentului
sunt din cauza valorilor unghiurilor care pot depasi 10 grade si a
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
unei miscari nearmonice a pendulelor
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................

b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................


...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
Cine a efectuat lucrarea: Numele studentului
Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

3
Nume prenume grupa Departamentul de Mecanică
Data predării Laboratorul de Vibraţii

PULSAȚIILE PROPRII ȘI FORMELE PROPRII DE VIBRAȚIE


ALE UNUI SISTEM CU TREI GRADE DE LIBERTATE – PENDULUL TRIPLU

1. Suport teoretic
Pendulul triplu
O1 O3 Sistemul este construit din trei pendule fizice
k O2 k l
identice fiecare format dintr-o bara și un corp
atașat în unul din capetele barei (a se vedea figura
L alăturată).
θ1 θ2 θ3
Fiecare pendul este construit dintr-un corp
cilindric (rază și înălțime ) cu masa , atașat în
(m) (m) (m) capătul unei bare cilindrice de masă și lungime
. Celălalt capăt al barei este suspendat într-o
(M) articulație cilindrică. Cele trei pendule sunt legate
(M) (M)
între ele prin două arcuri identice de caracteristică
elastică , fiecare arc cu lungimea egală cu
distanța dintre
cele două puncte de sprijin ale pendulelor corespunzătoare. Arcurile sunt fixate pe fiecare bară a pendulelor la
distanța față de articulația acestuia.
Într-o primă aproximație corpul cilindric al pendulului se poate considera punct material.
Pentru sistemul mecanic descris anterior și ilustrat în figură, considerând gradele de libertate ca
deplasări mici , și , se determină sistemul de ecuații diferențiale sub formă matriceală. Se obține
̈
[ ], ̈ - * +{ }
̈
unde
 este momentul de inerție al unui pendul față de punctul de sprijin. Într-o primă aproximație în care
cilindrul de masă este considerat punct material rezultă . /
 . /
Dacă se caută soluții armonice de forma

* + { } { }

se obține ecuația pulsațiilor proprii sub forma

(* + [ ])

După calcule expresiile pulsațiilor proprii sunt


. /

. /
(I)

. /

Coeficienții de formă care se definesc prin raportul amplitudinilor se calculează cu expresia


( )( )
( )

1
Pentru fiecare frecvență proprie , , rezultă după calcule coeficienții de formă, formele proprii de
vibrație:
Modul 1 de vibrație
( )

( ) ( ) ( ) ( )
(II)
( ) ( )
{
Modul 2 de vibrație
( )

( ) ( ) ( ) ( )
(III)
( ) ( )
{
Modul 3 de vibrație
( )

( ) ( ) ( ) ( )
(IV)
( ) ( )
{

Datorită ortogonalității modurilor proprii dacă pentru pendulul dublu se inițiază mișcări pentru care condițiile
inițiale ale acesteia respectă
 sunt specifice uneia din formele proprii, adică pentru modul 1 , , , sau pentru
modul 2 , , , sau pentru modul 3 ⁄ , , ⁄ .

 unghiurile inițiale respectă condițiile de a rezulta mișcări armonice adică unghiul este mic (sub 100)
atunci mișcarea sistemului se face conform acelei forme de vibrație, cu caracteristicile acesteia (perioadă, pulsație).
Astfel pentru mișcarea astfel inițiate se pot determina perioadele fiecărui mod propriu și apoi pulsațiile proprii.
Rezultatele se pot compara cu valorile teoretice obținute cu relațiile anterioare.

2. Desfăşurarea lucrării
Pentru determinarea teoretică a pulsațiilor proprii pendulului triplu se fac măsurătorile necesare, iar datele de
centralizează în tabelul următor.

[metri] [metri] [kg] [kg] [N/m] . / [kg m2]

0,17 0,50 0,078 0,09 12,4 0.028

Cu relațiile (I) se calculează pulsațiile proprii ale pendulului triplu


. /
4.67


. / 5.84

. /
√ 7.67

Pentru determinarea pulsațiilor proprii ale pendulului dublu se determină experimental perioada micilor
oscilații ale acestuia pentru mișcări ale căror condiții inițiale sunt specifice formelor proprii de vibrație,
respectiv:
1. Mișcarea întregului sistem este o mișcare armonică în timp pentru oricare parte a sistemului,
mișcarea se face în fază (mișcări sincrone);
2
Departamentul de Mecanică
Laboratorul de Vibraţii
2. În această mișcare energia cinetică și potențială se transformă pe rând una în cealaltă, existând în
fiecare moment în întreg sistemul același procent al energiei cinetice și potențiale din totalul energiei
mecanice. Astfel se disting momente cu energie cinetică nulă și energie potențială maximă, și
momente în care energia cinetică este maximă, iar energia potențială minimă (nulă).
Modul propriu 1
Pendulul este scos din poziția de echilibru cu condițiile
inițiale
O1 O2 O3 ̇
k k
, ̇
̇
θ1 θ2 θ3
și lăsat să efectueze mici oscilații, în plan vertical.
Se fac măsurări determinând timpul în care se
efectuează un număr de oscilații complete. Se consideră
experiment valabil numai acela în care mișcarea
pendulelor respectă condițiile/ caracteristicile formelor
proprii de vibrații definite mai sus
Se determină valoarea perioadei . Se fac 3 experimente pentru , și oscilații complete (se
recomandă , și oscilații complete).
Modul propriu 2
Pendulul este scos din poziția de echilibru cu
O1 O2 O3 condițiile inițiale
k k ̇
, ̇
θ1 θ2=0 θ3 ̇
și lăsat să efectueze mici oscilații, în plan vertical.
Se fac măsurări determinând timpul în care se
efectuează un număr de oscilații complete. Se
consideră experiment valabil numai acela în care
mișcarea pendulelor respectă condițiile/
caracteristicile formelor proprii de vibrații definite
mai sus.Se determină valoarea perioadei . Se fac 3 experimente pentru , și oscilații
complete (se recomandă , și oscilații complete).
Modul propriu 3
Pendulul este scos din poziția de echilibru cu condițiile inițiale
⁄ ̇
O1 O3
k O2 k ̇
,
⁄ ̇
și lăsat să efectueze mici oscilații, în plan vertical.
Se fac măsurări determinând timpul în care se efectuează un
θ2
număr de oscilații complete. Se consideră experiment valabil
θ1 θ3 numai acela în care mișcarea pendulelor respectă condițiile/
caracteristicile formelor proprii de vibrații definite mai sus. Se
determină valoarea perioadei . Se fac 3 experimente
pentru , și oscilații complete (se recomandă ,
și oscilații complete).
Rezultatele măsurătorilor pentru cele trei moduri proprii sunt centralizate în tabelul următor

3
pentru Modul 1 pentru Modul 2 pentru Modul 3
( ) ( ) ( )
[s] [s] [s] [s] [s] [s]
7 7.46 1.06 7 6.52 0.93 7 6.66 0.94
9 10.07 1.18 9 9.06 1.006 9 9.79 1.08
11 12.68 1.15 11 11.58 1.05 11 12.49 1.13
( )
1.13
= __________ s
( )
0.995
= __________ s
( )
1.05
= __________ s
Prima pulsație proprie (pulsația
proprie fundamentală) este A doua pulsație proprie este A treia pulsație proprie este
1.556 6.31 5.69
( ) ( ) ( )

3. Analizarezultatelor teoretice și experimentale


Eroarea determinărilor / măsurătorilor pentru pulsațiile proprii sunt
| |
19.05
| | 10.06

| |
42.3

4. Observaţii asupra lucrării.


Efectuarea experimentului
sunt cauzate de nerespectarea conditiilor initiale, dar mai ales de
a) principalele surse de erori...................................................................................................................................
valoarea unghiurilor mai mari decat cele din interval
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

b) propuneri ce îmbunătăţire a lucrării....................................................................................................................


...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................

Cine a efectuat Numele studentului


lucrarea:
Facultatea 1. Burlacu Cosmin - Lucian
Transporturi 2.
Anul de studii 3.
IV 4.
Grupa 5.
8405a 6.
Data 7.
8.
9.
10.
11
12

S-ar putea să vă placă și