Aprobat prin Ordinul

directorului entităţii „Alfa” SRL

nr. 71 din 30 decembrie 2020
 
Politicile contabile pe anul 2021
 
1. Dispoziţii generale
1.1. Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine directorului (art. 18 alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 287/2017).
Variantele admisibile:
■ răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine conducătorului,
directorului – pentru autorităţile/instituţiile, cu excepţia autorităţilor/instituţiilor bugetare (art. 18
alin. (2) lit. b) din Legea nr. 287/2017);
■ răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine fondatorului – persoanei
fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător (art. 18 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 287/2017);
■ răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine persoanelor fizice care
desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (notari, avocaţi, executori judecătoreşti,
mediatori, administratori autorizaţi) şi birourilor înfiinţate de acestea, precum şi cabinetelor
individuale ale medicilor de familie (art. 18 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 287/2017).
1.2. Contabilitatea se ţine de serviciul de contabilitate (art. 18 alin. (5) din Legea nr. 287/2017).
Variantele admisibile:
■ contabilitatea se ţine de către altă entitate în bază contractuală (art. 18 alin. (4) lit. b) din Legea
nr.  287/2017);
■ contabilitatea se ţine de către fondator sau persoana fizică care desfăşoară activitate profesională
în sectorul justiţiei şi medicinii (art. 18 alin. (8) din Legea nr. 287/2017).
1.3. Entitatea ţine contabilitatea în partidă dublă şi întocmeşte situaţii financiare simplificate
conform SNC (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 287/2017).
Variantele admisibile:
■ entitatea ţine contabilitatea în partidă dublă şi întocmeşte situaţii financiare complete conform
SNC (art. 5 alin. (3) din Legea nr. 287/2017);
■ entitatea ţine contabilitatea în partidă dublă şi întocmeşte situaţii financiare prescurtate conform
SNC (art. 5 alin. (1) din Legea nr. 287/2017);
■ entitatea ţine contabilitatea în partidă simplă fără întocmirea situaţiilor financiare conform
Indicaţiilor metodice, aprobate de către Ministerul Finanţelor (art. 5 alin. (6) din Legea nr.
287/2017).
1.4. Elementele contabile se recunosc în baza contabilităţii de angajamente (art. 6 lit. b) din Legea
nr.  287/2017).
Varianta admisibilă: elementele contabile se recunosc în baza contabilităţii de casă (art. 5 alin. (6)
din Legea nr. 287/2017).
1.5. Faptele economice se perfectează prin formulare tipizate de documente primare, precum şi
formulare prevăzute în programul de contabilitate 1C, versiunea  8 (art. 11 alin. (4) din Legea nr.
287/2017).
Varianta admisibilă: faptele economice se perfectează prin formulare tipizate de documente
primare, precum şi formulare elaborate de către entitate de sine stătător, care sunt prezentate în
anexa 1 la Politicile contabile pe anul 2021.
1.6. Documentele primare se întocmesc pe suport de hârtie (art. 11 alin. (5) din Legea nr. 287/2017).
Variantele admisibile:
■ documentele primare se întocmesc în formă electronică;
1
■ documentele primare se întocmesc pe suport de hârtie şi în formă electronică.
1.7. Responsabilitatea pentru întocmirea şi semnarea documentelor primare o poartă persoanele
prevăzute în anexa 2 la Politicile contabile pe anul 2021 (art. 11 alin. (12) din Legea nr. 287/2017).
1.8. Documentele de casă, de plată şi cele privind decontările se semnează de către conducătorul şi
contabilul-şef al entităţii (art. 11 alin. (13) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: documentele de casă, de plată şi cele privind decontările se semnează
unilateral de către conducătorul entităţii.
1.9. Faptele economice se contabilizează în baza planului de conturi de lucru prezentat în anexa 4 la
Politicile contabile pe anul 2021 (art. 14 alin. (2) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: faptele economice se contabilizează în baza PGCC.
1.10. Registrele contabile se întocmesc în formă electronică şi se imprimă pe suport de hârtie la data
raportării şi, după caz, pe parcursul perioadei de gestiune (art. 15 alin. (1) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: registrele contabile se întocmesc pe suport de hârtie.
1.11. Entitatea utilizează formularele de registre contabile prevăzute în programul de contabilitate
1C, versiunea 8 (art.  15 alin. (2) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: entitatea utilizează formularele registrelor contabile, elaborate de sine stătător,
care sunt prezentate în anexa 5 la Politicile contabile pe anul 2021.
1.12. Procedurile interne privind identificarea persoanelor care au iniţiat, au dispus şi/sau au
aprobat efectuarea faptelor economice şi/sau introducerea informaţiei în documentele primare şi
registrele contabile întocmite în formă electronică sunt prezentate în anexa 6 la Politicile contabile
pe anul 2021 (art. 11 alin. (9) şi art. 15 alin. (4) din Legea nr. 287/2017).
1.13. Procedurile interne ale contabilităţii de gestiune sunt prezentate în anexa  7 la Politicile
contabile pe anul 2021 (art. 18 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 287/2017).
1.14. Controlul intern se efectuează de către o subdiviziune separată conform ordinului directorului 14
(art. 18 alin. (3) lit.  e) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: controlul intern se efectuează de către angajaţii entităţii în baza ordinului
directorului.
1.15. Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic (art. 24 alin. (1) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: perioada de gestiune cuprinde perioada de la ____ până la _____ (de indicat
datele concrete aferente începutului şi sfârşitului perioadei de gestiune, de exemplu, de la 1
septembrie până la 31 august).
1.16. Situaţiile financiare se prezintă pe suport de hârtie (art. 33 alin. (1) din Legea nr. 287/2017).
Varianta admisibilă: situaţiile financiare se prezintă în formă electronică.
1.17. Documentele contabile se păstrează pe suport de hârtie (art. 17 alin. (2) din Legea nr.
287/2017).
Variantele admisibile:
■ documentele contabile se păstrează pe suport de hârtie şi în formă electronică;
■ documentele contabile se păstrează în formă electronică.
1.18. Erorile contabile se corectează prin înregistrări contabile de stornare şi suplimentare (pct. 33
din SNC „Politici contabile”).
Varianta admisibilă: erorile contabile se corectează prin înregistrări contabile de stornare, inverse şi
suplimentare.
1.19. Pragul de semnificaţie este stabilit pentru grupe separate de elemente contabile (pct. 30 din
SNC „Politici contabile”) şi constituie:
■ 8 500 lei – pentru rechizitele de birou, cartuşele şi alte bunuri similare procurate şi utilizate lunar
(pct. 9 din SNC „Stocuri”);
■ 1,5 % din suma totală a costurilor de producţie pentru perioada de calculaţie – pentru produsele
secundare (pct. 18 din SNC „Stocuri”);
2
■ 2 700 lei – pentru suma prejudiciului material ce urmează a fi recuperată de către angajaţii entităţii
(pct. 32 din SNC „CIF);
■ 7 500 lei – pentru costurile de asigurare suportate de către locatar (pct. 14 din SNC „Contracte de
leasing”);
■ 12 400 lei – pentru costurile direct atribuibile intrării (restituirii) activelor primite în leasing
operaţional (pct.  27 din SNC „Contracte de leasing”);
■ 18 600 lei – pentru costurile aferente returnării activelor transmise în leasing operaţional (pct. 50
din SNC „Contracte de leasing”);
■ 12 % din suprafaţa proprietăţii imobiliare – pentru delimitarea investiţiilor imobiliare de
proprietatea imobiliară utilizată de posesor pentru necesităţile proprii (pct. 674 din SNC „INC”);
■ 6 000 lei – pentru mijloacele fixe şi OMVSD (pct. 4 din SNC „INC” şi pct.  6 subpct. 3) din SNC
„Stocuri”);
■ 15 000 lei – pentru cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la cheltuielile
perioadelor de gestiune ulterioare (pct. 8 din SNC „Cheltuieli”);
■ 5 % din suma totală a cheltuielilor – pentru cheltuielile legate de resursele energetice (anexa 1 la
SNC „Cheltuieli”);
■ 1,0 % din suma veniturilor din vânzări şi a costului vânzărilor – pentru stabilirea categoriilor
semnificative de venituri şi cheltuieli (pct. 36 din SNC „Venituri” şi pct. 37 din SNC „Cheltuieli”).
1.20. Politicile contabile şi modificările acestora se aplică prospectiv (punctele 6 şi 15 din SNC
„Politici contabile”).
Varianta admisibilă: politicile contabile şi modificările acestora se aplică retroactiv (pct. 17 din
SNC „Politici contabile”).
 
2. Procedee contabile pentru care actele normative prevăd diferite variante
 
Active imobilizate
2.1. Mijloacele fixe cuprind IC transmise în exploatare, a căror valoare unitară depăşeşte plafonul
valoric prevăzut de legislaţia fiscală (pct. 4 din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: mijloacele fixe cuprind IC transmise în exploatare, a căror valoare unitară
depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din Politicile contabile pe anul 2021 (pct. 4 din
SNC „INC”).
2.2. Valoarea INC primite cu titlu gratuit se contabilizează iniţial în componenţa veniturilor
anticipate cu decontarea la veniturile curente: pentru imobilizările amortizabile – în mărimea şi
proporţia amortizării calculate, pentru imobilizările neamortizabile – pe parcursul a 12 ani (sau alt
termen) (pct. 14 din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: valoarea INC primite cu titlu gratuit se contabilizează în mărime integrală în
componenţa veniturilor curente la intrarea acestora.
2.3. Evaluarea ulterioară a IC se efectuează:
■ pentru utilaje, mijloace de transport şi alte obiecte de IC conform modelului bazat pe cost (pct. 17
din SNC „INC”);
■ pentru terenuri şi clădiri în baza modelului reevaluării (punctele 181–189 din SNC „INC”).
2.4. Ajustarea valorii contabile a IC reevaluate se efectuează prin eliminarea amortizării acumulate
(pct. 184 subpct. 2) din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: Ajustarea valorii contabile a IC reevaluate se efectuează prin modificarea
(majorarea/diminuarea) costului de intrare/corectat şi a amortizării acumulate (pct. 184 subpct. 1) din
SNC „INC”).

3
2.5. Duratele de utilizare a INC se stabilesc în funcţie de modelul utilizării acestora şi sunt
prezentate în procesele-verbale de primire-predare (de transmitere în exploatare) (pct. 20 din SNC
„INC”).
Varianta admisibilă: duratele de utilizare a INC se stabilesc prin ordinul conducătorului entităţii.
2.6. Durata de decontare a fondului comercial constituie 6 ani (pct. 412 din SNC „INC”).
2.7. Valoarea reziduală a IC este nesemnificativă şi se consideră nulă (pct. 20 din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: valoarea reziduală a IC se stabileşte pe obiecte de evidenţă şi se reflectă în
procesele-verbale de primire-predare (de transmitere în exploatare).
2.8. Amortizarea INC se calculează prin metoda liniară (pct. 23 din SNC „INC”).
Variantele admisibile:
■ amortizarea INC se calculează prin metoda unităţilor de producţie (pct. 24 din SNC „INC”);
■ amortizarea INC se calculează prin metoda de diminuare a soldului cu majorarea ratei (normei)
amortizării liniare de două ori (sau în altă mărime stabilită de către entitate) (pct. 25 din SNC
„INC”).
2.9. Amortizarea INC se calculează începând cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii
acestora în utilizare şi încetează începând cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii
acestora în utilizare şi/sau ieşirii obiectului (pct. 28 subpct. 2) din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: amortizarea INC se calculează începând cu data transmiterii acestora în utilizare şi
încetează la data expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului (pct. 28 subpct. 1) din SNC „INC”).
2.10. IC care urmează a fi înstrăinate după efectuarea unor pregătiri prealabile se contabilizează ca
imobilizări până la ieşirea acestora (pct. 531 din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: IC care urmează a fi înstrăinate după efectuarea unor pregătiri prealabile se
transferă în componenţa stocurilor.
2.11. Transferul obiectelor de IC în/din categoria de investiţii imobiliare se efectuează la costul de
intrare sau altă valoare care substituie acest cost (pct. 678 din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: transferul obiectelor de IC în/din categoria de investiţii imobiliare se efectuează la
valoarea contabilă a obiectului transferat (pct. 677 din SNC „INC”).
2.12. Costurile de ieşire a IC se înregistrează ca cheltuieli curente (pct. 64 din SNC „INC”).
Varianta admisibilă: costurile de ieşire a IC se decontează pe seama provizionului constituit
anterior.
2.13. Prima de asigurare aferentă activului primit în leasing financiar, cu excepţia costului asigurării
în drum, care se referă la două şi mai multe perioade de gestiune, se înregistrează ca cheltuieli
anticipate, cu decontarea ulterioară la costurile/cheltuielile curente conform metodei liniare (sau în
alt mod stabilit de către entitate) în cazul depăşirii pragului de semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din
Politicile contabile pe anul 2021 (pct. 14 din SNC „Contracte de leasing”).
Varianta admisibilă: prima de asigurare aferentă activului primit în leasing financiar, cu excepţia
costului asigurării în drum, se înregistrează ca costuri/cheltuieli curente.
2.14. Duratele de funcţionare utilă a activelor primite în leasing financiar coincid cu duratele stabilite în
contractele de leasing (pct. 20 din SNC „Contracte de leasing”).
Varianta admisibilă: duratele de funcţionare utilă a activelor primite în leasing financiar constituie
cel mai mic termen dintre termenul contractului de leasing şi durata de funcţionare utilă stabilită
pentru activele similare proprii.
2.15. Costurile direct atribuibile intrării (restituirii) activelor primite în leasing operaţional şi
costurile de întreţinere se înregistrează ca costuri/cheltuieli curente, în funcţie de destinaţia şi locul
de utilizare a activului respectiv (pct. 27 din SNC „Contracte de leasing”).
Varianta admisibilă: costurile direct atribuibile intrării (restituirii) activelor primite în leasing
operaţional şi costurile de întreţinere se înregistrează ca cheltuieli anticipate, cu decontarea
ulterioară în limita termenului de leasing la costurile/cheltuielile curente conform metodei liniare
4
(sau în alt mod stabilit de către entitate) în cazul depăşirii pragului de semnificaţie stabilit în pct.
1.19 din Politicile contabile pe anul 2021.
2.16. Plăţile de leasing operaţional se înregistrează la costurile/cheltuielile curente în părţi egale pe durata
termenului de leasing (pct. 28 din SNC „Contracte de leasing”).
Varianta admisibilă: plăţile de leasing operaţional se înregistrează la costurile/cheltuielile
curente____ (de indicat baza sistematică de înregistrare a plăţilor de leasing, stabilită de către
entitate).
2.17. Costurile aferente reparaţiei activelor primite în leasing operaţional se înregistrează ca
cheltuieli curente (pct. 29 din SNC „Contracte de leasing”).
Variantele admisibile:
■ costurile aferente reparaţiei activelor primite în leasing operaţional se înregistrează ca cheltuieli
anticipate;
■ costurile aferente reparaţiei activelor primite în leasing operaţional se înregistrează ca costuri ale
activităţilor auxiliare.
2.18. Costurile aferente returnării activelor transmise în leasing se înregistrează ca cheltuieli curente
(pct. 50 din SNC „Contracte de leasing”).
Varianta admisibilă: costurile aferente returnării activelor transmise în leasing se înregistrează ca
cheltuieli anticipate, cu decontarea ulterioară la cheltuielile curente conform metodei liniare (sau în alt
mod stabilit de către entitate), în cazul depăşirii pragului de semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din
Politicile contabile pe anul 2021.
 
Active circulante
2.19. Suma prejudiciului material, care urmează a fi recuperată de către angajaţii entităţii, se
înregistrează ca venituri curente (pct. 32 din SNC „CIF”).
Varianta admisibilă: suma prejudiciului material care urmează a fi recuperată de către angajaţii
entităţii se înregistrează ca venituri anticipate, cu decontarea ulterioară la veniturile curente în baza
metodei liniare (sau în alt mod stabilit de către entitate), în cazul depăşirii pragului de semnificaţie
stabilit în pct. 1.19 din Politicile contabile pe anul 2021.
2.20. Creanţele compromise se decontează la cheltuielile curente prin metoda directă (pct. 37 subpct.
1) din SNC „CIF”).
Varianta admisibilă: creanţele compromise se decontează prin metoda provizioanelor (corecţiilor)
(pct. 37 subpct. 2) din SNC „CIF”).
2.21. Mărimea provizioanelor privind creanţele compromise se determină pe fiecare creanţă, pornind
de la suma absolută a acesteia (pct. 41 subpct. 1) din SNC „CIF”).
Variantele admisibile:
■ mărimea provizioanelor privind creanţele compromise se determină pe grupe de creanţe, în funcţie
de termenul de achitare expirat al acestora (pct. 41 subpct. 2) din SNC „CIF”);
■ mărimea provizioanelor privind creanţele compromise se determină pe creanţe în totalitate, pornind
de la volumul vânzărilor nete în perioada de gestiune şi cota pierderilor aferente creanţelor compromise
(pct. 41 subpct. 3) din SNC „CIF”);
■ mărimea provizioanelor privind creanţele compromise se determină în baza____ (de indicat baza
concretă de determinare a mărimii corecţiilor aplicată de către entitate) (pct. 41 subpct. 4) din SNC
„CIF”).
2.22. Diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor şi altor titluri de creanţe
se amortizează prin metoda liniară pe măsura calculării dobânzii (pct. 60 din SNC „CIF”).
Varianta admisibilă: diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor şi altor
titluri de creanţe se amortizează prin ____ (de indicat metoda şi periodicitatea de decontare aplicată
de către entitate).
5
2.23. Valorile mobiliare ieşite se evaluează după metoda costului mediu ponderat (pct. 68 din SNC
„CIF”).
Varianta admisibilă: valorile mobiliare ieşite se evaluează după metoda FIFO.
2.24. Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi valorică (pct. 10 din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: contabilitatea stocurilor se ţine în expresie valorică.
2.25. Rechizitele de birou, cartuşele şi alte bunuri similare, a căror valoare nu  depăşeşte pragul de
semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din Politicile contabile pe anul 2021, se decontează direct la
costurile şi/sau cheltuielile curente în momentul achiziţionării (pct. 9 din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: rechizitele de birou, cartuşele şi alte bunuri similare se contabilizează prin
reflectarea acestora în conturile de evidenţă a stocurilor la achiziţionare şi decontarea la
costurile/cheltuielile curente în cazul transmiterii în folosinţă.
2.26. Materialele consumate la prestarea serviciilor se includ în costul serviciilor prestate (pct. 19
din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: materialele consumate la prestarea serviciilor se contabilizează ca operaţiuni
separate de ieşire a stocurilor.
2.27. Valoarea stocurilor primite cu titlu gratuit se înregistrează iniţial în componenţa veniturilor
anticipate, cu decontarea ulterioară la veniturile curente la ieşirea acestora (pct. 24 din SNC
„Stocuri”).
Varianta admisibilă: valoarea stocurilor primite cu titlu gratuit se înregistrează în mărime integrală
în componenţa veniturilor curente la intrarea acestora.
2.28. Stocurile importate se evaluează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei străine la cursul
de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale (pct. 26 din
SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: stocurile importate se evaluează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei
străine la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei la data trecerii către entitate a dreptului
de proprietate asupra stocurilor procurate, stabilită în contract.
2.29. Capacitatea normală de producţie se stabileşte pe fiecare produs/serviciu (grupe de
produse/servicii omogene) şi constituie____ (de indicat mărimea concretă a capacităţii normale de
producţie) (pct. 30 subpct. 2) din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: capacitatea normală de producţie se stabileşte pe grupe de produse/servicii
omogene şi se aprobă de către conducătorul entităţii.
2.30. Costurile indirecte de producţie se repartizează pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate
proporţional cu salariile de bază ale muncitorilor încadraţi în activităţile de bază şi auxiliare (pct. 31
din SNC „Stocuri”).
Variantele admisibile:
■ costurile indirecte de producţie se repartizează pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate
proporţional cu suma totală a costurilor directe de producţie;
■ costurile indirecte de producţie se repartizează pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate
proporţional cu numărul de maşini-ore lucrate;
■ costurile indirecte de producţie se repartizează pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate
proporţional cu cantitatea de produse fabricate;
■ costurile indirecte de producţie se repartizează pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate
proporţional cu ____ (de indicat baza concretă de repartizare aplicată de către entitate).
2.31. Stocurile ieşite se evaluează prin metoda FIFO (pct. 36 din SNC „Stocuri”).
Variantele admisibile:
■ stocurile ieşite se evaluează prin metoda identificării specifice (pct. 35 din SNC „Stocuri”);
■ stocurile ieşite se evaluează prin metoda costului mediu ponderat (pct. 37 din SNC „Stocuri”);
■ stocurile ieşite se evaluează prin metoda LIFO (pct. 371 din SNC „Stocuri”).
6
2.32. În cursul perioadei de gestiune, stocurile se evaluează prin metoda costului standard (pct. 39
din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: în cursul perioadei de gestiune stocurile se evaluează prin metoda preţului cu
amănuntul.
2.33. Valoarea anvelopelor şi acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport se
decontează integral la costurile/cheltuielile curente la transmiterea în exploatare (pct. 42 din SNC
„Stocuri”).
Varianta admisibilă: valoarea anvelopelor/acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de
transport se decontează la costurile/cheltuielile curente ____ (de indicat modul concret de decontare
a valorii, de exemplu, în funcţie de parcursul efectiv/termenul de exploatare la data raportării,
numărul de maşini-ore lucrate, greutatea încărcăturilor transportate, suprafaţa terenurilor cultivate
etc.).
2.34. Valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin metoda categoriilor (elementelor) de
stocuri (pct. 46 subpct. 1) din SNC „Stocuri”).
Variantele admisibile:
■ valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin metoda grupelor omogene de stocuri (pct.
46 subpct. 2) din SNC „Stocuri”);
■ valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin metoda volumului total de stocuri (pct. 46
subpct. 3) din SNC „Stocuri”).
2.35. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprind bunurile a căror valoare unitară nu
depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu
nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (pct. 6 subpct. 3) din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprind bunurile a căror valoare
unitară nu depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din Politicile contabile pe anul 2021,
indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de
valoarea unitară.
2.36. Valoarea reziduală probabilă a OMVSD este nesemnificativă şi se consideră nulă (pct. 53 din
SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: valoarea reziduală probabilă a OMVSD se stabileşte pe grupe de obiecte şi se
aprobă prin ordinul conducătorului entităţii.
2.37. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară nu depăşeşte 1/6 din plafonul
stabilit de legislaţie se decontează la costurile/cheltuielile curente, activele imobilizate etc., pe măsura
transmiterii în exploatare (pct. 51 din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: Obiectele de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară nu depăşeşte
1/6 din plafonul stabilit de legislaţie se decontează la costurile/cheltuielile curente, activele
imobilizate etc. prin calcularea uzurii.
2.38. Uzura contoarelor de evidenţă (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) şi a altor
dispozitive similare se calculează în mărime de 100 % din valoarea acestora diminuată cu valoarea
reziduală la transmiterea lor în exploatare (pct. 54 din SNC „Stocuri”).
Varianta admisibilă: uzura contoarelor de evidenţă (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.)
şi a altor dispozitive similare se calculează pe toată durata de funcţionare utilă.
2.39. Cheltuielile anticipate includ cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la
perioadele de gestiune ulterioare şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din Politicile
contabile pe anul 2021. Aceste cheltuieli se decontează la costurile/cheltuielile curente, activele
imobilizate etc. prin metoda liniară (pct. 8 din SNC „Cheltuieli”).
Varianta admisibilă: cheltuielile anticipate includ cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar
care se referă la perioadele de gestiune ulterioare şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în pct.
1.19 din Politicile contabile pe anul 2021. Aceste cheltuieli se decontează la costurile/cheltuielile
7
curente, activele imobilizate etc. ____ (de indicat metoda concretă de decontare aplicată de către
entitate, de exemplu, în funcţie de parcursul efectiv al anvelopelor procurate separat de mijlocul de
transport).
 
Capital propriu şi datorii
2.40. Capitalul de rezervă se constituie pe seama profitului net (pct. 18 din SNC „CPD”).
Varianta admisibilă: entitatea constituie rezerve statutare şi alte rezerve ____ (de indicat
componenţa rezervelor şi modul de formare a acestora, de exemplu, rezerve pentru modernizare şi
dezvoltarea socială a entităţii) pe seama profitului net (pct. 18 din SNC „CPD”).
2.41. Veniturile anticipate se decontează la veniturile curente în bază uniformă, cu excepţia
veniturilor din primirea cu titlu gratuit a INC amortizabile şi a stocurilor, care se decontează
respectiv în mărimea şi proporţia amortizării calculate şi pe măsura ieşirii (pct. 64 din SNC
„CPD”).
Varianta admisibilă: veniturile anticipate se decontează la veniturile curente prin ____ (de indicat
metoda concretă de decontare aplicată de către entitate).
2.42. Diferenţa pozitivă dintre suma datoriilor privind bunurile primite în gestiune economică şi
valoarea contabilă a bunurilor returnate se decontează la veniturile curente (pct. 65 din SNC
„CPD”).
Variantele admisibile:
■ diferenţa dintre suma datoriilor privind bunurile primite în gestiune economică şi valoarea
contabilă a bunurilor returnate se recuperează în numerar sau sub altă formă de compensare;
■ diferenţa dintre suma datoriilor privind bunurile primite în gestiune economică şi valoarea
contabilă a bunurilor returnate se decontează la majorarea capitalului social.
2.43. Entitatea „Alfa” SRL constituie provizioane pentru (pct. 851 subpct. 1) –  3) din SNC „CPD”):
■ plata concediilor de odihnă – lunar în mărime de 10,21 % (sau altă mărime) din suma salariilor şi
a altor venituri calculate ale angajaţilor;
■ reparaţia şi deservirea bunurilor vândute în cursul perioadei de garanţie – la data raportării în
mărime de 1,5 % (sau altă mărime) din suma veniturilor din vânzări (sau alt indicator);
■ litigii – la data raportării conform rezultatelor inventarierii proceselor în instanţele judecătoreşti în
mărime de 100  % (sau altă mărime) din suma estimativă a pierderilor ce urmează a fi recuperate
conform deciziei instanţei judecătoreşti.
Varianta admisibilă: entitatea nu constituie provizioane sau constituie doar anumite categorii de
provizioane____ (de indicat categoriile provizioanelor şi modul de constituire a acestora).
 
Costuri de producţie
2.44. Contabilitatea costurilor de producţie se ţine separat pe activităţile de bază şi auxiliare în
ansamblu pe entitate (pct. 10 din Indicaţiile metodice).
Varianta admisibilă: contabilitatea costurilor de producţie se ţine separat pe activităţile de bază şi
auxiliare, iar în cadrul acestora – pe subdiviziuni şi tipuri de produse/servicii.
2.45. Costurile de producţie cuprind costurile materiale directe şi repartizabile; costurile cu
personalul directe şi repartizabile; costurile indirecte de producţie (punctele 13 şi 14 din Indicaţiile
metodice).
Varianta admisibilă: costurile de producţie cuprind ____ (de indicat nomenclatorul concret al
articolelor de costuri stabilit de către entitate).
2.46. Perioada de calculaţie o constituie luna (pct. 5 din Indicaţiile metodice).
Variantele admisibile:
■ perioada de calculaţie o constituie trimestrul;
■ perioada de calculaţie o constituie anul;
8
■ perioada de calculaţie o constituie ____ (de indicat perioada de calculaţie concretă stabilită de
către entitate).
2.47. Contabilitatea costurilor de producţie şi a costurilor aferente contractelor de leasing la locator
se ţine cu aplicarea conturilor de gestiune (pct. 16 din Indicaţiile metodice).
Varianta admisibilă: contabilitatea costurilor de producţie şi a costurilor aferente contractelor de
leasing se ţine fără aplicarea conturilor de gestiune.
2.48. Costurile materiale repartizabile se atribuie produselor cuplate proporţional cu normele de
consum al materialelor (pct. 24 din Indicaţiile metodice).
Variantele admisibile:
■ costurile materiale repartizabile se atribuie produselor cuplate proporţional cu volumul produselor
fabricate (în expresie cantitativă sau convenţional-cantitativă);
■ costurile materiale repartizabile se atribuie produselor cuplate proporţional cu ____ (de indicat
baza concretă de repartizare stabilită de către entitate).
2.49. Valoarea justă a deşeurilor recuperabile se repartizează între produse cuplate proporţional cu
normele deşeurilor (pct. 26 din Indicaţiile metodice).
Varianta admisibilă: valoarea justă a deşeurilor recuperabile se repartizează între produse cuplate
proporţional cu ____ (de indicat baza concretă de repartizare stabilită de către entitate).
2.50. Consumul energiei se repartizează pe obiecte de calculaţie proporţional cu normele de consum
al energiei (pct. 27 din Indicaţiile metodice).
Variantele admisibile:
■ consumul energiei se repartizează pe obiecte de calculaţie proporţional cu capacitatea de consum;
■ consumul energiei se repartizează pe obiecte de calculaţie proporţional cu numărul de maşini-ore
lucrate;
■ consumul energiei se repartizează pe obiecte de calculaţie proporţional cu ____ (de indicat baza
concretă de repartizare stabilită de către entitate).
2.51. Costurile cu personalul repartizabile se includ în costul produselor/serviciilor proporţional cu
salariile tarifare (normative) (pct. 32 din Indicaţiile metodice).
Variantele admisibile:
■ costurile cu personalul repartizabile se includ în costul produselor/serviciilor proporţional cu
retribuţiile calculate în acord;
■ costurile cu personalul repartizabile se includ în costul produselor/serviciilor proporţional cu ____
(de indicat baza concretă de repartizare stabilită de către entitate).
2.52. Serviciile prestate şi produsele transmise reciproc între subdiviziunile/secţiile auxiliare ale
entităţii se evaluează la costul normativ/planificat (pct. 40 din Indicaţiile metodice).
Varianta admisibilă: serviciile prestate şi produsele transmise reciproc între subdiviziunile (secţiile)
auxiliare ale entităţii se evaluează ____ (de indicat modul concret de evaluare stabilit de către
entitate).
2.53. Costurile producţiilor şi unităţilor de deservire se contabilizează într-un cont de gestiune
separat (pct. 48 din Indicaţiile metodice).
Varianta admisibilă: costurile producţiilor şi unităţilor de deservire se contabilizează ca cheltuieli
curente.
2.54. Entitatea calculează costul total şi costul unitar al produselor fabricate/serviciilor prestate (pct.
51 din Indicaţiile metodice).
Varianta admisibilă: entitatea calculează costul total al produselor fabricate/serviciilor prestate.
2.55. Costurile de producţie se repartizează între tipurile de produse de bază, cuplate şi secundare
proporţional cu valoarea de vânzare probabilă a fiecărui produs (pct. 18 din SNC „Stocuri”).

9
Varianta admisibilă: costurile de producţie se repartizează între tipurile de produse de bază, cuplate
şi secundare proporţional cu ____ (de indicat baza concretă de repartizare aplicată de către
entitate).
2.56. Produsele secundare a căror valoare nu depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în pct. 1.19 din
Politicile contabile pe anul 2021 se evaluează la valoarea realizabilă netă care se deduce din suma
totală a costurilor de producţie (pct. 18 din SNC „Stocuri”).
2.57. Producţia în curs de execuţie se determină prin inventariere la finele perioadei (pct. 20 din
SNC „Stocuri”).
Variantele admisibile:
■ producţia în curs de execuţie se determină prin metode tehnice de constatare a gradului de
finalizare;
■ producţia în curs de execuţie se determină prin metode tehnice de constatare a stadiului de
efectuare a operaţiunilor tehnologice.
2.58. Costul produselor fabricate/serviciilor prestate se calculează prin metoda globală (pct. 58 din
Indicaţiile metodice).
Variantele admisibile:
■ costul produselor fabricate se calculează prin metoda pe faze cu aplicarea variantei fără
semifabricate/cu semifabricate (pct. 63 subpunctele 1) şi 2) din Indicaţiile metodice);
■ costul produselor fabricate/serviciilor prestate se calculează prin metoda pe comenzi (punctele 64
şi 65 din Indicaţiile metodice);
■ costul produselor fabricate/serviciilor prestate se calculează prin metoda costului standard
(punctele 66–69 din Indicaţiile metodice);
■ costul produselor fabricate/serviciilor prestate se calculează prin ____ (de indicat metoda de
calculaţie concretă aplicată de către entitate) (pct. 55 din Indicaţiile metodice).
 
Venituri şi cheltuieli
2.59. Veniturile din vânzări cuprind veniturile din comercializarea produselor şi mărfurilor (pct. 5
din SNC „Venituri”).
Varianta admisibilă: veniturile din vânzări cuprind ____ (de indicat componenţa concretă a
veniturilor din vânzări, în funcţie de particularităţile activităţii entităţii, de exemplu, venituri din
prestarea serviciilor/executarea lucrărilor, din contractele de leasing).
2.60. Veniturile se recunosc separat pentru fiecare tranzacţie (pct. 9 din SNC „Venituri”).
Varianta admisibilă: veniturile se recunosc pe componentele distincte ale tranzacţiei.
2.61. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc conform metodei prestării integrale (pct. 22 din
SNC „Venituri”).
Varianta admisibilă: veniturile din prestarea serviciilor se recunosc conform metodei procentului de
finalizare în baza:
■ volumului efectiv al serviciilor prestate (pct. 24 subpct. 1) din SNC „Venituri”);
■ ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate în volumul total al serviciilor prevăzute de
contract (pct. 24 subpct.  2) din SNC „Venituri”);
■ ponderii cheltuielilor suportate la o dată prestabilită în totalul cheltuielilor prevăzute de contract
(pct. 24 subpct. 3) din SNC „Venituri”).
2.62. Ajustarea veniturilor în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin întocmirea
înregistrărilor contabile inverse în debitul conturilor de evidenţă a veniturilor (explicaţii la clasa 6
„Venituri” din PGCC).
Varianta admisibilă: ajustarea veniturilor în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin
întocmirea înregistrărilor contabile de stornare în creditul conturilor de evidenţă a veniturilor.

10
2.63. Costul vânzărilor cuprinde costul efectiv/valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vândute
(pct. 20 subpct. 1) din SNC „Cheltuieli”).
Varianta admisibilă: costul vânzărilor cuprinde ____ (de indicat componenţa concretă a costului
vânzărilor, în funcţie de particularităţile activităţii entităţii, de exemplu, costul serviciilor
prestate/lucrărilor executate, serviciilor aferente contractelor de leasing) (pct. 20 subpct. 2) şi 3)
din SNC „Cheltuieli”).
2.64. Cheltuielile de distribuire cuprind cheltuielile prevăzute în anexa 2 la SNC „Cheltuieli” (pct.
24 din SNC „Cheltuieli”).
Varianta admisibilă: cheltuielile de distribuire cuprind cheltuielile prevăzute în anexa 8 la Politicile
contabile pe anul 2021.
2.65. Cheltuielile administrative cuprind cheltuielile prevăzute în anexa 3 la SNC „Cheltuieli” (pct.
26 din SNC „Cheltuieli”).
Varianta admisibilă: cheltuielile administrative cuprind cheltuielile prevăzute în anexa 9 la Politicile
contabile pe anul 2021.
2.66. Alte cheltuieli din activitatea operaţională cuprind cheltuielile prevăzute în anexa 4 la SNC
„Cheltuieli” (pct. 28 din SNC „Cheltuieli”).
Varianta admisibilă: alte cheltuieli din activitatea operaţională cuprind cheltuielile prevăzute în
anexa 10 la Politicile contabile pe anul 2021.
2.67. Ajustarea cheltuielilor în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin întocmirea
înregistrărilor contabile inverse în creditul conturilor de evidenţă a cheltuielilor (explicaţii la clasa 7
„Cheltuieli” din PGCC).
Varianta admisibilă: ajustarea cheltuielilor în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin
întocmirea înregistrărilor contabile de stornare în debitul conturilor de evidenţă a cheltuielilor.
 
Diferenţe de curs valutar şi de sumă
2.68. Operaţiunile de export/import de active/servicii şi alte tranzacţii de comerţ internaţional se
contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la
data întocmirii declaraţiei vamale (pct. 7 subpct. 3) din SNC „DCVS”).
Variantele admisibile:
■ operaţiunile de export/import de active/servicii şi alte tranzacţii de comerţ internaţional se
contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data
întocmirii documentului primar care confirmă trecerea dreptului de proprietate asupra activelor sau
prestarea serviciilor;
■ operaţiunile de export/import de active/servicii şi alte tranzacţii de comerţ internaţional se
contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la
____ (de indicat data concretă prevăzută de legislaţie sau stabilită de către entitate).
2.69. Elementele monetare se recalculează în monedă naţională la data raportării (pct. 11 din SNC
„DCVS”).
Varianta admisibilă: elementele monetare se recalculează în monedă naţională ______ (de indicat
periodicitatea concretă de recalculare stabilită de către entitate) (pct.  13 din SNC „DCVS”).
2.70. Operaţiunile exprimate în valută străină sau în unităţi convenţionale se contabilizează iniţial în
monedă naţională prin aplicarea cursului oficial de schimb al leului moldovenesc (pct. 18 din SNC
„DCVS”).
Varianta admisibilă: operaţiunile exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale se
contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea cursului de schimb al leului moldovenesc
stabilit de părţile contractante.

11
2.71. Achitarea creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor cu rezidenţii exprimate în valută străină
sau unităţi convenţionale se efectuează în monedă naţională prin aplicarea cursului de schimb la data
achitării creanţelor şi datoriilor (pct. 19 subpct. 1) din SNC „DCVS”).
Variantele admisibile:
■ achitarea creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor cu rezidenţii exprimate în valută străină sau
unităţi convenţionale se efectuează în monedă naţională prin aplicarea cursului de schimb la data
livrării/procurării activelor şi/ sau prestării/primirii serviciilor (pct. 19 subpct. 2) din SNC „DCVS”);
■ achitarea creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor exprimate în valută străină sau în unităţi
convenţionale se efectuează în monedă naţională prin aplicarea cursului de schimb stabilit în
mărime fixă de către părţile contractante (pct. 19 subpct. 3) din SNC „DCVS”).
 
Impozit pe venit
2.72. Entitatea aplică regimul de impozitare în modul general stabilit, cu plata impozitului în mărime
de 12 % din venitul impozabil (art. 15 lit. b) din CF).
Varianta admisibilă: entitatea aplică regimul fiscal pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu plata impozitului în mărime de 4 % din venitul determinat
conform contabilităţii financiare (articolele 542 şi 543 din CF).
Notă la pct. 2.72. Acest punct poate fi inclus în politicile contabile ale entităţilor prevăzute în art.
541 alin. (1) şi (2) din CF.
 
3. Procedee contabile elaborate de sine stătător (pct. 8 din SNC „Politici contabile”)
În acest compartiment trebuie incluse procedeele contabile care nu sunt prevăzute în SNC şi alte
acte normative contabile, însă sunt condiţionate de particularităţile activităţii şi necesităţile
informaţionale proprii ale entităţii. Aceste procedee pot fi elaborate, de exemplu, la formarea
politicilor contabile ale entităţilor agricole, instituţiilor publice medico-sanitare şi de învăţământ şi
ale altor instituţii publice cu autonomie financiară etc.
Astfel, instituţiile publice de învăţământ cu autonomie financiară pot să includă în acest
compartiment următoarele metode (procedee):
- modul de contabilizare şi de repartizare a taxelor de studii pe perioade de gestiune;
- metodele de repartizare a costurilor pe tipuri de activităţi (studii, cercetare etc.);
- modalitatea de contabilizare a decontărilor cu studenţii etc.
 
4. Anexe la Politicile contabile pe anul 2021
 Anexa 1 „Formularele documentelor primare elaborate de către entitate”.
 Anexa 2 „Lista funcţiilor persoanelor responsabile de întocmirea şi semnarea
documentelor primare”.
 Anexa 3 „Procedurile interne privind identificarea persoanelor care au iniţiat, au dispus
şi/sau au aprobat efectuarea faptelor economice şi introducerea informaţiilor în registrele
contabile”.
 Anexa 4 „Planul de conturi de lucru”.
 Anexa 5 „Formularele registrelor contabile elaborate de către entitate”.
 Anexa 6 „Procedurile interne privind identificarea persoanelor care au iniţiat, au dispus
şi/sau au aprobat introducerea informaţiei în documentele primare şi registrele contabile
întocmite în formă electronică”.
 Anexa 7 „Procedeele interne privind contabilitatea de gestiune”.
 Anexa 8 „Componenţa cheltuielilor de distribuire”.
 Anexa 9 „Componenţa cheltuielilor administrative”.
 Anexa 10 „Componenţa altor cheltuieli din activitatea operaţională”.
12
 Anexele la politicile contabile au un caracter de recomandare şi pot fi aprobate prin ordinele
(deciziile) separate ale persoanei responsabile pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară
sau pot fi incluse în politicile contabile conform cerinţelor Legii nr. 287/2017 şi SNC.
Astfel, conform art. 18 alin. (3) din legea sus-menţionată, persoanele responsabile pentru ţinerea
contabilităţii şi raportarea financiară sunt obligate:
■ să asigure elaborarea şi aprobarea (lit. c)):
 planului de conturi de lucru al entităţii, după caz;
 procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;
 formularelor documentelor primare şi a registrelor contabile;
 regulilor privind circulaţia documentelor şi tehnologia de prelucrare a informaţiei
contabile;
■ să organizeze sistemul de control intern (lit. e)).
Necesitatea includerii în politicile contabile a componenţei cheltuielilor de distribuire, a
cheltuielilor administrative şi a altor cheltuieli aferente activităţii operaţionale rezultă din cerinţele
anexelor 2, 3 şi  4 la SNC „Cheltuieli”, conform cărora nomenclatorul acestor cheltuieli se stabileşte
de către entitate de sine stătător, în funcţie de particularităţile activităţii sale, şi se include în politicile
contabile ale acesteia.
În conformitate cu art. 22 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 287/2017, politicile contabile aplicate
de către entitate trebuie să fie prezentate în nota explicativă la situaţiile financiare. Modul de
prezentare a politicilor contabile în această notă se stabileşte de către entitate de sine stătător. Astfel,
elementele politicilor contabile pot fi prezentate integral într-un compartiment distinct al notei
explicative (cum este prevăzut în Ghidul metodologic) sau în diferite compartimente ale acesteia (de
exemplu, procedeele de evidenţă a imobilizărilor necorporale şi corporale, a stocurilor, a creanţelor
şi a datoriilor etc. pot fi prezentate în compartimentele corespunzătoare ale notei explicative).

13