Sunteți pe pagina 1din 31

 

“Dumnezeu a privit din cer 


peste copiii oamenilor, să 
vadă dacă este vreunul care să
înţeleagă, care să caute pe
Dumnezeu.”
 Psa 53:2 BTF
 “ Ochii DOMNULUI 
sunt în fiecare loc, 
privind răul şi binele.”
Pro 15:3 BTF
 “ Şi Dumnezeu a văzut că
stricăciunea omului era mare pe 
pământ şi că fiecare imaginaţie a 
gândurilor inimii sale era numai 
facere de rău continuă… Şi 
Dumnezeu a privit peste pământ şi, 
iată, acesta era corupt, pentru că 
toată făptura şi-a corupt calea pe 
pământ.”
 Geneza 6:5,12 BTF
 “Şi tot aşa cum nu au căutat să îl 
păstreze pe Dumnezeu în cunoaşterea
lor, Dumnezeu i-a predat unei MINŢI
DESFRÂNATE, să facă acele lucruri 
care nu sunt cuvenite;
Fiind umpluţi de toată nedreptatea, 
curvia, răutatea, lăcomia, răzbunarea; 
plini de invidie, ucidere, ceartă, 
înşelăciune, purtări rele, şoptitori,”
 Rom 1:28-29 BTF
 Defăimători, urâtori de 
Dumnezeu, insultători, mândri, 
lăudăroşi, născocitori de lucruri 
rele, neascultători de părinţi, 
Fără înţelegere, călcători de 
legământ, fără afectivitate 
naturală, neînduplecaţi, 
nemiloşi;
 Rom 1:30-31 BTF
Avem istoria celor dinainte de potop și a 
locuitorilor cetăților din câmpie, a căror purtare a 
degenerat de la ușurătate și frivolitate până la 
păcate josnice CARE AU ATRAS MÂNIA LUI
DUMNEZEU printr-o nimicire dintre cele mai 
înfricoșătoare, pentru a scăpa pă mântul de 
influența lor contaminatoare. Tentația și patima au 
trecut peste rațiune. Eul a fost dumnezeul lor, iar
cunoștința Celui Prea Înalt a fost aproape ștearsă 
printr-o îngăduire egoistă a patimilor stricate.
Scrisoarea 84, 1888
 Nu iubiţi lumea, nici lucrurile care
sunt în lume. Dacă cineva iubeşte 
lumea, dragostea Tatălui nu este în el. 
Pentru că tot ce este în lume, pofta 
cărnii şi pofta ochilor şi lăudăroşia 
vieţii, nu este din Tatăl, ci este din 
lume. Şi lumea şi pofta ei trece, dar 
cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne 
pentru totdeauna. 
1Ioan 2:15-17 BTF
Pofta cărnii

Pofta ochilor

Lăudăroşia vieţii
Pofta cărnii
 Şi mulţimea 
amestecată, ce era 
printre ei, a căzut în
lăcomie; şi copiii lui 
Israel de asemenea au 
plâns din nou şi au 
spus: Cine ne va da
carne să mâncăm?
 Num 11:4 BTF
 Şi au ispitit pe 
Dumnezeu în 
inima lor, 
cerând carne 
pentru pofta 
lor.
 Psa 78:18 BTF
 Aşa că au mâncat şi au fost bine 
săturaţi, căci le-a dat după
propria lor poftă; Nu s-au abătut 
de la pofta lor. Dar pe când le era 
mâncarea încă în gură, Furia lui
Dumnezeu a venit peste ei şi a
ucis pe cei mai graşi dintre ei şi 
a doborât pe cei aleşi ai lui Israel.
 Psa 78:29-31 BTF
 Şi a pus acelui loc 
numele Chibrot-
Hataava, deoarece 
acolo au îngropat
poporul care a 
lăcomit.
 Num 11:34 BTF
Ci îmbrăcaţi-vă cu
Domnul Isus Cristos şi 
nu purtaţi grijă de carne, 
pentru a-i împlini
poftele.
Rom 13:14 BTF
Căci carnea pofteşte
împotriva Duhului, şi 
Duhul împotriva cărnii; şi 
acestea sunt potrivnice unele 
altora, aşa încât nu puteţi 
face cele ce ați voi. 
Gal 5:17 BTF
Şi acestea au fost exemplele
noastre, pentru ca noi să nu 
poftim după lucruri rele, aşa 
cum şi aceia au poftit. 
1 Cor 10:6 BTF
Satan crede și se cutremură. El lucrează. EL
ȘTIE CĂ TIMPUL LUI E SCURT și el a 
coborât cu mare putere pentru a face lucrarea 
răului în acord cu credința lui. Dar pretinsul 
popor al lui Dumnezeu nu-și dovedesc credința 
prin faptele lor. Ei cred că timpul e foarte scurt, 
totuși se prind cu atâta lăcomie de bunurile
acestei lumi ca și când lumea ar ține o mie de 
ani cum e acum. 
Mărturii, vol. 2, 160.2
Şi când ispititorul a venit la el, i-a 
spus: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu
porunceşte ca aceste pietre să se facă 
pâini. Dar el a răspuns şi a zis: Este 
scris: Omul nu va trăi numai cu 
pâine, ci cu fiecare cuvânt care iese 
din gura lui Dumnezeu. 
Matei 4:3-4 BTF
În pustie, Hristos a înfruntat 
principalele ispite care îl asaltează 
pe om. Acolo, S-a confruntat singur 
cu dușmanul viclean și l-a înfrânt. 
PRIMA MARE ISPITĂ A AVUT
DE-A FACE CU APETITUL; 
SA 209.3
Exemplul lui Hristos ne stă înainte. El I-a biruit pe 
Satana, arătându-ne modul în care putem și noi să îl 
învingem. Hristos i s-a împotrivit lui Satana cu 
Scriptura. Ar fi putut să recurgă la puterea Sa divină și 
ar fi putut folosi propriile Sale cuvinte, însă El a zis: 
“Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice
cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu’ ” Dacă Sfânta 
Scriptură ar fi studiată și urmată, creștinul ar fi întărit 
ca să-l întâlnească pe dușman, dar Cuvântul lui
Dumnezeu este neglijat, iar urmarea este dezastrul și 
înfrângerea. 
SA 210.3
Preaiubiţilor, vă implor, ca 
străini şi locuitori 
temporari în ţară străină, 
abţineţi-vă de la poftele
carnale care se războiesc 
împotriva sufletului,
1Petru 2:11 BTF
Când creștinii se întrunesc cu cei din lume, elementul 
creștin nu trebuie să fie asimilat de cel nesfințit. 
Contrastul dintre cei doi trebuie să fie păstrat clar și 
evident. Ei sunt slujitori ai celor doi stăpâni. O grupă se 
străduiește să se țină pe calea umilă a ascultării de 
cerințele lui Dumnezeu — calea simplității, a blândeții și a 
umilinței — care imită Modelul, pe Isus Hristos. Grupa 
cealaltă este în orice privință opusul celei dintâi. Ei sunt 
slujitori ai lumii, dornici și ambițioși să urmeze după 
manierele ei în îmbrăcăminte extravagantă și în 
satisfacerea apetitului.
Mărturii, vol. 4, 571
Nu trebuie să micșorăm distanța dintre noi și cei din 
lume venind la nivelul lor, coborând de pe cărarea 
înaltă pe care răscumpărații Domnului trebuie să 
meargă. Dar farmecul manifestat în viața 
creștinului — aplicarea principiilor în ocupația 
noastră zilnică, ținerea apetitului sub controlul
rațiunii, păstrarea simplității în îmbrăcăminte și 
angajarea în conversație sfântă — vor fi o lumină
continuă care va străluci pe cărarea celor ale căror 
obiceiuri sunt greșite.
Mărturii, vol. 4, 571
Faptele legate de Core și tovarășii lui care s-au 
răzvrătit împotriva lui Moise și Aaron și 
împotriva lui Iehova sunt raportate ca un 
avertisment pentru poporul lui Dumnezeu, mai 
ales pentru cei care trăiesc pe pământ în
apropiere de încheierea timpului. Satana a 
condus persoane să imite exemplul lui Core, 
Datan și Abiram, provocând răzmerițe în 
poporul lui Dumnezeu.
DH 428.2
Cei care-și permit să se ridice împotriva 
mărturiei clare se amăgesc singuri... Aceștia s-
au ridicat împotriva mărturiei lămurite pe care, 
după cum a dorit Dumnezeu, trebuia s-o poarte 
pentru mustrarea relelor din rândurile 
poporului lui Dumnezeu. Mărturiile date 
împotriva îngăduințelor vătămătoare, cum ar fi 
ceaiul, cafeaua și tutunul ... au iritat o anumită 
categorie, pentru că acestea aveau să le distrugă 
idolii.
DH 428.2
O vreme, mulți au fost nehotărâți dacă să 
sacrifice complet aceste lucruri nocive sau să 
respingă mărturia clară ce fusese dată și să 
cedeze pretențiilor zgomotoase ale apetitului.  
Ei au ocupat o poziție nehotărâtă. Exista un 
conflict între convingerile lor legate de adevăr 
și satisfacerea plăcerilor proprii. Starea lor de 
nehotărâre i-a făcut slabi și, în cazul multora, 
apetitul a câștigat controlul.
DH 428.2
Percepția lucrurilor sacre a fost pervertită prin 
folosirea acestor otrăvuri lente; și au decis, în 
cele din urmă, indiferent de consecințe, să nu-și 
tăgăduiască eul. Această hotărâre înfricoșătoare 
a ridicat dintr-o dată un zid despărțitor între ei 
și aceia care se curățeau, așa cum poruncise 
Dumnezeu, de orice întinare a cărnii și a 
duhului și care își duceau sfințirea până la 
capăt, în frică de Domnul.
DH, 428.2
Mărturiile directe stăteau în calea lor și le-au produs 
o mare tulburare; și-au găsit ușurarea luptând
împotriva lor și străduindu-se să-i facă pe alții și pe 
ei înșiși să creadă că nu erau adevărate. Au spus că 
poporul era în regulă, dar că necazul fusese cauzat 
de mărturiile mustrătoare. Iar când cei răzvrătiți își 
arborează steagul, toți nemulțumiții se strâng în 
jurul acestuia și toți cei bolnavi spiritual, cei șchiopi
și cei orbi își unesc influența pentru a răspândi și 
semăna discordia.
DH 428.2
Crezi tu că sfârșitul tuturor
lucrurilor e aproape, că scenele 
istoriei pământului sunt pe sfârșite? 
Dacă este așa, arată-ți credința prin 
faptele tale. Omul își va arăta toată 
credința pe care o are. 
Mărturii, vol. 1, 704