' flE..irj )-~l?

t - ·1

- ~ II .S-t/3 RU
~ IiJ'f3f~c l ~toN SECRIE

CURS DE LECTll

ASIGURAREA
PROTECTIEI ~I
SECURITAJll
OBIECTIVILOR
.,; /';- ()/>
t"fr..
·-~ • (J 'V

() ~
' ,,.,,

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

ION SECRIERU

ASIGURAREA PROTECTIEI
,

~· SECURITATII
,

OBIECTIVELOR
CARACTERISTICA TACTICO - ORGANIZATORICA A
SISTEMULUI INTEGRAT DE SECURITATE

CURS DE LECTII
I

I
*1-12431 36*

E:l:bliotec.a ~a,io~ili1 -1 1 ,, I J "- f~ 6

G a R0publ1ci1 Moldova
,H x_emplar legal _Moldova 1 -
, o( '1 ;; ;.J

CHI~INAU
,,UTM''
2011

t -.
's
f,j. ' ;,. . . .,.
• ~
-""~"~
L.._1!
~l~~
.. .,. . . .
.. ~-....J

~. -- . --~. ----

czu 614.8:368.1.(075.8)
S40
Cursul de lectii pune la dispozitia cititorilor notiunile de baza necesare
viitorilor speciali~ti,care vor activa in domeniul pazei,protectiei ~i
securitate.
Cursul de lectii are un specific cuprinzator ~i totodata de sinteza, contine
conceptul de baza de concepere a sistemului integrat de securitate a
obiectivului, notiuni, definitii referitoare la alcatuirea sistemului integrat de
securitate. Sa tinut seama de necesitatea prezentarii realizarilor modeme
care au aplicatii practice in activitatea curenta, fiind prezentate sisteme de
securitate ~i tehnologii noi, informatii privind utilizarea sistemelor tehnice
de securitate.
Cursul de lectii este destinat studentilor ciclului II de la specialitatea:
Management in protecpe, paza ~i securitate, precum ~i unui cerc larg de
speciali~ti in domeniu.
Recenzent: Dr. conf.univ.UTM, Carolina Lozovanu
Descrierea CIP a Camerei Nafionale a CArtii
Secrieru Ion
Asigurarea protecfiei §i securitAtii obiectivelor : Caracteristica
tactico-organizatorica a sistemului integrat de securitate: Curs de
lectiillon Secrieru; Univ.Tebo. a Moldovei- Ch.: UTM,2011. - 128
p.
Bibliogr.: p, 126 - 128 (38 tit.) - 100 ex.
ISBN 978-9975-45-166-6.
614.8:368.1.(075.8)
S40
© Ion Secrieru-2011
ISBN 978-9975-45-166-6.
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
introducere
Zilnic sunt mediatizate furturile, crimele ~i actele de violenµi care ne
fac sa tremuram de frica in propria gospodarie. Stirn bine ca siguranta
este un deziderat primordial al fiintei umane insa, din pacate, nu toata
lumea ~tie ce sa faca pentru a se proteja eficace. Aceasta
necunoa~tere se datoreaza in mare parte lipsei de documentare de la
speciali~tii in domeniu.
Evolutia din ultimele decenii a sistemelor electronice au reu~it sa
umbreasca partial importanta sistemelor mecanice. Sunt tot felul de
sisteme super sofisticate ~i accesibile ca pret care sunt in stare sa
detecteze pana ~i respiratia hotului, tot mai multi clienti doresc sa
poata observa din birou imagini de la camerele video instalate acasa,
centralele de efractie de acasa ne dau bipuri pe mobil atunci cand se
declan~eaza alaima.
insa incepem sa ignoram faptul ca infractorii, oricare ar fi ei ~i
oricare ar fi tinta lor, In procent de 90% din cazuri, intra pe u~a. Este mult
mai important sa-i impiedicam sa intre decat sa-i vedem "in direct" de la
distanta cum fora diverse lucruri ~i dispar, bineinteles tot pe u~a.. ..
Un echipament de securitate mecanic adecvat nu numai ca intarzie
activitatea hotilor, dar are ~i un efect descurajant, ace~tia preferand
victime mai putin securizate.
Istoria sistemelor de supraveghere video a luat na~tere in anii 1940
cand armata Statelor Unite le-au folosit in cadrul testelor rachetelor V2, la
Peenemunde, in Germania. Acestea erau utilizate pentru monitorizarea
defectelor ~i a efectelor secundare care ar fi putut aparea in procesul
lansarii rachetelor, !ara a provoca victime umane.
In anii 1960, Marea Britanie a inceput instalarea sistemelor de
supraveghere video pentru a monitoriza multimile de oameni
participante in cadrul diverselor evenimente publice (curse de cai, curse
de ma~ini, meciuri de fotbal etc).
· Cercetarea ~tiintifica ~i evolutia tehnologica din ultimii 20 de ani au
fiicut ca sistemele de supraveghere video sa devina practic prezente la
tot pasul: in aeroporturi, gari, statii de metrou, pe i?Osele, in institutii
publice l?i private, In magazine l?i spatii de distraqie, In cliidirile de
business, pe stadioane, in parcuri ~i spatii de parcare.
Peste tot lntalnim sisteme de supraveghere video capabile de
performante uluitoare, imposibil de anticipat cu ceva timp in urma. Cu
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitiitii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
utilizare iar, dacii sunt ~i cauze de ordin medical se va consulta un
toate ca sistemele de supraveghere video au devenit accesibile ca pret medic.
pentru utilizatori, consecintii a reducerii costurilor de productie l?i a Furturile - se pot contracara prin miisuri de proteqie a proprietatii,
dezvoltarii software, majoritatea utilizatorilor nu sunt corect informati de instalarea de sisteme de securitate in locuinta ~i autovehicul, atentie
costul pe care II ridicii instalarea unui astfel de sistem. mare la zonele in care ne mi~ciim, grija l?i precautie fatii de necunoscuti.
in majoritatea cazurilor este mult mai costisitor sii inlocuie~ti un Distrugerile - necesita o atentie asupra modului de manipulare §i
bun furat sau vandalizat decat sii investe~ti intr-un sistem de utilizare a bunurilor, instalarea de sisteme de securitate pentru
supraveghere video capabil sii ofere dovezi ale unor fapte ~i actiuni monitorizare a bunurilor, limitarea imprumutului acestora.
petrecute. Sistemele de supraveghere video s-au dovedit in timp a fi Talharie - necesita o atentie mare la zonele in care ne mi~ciim, grijii
instrumentul ideal pentru urmiirirea, identificarea ~i recunoa~terea §i precautie fata de necunoscuti, limitarea tentatiilor.
riiufiiciitorilor, informatiile provenite de la astfel de sisteme putand in concluzie.
constitui chiar probe in instanta. Protec(ia preventivii - este asigurarea bunurilor materiale l?i nu in
Detinerea ~i piistrarea bunurilor intr-o societate umanii implicii ultimul rand cautarea unui specialist In analiza §i identificarea
RISCURI. Aceste riscuri pot fi analizate sumar sau mai amiinuntit. amenintiirilor, care sa sfiituiascii cum sii protejam, ~i ca rezultat se vor
Oricum ar fi, ele trebuie luate in seamii cu atentie ~i responsabilitate. reduce sau tine sub control riscurile la care suntem supu~i zilnic.
Amenintari sunt peste tot ~i trebuie sii fim con~tienti in fiecare
moment de acest fapt. Fieciiruia dintre noi i se poate intampla oricand
sii-i disparii sau sa-i fie distrus ceva anume.
A~a zise Amenin/ari domestice pot fi dimensionate ~i luate in
seamii ca §i potential de ciitre noi toti. Fiecare dintre noi trebuie sii se
gandeascii miicar cinci minute din zi, la cateva aspecte pe care le poate '
cataloga simplu Riscuri §i Miisuri de diminuare §i control al acestora.
in mod sumar putem analiza astfel :
A. Riscuri domestice
Rise 1- Pierderi, avand ca efect lipsa bunului respectiv, diminuare
patrimoniu personal. Cauze: qeatentie, superficialitate in utilizare,
sincope de memorie.
Rise 2- Furt, avand ca efect lipsa bunului ~i atentat la intimitate ~i
securitate personalii. Cauze: lipsa protectiei, afi§iiri de tentatii, conjuncturi
sociale.
Rise 3- Distrugere, avand ca efect deteriorarea partialii sau totalii a
bunului. Cauze: neatentie, superficialitate in utilizare, nerespectarea unor
miisuri de siguranta, amenintari externe.
Rise 4 -Talharie, avand ca efect atacul la persoanii in scop de jaf,
viitiimiiri corporale, spaimii, atentat asupra vietii. Cauze: afi~iiri de tentatii,
conjuncturi sociale.
B. Miisuri. Pierderile - se pot contracara prin atentia permanentii
asupra bunurilor §i valorilor proprii, asupra modului de manipulare ~i
3
2
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr.1
Necesitatea implementarii sistemelor de securitate in asigurarea
protectiei ~i securitatii obiectivelor
In contextul cre~terii competitivitatii, optimizarea proceselor ;;i reducerea
costurilor aferente reprezinta o prioritate prin implementarea arat a unui
management coerent la nivelul proceselor tehnologice, cat ~i prin gasirea
unui instrument eficient de monitorizare permanenta ~i in timp real a
activitatii desfa;;urate.
Acest deziderat poate fi atins prin integrarea unui sistem complex de
securitate alcatuit in functie de nevoile fiecarui investitor. Eficienta
maxima se obtine printr-o analiza in detaliu a zonelor expuse riscului ~i
prin alocarea resurselor umane necesare pentru monitorizarea !or
permanenta ~i interventie in caz de necesitate.
in ceea ce prive~te securitatea in mediul de producere ori prestari servicii
solutiile trebuie sa fie adaptate atat specificului activitatii (diverselor tipuri
deactivitate), cat ;;i necesitatii de siguranta a angajatilor. Cele mai frecvente
zone de rise identificate intr-un spatiu de producere ori prestari servicii sunt
cele de desfacere - respectiv productie, depozitare, aprovizionare.
in functie de destinatia !or, se pot alcatui diferite solutii pentru cre;;terea
productivitatii, diminuarea furturilor (sistem de supraveghere video, tura de
garda, control al accesului cu sistem de pontaj, detectie a efractiei) ~i
preventia unor evenimente care pun in pericol investitia (detectie a
incendiului).
Un factor cheie in cadrul proceselor tehnologice ~i operationale ii
reprezinta personalul. in acel;;tsi timp tot el este ;;i eel in masura sa
sustraga diverse bunuri, sa incetineasca procesul de productie ~i de
asemenea sa faciliteze accesul persoanelor neautorizate, in colaborare cu
serviciul de paza. Se creeaza astfel o retea care, sistematic, provoaca
pierderi importante. In acest caz un sistem de supraveghere video perimetral
acopera zonele de interes ;;i monitorizeaza orice activitate suspecta,
permitand astfel o interventie rapida ~i eficienta.
Sistemul trebuie sa fie adaptat mediului ;;i sa cuprinda camere de inaltii
rezolutie, in carcase speciale cu zoom optic puternic ;;i o capacitate de
lucru in conditii de luminozitate redusa sau zero. De asemenea,
monitorizarea serviciului de paza se poate face prin implementarea unui
sistem tur de garda. Acesta oferii, in timp real, certitudinea efectuarii turului
4
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
de garda de catre personalul desemnat din cadrul firmei de paza, fiind
foarte rezistent la conditii grele de utilizare.
Un astfel de sistem constii intr-un cititor ,,RFlD", un numar definit de
elemente ~i un punct de comanda ,,PC" cu software dedicat. Acesta poate
fi folosit independent sau in configuratie cu serverul clientului, functionand
pe baza cititoarelor portabile, RFID sau de proximitate. Prin instalarea
unui astfel de sistem, proprietarul sau administratorul companiei se asigura
ca utilizatorul sistemului efectueaza circuitul prestabilit, la intervalul orar
spee ifi cat.
Un alt capitol important in analiza mediului de producere, prestare
servicii ~i a riscurilor implicite ii reprezinta pierderile datorate utilizarii
necorespunzatoare a utilajelor, proces care duce frecvent la distrugerea de
bunuri sau accidente de munca, ambele cu implicatii grave. Neavand
instrumentele adecvate pentru identificarea responsabilului, deseori
consecintele afecteaza grav compania.
De nenumarate ori au fost provocate incendii sau explozii, punand
astfel in pericol viata angajatilor ;;i inclusiv investitia. Pentru prevenire,
interventie in timp real ;;i intelegerea corecta a unor astfel de evenimente,
solutia consta intr-un sistem de supraveghere video cu dispecerat de
monitorizare in care sa fie centralizate semnalele video ;;i de alarma
captate de la camerele de supraveghere ~i senzorii din perimetru.
Sistemul de supraveghere video se poate interfata cu sistemele de
control al accesului, detectie a incendiului ;;i detectie a efraqiei, astfel !neat
camerele de luat vederi sa fie programate a inregistra in mod pre ~i post
alarma evenimente definite conform specificului fiecarui obiectiv.
Un exemplu foarte bun de solutie care asigura atat imbunatatirea
proceselor operationale, cat ;;i cre~terea gradului de securitate este sistemul
de transport pneumatic. Acesta reprezinta o cale moderna, eficienta ;;i sigura
de transport al valorilor (numerar sau obiecte), al documentelor, al mostrelor
sau al oricaror obiecte de mici dimensiuni. Produsele sunt extrem de
versatile, asigurand realizarea unor sisteme cu multiple posibilitati, in
funcpe de cerintele concrete de securitate ~i logistica ale clientului. A vand
o viteza mare de transport, sistemele de po;;ta pneumatica pot fi folosite in
mediul industrial, spatii comerciale, biinci, spitale, precum ~i in statii de
combustibil.
Clientii care beneficiaza de aceste sisteme apreciaza in mod deosebit
efectele pozitive asupra reducerii costurilor operationale, precum ;;i
5
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 Raspunsul ii primim analizind sistemele de securitate ale unor obiective
importante din intreaga lume ~i este foarte simplu: ,,Proceduri.". Ce este o
imbunatatirea semnificativa a proceselor decizionale ~i a fluxurilor
procedura? intr-o exprimare mai putin academica, procedura este o
tehnologice, care se traduc in eficienta ~i productivitate.
succesiune de pa;;i obligatorii, de parcurs intr-o ordine prestabilita, ce
Expresia ,,sisteme de inalta securitate" a fost folosita atlt de mult in
include elemente de control i?i autentificare, fiicind imposibile sau deosebit
ultimii ani, incit s-a creat falsa impresie ca inalta securitate ,,ne
de dificile operariuni nepermise.
pindei?te" de dupa colt ~i doar barierele financiare ne 'impiedica sa o
Evit'ind definitiile, consider ca un exemplu ar fi mai mult dec'it elocvent.
atingem sau sa o utilizam in viata de zi cu zi. Nimic mai fals.
In domeniul bancar, in perioada interbelica, pentru deschiderea seifului
Conceptul de 'inalta securitate a aparut initial ca urmare a necesitatii
exista o procedura c'it se poate de simpla, dar care s-a dovedit eficienta ~i
securizarii unor obiective cu caracteristici unice (din punct de vedere
anume, operarea simultana a doua sau mai multe chei. Procedura implica
dimensional, al valorilor protejate sau al conditiilor de mediu), ce impuneau
prezenta a doua sau trei persoane de incredere, posesoare ale unor
solutii tehnice deosebite sau utilizarea unor echipamente ~i sisteme produse
elemente de identificare (In cazul acesta chei ale seifului). Chiar daca una
la comanda pentru securizarea acelui obiectiv. dintre persoanele abilitate ar fi intrat in posesia celorlalte chei, distantele
Mai tirziu, conceptul de inalta securitate a fost interpretat de mass media
dintre broa~tele seifului nu permit indeplinirea conditiei de simultaneitate,
ca fiind legat exclusiv de echipamente ~i tehnologii de ultima ora, precum
iar o incercare de deschidere e~uata bloceaza mecanismul pentru un anumit
cele necesare identificarii biometrice (recunoa~tere faciala, scanarea irisului,
interval de timp.
profil vascular al miinii, cititoare de amprente sau cititoare de amprente
Acest exemplu, sa spunem ,,low-tech", demonstreaza ca pot fi create, cu
palmare, etc.), echipamente de supraveghere video cu amplificatoare de
mijloace relativ simple, proceduri care pot transforma un sistem
lumina /termoviziune sau safe-uri realizate din materiale exotice (aliaje cu
vulnerabil intr-un sistem de inalta securitate. Altfel spus, sustinem
continut ridicat de iridiu i?i zincorniu, materiale termorezistente i?i greu de
afirmatia ca un sistem de inalta securitate nu este neaparat eel realizat cu
penetrat, rezistente la actiunea sculelor ai?chietoare sau termice uzuale) -
cele mai noi echipamente ~i tehnologii, ci acel sistem care are eel mai
intr-un cuvint, orice tehnologie noua a primit acest calificativ.
mic numar de vulnerabilitafi.
Nu putem nega avantajele aduse de evolutia tehnologica, dar, de cele
Este evident ca o tehnologie sau un echipament deosebit de performant
mai multe ori, se omite (poate chiar intentionat) veriga slaba a oricarui
ajuta foarte molt, indeplinind conditiile dorite (rata de alarme false redusa,
sistem ~i anume, factorul uman. Orice sistem de securitate este gindit
probabilitate de detectie ridicata ;;i posibilitati de eludare recluse), insa
impotriva amenintarilor externe, cele interne fiind, in multe cazuri,
utilizarea acestuia fiira o analiza de rise adecvata ~i definirea unor
subevaluate. ' proceduri de utilizare eficiente poate conduce la realizarea unui sistem de
Sa analizam un caz obi~nuit: o societate ce dispune de echipamente pentru
securitate neperformant ~i foarte scump.
controlul accesului, bazate pe identificare cu cartele de proximitate ~i un
Este adeviirat ca, pentru a concepe ~i realiza un astfel de sistem, este
dispecerat propriu. Fara o cartela valida (presupunind ca echipamentele
nevoie de indeplinirea cumulativa a unor conditii importante ~i respectarea
mecanice de restrictionare a accesului sunt corect instalate), patrunderea
unor etape; totu~i, nu este imposibil.
in zona securizata este dificila (copierea unei cartele de proximitate fiind
Aceste etape sint:
imposibila la nivel de amator). a) intocmirea unei analize de rise complete pentru obiectivul protejat ~i
insa din interior, unde se afla centrala de control al accesului ~i, in cele
efectuarea unui audit de securitate prin care sa fie relevate riscurile ~i
mai multe cazuri, softul de gestiune l?i monitorizare, deschiderea u~ii se afla
vulnerabilitatile (atit externe,dt ~i interne);
la un click distanta. Nu punem in discutie metodele de selectare ale
b) realizarea proiectului sistemului de securitate ~i definirea procedurilor
personalului, insa 'intodeauna exista posibilitatea ca, in anumite conditii,
de utilizare/interventie;
factorul uman sa cedeze. Am ajuns in acest moment sa punem intrebarea
fundamentala: ,,Ce se poate face?".
7

6
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

c) implementarea proiectului ~i lucrul personalului utilizator/de in cadrul implementarii proiectului, compartimentarea informatiilor pe
interventie; baza principiului ,,need to know - nevoie de a cunoaste" face ca detinerea
d) analiza rezultatelor obtinute ~i verificarea procedurilor; unei imagini de ansamblu asupra sistemului sa fie limitata la un grup
e) asigurarea mentenantei sistemului ~i verificarea periodica a respectarii restr'ins de persoane. In mod similar, instruirea compartimentata §i alocarea
procedurilor. exacta a drepturilor de utilizator va asigura pastrarea interferentelor intre
Trebuie mentionat faptul ca aceste etape se adreseaza exclusiv compartimentele de securitate la un nivel minim.
sistemelor de inalta securitate, realizate la comanda, sisteme ce exced cu Tot prin proceduri bine stabilite trebuie asigurata, 'in mod preventiv,
mult prevederile minimale specificate in normele legale in vigoare. in schimbarea codurilor de acces §i a elementelor de identificare personala ce
aceasta categorie de obiective intra obiective militare sau civile unde se pot fi compromise in timpul utilizarii. Pentru analiza rezultatelor, un audit
asigura proteqia bunurilor, a valorilor sau a informatiilor extern poate descoperi eventualele scapari sau proceduri deficitare §i
deosebite/exceptionale. Nu vom insista asupra analizei de rise, pentru propune masurile de remediere adecvate. Daca, in urma verificarilor
aceasta existind reguli bine definite, insa vom puncta celelalte etape. efectuate, rezulta ca nivelul de securitate atins satisface cerintele impuse, se
Astfel, realizarea proiectului trebuie subliniata ca fiind o etapa mai pune doar problema pastrarii sau lmbunatatirii acestui nivel pe
multidisciplinara la care trebuie sa colaboreze proiectanti din toate ramurile intreaga durata de viata a sistemului.
conexe sistemului de securitate (securitate electronica, mecanica,
informatica ~i umana). Spre deosebire de protectia antiincendiu, unde
amenintarile sunt clar definite §i protectia dictata de legile fizicii este, in
mare masura, standardizata, securitatea antiefractie lasa o mai mare libertate
proiectantilor, astfel incit sistemele sa raspunda unor variatii de
amenintari.
Aparenta libertate a proiectantilor impune o responsabilitate deosebita,
dublata de o pregatire profesionala de top. Numai cunoa~terea in
amanunt a fiecarui echipament sau dispozitiv propus permite
utilizarea sa cu intregul potential. Sistemele sofisticate sau condi!ionarile
dintre sisteme sunt un lucru obi~nuit, iar ,,capcanele" in calea infractorilor
pot fi extrem de U§Of elaborate.
'
Sistemele de securitate mecanicii trebuie sa asigure un grad ridicat de
protectie fizica ~i sa intarzie cat mai mult posibil un act ostil impotriva
zonei de protectie, crescand ~ansele unei detectii, respectiv interventii
precise §i eficiente.
Securitatea informatica nu va permite facilitarea unui atac extern sau a
unei scurgeri de informatii ce poate crea vulnerabilitati. Nu in ultimul rind,
pregatirea §i antrenarea personalului utilizator/de interventie, pentru
respectarea cu strictete a procedurilor, reprezinta un factor cheie in
securitatea unui astfel de obiectiv.Chiar daca procedurile par un mecanism
birocratic, cu unele scenarii extrem de putin probabile, cu cit ,,acopera" mai
mult din cazuistica posibila, cu atlt mai bine se evita eventualele exceptii ce
pot deveni amenintari.
8
9

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr. 2.
Determinarea nivelului ~i tipului de protectie cu care trebuie
asigurat un obiectiv
2.1. Definirea incintei de siguranta
Deoarece, in prezent nu exista, in R.Moldova , documente
normative privind conceperea, proiectarea ~i realizarea "zonelor de
securitate" sau "incintelor de siguranta'', de~i teoria asigurarii protectiei
~i securitatii obiectivelor prevede acest fapt, vom incearca sa oferim o serie
de informatii pentru utilizatori ~i in special pentru cei care lntocmesc
temele de proiectare. Aceste informatii au un caracter de recomandare ~i tin
cont de principiile de buna practica utilizate in proiectarea ~i
construqia incintelor de siguranta.
Prin "incintii de siguran(ii" se intelege acea parte a unei constructii
marginita printr-o structura fizica in care valorile umane ~i materiale
sunt protejate de efectele unor forme definite de atac (armat sau prin
efractie).
Conform legislatiei R. Moldova privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor ~i protectia persoanelor conducatorii unitatilor care detin bunuri,
valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor ~i informatiilor cu
character secret de stat sunt chemati sa asigure paza, sa utilizeze
mijloacele mecano-fizice de protectie ~i sistemele de alarmare impotriva
efractiei in locurile de pastrare, depozitare ~i manipulare a acestora,
precum ~i in locurile unde se desfa~oara activitati care au un asemenea
caracter, pe baza propriilor analiw de rise_
Trebuie remarcat ca In "Normativul privind proiectarea cladirilor
civile" din punctul de vedere al cerintei de siguranta in exploatare, sunt
date un numar de criterii ~i niveluri de performanta referitoare la acest
subiect, fara insa a detalia cerintele legate de securitate fizica.
2.2. Conceptul determinarii nivelului ~i a tipului de protectie care
trebuie asigurat
1. Conceperea incintelor de siguranta.
Inainte de proiectarea unei "incinte de siguranfa" este necesar sa se
determine nivelul ~i tipul de protectie care trebuie asigurat. in acest scop
trebuie avute in vedere trei procese interdependente ~i reiterabile:
• evaluarea riscului (de definit ce, unde, cum ~i cine poate ataca);
10
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
• specificarea incintei de siguranta (de definit marginile fizice ale
incintei de siguranta !?i proprietatile de rezistenta ale acestora);
• politica in caz de incident (de definit setul de proceduri de urmat in
caz de incident I eveniment).
2. Evaluarea riscului
Factorii care pot fi luati In consideratie in evaluarea riscului sunt listati
mai jos_ Trebuie mentionat ca in anumite cazuri ace~ti factori pot fi
nerelevanti ~i ca In functie de o situatie particulara alti factori trebuie luati
in consideratie:
a) Amplasamentul incintei privit prin prisma:
- accesului vehiculelor ~i pietonilor;a
- zo'nei inconjuratoare;
posibilitatii de asistenta locala (prin angajati proprii, pe baza
procedurilor in caz de incident);
posibilitatii de asistenta de la servicii exteme de specialitate
(societati de paza, politie);
- istoricului incidentelor din zona I localitate.
b) Madu! de lucru:
- deschis publicului, personalul fiind prezent;
- inchis publicului, personalul fiind prezent;
inchis publicului, accesibil numai personalului societatilor de
transport valori, paza, personalul fiind prezent;
inchis, accesihil numai personalului de supraveghere.
c) Forma de alac:
- efractie;
- tfilhi'\ric;
- alac lizic prl'mcditat 'in scop de producere de pagube;
- nine lizk spontan.
d) M1.•tode/e de atac previzibile (de luat in calcul):
- nine cu arme de foe;
- atac fizic cu arme albe/unelte provenite din
- exterior;
- atac fizic cu arme albe /unelte disponibile la locul faptei.
e) Vulnerabilitatea personalului:
- pozitia in interiorul incinte.i;
- posibilitatea de ajutor, vizibilitate;
- numar;
- experienta ;;i pregatirea pentru incidente;
11
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
f) Dotarile cu echipamente de protecfie a valorilor umane ~i materiale
propuse ~i existente:
- u~i ~i ferestre rezistente la efractie I la actiunea armelor de foe;
- sisteme de controlul acces;
- sistem de supraveghere CCTV;
- sisteme de alarmare declan~abile la nivelul personalului;
- sistem general de alarmare;
- sistem de alarmare cu transmiterea semnalului la societati de paza I
politie.
g) Durata posibila a atacului I incidentului (evenimentului)
3. Specificarea incintei de sigurantli
in specificarea incintei de sigurant[, eel mai des utilizat este conceptul de
aparare de tipul "foilor de ceapa" in adancime ~i pe mai multe linii de
rezistenta, iar analiza trebuie sa includa, fiira a se limita la acestea,
urmatoarele aspecte:
a) Definirea perimetrului incintei de siguranJa in:
- interdependenta cu spatiul adiacent;
b) Obiectivul rezistenfei:
- numai descurajare;
- descurajare ~i bariera fizica;
- numai bariera fizica.
c) Rezistenfa bariereifizice:
- rezistenta la atac manual, presupunand unelte ~i arme albe aduse din
afara incintei;
- rezistenta la atac manual, presupunand numai elemente de mobilier ~i
dotari existente in mod normal in incintii;
rezistenta la actiunea armelor de foe.
d) Asigurarea continuitafii rezistenfei prin prisma:
- rezistentei elementelor de constructie din jurul incintei de siguranta de
care aceasta este lipita sau se leaga;
- rezistentei elementelor de constructie ~i a echipamentelor de protectie,
prin prisma modului de imbinare;
4. Politica de securitate 'in caz de incident
Politica de securitate in caz de incident trebuie sa acopere masurile de
prevenire ~i de descurajare a producerii unui incident, iar 'in caz de incident
masurile care trebuie adoptate. Factorii ce trebuie luati In consideratie in
cadrul politicii de securitate in caz de incident trebuie sa includa, dar sa nu
se limiteze, la:
12
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
a) Procedurile pentru deschiderea spa/iilor:
- preluarea de la ingrijitori/personal de securitate;
- deschiderea spatiilor neocupate de personal.
b) Procedurile pentru fnchiderea spafiilor:
- preluarea de la ingrijitori/personal de securitate;
- evacuarea incintei (prin zonele neocupate de personal);
c) Numarul ~i pozi/ia personalului fn incinta;
- Valoarea bunurilor depozitate I manipulate (limita de numerar)
Sistemele de depozitare a valorilor (camere de tezaur, seifuri, seifuri de
casierie, dulapuri de securitate ~i alteie asemenea);
d) Procedurile de eliberare a valorilor. Actiunile de lntreprins in cazul
solicitarii de valori sau in caz de comportament violent:
- procedurile de alarmare;
- procedurile de aplicat;
- contramasuri aprobate;
- retragerea in spa(ii protejate.
t) Modalitafi de aplicare a politicii in caz de incident, fn funcfie de
intervalul orar de functionare.
Punctele stabilite prin aceste analize trebuie revizuite tinand cont de
interdependenta dintre ele, rezultand o tema de proiectare «caiet de sarcini»
pentru incinta de siguranta care sa cuprinda:
• documentarea analizei de rise, stabilirea liniilor de rezistenta ~i
politica In caz de incident;
• definirea tuturor zonelor de protectie ~i cerintele de performanta
pentru fiecare suprafata, inclusiv a zonelor de imbinare intre acestea;
• clasele de rezistenta la efraqie;
• clasele de rezistenta la atac manual;
• clasele de rezistenta la actiunea armelor de foe.
Pe baza acestei teme de proiectare «caiet de sarcini» se trece la
proiectarea propriu zisa in care se stabi!esc:
• solutiile constructive de aplicat pentru asigurarea protectiei intregii
suprafete;
• tipurile de rnateriale de constructii de utilizat;
• tipurile de echiparnente de protectie a valorilor umane ~i materiale
necesare;
• modul de punere in opera;
13

l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitatii obiectivelor - 2011
• procedurile de verificare $i incercarile necesare pentru certificarea
gradului de protectie asigurat.
5. Solutiile constructive
in stabilirea solutiilor constructive o atentie deosebita trebuie acordata
zonelor de imbinare intre suprafetele de protectie $i structura cladirii de
baza, precum $i zonele cu deschideri in suprafata de protectie, cum ar fi:
U$ile de acces, sertarele $i sasurile de preluare indirecta a valorilor $i
documentelor, mijloacelor de comunicare intre personal §i public.
Daca pentru asigurarea protectiei la atac manual §i la efractie este
necesar ca intreaga suprafata aflata intre zona de public §i zona de
personal sa asigure rezistenta solicitata, in general, In practica curenta,
asigurarea protectiei la actiunea armelor de foe se realizeaza pe intreaga
suprafata ce desparte zona de casierie de zona de public, pana la o
inaltime de 2,5 metrii, de la aceasta inaltime pana la nivelul tavanului
asigurandu-se protectia la atac manual §i la efractie.
6. Materialele de constructie
Dacii. in cazul materialelor de constructie traditionale cum ar fi: betonul,
zidaria $i otelul, rezistenta la atac manual sau la efractie poate fi asumata, in
cazul materialelor de umplutura cum ar f i vitrajele §i materiale compozite
este necesara utilizarea numai a acelor materiale care sunt certificate prin
prisma rezistentei la atac manual, la efractie, respectiv la actiunea armelor de
foe.
7. Echipamentele de protecfie a valorilor umane $i materiale
Echipamentele de protectie a valorilor umane $i materiale destinate
asigurarii rezistentei la atac manual $i/sau la efraqie, trebuie sa asigure
clasa de rezistenta la atac prestabilita prin caietul de sarcini/tema de
proiectare, conform standardelor de lncercare $i clasificare, iar certificarea
lor de catre organism de certificare abilitate este obligatorie.
Sunt supuse certificarii obligatorii urmatoarele echipamente:
• U$ile, inclusiv tocurile, vizoarele, umpluturile vitrate, protectiile
mecanice punctuale, balamalele $i incuietorile;
• ferestrele, inclusiv canaturile fixe sau mobile, balamalele $i
'incuietorile;
• panourile fixe aflate deasupra sau sub nivelul ghi:;;eului;
• ecranele mobile aflate sub blatul de lucru al ghi$eului $i care se
ridica la comanda data de operator;
• sasurile $i sertarele de transfer indirect;
• dispozitivele de comunicare intre personal $i public;
14
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
• obloanele $i grilajele montate la exterior pe vitrine.
8. Punerea in aplicare a echipamentelor
Deoarece fiecare incinta de siguranta este o zona de siguranta critica,
este recomandat ca realizarea, respectiv punerea In aplicare a
echipamentelor sa fie efectuata de personalul de specialitate al
constructorului, respectiv a producatorului sau furnizorului sau agreat.
Calitatea lucrarilor executate trebuie documentata, fie prin procese verbale
de executie, in cazul constructiilor, fie prin liste de verificari la instalarea
echipamentelor emise de producator. Copii ale acestor documente trebuie
sa ramana la constructor I furnizorul de echipamente, persoana responsabila
cu lntocmirea caietului de sarcini I temei de proiectare $i la utilizatorul final,
in scopul asigurarii trasabilitatii.
in scopul asigurarii indeplinirii conditiilor de calitate $i de protectie
impuse pentru incintele de siguranta este obligatorie certificarea
constructorului, a tuturor furnizorilor $i producatorilor de echipamente de
protectie, din punctul de vedere al sistemului de management a calitatii,
conform standartului international SR EN ISO 9001: 2008.
Constructorul $i fiecare firma responsabila pentru punerea in
exploatare trebuie sa poata demonstra ca poseda pregatirea ~i personalul
tehnic, capabilitatea, competenta necesara pentru:
• realizarea constructiei;
• punerea in opera a echipamentelor de protectie;
• punere in functiune a echipamentelor;
• instruirea utilizatorilor finali in utilizarea echipamentelor;
• informarea asupra oricaror solicitari statice sau dinamice care pot fi
transmise de la echipament la structura constructiei;
• informarea privind modul de integrare a echipamentelor de proteqie
cu celelalte dotari de siguranta ale constructiei sau ~antierului.
Fiecarui furnizor trebuie sa i se solicite sa recomande $i sa justifice,
daca este necesar prin consultanta independenta, frecventa ~i natura
activitatilor de service $i mentenanta a produselor furnizate, tinand cont ca
asigurarea sigurantei este, prin lege, responsabilitatea utilizatorului final.
9. Procedurile de verificare $i incercare
Din punctul de vedere al asigurarii gradului de protectie impus,
solutiile constructive adoptate, inclusiv dotarile de securitate folosite,
trebuie verificate prin incercari pe e~antioane reprezentative pentru
constructia realizata. Caietul de sarcini I tema de proiectare trebuie sa
contina trimiterile la standardele $i procedurile specifice de incercare
15
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

relevante, iar conditiile de incercare trebuie stabilite de comun acord de catre
responsabilul cu intocmirea caietului de sarcini/temei de proiectare,
impreuna cu proiectantul, personalul laboratorului de incercari ~i
consultantul de specialitate (daca este cazul).
Procedurile de verificare vizeaza in principal calitatea lucrarilor de
constructie executate ~i de punere in opera a echipamentelor de protectie. In
cazul lucrarilor de constructie, verificarile se fac sub supravegherea
responsabilului de calitate al beneficiarului 11i vizeaza controlul calitatii
materialelor, controlul dimensiunilor elementelor de constructie, precum ~i
incercarile de determinare, pe e~antioane reprezentative, a caracteristicilor
realizate. In cazul punerii in opera a echipamentelor de protectie, acestea
se realizeaza pe baza listei de verificari furnizate de producator.
Procedurile de mcercare necesare pentru certificarea gradului de
protectie asigurat pot fi conformitate cu standardele de incercare ~i
clasificare sau pot fi specifice, tinand cont de prevederile particulare din
analiza de rise.
Pentru certificarea de conformitate a gradului de protectie realizat,
incercarile trebuie realizate numai de catre laboratoare acreditate (notificate),
iar interpretarea rezultatelor trebuie racuta numai de organisme abilitate.
Terna nr. 3.
Cerinfele de conformitate ~i probabilitate fafa de sistemele de
securitate
3.1. introducere
Probabilitatea de a detecta un anumit evenirnent (PD - probabilitatea
detectiirii) precum ~i rata alarmelor false (FAR - false alarm rate) sunt
termeni uzuali In proiectarea ~i implementarea sistemelor de securitate.
Problemele apar cand din interpretarea greaita a acestor parametri se
ajunge la cerinte imposibil de atins sau nerealiste.
Nu doresc sa fac apel la formule matematice complexe dar voi incerca o
descriere bazatii in special pe analogii. Sir Francis Gaitan a creat acest
\a dispozitiv pentru a demonstra ca distributia standard exista in naturii.
Bilele eliberate 'in varful piramidei se lovesc aleator de barele orizontale ~i
~ se aduna la bazii intr-o forma apropiata de clopotul Jui Gauss. in acest caz
rt) numarul de evenimente posibile este redus la numiirul de compartimcnte
~ <le la baza piramidei. Daca mic~;oram diametrul bilelor l?i marim numiirul
~ compartimentelor distributia se va apropia mai mult de cea standard prezisii.
, Daca vom prezice un eveniment carcterizat printr-o anumita valoare
l ... \ considerata n marea majoritate a valorilor se vor afla 1n apropierea valorii
ccntrale.

~l
Ci
...
0

~I I I "mj
-so •2o ·lo 11 lo 2o h
Curba Gausiana -~ Deviafia standard

in figura din dreapta se observa ca procentul valorilor situate 1n zona

albastrn lnchis 1;>i albastru se situeaza la aproximativ 95% iar i'n rnarja de 3
dcvia(ii standard la 99,7%. Cele prezentate pana acum sunt aplicabile pentru
un numi\r mare de variabile ~i un numar mare de lncercari. Un exemplu ar
Ii o pu~cii fixata intr-un soclu In polygon ~i analiza impra~tierii gloanietor
pt) o \inti\. in cazul sistemelor de securitate lucrurile par mai simple
lkoarccc avcm doua stati-imit~ifi~iJ\wjA.
16 a R:'. pLibli~i Moldova
! Exerr1piar ! D~Jal Moldov~j

l.Secrieru Asigurarea proteqiei si securitatii obiectivelor - 2011
Practic lntreaga problema se poate reduce la cea clasica cu aruncarea
unei monezi In aer ;;i analiza distributiei stema--ban. Ar fi valabil daca
detectia ar fi aleatoare ceea ce nu e cazul. Orice senzor sau dispozitiv de
detectie nu functioneaza aleator ci va declan~a starea de alarma la
lndeplinirea cumulativa a unor parametri stabiliti anterior. Sa analizam un
contact magnetic eel mai simplu dispozitiv de securitate. Acesta are doua
stari: contact lnchis sau deschis dictat de prezenta sau absenta magnetului
liinga tubul vidat ce contine contactele propriu-zise.
Contact magnetic
In conditii ideale probabilitatea de deteqie a acestui dispozitiv este
100%. Ori de ciite ori magnetul va fi apropiat la distanta de functionare
contactul se va lnchide. Rata de alarme false este 'in consecinta 0 deoarece
ar presupune lnchiderea contactului In lipsa magnetului ceea ce In conditii
normale este imposibil.
Concluzia fireasca este ca acest dispozitiv are In conditii ideale PD
100 % si FAR 0%. Din pacate acest lucru nu este adevarat In aplicatiile
practice. Daca vom enumera ciitiva factori ce pot interfera cu functionarea
nom1ala a acestui dispozitiv lucrurile vor fi mai clare.
Astfel:
a. pentru a functiona, acest dispozitiv are nevoie de o anumita intensitate a
ciimpului magnetic. lntensitatea ciimpului magnetic este influentata de:
- distania magnet - contact;
- permitivitatea mediului; '
- orientarea liniilor de camp;
b. prezenta unor ciimpuri magnetice sau electromagnetice In mediu poate
bloca sau afecta modul de functionare al dispozitivului. Ace~ti factori
perturbatori sunt la riindul lor caracterizati prin:
- nivel semnal perturbator;
- durata a semnalului perturbator;
- orientare linii camp perturbator;
c. caracteristicile fizice ale contactului electric monitorizat:
- tensiunea ~i curentul ce tree prin contact;
- rezistenta electrica a contactului;
- numar de aqionari/unitate de timp;
- constanta elastica a lamelelor;
d. conditii de mediu - temperatura, umiditate etc.
18
l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Astfel lntre performantele teoretice sau chiar practice obtinute In
rnnditii de mediu controlat ~i cele din sistemele de securitate reale pot apare
diferente semnificative. Evident vom putea stabili pentru un caz concret (o
W;il'i prevazuta cu un contact magnetic) un test sa zicem de I 000 de
aqionari ~i sa obtinem 1000 de r ezultate pozitive. Vom putea spune ca
pcntru ace! caz particular avem o valoare pentru PD ~i FAR . dar
accasta valoare nu va fi aceeal?i pentm orice u~a sau orice alt contact
magnetic.
Nu putem sa afirmam cu certitudine ca un alt contact magnetic se va
comporta identic. Daca la acest dispozitiv extrem de simplu lntroducem 1n
calcul ~i fiabilitatea intrinseca a produsului, din start nu se va putea
afima o anumita valoare a PD sau FAR. Consider util a discuta ~i despre
fiahilitatea produsului din punct de vedere inginersc.
3.2. Determinarea fiabilitatii sistemei de securitate. Defini{ie
Viahi/itatea - este:
11. idec~a ca un anumit obiect este destinat a funcfiona intrun anumit fel pe o
durnll'i determinata de timp;
h. capacitatea unui dispozitiv sau sistem sa functioneze a/?a cum a fost
proicctat;
l'. c1.istenta la defecte a unui dispozitiv sau system;
d. capacitatea unui dispozitiv sau sistem sa lndeplineasca o anumita functie
re un anumit interval de timp In anumite conditii ambientale;
Oricare din definitiile de mai sus pot fi considerate utile In aplicatii
s1wcilicc insii. ce trebuie subliniat ar fi:
11. fiahilitatea cste o probabilitate ca un dispozitiv sii. functioneze cum ne
ll~lupli'.\m re un interval de timp definit;
h. riahilitatca 1.:ste o prediqie asupra funqionarii dorite. Chiar daca nici o
pnrlll a unui sislern nu cedeaza dar sistemul In ansamblu nu indepline~te
111111.:1 in proi1.:clafa cerintele sistemului ramiin criteriile de analiza a
l111hilit11\ii;
,., 1wrioada de funct[onare de regula este o unitate de tirnp sau in anumite
l)Hzuri cicluri de utilizare sau nurnar de actiuni;
d. fiabilitatea impune anumite condifii standard de masura;
Este imposibil sa determini fiabilitatea unui produs sau sistem In toate
conditiile posibile. Fiecare disciplina telmica a introdus metode specific de
masurare ~i testare a fiabilitatii. Un exemplu pot fi defectele cauzate de
«ohoseaia» materialelor sau alterarea performan~elor unui microchip
electronic prin «migrafia electronicii».
19
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Particularizarea teoriilor fiabilitatii pe un domeniu sau altul nu este
probabilitatea ca un defect sa produca pierderea unei navete. Rezultatul a
relevanta in cazul sistemelor de securitate care includ atat componente
variat intre 1: 100000 ~i 1: I 00 ceea ce ridica serioase 'intrebari privind
electronice cat ~i dispositive mecanice 1nsa analiza ca sistem in ansamblu
metodologiile utilizate. intre un accident catastrofal la 275 de ani de
ne este de folos. utilizare a navetei ~i un accident la 18 !uni este mare diferenta.
Vom incerca sa sintetizlim cdteva concluzii pe care le consideram utile:
Practica inginereasca de exemplu 'in construqii civile la dimensionarea
a. un sistem are o fiabilitate limitata la un interval de timp limitat;
unui pod impune utilizarea unor factori de protectie variind lntre 3 si 5.
b. nu se poate calcula fiabilitatea fiira conditii de masura specific;
Astfel un pod dimensionat sa suporte I 000 Kg este proiectat In realitate sa
c. fiabilitatea unui sistem este diferita de fiabilitatea paf!ilor component;
suporte intre 3-5000 de kg tara a suferi avarii. Oricum podul va fi testat
d. exista metode de cre~tere a fiabilitatii sistemice;
la 1000 kg iar probabilitatea unui eveniment catastrofal este mult redusa.
e. influenta mediului sau conjuncturala a mai multor factori nespecificati
Orice inginer mecanic poate face un calcul de rezistenta la un cablu de
pot genera reactii atipice ale unui sistem (abateri ~i anomalii);
lift. Factorul de protectie ste de minim 5 adica ace! cablu va suporta fara
Cum se retlecta cele de mai sus intr-o aplicatie de securitate practica? Sa
problem o lncarcare de 5 ori mai mare decat cea la care este supus in mod
presupunem un sistem de protectie perimetrala cu bariere 'in infraro~u.
normal. Nu se intelege de ce In sistemele de securitate se renunta la
Acestea au o probabilitate de detectie ~i o rata de alarme false specificate de
lompeten\a inginereasca ~i apar tot mai multe cerinte bazate pe parametri
producator masurate in conditii standard (atenuare cunoscuta, gama de
greu sau imposibil de verificat ~i mai ales impunerea primordiala a
temperature cunoscuta, distanta emitator receptor specificata etc.).
rnsturilor In detrimental perfomiantei tehnice. Poate este momentul ca In
Amplasarea acestora pe un perimetru situat in R. Moldova va oferi
liccare domeniu speciali~tii sa faca specificatii tehnice iar contabilii sa se
rezultate diferite privind PD ~i FAR per sistem fata de amplasarea lor 'in
ocupe de meseria lor fiira a interfera In partea tehnica a unui sistem.
fa~ia GAZA.
Similar daca nu specificam conditiile de masura ale vitezei unei tinte
FAR ~i PD sunt nedefinite. Exemplu: 0 bariera IR va detecta corpuri in
mi~care ce intrerup spotul activ pentru un anumit interval de timp. Daca
intervalul de timp (corespunzator vitezei tintei) este c,omparabil cu eel al
impulsurilor barierei IR tinta nu va fi detectata (specific vitezelor mari).
Alte tipuri de dispozitive de detectie nu consider o intruziune In cazul
vitezelor foarte mici de ordi'nul cm sau mm pe secunda, adaptandu-se la
acestea ~i considerandu-le modificari de mediu.
Pentru un sistem complex In care numarul variabilelor este foarte
mare ~i unde criteriul de functionare este stabilit ca rezultat al ansamblului
PD ~i FAR pot fi independente de PD 1,'i FAR exprimate pe dispozitiv sau
parte componenta.
Discutand despre probabilitati, deci ~anse de aparitie a unui eveniment
sau altul In conditii prestabilite, impune anumite PD :'li FAR ca fiind
specifica\ii de sistem fara a descrie condi\iile de masura, limite de
mediu/valori parametric sau fiira a detalia metodologia de analiza
statistica nu are relevanta sperata de catre beneficiarii sistemelor.
Voi 'incheia cu un exemplu real privind probabilitatea sistemica.
Utilizand diverse metode de calcul inginerii NASA au calculat
20
21

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr.4.
Proectarea ~i alcatuirea sistemelor tehnice de protectie ~i alarmare
impotriva efractiei
4.1. lntroducere
Legea nr.283-XV din 04.07.2003 ,,Cu privire la activitatea particulara de
detectiv :;;i paza" cu modificarile :;;i completarile ulterioare prevede
paza obiectivelor, bunurilor, valorilor :;;i protectia persoanelor.
Sistemele tehnice de protectie §i alarmare 'impotriva efractiei
realizeaza securitatea mecanica §i elelctronica a obiectivului protejat.
Din acela~i document oficial deducem ca un sistem tehnic de protectie ~i
alarmare impotriva efractiei include mijloace de protectie mecanofizica
~i instalatii electronice de detectie :;;i alarmare la efractie :;;i agresiune,
control al accesului ~i televiziune cu circuit inchis.
in alte piifti ale lumii, Securitatea fizica este definita ca domeniul
aplicativ al securitatii care prezinta amt masuri pentru prevenire cat
~i pentru impiedicarea atacatorilor sa aiba acces la obiective, resurse sau
informatii ~i recomandari privind proiectarea infrastructurii pentru a
opune rezistenta la actele ostile. Poate fi la fel de simpla ca o u§a
incuiata sau poate fi complexa incluziind mai multe niveluri de paza arrnata,
corpuri de garda etc.
Securitatea fizica are un istoric respectabil, oamenii cautand protectia in
pe~teri, la adapostul zidurilor sau mai t'irziu in adaposturi mai mult sau
mai putin sofisticate. Pricipalul factor de schimbare peste timp este
tehnologia. Necunoscute cu putin timp in urma, detectoarele pasive in
infraro~u, sistemele electronice de control al accesului sau supravegherea
cu televiziune cu circuit inchis, contribuie la cre~terea eficientei ~i
eficacitatii sistemelor tehnice de protectie ~i alarmare impotriva efractiei.
Ca notiune fundamentalii, securitatea este conjunctura in care e~ti
protejat impotriva pericolelor ~i a pierderilor. Se obtine prin reducerea
consecintelor adverse asociate cu actiuni intentionate sau irationale ale
altora. A~a cum sugereaza, cuvantul irational din cadrul definitiei, actiunile
intentionate ale altora care sunt legale ~i acceptabile, eel putin in ochii
aparatorului, sunt excluse din domeniul de aplicare al securitatii.
Spre exemplu actiunile altora din societatile economice concurente
pot avea consecinte adverse, dar prevenirea acestor consecinte legale,
normale, fac obiectul altor domenii ca, de exemplu, eel de management al
riscurilor financiare. intr-un cadru general securitatea este un concept
22
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
similar celui de siguranta, dar ca termen tehnic securitatea reprezinta
ccva care nu numai ca este sigur dar ~i ca a fost securizat. In acest context,
sccuritatea se refera la masuri utilizate pentru protectia activelor
organizationale sensibile care impreuna creaza, faciliteaza i,ii mentin
capabilitatile organizationale.
Astfel de active pot diferi in functie de natura activitatilor
organizatiei dar includ, in general, informatii clasificate sau senzitive, active
tizice de valoare, persoane, procese unicat, aliante sau parteneriate ~i
capitai intelectual. Persoanele care incalca protectia produc o violare a
securitatii.
Gestionarea securitatii la nivelul organizatiilor este o preocupare tot
mai mult acceptata ca majora ~i, in consecinta, in perioada recenta au fost
elaborate diferite modele aplicative, dintre care putem mentiona
managementul securitatii informatiei sau protectia infrastructurilor critice.
lmplementarea unuia sau mai multor astfel de modele la nivelul unei
organizatii, presupune, de regula, un proces de management al riscurilor,
mijloacele de control utilizate pentru reducerea acestora fiind selectate din
diferite domenii aplicative ale securitatii tehnice (securitatea fizica,
sccuritate informatica etc.), organizationale ~i de personal.
Conceperea sistemelor tehnice de protectie ~i alarmare impotriva
cfractiei trebuie deci sa riispunda mai multor cerinte pe care organizatia
beneficiara trebuie sa le satisfaca. Dintre acestea cele mai importante sunt
ccrintele de conformitate legala ~i de reglementare, standarde relevante In
vigoare, vulnerabilitati ~i riscuri idetificate i,ii evaluate in contextul in care
organizatia activeaza. Yorn analiza modalitatea in care trebuie alese
mijloacele de control de securitate ~i vom numi rezultatul acestei activitati
'"specificatie tehnico-operativa" a sistemului tehnic de proteqie ~i alarmare
lmpotriva efractiei.
Nofiuni generate despre efracfie
Efractia - este mod de operare al infractorilor, forma de vinovatie in
cazul savar~irii de infractiuni prin efractie e ste intentia directii;
Tipuri de efractie:
consumata sau sub forma tentativei;
lnfractiuni ce se pot savar~i In urma efractiei:
infraqiuni contra patrimoniului (furtul, talhiiria, distrugerea, violarea
de domiciliu etc.),
infraqiuni contra persoanei (omor, vatamari corporale, ultraj, viol
etc.)
23
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
De regulii, in urma efractiilor avem concurs de infractiuni, exemplu:
fort,
distrugere ~i violare de domiciliu sau viol,
distrugere ~i violare de domiciliu;
4.2. Conceperea asigurarii securitaiii
Pentru a concepe securitatea unei organizatii este necesar efortul
deplin al specialistului In securitate, al beneficiarului ~i, dupii caz, al unor
experti In alte domenii de specialitate. 0 schema logica a acestei activitiiti
este propusii In figura 1. In esenta modelul propus este fundamentat pe
instituirea unui proces de management al riscurilor, in care unele dintre
riscuri sii se refere la conformitatea cu legile, reglementiirile, cerintele
contractuale etc. pe care organizatia trebuie sii le respecte.
Dupii cum se poate vedea In figura nr. l o parte importanta a activitatii se
refera la legislatia cu specific de securitate la care organizatia trebuie sii
Figura nr. l. Conceperea sistemelor tehnice de protec/ie
fmpotriva efracfiei.
24
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Cerintele de securitate din aceastii categorie de legi pot avea
corespondent In riscuri de neconformitate sau pot conduce la mijloace de
control de securitate clar specificate. Spre exemplu, In cazul In care
organizatia prime~te, emite, piistreaza, proceseaza, transrnite, distruge
informatii clasificate, trebuie sii instituie un cadru organizatoric clar
spccificat ~i sa aplice masuri de securitate fizica, securitate informatica,
sccuritate de personal, securitate juridicii lntr-un cadru bine definit.
Organizafiile care defin, administreaza sau opereaza infrastructuri
t·riticc, trebuie sa aiba in vedere, cu precadere amenintarea teroristii,
111111liza aprofundata a impactului unui incident, inclusiv prin evaluarea
inlcrdependentelor, precum ~i asigurarea unui raspuns gradual prin
111ilsuri de securitate care sporesc proportional cu nivelul de alerta terorista.
C. '.cl mai complex model de gestionare a securitatii este reprezentat de
sistcmcle de management al securitatii informatiei a~a cum sunt definite In
li1111ilia de standarde SR ISO/JEC 27000.
( 'arncterisc sistemelor de management este aspectul procesual de tip
,t·onccpe' - ,aplica' - ,masoara' - ,'imbunatafe§te' care asigura atat
lll~l11alilaka sistemului In raport cu contextul general In care organizatia l~i
dl1.~l'i\~oara activitatea, cat ~i lmbunatatirea eficacitatii ~i eficientei
Hl)csluia in timp.
{'onccperea unui sistem de management al securitatii informatiei se
pe un proces de management al riscurilor fata de activele
h111L·111.;I
lnforma(ionale, finalizat prin selectarea ~i aplicarea unor mijloace de
rnnlrol pcntru reducerea riscurilor inacceptabile pentru organizatie. Parte
dinlrc accste mijloace de control sunt rniisuri de securitate fizica.
fji alarmare
- 25

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr. 5.
Alcatuirea ~i implementarea sistemului de securitate la obiectiv
5.1. Cerintele de securitate de baza specifice obiectivului
Pentru a-?i indeplini misiunile, obiectivului trebuie sa i se asigure
functionalitatea continua, in siguranta ?i stabilitate, atiit pentru elementele
intrinseci, cat $i pentru interconectarile operative, ceea ce impune :
protectie fizica complexa ?i operativa ;
protectie la acces neautorizat ;
protectie la incendiu;
securitatea informatiilor ;
protectia la supraveghere ?i radiatie elecromagnetica ;
posibilitatea organizarii unei riposte eficiente;
supravegherea permanenta a cailor de acces ?i a zonelor vitale.
Sistemul de securitate va ti conceput avand in vedere urmatoarele
obiective principale:
prevenirea accesului persoanelor neautorizate in perimetrul
obiectivului ?i in zone stabilite in interiorul acestuia;
- detectia ?i evaluarea incercarilor de patrundere in forta sau pe ascuns
la nivelul perimetrului exterior, precum ?i in zone stabilite din interiorul
acestuia
evaluarea gradului de amenintare in cazul unui atac;
detectia ?i semnalizarea inceputurilor de incendiu;
.
detectia ?i semnalizarea inundatiilor;
detectia de substante din categoria "CBRN" ?i semnalizarea acestora;
Pentru realizarea primelor trei obiective care tin de protectia fizica a
obiectivului, in urma studiului terenului ?i a modului de organizare ?i
desffi$urare a activitatii in obiectiv, se vor defini zonele de securitate ale
acestuia, ierarhizate dupa cum urmeaza.
Mediul de securitate este un concept multidimensional, avand, ca
principale, componentele:
fizica, capabila sa asigure contracararea vulnerabilitatilor ?i
amenintarilor fizice;
functionala, capabila sa faca fata amenintarilor ?i pericolelor de
destabilizare sau nefunctionalitate;
26
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
informationalii, capabila sa faca fata pericolelor de disimulare ?i
scurgcri de informatii sau de blocari informationale;
de personal, capabila sa contracareze amenintarile provocate, atat de
pcrsoanele din interiorul sistemului, cat ?i de altele din afara acestuia,
rnncomitent cu protectia propriului personal;
La aceste componente majore se adauga procedurile juridice ?i
.~pccifice de actiune integrata, intr-un sistem mixt (tip om - ma?ina)
armonizat fizic, functional ?i informational.
Dintre cele patru componente ale securitatii, accente noi, dramatice, a
ciipatat componenta informationala, datorita dublarii, in ultimii cinci ani, a
numarului infractiunilor specifice (asupra calculatorului ?i cu ajutorul
i.:alculatorului), a diversitatii ?i inventivitatii atacurilor, vulnerabilitatii
intrinseci a informatiilor ?i a proceselor de culegere, stocare, procesare,
modificare ?i afi?are a acestora, precum ?i a tratarii cu insuficienta
ntcntie a fenomenului de vulnerabiltate informationala in sine.
Din punctul de vedere al importantei, componenta informationala
rcprezinta o consistenta contributie decizionala, fiind pricipalul suport
procedural-tehnologic ?i de comunicatii ?i singuruJ element de "liant" al
niccanismului om-ma?ina, bazat numai ?i numai pe informatii.
11) lmplementarea
Dupa definitivarea cerintelor de securitate ?i stabilirea strategiei de
sci.:uritate, urmeaza faza de proiectare. Necesitatea ei nu mai trebuie
mentionata, intrucat se stipuleaza , conform legii nr. 283-XV din
04.07.2003 ,,Cu privire la activitatea particulara de detectiv ~i paza" cu
modificarile ~i completarile ulterioare, ca nu se admite trecerea la executie
fara proiect. lmplementarea practica trebuie sa respecte in totalitate
prcvederile proiectului, precum ~i pe cele ale nonnativelor ~i standardelor in
materie .
b) Testarea-evaluarea
Testarea - evaluarea sistemelor de securitate instalate se face avand ca
puni.:t de plecare cerintele de securitate ?i proiectul sistemului. Aceasta
activitate se executa de catre personalul realizatorului, i'mpreuna cu
l'l~prezentanti ai beneficiarului. Subliniez faptul ca obiectul ei ii constituie
vcriticarea functionarii componentelor montate , precum ?i a
intcrcorelarilor prevazute i'n sistem. Este cu totul alta problema testarea-
27
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

evaluarea operationalii , care constituie apanajul exclusiv al beneficiarului Realizarea ~i functionarea unui sistem integrat de securitate pun In
~i in care se verifica, atilt functionarea sistemului tehnic , cat ~i respectarea
cvidenta caracterul ciclic, permanent , al activitatilor , in principal cele care
procedurilor de catre personalul de operare ~i eel de interventie ' pe baza rcprezinta scopul pentru care a fost implementat , precum ~i alte categorii de
unor scenarii special concepute. Aceasta se va face conform prevederilor " masuri care concura la asigurarea finalitatii sistemului ~i stabilitatii In
Planului de paza si aparare '', care este clasificat,, secret de serviciu ". functionare.
Testarea-evaluarea reprezinta o masura cantitativa, partiala a sistemului Principalele etape sunt :
instalat. Aceasta operatie ~i rezultatul ei nu inlocuiesc activitatea de
• planificarea (care contine, in principal analiza de rise;
receptie , care este prevazuta de reglementari .
• derularea functiei principale a sistemului (tratarea riscurilor );
• controlul riscurilor (functionarea sistemului );
c) Tratarea incidentelor de securitate
• lmbunatatirea functionarii;
In cadrul functionlirii
unui sistem de securitate o activitate insemnata este
reprezentata de tratarea incidentelor. Ea consta dintr-un ~ir de operatii, Evident ultima etapa presupune schimbarea unor elemente ale
sistemului, tehnice sau operationale, adica revenirea la planificare ~i
astfel: rcluarea ciclului .
•Inregistrarea obiectiva a elementelor caracteristice ale evenimentului
de securitate (ora, data, Joe, participanti ,etc);
• Raportarea evenimentelor de securitate;
• Colectarea dovezilor;
• Evidentierea slabiciunilor de securitate (tehnice sau operationale );
• Revizuirea responsabilitatilor ~i a procedurilor;
• Relevarea concluziilor ~i invatamintelor din producerea
evenimentelor;

Raportul factor uman-sistem tehnic

In raporturile actionale fata de mecanismul (sistemul) de securitate,
factorul uman se afla in urinatoarele ipostaze:
• Creator al conceptului, strategiei ~i mecanismului de securitate;
• Coordonator al procesului central de functionare;
• Operator In diferite puncte de functionare;
• Component al echipei de intretinere ~i dezvoltare;
• Component al echipelor de interventie;
• Creator ~i executant al scenariilor de antrenare;
• Autoritate de avizare, omologare ~i autorizare;
• Beneficiar al comportamentului ~i functionalitatii s istemului;
• Subiect de drept al actiunii sistemului, fiind principalul generator al
aspectelor negative, producatoare de insecuritate;
d) Ciclul de viata al sistemului de securitate integrat

28 29

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr. 6.
Particularitap ~i prioritati ale sistemelor integrale de securitate
intr-o lume in care cre~terea prosperitatii duce la sisteme tehnice din ce in
ce mai complexe ;;i mare;;te, inevitabil, vulnerabilitatea, avem nevoie de
sisteme de securitate care sa ofere conditii de siguranta sporita ~i sa asigure
continuitatea activitatilor ;;i implicit a afacerilor. Aceste afaceri pot varia
de la spatii comerciale mari, spatii de birouri, banci, oficii po~tale, centre de
distributie piina la cladiri guvernamentale, ~coli ~i centre universitare.
0 solutie din ce in ce mai discutata ~i utilizata in domeniul de
securitate este integrarea sistemelor de efractie, control acces ~i pontaj,
detectie incendiu ~i supraveghere video.
Managerii de securitate sau simplii operatori ce monitorizeaza
sistemele de securitate clasice au nevoie de informatii clare intr-un timp
cat mai scurt pentru a lua decizii corecte ~i pentru a actiona prompt in
caz de nevoie. Nu mai putem vorbi de sisteme separate ce indeplinesc fie
functii de control al accesului, fie functii de detectie a efractiilor sau de
monitorizarea fiecarui system de securitate in parte. Acest lucru necesita
un numar mai mare de operatori, timp de raspuns diferit ~i cheltuieli mult
mai mari pentru achizitionarea fiecarui sistem in parte.
Solutiile integrate pentru sisteme de securitate trebuie sa asigure
flexibilitatea necesara indiferent dacii cerintele se refera la protectie
totala sau partiala, la accesul nerestrictionat in cladire sau la controlul
de maxima securitate, dacii accesul se face 24 de ore pe zi sau numai
pentru o scurta perioada de 1imp.
in prezent avem nevoie de sisteme inteligente ;;i complexe care sa permita
accesul in zonele restrictionate in functie de traseul alocat fiecarui angajat, sa
protejeze informatiile, sa genereze rapoarte de management, sa permita
vizualizarea ~i localizarea rapida cu ajutorul camerelor video ~i a planurilor
cladirii, a zonei in care a izbucnit un incendiu, s-a declan~at o alarma de
efractie sau panica ~i sa asigure nevoile complexe ale unui departament de
securitate. Toate acestea trebuie sa se realizeze cu o investitie inteligenta, un
termen rapid de recuperare a investitiei ;;i un cost care sa permita o astfel de
implementare in cat mai multe companii ~i institutii din R. Moldova.
Sistemele integrate sunt bazate pe platforme software ce ofera functii
multiple de configurare ~i vizualizare grafica, interconectare cu fiecare
subsistem al cladirii, control eficient, centralizarea evenimentelor intr-o
baza de date. Cel mai nou concept de comunicare ~i control la distanta al
30
l.Secrieru Asigurare;i protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
liccarui subsistem de securitate in parte, din cadrul unui obiectiv il
rcprezinta protocolul TCP/IP ce ofera posibilitati de comunicare simultana,
utilizarea unui ,,limbaj" standard ~i securizarea informatiilor prin criptarea
acestora.
Odata cu avansarea tehnologiei, multi manageri de securitate pot
rcnunta la vechile sisteme ce ofera interfete de comunicare dificile, migrand
catre cele noi ce aduc mai multe avantaje cu costuri mai mici.
inainte de a descrie fiecare functie ;;i beneficiu pe care ni-1 aduce un
sistem de securitate integrat ar trebui sa putem face o distinctie clara intre
simpla interconectare a sistemelor atiit la nivel hard cat ~i la nivel soft ~i
integrarea reala a sistemelor.
Astfel se poate vorbi de sisteme standart ce functioneaza in mod
independent, sisteme interconectate la nivel mecanic I fizic prin
intermediul unor intrari ;;i ie~iri sau sisteme integrate ce au o singura
intcrfata pentru utilizatori, o baza de date unica ~i comunicare simultana
utiliziind acel~i tip de retea.
"." \Jli""'
.....
" :,,,~"!>'!lti···
~ ~ -
i!i!Tit
.. ""'~~
'·
Interconectarea sistemelor
lnterconectarea sistemelor la nivel hard o intiilnim in multe sisteme
instalate piina acum la noi in tara. De exemplu, sunt multe sisteme de
cfractie conectate la sistemul de supraveghere video pentru inregistrarea
imaginilor In caz de declan;;are a alarmei sau sisteme de detectie incendiu
conectate la sisteme de adresare publica. Integrarea reala a sistemelor se
realizeaza atunci cand avem. o baza de date ~i o interfata de utilizator
comuni.l. pentrn fiecare subsistem conectat In retea, o singurli. platforma soft
ce poate fi personalizata In functie de fiecare aplicatie ~i permite
proiectantilor de sistem sa adauge noi module cu noi caracteristici in functie
31
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
de necesitati. Persoanele responsabile cu proiectarea, utilizarea ~i
mentenanta sistemelor integrate recunosc trei dintre beneficiile importante
ale acestora:
Reducerea costurilor. Prin folosirea unui sistem de securitate
integrat se reduc costurile in cazul nevoii de extindere a sistemului
datorita flexibilitatii ~i modularitatii acestuia, se mic~oreaza
cheltuielile de intretinere ~i mentenanta;
imbunatatirea eficientei operationale - timp de raspuns minim.
Prin integrare, responsabilii cu securitatea au acces imediat la
diferite tipuri de informatii asociate aceluia~i eveniment (o alarma
de incendiu poate fi vizualizata cu o camera video asociata zonei,
poate fi localizata folosind un plan al cladirii ~i poate declan$a
evacuarea personalului din acea zona - toate acestea folosind
aceea~iaplicatie).
Schimbul de informapi 'in cadrul companiei. Prin crearea unui
sistem integrat de securitate care sa contina un sistem de control
acces, de detectie efractie $i incendiu, responsabilii cu securitatea
pot cunoa~te oriciind (mai ales in cazul unei alarme de incendiu)
numarul persoanelor prezente in cladire, datele de identificare $i
localizarea exacta a acestora_
Dar sa vorbim concret despre functiile ~i beneficiile integrarii
sistemelor de securitate intr-o cladire. Speciali$tii in securitate mentioneaza
frecvent facilitatile specifice fie sistemului de detectie efractie fie
sistemului de control acces precum grupuri de alarma, grupuri de u~i,
grupuri de etaje, time zone, partitii, rapoarte.
Ce reprezinta ele $i cum pot ajuta utilizatorul atunci ciind sunt folosite in
cadrul unui sistem integrat? Una din cele mai importante facilitati pe care o
ofera un sistem integrat este aceea ca se pot folosi tastaturi de acces ~i
cititoare de proximitate atiit pentru armarea/dezarmarea partitiilor din
sistem cat ~i pentru validarea accesului 'i:ntr-o anumita zona. Armarea/
dezarmarea zonelor de securitate cu aceea~i cartela cu care se acceseaza
u~ile simplifica radical operarea sistemului, elimina codurile de acces
memorate ~i mare~te securitatea.
Grupurile de alarma sunt colectii de optiuni raportate de catre
sistemul de efractie ~i control acces, active doar intr-o perioada specificata
(time zone). Folosind aceste optiuni se pot da utilizatorilor drepturi de
armare ~i/sau dezarmare, reset ~i acces la anumite meniuri ale tastaturii,
acces la anumite U$i. Producerea unui eveniment de control acces ~i efractie
32
LSecrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
este o modalitate de a stabili conditiile in care sistemul permite o
functionalitate accesului sau efractiei.
De exemplu, pentru protejarea angajatilor 'i:ntr-o institutie publica (ex.
band\), acestora li se restrictioneaza dreptul de acces lntr-o zona in care s-a
declan~at o alarma (de efractie sau incendiu). In cazul acesta, permisiunea
de acces se da doar managerilor ~i persoanelor responsabile cu securitatea.
0 alta aplicatie este validarea accesului pentru un anumit interval de
timp ~i dezarmarea anumitor partitii de catre firmele de curatenie sau de
catre personalul de paza ce realizeaza rondul de noapte (dupa un traseu
rrestabilit), prin intermediul acelora~i echipamente ~i a acelora$i baze de
date. Grupurile de u~i $i grupurile de etaje sunt colectii de u~i sau etaje care
rermit accesul la grup a utilizatorilor, bazat pe un time zone. Astfel,
utilizatorii care au acces doar Ia anumite U$i de pe anumite etaje au
rosibilitatea, 0 data cu accesul in cliidire, sa realizeze pontajul ~i sa
dczarmeze aria in care l~i desra~oara activitatea.
Zonele de securitate maxima precum tezaure, zone de depozitare a
hanilor ~i valorilor trebuie protejate prin functii speciale ale sistemelor de
nmtrol acces precum antipassback, interblocari, controlul regiunilor.
Folosind aceste functii utilizatorii vor putea avea acces la anumite u~i doar
dad au respectat traseul prestabilit $i au folosit cartela ~i/sau codul
personal. Am vorbit pana acum despre facilitatile cele mai uzuale pe care le
ol'cri:i integrarea unui sistem de detectie efraqie cu un sistem de control
ltl~ccs. Cele mai importante, insa, sunt cele legate de integrarea cu sisteme
1k~ dclectie incendiu, cu cele de supraveghere video ~i tipurile de rapoarte
gm1crate.
l11lcgrarea cu sistemul de supraveghere video. Folosind reteaua IP pot fi
i11lcgrate In sistemul de securitate camere IP adresabile sau DVR-uri,
lmuginile de la acestea putiind fi vizualizate cu ajutorul software- ului de
h1kgrare. Softul permite vizualizarea imaginilor de la camere ce sunt
rnncctate pe DVRuri diferite ;;i controleaza camerelor PTZ pentru a avea o
vl1.ihilitate maxima a zonelor ce declan!?eaza alarme sau genereaza
l'Vcnimente (tranzactiile de acces pe u~i nepermise, alarme de incendiu).
Vizualizarea imaginilor preluate de camerele montate In zone ce au
JJ,lmcrat alarma se poate realiza manual dar !?i automat prin aparitia unei
forcslre de tip pop-up. Accesul personalului la imagini poate fi critic in
nnumitc situatii. Aceasta poate conduce la rezolvarea mai rapida a
prohlcmei ~i eliminarea alarmelor false. Jntegrarea cu sistemul de detectie
inccndiu rermite configurarea ~i monitorizarea mult mai u~oara a
33

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
acestuia ~i faciliteaza vizualizarea starii u~ilor de evacuare. Prin asocierea
zonelor de incendiu cu camere video nu mai este nevoie ca operatorul sa se
deplaseze pana in zona care a generat alarma de foe pentru a o confirma,
ca~tigandu-se astfel timp pretios pentru combaterea incendiului ~i evacuarea
persoanelor din cladire.
Monitorizarea alarmelor
Soft-ul unui sistem integrat permite monitorizarea in timp real a tuturor
alarmelor generate de sistemele de securitate. Toate aceste alarme sunt
inregistrate in baza de date ~i pot fi selectate ulterior pentru extragerea
unor rapoarte §i statistici. Vizualizarea graficii a alarmelor. 0 functie ce
vine in ajutorul operatorilor sistemelor de securitate o reprezinta
posibilitatea crearii de harti cu amplasarea exacta a elementelor ce fac
parte din sistemul de securitate a cladirii.
in momentul declan~arii unei alarme de orice fel operatorul va putea
vizualiza zona ~i elementul care a generat alarma. Hartile pot contine
pictograme ce reprezinta locatia fizica a unui echipament sau entitati
cum ar fi detector de furn, detector de mi§care, U§a de acces, etc. Modul de
afi§are a pictogramelor indica starea dispozitivului respectiv (alarma, reset,
defect). Pictogramele pot fi folosite ~i pentru a controla u~ile de acces sau
pentru a arma §i dezarma anumite partitii.
Generarea rapoartelor
Fara rapoarte generate automat sau la cerere in functie de anumi!i
parametri, un sistem de securitate nu poate fumiza informatiile necesare
luarii unor decizii §i nu se pot analiza ~i evalua fluxul persoanelor dintr-o
cladire, rata de aparitie a alarmelor, etc. Acestea pot fi vizualizate direct in
ferestrele soft-ului sau pot fi rxportate in diferite formate cum ar fi PDF,
Excel, MS Access 2002.
Majoritatea sistemelor integrate de securitate permit vizualizarea
informatiei in timp real de catre mai multi utilizatori autorizati prin
intermediul aplicatiilor client. Din experienta implementarilor ~i din demo-
urile pe care le-am realizat pana acum alaturi de colegii mei, putem spune cu
convingere ca aceste solutii integrate asigura flexibilitatea necesara,
indiferent daca cerintele se refera la protectie totala sau paqiala, la accesul
nerestrictionat in cladire sau la controlul de maxima securitate, dacii
accesul se face 24 de ore pe zi sau numai pentru o scurta perioada de timp,
dar mai ales, indiferent de tipul de client sau infrastructura cladirii.
Integrarea sistemelor de securitate este prezentul ~i viitorul managementului
integrat al cladirilor ~i sucursalelor de companii. lnstalarea, extinderea,
administrarea, mentenanta ~i service-ul acestor sisteme vitale in existenta
companiilor §i institutiilor se face u~or, eficient ~i cu costuri reduse.
34
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitiitii obiectivelor - 2011
Terna nr.7.
Bazele proectarii ~i construirii Sistemului lntegrat de Securitate
11 unui obiectiv
7.1. Definire, structura ~i caracteristica generala
Sistemul Integrat de Securitate (SIS) reprezinta un ansamblu de
cchipamente tehnice, resurse umane §i proceduri operationale destinat
prevenirii, detectiei ~i avertizarii incercarilor de intruziune in zonele cu acces
limitat, precum ~i supravegherii accesului in acestea.
Componenta unui sistem de securitate integrat, care raspunde
l:crintelor de securitate lii obiectivelor propuse, poate fi urmatoarea :
• Subsistem de securitate perimetrala;
• Subsistem de control al accesului;
• Subsistem de detectie §i alarmare la efractie;
• Subsistem de supraveghere prin TVCI;
• Subsistem de detectie §i semnalizare la incendii, inundatii
substante toxice, explozive, droguri, din categoria CBRN,~.a.; ' '
• Subsistem de comunicatii de securitate;
• Subsistem DISPECERA T;
• Subsistem de ELECTROALIMENTARE;
Alte categorii de subsisteme integrabile:
• subsisteme de sonorizare §i adresare publica;
• po?ta pneumatica;
• detectia ?i alarmarea la incercari de furt in centrele comerciale;
• sisteme de management in cladiri ,,inteligente ,,;
• subsisteme de protectie la scurgerea informatiilor prin radiatii
parazite;
• subsisteme de protectie a retelelor inteme de date ale
organizatiilor fata de accesul neautorizat (prin INTERNET ) sau
incerciiri de introducere de software cu continut insidios ( virusi,
viermi, malware , etc );
• sisteme de securitate de tip ,,antitero";
Din punctul de vedere al specificului componentelor, SistemuI Integrat
de Securitate (SIS) contine doua parti fundamentale:
• partea hardware (echipamente, dispozitive, instalatii
cabluri, mobilier, etc); ' '
35
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
• partea software ( programe inteme incorporate
indispozitive, echipamente ~i aplicatiile software dedicate de
securitate );
7.2. Caracteristici generale ale unui Sistem lntegrat de Securitate
Obiectivul principal al unui Sistemul Integrat de Securitate (SIS) este
implementarea unui ansamblu de masuri de protectie ~i reglementari in
cadrul obiectivului, care asigura:
• interzicerea accesului neautorizat, clandestin sau prin fortii la
informatiile clasificate gestionate;
• controlul accesului la informatiile clasificate, numai pe baza
principiului ,,nevoia de a cuno~te";
• siguranta bunurilor ~i valorilor detinute cu orice titlu;
• siguranta ~i sanatatea intregului personal din cadrul obiectivului;
• prevenirea oricaror alte situatii, imprejurari sau fapte
intentionate sau neintentionate, de natura sa afecteze informatiile
clasificate, bunurile ~i valorile detinute, precum ~i capabilitatile
obiectivului;
• asigurarea , prin integrare hardware ?i softawre, a caracteristicii
de sistem unitar;
• asigurarea controlului ?i comenzii unice in sistem;
Pentru indeplinirea obiectivului sau, Sistemul lntegrat de Securitate {SIS)
trebuie sa aibii la baza un concept deosebit , precum !?i caracteristici
constructiv-functionale, dintre care mentioniim :
• sa respecte principiile de realizare ale unui sistem din
categoria C31 (comanda-control-comunicatii !?i informatii );
• arhitectura de sistem sa fie de tip deschis , adica sa permita
dezvoltari ulterioare , Iara modificari ale interfetelor existente;
• sistemul sa fie construit modular, pentru a facilita operatiile de
mentenanta ~i service;
• structura sistemului sa respecte principiul inelelor de
securitate concentrice !?i al protectiei in adancime;
• pentru asigurarea tratarii complete a tuturor amenintarilor
identificate in obiectiv se vor aborda , in aceea?i conceptie ?i
elementele de protectie a integritatii corporale, a vietii persoanelor
?i sanatatii acestora;
36
l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitatii obiectivelor - 2011
• sistemul sa asigure integrarea unitara a componentelor
hardware ~i software , precum ?i a factorului uman ( personal cu
atributii in domeniul securitatii, personalul neimplicat al
obiectivului, vizitatori, etc);
• asigurarea corelarii activitatilor de monitorizare cu masurile de
avertizare ?i evacuare a personalului din obiectiv, in situatiile de
urgent a;
• aplicarea masurilor de monitorizare , asiguriind, in acela!?ii
timp, neintruziunea in viata privata ?i respectarea confidentialitatii
datelor personale;
• asigurarea redundantei componentelor ?i conexiunilor cu
roluri deosebit de insemnate in functionarea sistemului;
• efectuarea operatiilor de back-up asupra bazelor de date
operationale;
Preluand unele elemente ce tin de practica ~i teoria militara, se
Lwidentiaza concepte de baza ale unui sistem de securitate, ca fiind:
• protectia in adancime;
• redundanta elementelor vitale;
• dispersarea lor in obiectiv ;
Obiective specifice protejate ( banci, centre comerciale, aeroporturi,
porturi, depozite, institutii centrale, obiective de importanta nationala, unitati
rnilitare, penitenciare, conducte magistrale petroliere, transport valori, alte
rntcgori i.
Una din caracteristicile particulare ale unui sistem de securitate este
li1ptul ca, de~i folose?te scheme uzuale, generale, de interconectare ale
L'Ch ipamentelor !?i sistemelor componente, ca !?i o gama repetabila de
dispozitive (senzori, detectoare, cititoarede cartele, camere video , etc ) ,
l"iccare sistem este unic. Aceasta unicitate este determinata de faptul ca
ohicctivul , bunul protejat, este de fiecare data, diferit, chiar daca cerintele
de sccuritate pot fi similare .
1'11 functie de apartenenta la diverse categorii de obiective , se pot
idcnt ilica cerinte de securitate specifice :
la obiective din sectorul bancar :
• necesitatea protejarii , in mod deosebit , a tezaurului bancii;
• asigurarea caracterului de spatiu public ~i a unei
scmitransparente fata de clienti;
37

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitiitii obiectivelor - 2011
• efectuarea transportului de valori in conditii de siguranta;
• functionarea permanenta a automatelor bancare, prin accesul
liber al clientilor;
in conditii de securitate a bani/or la centre comerciale :
• separarea zonelor administrative fata de spatiile publice,
dedicate vanzarilor;
• supravegherea video a operatiilor de la casele de marcat;
• supravegherea video a raioanelor cu marfuri de valori ridicate;
• dotarea cu subsisteme de detectie ?i stingere incendii , pe spatii
extinse;
• asigurarea cu echipamente de sonorizare ?i adresare publica;
• alarmarea publicului in caz de urgenta (incendiu, cutremur ),
deblocarea cailor de acces ?i a ie?irilor de siguranta;
la obiective aeroportuare :
• asigurarea fluxurilor reglementare de circulatie ale publicului;
• cooperarea cu fortele antitero;
• pastrarea , In siguranta, a bunurilor de valoare;
• supravegherea video a fluxurilor de circulatie;
• supravegherea mijloacelor de transport specifice (aeronave,
nave fluviale ~i maritime );
• cooperarea cu serviciile vamale;
la depozite :
• detectia timpurie a jncercarilor de intruziune in perimetru;
• asigurarea dispozitivelor de blocare a accesului neautorizat cu
mijloace adecvate posibilelor lncercari de fortare (road blocker, tyre
killer, tumicheti , etc), corespunzator cu amenintarile identificate;
• dotarea fortelor inteme de interventie, In functie de
dimensiunile ~i caracteristicile terenului, cu mijloace auto de
deplasare (autovehicule de teren, ATV-uri, etc);
• implementarea de subsisteme de detectie ~i alarmare la efractie
, pentru spatiile de depozitare;
• asigurarea cu subsistem de securitate a comunicatiilor , in
conditii de confidentialitate ?i integritate;
la obiective de importantii nafionalii :
38
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
• corelarea cerintelor de securitate reie?ite din analiza de rise cu
cerintele de indeplinire a reglementarilor legate In materie, privitor
la zonele de securitate;
• implementarea masurilor de securitate pentru protectia
retelelor de date din obiectiv;
• asigurarea masurilor de comunicatii cu alte centre similare ~i
cu fortele publice de interventie;
la penitenciare :
• dotarea cu dispozitive de blocare a accesului neautorizat,
corespunziitoare cu rezistenta elementelor de constructie existente;
• dotarea cu echipamente de control al persoanelor ?i bagajelor in
scopul detectarii de arme, substante periculoase, droguri ,etc;
• proiectarea fluxurilor de circulatie a persoanelor in locatie, in
acord cu procedurile inteme ?i pentru asigurarea evacuarii controlate
a detinutilor , in situatii de urgenta;
• alegerea dispozitivelor plasate In obiectiv (filtre de acces,
cnmere video, etc ) din categoria ,,antivandal ,,;
la conducte magistrale petroliere sau de gaze:
• identificarea segmentului de conducte unde s-a produs o
inccrcare de furt sau distrugere;
• amplasarea punctelor unde stationeaza fortele de interventie ,
in mod distribuit pe toata lungimea de supravegheat , pentru
asigurarea unui timp redus de deplasare la locul atacului;
• rnascarea ?i protejarea elementelor de detectie ?i comunicatie,
atilt la factorii de mediu , cat ~i fata de eventualele lncercari de
distrugere;
- in cazul transporturilor de valori:
• monitorizarea permanenta a pozitiei vehiculului , precum ?i a
parnmetrilor de functionare a acestuia;
• asigurarea continua a comunicatiilor cu personalul din
vchicul, In conditii de confidentialitate ?i integritate a transmisiilor;
• protejarea comunicatiilor fata de incercari de perturbare a
11ccstora;
39
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr. 8.
Functiile specifice ale subsistemelor componente ale Sistemului
lntegrat de Securitate
1. Subsistemul de securitate perimetrala
Functiile subsistemului de detectie perimetrala sunt:
• detectia incercarilor de patrundere sau ie$ire frauduloasa In/din
perimetru;
• asigurarea continuitatii protectiei perimetrului , inclusiv a
punctelor de control din perimetru anuntarea operatorilor cu privire la
tentativele de efractie la nivelul perimetral, cu indicarea zonei in care au
Joe acestea;
• alarmarea sistemului de televiziune in scopul atentionarii
operatorilor, identificarii elementelor specifice intruziuniii si comutarii la
afi$are pe monitoare a camerelor video de pe zona de perimetru in care s-a
produs evenimentul de securitate;
• transmiterea de semnale de alarma sau sabotaj, pe zone, catre
sistemul DISPECERAT;
• transmiterea catre aplicatia software de management al
securitatii a semnalelor de alarma sau sabotaj, oferind acestuia controlul
activarii $i dezactivarii zonelor de perimetru $i posibilitatea confirmayii
primirii semnalelor de alarma;
• dezactivarea individuala a zonelor de detectie perimetrala pentru
permiterea accesului legal ,in perimetru, cu comanda locala de la punctul
de control sau din DISPECERAT;
dezactivarea individuala a zonelor de detectie perimetrala in
•
cazul in care este necesara efectuarea de lucrari care ar duce la generarea de
alarme false;
2. Subsistemul de control al accesului
Functiile subsistemului de control acces sunt:
implementarea drepturilor de acces, stabilite pe baza "Fi§ei
postului" ~i cu respectarea principiului ,,necesitatii de a cunoa~te ,,;
interzicerea accesului neautorizat al persoanelor $i vehiculelor in
zonele de securitate ale obiectivului;
implementarea functiei ,,anti-passback ,,, la obiectivele cu un nivel
ridicat al protectiei;
40
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
anuntarea operatorilor cu privire la tentativele de patrundere
neautorizata la nivelul inelelor de securitate, cu indicarea filtrului (punctului
de control acces ) unde au Joe acestea;
alarmarea subsistemului de televiziune in scopul atentionarii
operatorilor $i comutarii la afi?are pe monitoare a camerelor video care
supravegheaza filtrul violat;
transmiterea de semnale de alarma sau sabotaj, provenite de
la filtre, catre sistemul DISPECERAT;
transmiterea catre aplicatia software de management al
sccuritatii a datelor privind accesele valide $i invalide, a semnalelor de
alarrna sau sabotaj;
facilitarea obtinerii de situatii $i rapoarte privind prezenta,
circulatia $i raspandirea personalului In zonele de securitate ale obiectivului;
dezactivarea automata a filtrelor de control acces la aparitia de
situatii de urgentii, confinnate in sistemul de detectie a incendiilor
dezactivarea manuala a filtrelor de control acces in situatii de
urgcnta;
J. Subsistemul de detectie ijii alarmare la efracfie
Functiile generale a subsistemului de detectie $i alarmare la efraqie
~11111:
detectia lncercarilor de intruziune In zonele de securitate, sau in
incintele protejate;
semnalizarea operatorilor cu privire la tentativele de efractie la
11ivclul zonelor de securitate, cu indicarea zonei in care au loc acestea;
alarmarea sistemului de televiziune In scopul atentionarii
opcratorilor $i comutarii la afi$are pe monitoare a camerelor video din
wna de securitate in care se produce evenimentul;
transmiterea catre aplicatia software de management al
Sl~curitatii a semnalelor de alarma sau sabotaj, pentru a comanda
uclivarea sau dezactivarea zonelor de securitate $i posibilitatea confirmarii
primirii sernnalelor de alarrna;
dezactivarea individuala a zonelor de securitate pentru
Jll'rmilcrca accesului autorizat in zona, cu comanda locala de
11rn1arc/dczarrnare sau din DISPECERAT posibilitatea de programare I
1qm>gramarc din DISPECERAT a codurilor de acces in vederea
111·1nr1rii I dezarmarii locale, de la unitatile locale amplasate linga incintele
pr11kj<1lc;
41
 l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitatii obiectivelor - 2011
dezactivarea individuata a zonelor de securitate in cazul in
care este necesara efectuarea de lucrari care ar duce la generarea de alarme
false;
4. Subsistemul de supraveghere prin TVCI
Functiile subsistemului de televiziune cu circuit inchis sunt:
- supravegherea perimetrului obiectivului;
detectia incercarilor de intruziune la nivelul perimetrului
obiectivului, prin utilizarea functiei VMD;
- supravegherea zonelor interioare perimetrului (curtea );
supravegherea punctelor de control acces;
supravegherea zonelor (intrarilor) de securitate;
urmarirea intr?ilor in interiorul perimetrului;
supravegherea unor zone importante din interiorul cladirii
(spatii cu rise crescut de producere a incendiilor sau alte evenimente
deosebite );
evaluarea alarmelor date de sistemul de efractie, alertelor de
control acces sau a evenimentelor critice;
inregistrarea de imagini video pentru analiza post-eveniment
redarea, la cerere, a imaginilor inregistrate , pe baza functiilor de
inregistrare indexata ;
5. Subsistemul de detectie ~i semnalizare la incendii, inundatii, C02,
CH4, substante toxice, explozive, droguri, din categoria CBRN,~.a.
Conceptul general de protectie la foe pentru orice cladire are ca scop
urmatoarele obiective:
- protectia vietii oamenilor;
- protectia bunurilor materiale;
- prevenirea intreruperii activitatii;
Riscurile la foe sunt definite intr-un concept multinivel de protectie
la foe care define?te obiective de protectie specifice. Aceasta inseamna ca
fiecare incinta trebuie protejata prin masuri adecvate astfel incat nici-un
foe incipient sa nu se dezvolte intr-un incendiu serios.
Masurile de protectie la foe se pot imparti in doua grupe:
- masuri de protectie pasive (de natura constructiva );
- masuri de protectie active (monitorizarea spatiilor de rise ,
detectarea incipienta, semnalizarea , stingerea );
42
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Pentru sistemele de detectie incendiu, gradul de supraveghere se
define?te ca fiind aria supravegheata de un echipament automat,
raportata la aria totala utila a cladirii.
Exista mai multe concepte:
supraveghere partiala, selectiva, numai pentru anumite
compartimente sau zone, mentionate la constructie prin a?a numitul
scenariu de foe;
supraveghere totala , care include toate spatiile circulate,
incintele, casa scarilor, zone pentru canale de cabluri, s.a.;
Functiile sistemului de detectie ~i semnalizare incendiu, inundatii sunt:
detectarea incipienta a incendiilor prin identificarea unuia sau
mai multor fenomene tipice focului, cum ar fi produ?ii de combustie, furn,
flacari sau caldura;
anuntarea operatorilor cu privire la aparitia unui incendiu sau
a unei alarme tehnice, cu indicarea zonei in care s-a produs acesta
alarmarea sistemului de televiziune in scopul verificarii alarmei
?i evaluarii evenimentului;
transmiterea catre aplicatia software-ul de management a
securitatii, a semnalelor de alarma de incendiu sau tehnice, oferind
acesteia controlul activarii ?i dezactivarii zonelor de detectie incendiu;
dezactivarea individuala a zonelor de detectie incendiu, In cazul
in care este necesara efectuarea de lucrari care ar duce la generarea de
alarme false;
testarea integrala sau pe zone a sistemului de detectie;
semnalizarea aparitiei unui incendiu prin dispozitivele de
alarmare locale (hupe, lampi , mesaje sonore preinregistrate );
comanda echipamentelor de stingere (pompe de incendiu,
rezervoare de agenti de stingere, etc ) ?i a altar componente : instalatia de
ventilare, instalatia de evacuare mecanica a fumului, U?i antifoc, etc.;
alertarea automata a fortelor de interventie, conform cu
algoritmul prevazut in "Planul de aparare al obiectivului impotriva
incendiilor";
detectarea aparitiei inundatiilor ?i alertarea echipelor de
interventie;
detectarea existentei radiatiilor periculoase ?i/sau a substantelor
toxice;
detectia gazelor toxice ?i semnalizarea acesteia;
43
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
in?tiintarea personalului prin sistemul de adresare publica;
6. Subsistemul de comunicatii de securitate
Solutia propusa pentru subsistemul de comunicatii de securitate este o
solutie complexa, menita sa asigure un nivel de securitate informational
ridicat, eficient ?i flexibil. in elaborarea solutiei s-au avut in vedere mai
multe elemente importante :
securitatea transmisiilor de voce, pentru asigurarea protectiei
acestora, intre utilizatorii sistemului ( factori de conducere, personal de
supraveghere , forta de interventie locala ?i elementele de interventie
externa );
securitatea comunicatiilor radio (de regula, in interiorul
obiectivului);
securitatea retelelor de calculatoare care vehiculeaza date ~i
elemente care se refera la starea de securitate din obiectiv;
In functie de complexitatea obiectivului ~i de importanta bunurilor ~i •
informatiilor de protejat se vor lua masuri speciale pentru asigurarea
confidentialitatii ?i integritatii comunicatiilor . in acest sens se poate avea in
vedere aplicarea unor tehnici de protectie, prin implementarea de aplicatii
criptografice .
7. Subsistemul "Dispecerat"
A?a cum s-a evidentiat pana acum exista o varietate de subsisteme
tehnice care au componente diferite ?i indeplinesc functii specifice de
asigurare a securitatii obiectivului . In cazul obiectivelor mari , asociate ~i
cu personal numeros , se pune problema comenzii unice ?i a controlului
complet , ceea ce nu se poate' obtine decat prin concentrarea 'intr-un singur
spatiu ?i corelarea functionarii tuturor echipamentelor instalate. Se
impune ca necesitate stringenta integrarea fizica (hardware) ?i inteligenta
(software) a subsistemelor de securitate componente.
Acest deziderat se poate realiza prin implementarea subsistemului
denurnit "Dispecerat".
Funqiile de baza ale "Dispeceratului" sunt:
concentrarea tuturor semnalelor de la senzori ~i a comunicatiilor de
securitate catre unitatile centrale de procesare;
monitorizarea permanenta a starii de securitate a obiectivului
generarea ~i distributia dintr-un punct central (camera de comanda-control
sau "Dispecerat") a comenzilor catre elementele de executie ( dispozitive
44
l.Secrieru AsiRlJJarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
de blocare ale punctelor de control acces, camere video mobile , sirene de
alarmare, etc);
integrarea la nivel software are rolul de a asigura, pe de o parte ,
rnnexiunilogice, redundante fata de legaturile fizice ?i . eel mai
important rol, acela de a permite factorului uman comanda ?i controlul
complet asupra sistemulu . Prin aceasta functie se pot realiza
interactiuni intre diverse subsisteme ~i componente , cum ar fi :
- asocierea unei alarme provenite de la subsistemul de control
acces, de detectie la efractie sau de detectie perimetrala cu afi?area pe
monitoare a zonei unde s-a semnalat evenimentul , precum ?i afi?area
imaginii video a zonei (in situatia cand exista instalate camere video );
asocierea unei alarme provenite de la subsistemul de detectie
incendiu cu afi?area imaginii video a zonei unde s-a semnalat furn;
asocierea unei alarme provenite de la subsistemul de detectie
perimetrala cu comanda urmaririi intru?ilor in obiectiv prin camerele
video specializate (tracking);
- transmiterea de comunicari sonore in vederea evacuarii
controlate a personalului din zonele afectate de incendiu;
dezactivarea selectiva a dispozitivelor de blocare apartinand
subsistemului de control acces in cazul situatiilor de urgenta;
realizarea eficienta a instruirii personalului operativ, prin
simulari de evenimente de securitate;
8. Subsistemul de electroalimentare
Subsistemul are ca misiune principala asigurarea unor conditii de
l~lcctro - alimentare specifice pentru echipamentele de securitate :
- continuitatea furnizarii de energie electrica pentru toate
t•chipamentele componente;
- protectia tablourilor ?i circuitelor fata de deconectari intamplatoare
.~nu rauvoitoare;
- alimentarea cu energie electrica a unor subsisteme (control acces,
11111 icfractie, detectie la incendiu ) din surse proprii (acumulatori ), pe durate
pl'l'dcterminate de timp , in cazul intreruperii furnizarii din cauze externe
(l":ldcri accidentale ale retelei. nationale de energie electrica );
- asigurarea cu energie electrica, cu precadere, a componentelor vitale
nk• sistemului de securitate ( echipamentele de TVCI );
45

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor
Terna nr. 9.
Sistemul de detecfie perimetrala. Funcfiunile sistemului de detecfie
perimetrata
9.1. introducere
Dadi ar fi sa dam o definitie etimologiei notiunii de "securitate"
aceasta i~i are radacinile in Imperiul Roman, Inca din perioada domniei
imparatului Hostilian - anul 250 d.Hr. :;;i este atribuit zeitei care asigura
protectia ~i bunastarea imperiului care se numea Securitas - zeita sigurantei
~i securitatii statului roman.
Transpus in ceea ce noi vrem sa realizam prin profesia noastra ar fi
"siguranta in fata amenintarii". Cum putem sa realizam aceasta
"siguranta" ~ice este "amenintarea" pe care trebuie sa o estompam?
Ameninfarea se poate defini ca orice pericol exterior care, daca se
materializeaza poate avea ca efect consecinte grave sau chiar dimensiuni
catastrofale. Amenintarea se poate reduce prin analizarea punctelor
vulnerabile, care pot fi exploatate de catre o amentare. A~adar inainte de a
implementa un sistem de securitate trebuie sa realizam o analiza de rise in
functie de importanta obiectivelor pe care dorim sa le protejam.
Reducand vulnerabilitatile scadem deci riscul de amenintare. Nu vom
intra in detalii de management al riscului sau studii de caz deoarece
doresc sa evidentiez necesitatea :;;i utilitatea actuala a sistemelor de
detectie perimetrala.
1. Reguli de instalare a sistemelor de securitate
Structurile sistemelor de securitate, fie ele anti-efractie, control al
accesului, video sau detectie :;;i semnalizare incendiu au o structura
distribuita, uneori pe distante mari :;;i foarte mari. Din aceste motive (:;;i nu
numai), o serie de reguli simple de instalare trebuie respectate cu mare
strictete.
In caz contrar, nu numai buna functionare a echipamentelor este
compromisa ci chiar integritatea echipamentelor. Reguli suplimentare de
protectie pot fi utilizate in cazul echipamentelor instalate la exterior
pentru a preveni deteriorarile generate de descarcari electrice.
Pentru prezentare am structurat aceste reguli pe trei mari categorii
referitoare la alimentarea sistemelor cu joasa tensiune:
• 1. Reguli referitoare la alimentarea cu energie electrica primara (de
regula 220v );
• 2. Reguli referitoare la alimentarea sistemelor cujoasa tensiune;
46
l.Secrieru Asigurare~_ protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
- 2011
• 3. Reguli referitoare la transmiterea semnalelor.
Sistemele de securitate electronice, chiar ~i cele mai complexe, au un
i..:onsum energetic relative redus, dar scot In evidenta cateva elemente:
a. in general sistemele anti-efractie ~i detectie ~i semnalizare incendiu au
i..:onsumurile cele mai reduse, In timp ce sistemele de control al accesului ~i
CCTV consuma mai mult (functie evident de marimea sistemului :;;i de
dispozitivele utilizate).
b. Consumuri energetice importante la sistemele de control al accesului
sunt introduse de utilizarea sistemelor de inchidere de tip Magnalock sau de
i..:ititoarele biometrice.
c. In cazul sistemelor CCTV, consumuri importante sunt introduse de
inregistratoarele digitale, dispozitivele de lncalzire ale speed-dome-urilor
sau camerelor fixe ~i numarul de monitoare.
Pentru estimarea energiei absorbite de la retea trebuie sa tinem cont ~i
de randamentul de conversie a energiei, majoritatea dispozitivelor prezentate
liind alimentate la 12 volti. in functie de tipul surselor, randamentul de
conversie este, de reguta, situat in plaja 50% - 85%.
Daca pentru consumul total prezentat de 6,7 Kw luam in considerare un
randament de conversie de 65% vom avea nevoie, la varf, de o putere de
aproximativ 10 Kw.
Aceasta valoare arata ca prima regula pe care o vom enunta poate fi
implementata chiar $i in cazul sistemelor de capacitate mare.
Regula I: Toate subsistemele unui sistem integrat se alimenteaza
din aceea~i faza.
Ca orice regula, exista evident ~i exceptii, legate de posibilitatea
tchnica de a asigura la distanta alimentarea din aceea:;;i faza. in cazul in
care regula 1 nu poate fi aplicata se va aplica cu strictete urmatoarea regula:
Regula 2: In cazul in care regula 1 nu poate fi aplicata se vor Ina
loate masurile de separare galvanica intre msubsisteme sau partile
ucestora care nu sunt alimentate din aceea~i faza.
Aceasta presupune utilizarea surselor de tensiunie cu separare
galvanica iar In cazul camerelor video de utilizarea de izolatoare pe traseul
de semnal.
('a recomandare generala, circuitele de alimentare pe subsisteme vor fi
individuale §i protejate iltilizand sigurante separate pentru fiecare
subsistem.
De asemenea, este de preferat ca tabloul de alimentare pentru sistemele
de securitate sa fie separat de tablourile de alimentare cu energie electrica
47
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
din restul obiectivelor. 0 atentie deosebita trebuie alocata in cazul utilizarii
sigurantelor diferentiale pentru alegerea valorii curentului diferential maxim
de declan§are a sigurantei. 0 astfel de situatie este intalnita in cazul utilizarii
camerelor video cu sursa in comutatie a\imentate interna, alimentate la 220
V. Alimentarea sistemelor de securitate trebuie efectuata distribuit datorita
consumurilor mari ~i a distantelor uneori semnificative pentru a evita
caderea de tensiune pe cablul de alimentare sau utilizarea unui conductor cu
sectiune mare. Chiar daca rezistenta electrica a cablului este o buna solutie
pentru echilibrarea consumurilor, pentru a avea un control corect al
incarcarii surselor de alimentare trebuie aplicata urmatoarea regula:
Regula nr. 3: Se va evita pe cat posibil conectarea in para/el a
surselor de alimentare. Aplicarea acestei reguli ne obliga sa efectuam
calculul energetic pe fiecare tronson al sistemului de securitate alimentat de
0 sursa distincta §i sa asiguram back-up-ul pe durata impusa prin tema de
proiectare. Separarea surselor nu este completa deoarece a doua regula ne
obliga sa interconectam toate componentele unui sistem astfel:
Regula nr. 4: Traseul de masii este comun pentru toate echipamentele.
La efectuarea cablarii in conditiile regulii nr. 2 trebuie tinut cont de
regulile 3 ~i 4.
Regula nr. 5: Evitatiformarea de bucle de masii.
De multe ori traseul de masa este atilt cale de semnal cat ~i cale de
alimentare. Utilizarea de surse distrinbuite reduce suprapunerea pe calea de
semnal a tensiunii generate de caderea pe rezistenta cablului provocata de
consumul de curent produs de componente. De regula acesta este mic §i
apare ca o simpla componenta co,ntinua.
In cazul in care prin generarea unei alarme curentul cre~te brusc (de
exemplu datorita unei sirene de interior), exista posibilitatea ca, prin
suprapunerea caderii de tensiune provocata de cre~terea brusca a
consumului cu tensiunea de linie pe o zona de alarma sa se genereze alarme
false suplimentare. Acest fenomen poate fi evitat aplicand regula nr.4:
Regula nr. 6: Traseul de masa trebuie separat pentru ciiile de
alimentare ~i cele de semnal. Regula nr. 4 trebuie respectata in conjunctie
cu regula nr. 3, ceea ce, uneori poate fi mai dificil de urmarit. Buclele de
masa pot aparea ~i datorita suprapunerii constructive a impamantarii
alimentarii cu energie primara (220V ) cu masa echipamentelor ceea ce duce
la ultima regula de proiectare:
Regula nr.7: Alimentarea cu energie electrica primara ~i cea cujoasa
tensiune trebuie tratate simultan pentru realizarea unei cablari corecte in ceea
48
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
ce prive~te traseele de curenti slabi ~i tari precum ~i pentru evitarea
producerii de bucle de masa.
Daca acest deziderat nu poate fi realizat (de exemplu in cazul
camerelor video alimentate la 220V la care tresa de masa a cablului coaxial
utilizat pentru transmiterea semnalului video ~i firul de impamantare
realizeaza o bucla de masa), rezistenta electrica a buclei create trebuie sa
fie cit mai redusa sau aria buclei cit mai mica pentru reducerea semnalelor
de inductie pe bucla. In cazul prezentat, o solutie utila este utilizarea
izolataorelor pe calea semnalului video care intrerup practice bucla de
masa, fie la camera fie la intrarea in procesoarele de semnal video
(inregistratoare, matrici etc.).
9.2. Clasificarea sistemelor de detectie la efractie in funcfie de nivelul
de securizare cerut/im pus
In functie de tipul obiectivelor care trebuiesc protejate se poate adopta
structura sistemului de securitate.
Structura sistemului de securitate este formata din mai multe subsisteme
care fie functioneaza independent fie sunt interconectate, gestionate ~i
monitorizate de o unitate centrala care la randul ei este monitorizata de unul
sau mai multe dispecerate specializate in monitorizarea sistemelor de
securitate.
Un sistem integrat de securitate este complex ~i reprezinta in linii mari
urmatoarele subsisteme:
Securizare perimetrala;
- Detectia ~i alarmarea la efractie;
- Detectia ~i semnalizarea incediilor;
Comunicatii de securitate insemnand transmiterea semnalelor intre
echipamente ~i a evenimen-telor la dispecerat;
- Sistem de supraveghere video;
- Sistem de control al accesului;
- Sistem de autoalimentare cu energie electrica
Sisteme de protecfie perimetralli
Sistemele de protectie perimetrala asigura limitarea accesului
neautorizat intr-o zona protejata. Spre deosebire de sistemele de securitate
de interior, sistemele de detectie perimetrala sunt proiectate sa opereze in
orice tip de mediu extern (variatii de temperatura, umiditate, radiatii solare,
curenti de aer) cat ~i factori perturbatori (animate salbatice, feno-mene
naturale tranzitorii, etc).
49
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

I.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 - Dezactivarea individuala a zonelor de detectie perimetrala in cazurile in
Aceste sisteme trebuie sa raspunda prompt !?i precis in realizarea care ar fi necesara o interventie de mentenanta sau de remediere a unor
deteqiei ~i evaluarea starii de alarma, sa realizeze intarzierea patrunderii in defectiuni, evitandu-se astfel generarea de alarme false.
spatiul protejat luiindu-se masuri de limitare mecanica a patrunderii in Elementele din structura fizica a sistemului de detectie perimetrala:
- Garduri pentru prevenirea patrunderii accidentale in zona protejata;
spatiul protejat (garduri, ziduri, etc).
Pentru o proiectare cat mai corecta a sistemului de detectie perimetrala - Elemente de monitorizare ~i supraveghere video;
trebuie sa realizam cum am amintit ~i mai devreme o analiza de rise pe baza - Elemente de iluminare pe timp de noapte;
careia se stabileste nivelul de protectie. Se pome$te de la analizarea - Elementele sensitive ale sistemului de detectie perimetralii (senzori $i
evaluarilor pierde-rilor potentiale, acestea putiind fi pierderi materiale, bariere cu microunde, bariere cu infraro~u, senzori seismici, cablu senzitiv,
etc);
informationale ori de alta natura.
Tipuri de senzori
Analiza factorilor de rise
inainte de a realiza un sistem de detectie perimetrala trebuie sa fim foarte Senzorii pentru detectia perimetrala sunt de mai multe tipuri ~i anume:
atenti la factorii externi $i anume: cine reprezinta amenintarea. Un exem- cabluri senzitive;
plu clar putem sa luam o unitate militara care trebuie sa indeplineasca un - detectori cu infraro~ii;
- detectori cu microunde;
nivel ridicat de securitate. Se va avea in vedere prevenirea ~i avertizarea in •
cazul patrunderii in zona unitatii militare a oricaror persoane neautorizate - bariere cu microunde;
~i se vor lua masuri de siguranta pentru evitarea alarmelor false (de exemplu - bariere cu infraro~ii;
patrunderea animalelor salbatice in perimetrul monitorizat, protejat) sau a - senzori seismici (detecteaza vibratiile din sol)
accesului involuntar prin delimitarea cu garduri sau alte obstacole. Cablul senzitiv se poate defini ca un traductor care transforma vibratiile
rnecanice in impulsuri electromagnetice. Este recomandata instalarea
Analiza factorilor de mediu
Aici se vor analiza factorii de mediu (clima, caracteristicile si denivelarile acestuia direct pe structura gardului. Atentie! Gardurile trebuie sa aibii o
solului, cursuri de apa, stabilitatea terenului, etc), iar in functie de influenta structura flexibila. Nu este recomandata instalarea cablului senzitiv pe
structuri rigide (ex. beton).
acestora se vor alege tipurile de senzori potriviti mediului in care se vor
l
instala.
In urma evaluarii nivelului de rise se va lua in calcul folosirea uneia sau a
mai multor tehnologii de detecfie.
Securizarea zonei perimetrale
Functiunile sistemului de detectie perimetrala:
- Detectarea oricaror incercari de patrundere in spatiul protejat, delimitat;
- Asigurarea deteqiei pe toata lungimea perimetrului protejat aici
incluzand ~i metode de moni torizare ~i restrictionare pe caile de acces;
- Avertizarea ~i semnalizarea pe zone de detectie la dispecerat sau/~i
operator local, la orice tentativa de patrundere in spatiul protejat;
- Activarea automata a inregistrarii de imagini video preluate de la
camerele de supraveghere din z.ona in care s-a produs evenimentul;
- Dezactivarea controlata a zonelor de detectie perimetrala in locurile de Detectori pasivi cu infraro~ii
acces legal in perimetru, prin comanda de dezactivare locala sau din Detectorii pasivi cu tehnologie IR sunt aproximativ similari cu cei de
interior diferentele fiind doar constructive; acestea fiind temperatura de
dispecerat;
51

50
r"
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
functionare cu plaja de functionare cuprinsa intre -40 +600C, lentila
Facilitiiti
mare $i lob lngust pentru a acoperi zone de pana la 100 m.
- Foarte rezistente in conditiile de mediu extern;
Pentru a nu genera alarme false se folosesc doi senzori conditionati sa
- Nu interfereaza cu retele GSM;
genereze alarma In acela$i timp.
- Calibrare automata sau manuata;
Detectori cu microunde
- Distante mari de detectie intre 25 $i pana la 800m;
Aceste detectoare au incorporat emitatorul $i receptorul In aceea$i
- Durata mare de viata cu medie de peste 8 ani;
carcarsa, nemaifiind necesara ali-nierea ca $i In cazul barierelor. Avantajul
- Consum redus de energie;
fata de detectorii cu infraro$ii de exterior este ca aceste detectoare emit $i
- Cu noile tehnologii datorita consumului redus de energie au apiirut $i
prin pereti $i alte obstacole, insa aceasta calitate poate crea probleme daca
variante cu alimentare exclusiv cu panouri solare $i transmiterea staritor
se dore$te instalarea tor in interior. Dezavantajul acestora este distanta
detectorilor prin comunicatie GSM;
destul de mica de detectie, aproximativ 20m. 0
- Temperatura de funqionare intre -40 ... +65 C;
- Pragul tensiunii de alimentare intre: 12-27Vcc;

1,5M~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~:--~
·~:[
ZONA DE DETECTIE APROXIHATIVA

VEDERE DIN LATERAL

2M1--------------:==
1, 1°
01--~~-===~~!!~
100M

Bariere cu microunde
Acestea ofera o zona de detectie foarte precisa dar trebuie respectate S1ratul de zapada 0,3m fualtim.e max veptatie 0,311t
cateva conditii de baza pentru a nu avea parte de alarme false.
Bariere infraro~ii
- Toleranta la vegetatie pana la 30cm;
- Toleranta la zapada pana la 30 cm; Acest tip de detectori se pot utiliza in zone inguste (pe langa peretii
- Denivetari de planeitate a solului +/- 30cm; cladirilor, pe garduri, in interiorul/exteriorul cladirilor pentru a asigu~a
u~ile $i geamurile evitand astfel incercarile de intrare prin efractie deoarece
- Precipitatii (ploaie, zapada) 40mm/h;
- Viteza vantului pana la 30m/s; sistemul declan;;eaza alarma inaintea patrunderii in cladire).
- Zona de circulatie pietonala sa nu fie mai mica de I ,Sm fata de zona de Barierele IR se gasesc in multe variante constructive de la I pana la 8
spoturi IR. Cu cat numarul de spoturi este mai mare cu atat inaltimea
detectie;
- Zona de circulatie rutiera sa nu fie mai mica de 3m fata de zona de harierei IR este mai mare. Spoturile JR se pot alinia liniar sau incuci~at.
Tchnologiile noi de fabricare au redus din problemele cauzate de soare,
detectie;
n:a\a, ploaie prin dublarea in fiecare corp al bariei cu spoturi de emitator-
rl'ceptor $i reglaj dinamic al semnalului IR emis.
52
53

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Prin tehnologia seriala RS485 de comunicatie intre bariere s-a marit
considerabil distanta de detectie, fiind posibila cascadarea barierelor pana la
1600m. Senzorii seismici sunt ingropati la o adancime de 20-30cm in sol.
Senzorii se conecteaza in serie marind astfel zona de detectie, iar intercalati
cu un dispozitiv logic de control ~i comanda se pot realiza detectii cu
acuratete rara alarme false.
Senzori seismici ingropafi in sol
Semnalul de alarma se va genera doar daca de exemplu se detecteaza
vibratii de la cablul senzitiv instalat pe gard, iar apoi daca se detecteaza ~i
vibratii in sol se genereaza semnalul de alarma ca urmare a excaladarii
gardului iar apoi detectarea pa§ilor in perimetrul supravegheat cu senzori
seismici.
Concluzii
Pentru proiectarea sistemelor de protectie perimetrala trebuie luati in
considerare factorii de rise, factorii de mediu §i caracteristicile solului.
In functie de ace~ti parametrii se delimiteaza perimetrul protejat cu unul
sau doua garduri de protectie ce formeaza o f~ie de protectie unde se vor
instala echipamentele.
Deasemena in functie de gradul de rise se selecteaza una sau mai multe
tehnologii de detectie, adecvate tipului de mediu.
Un rol esential in buna functionare a sistemelor de detectie perimetrala ii
constituie pregatirea terenului, eliminarea §i controlul vegetatiei din zona de
detectie.
54
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr. 10.
Caracteristicile tehnice a subsistemului de detecfie ~i alarmare
perimetrala
Am prezentat in temele anterioare care sunt fimqiile §i cerintele impuse
unui sistem de detecpe ~i alarmare perimetralii (SOAP), precum §i
parametrii principali ai detectorilor folositi pentru echiparea lui.
in prezentul articol !;ii in urmatoarele vom prezenta categoriile de detectori
ce pot intra in compunerea SDAP, principiile lor de funcionare !;ii
principalele caracteristici tehnice. Aceste categorii sunt:
- sisteme de detectori pe garduri sau pe alte bariere fizice
(concertine de sarma ghimpati'i sau/si cu lame);
sisteme cu cabluri ingropate;
- bariere electronice (in infraro~u, cu microunde);
detectori monostatici de exterior (in infraro~u pasiv, cu microunde,
duale);
- camere TVCI (vor fi prezentate In cadrul subsistemului TVCI);
alarme video (vor fi prezentate in cadrul subsistemului TVCI);
Sisteme de detectie pe gard
Principalele sisteme de detectie pe gard sunt:
detectia cu sarme tensionate;
detectia cu panouri de gard sprijinite pe detector;
detectia cu cablu cu senzori de vibratii;
- detectia cu cabluri-senzor;
detectia cu fibril optica;
detectia cu garduri electrificate:
Sistem de detecpe cu sarme tensionate
55
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Sistemul de detectie cu sarme tensionate
Sistemul de detectie cu s'irme tensionate pe gard este unul din multele
sisteme ce se folosesc ca prima linie de aparare pentru protectia
obiectivelor cu grad mediu sau mare de rise cum ar fi: aeroporturi, obiective
militare, mari depozite, lnchisori, porturi maritime, granite 'intre tari etc.
Sistemul serve~te atat ca bariera fizica, cat ~i ca sistem de alarma 'in timp
real, deoarece orice tentativa frauduloasa de patrundere prin taiere, sarire
sau orice alta modalitate de fortare a gardului este imediat detectata.
Zona in care s-a produs tentativa frauduloasa ~i momentul producerii
evenimentului sunt afi~ate ~i semnalizate sonor pe panoul frontal
interactive al unitatii de comanda ~i control dispusa in dispeceratul
obiectivului ~i sunt inregistrate pentru analizare ulterioara ~i pastrare_
Sistemul poate fi instalat de sine statator ca imprejmuire perimetrala
sau poate constitui completarea unui gard sau a unui zid existente ~i poate fi
u~or integrat cu senzori de detectare a intruziunii aditionali functionand pe
principii diferite, cum ar fi: senzori (cabluri) de vibratie, bariere in
infraro~u, bariere cu microunde etc.
Sarmele tensionate pot fi simple, ghimpate sau cu lame metalice. Stalpii
echipati cu detectori sunt plasati de-a lungul perimetrului la intervale de
ordinul zecilor de metri, de regula 50 m. Sarmele, ~ezate paralel 'in plan
vertical, la distante care sa nu permita trecerea printre ele a unui om
fiira sa fie deplasate (aproximativ 15 - 20 cm), tree orizontal prin toti
detectorii formand o bariera 'in plan vertical.
Orice 'incercare de a taia, a sari peste sarme folosindu-se de ele, a le
'intinde pentru a trece printre ele sau a trece fraudulos de gard in orice alt
mod (folosind scara, scanduri etc.), cu conditia lntrarii 'in contact cu sarmele
56
l.Secrieru Asigurarea proteqiei si securitatii obiectivelor - 2011
gardului, este imediat transmisii mecanic la senzori, care o "simt" ~i 'i~i
schimbii starea ND, de repaus, in NI.
Detectorul de care este legata sarma supusa actiunii "simte" taria,
directia ~i frecventa mi1?ciirii sarmei, "raporteaza" aceste miirimi unitiitii
externe de procesare la care este conectat, care, dupa ce determina existenta
unei tentative frauduloase, semnalizeazii o conditie de alarmi'L
Detectorul nu este susceptibil la conditiile de vant. Reglarea periodica a
pretensionarii sarmelor ('intretinerea) este importanta pentru realizarea
performantelor proiectate ale sistemului. Microprocesorul unitatii externe
de procesare prime~te i?i analizeaza semnalele de la detectori ~i, daca este
lndeplinita o conditie de alarma, aceasta este transmisa la unitatea
centrala din dispecerat. Stabilirea de catre microprocesor a existentei unei
conditii de alarma se face prin compararea permanenta a conditiilor
standard presetate ale sistemului cu conditiile curente ale acestuia.
Orice schimbare a conditiilor curente declan~eaza un proces de
comparare, in urma caruia microprocesorul decide daca schimbarea
constituie o alarma adevarati'i sau falsa ~i daca aceasta trebuie declansata.
Microprocesorul unitatii externe de procesare poate fi reprogramat pe
limpul operarii sistemului, astfel !neat starea ,,Activat/Dezactivat" ~i
sensibilitatea zonelor sa poata fi adaptate conditiilor specifice de
functionare a sistemului, 'in special conditiilor de clima, cu referire 'in
principal la coeficientii de dilatare ~i la rezistentele la intindere ~i
comprimare ale siirmelor. Sensibilitatea fiecarei zone se poate controla i?i
rcgla de la unitatea centrala. In cazul instalarii in locatii cu conditii grele
de clima ~i vreme, care variaza pe o lungime foarte mare a perimetrului,
cxista posibilitatea folosirii unor unitati de c ompensare a acestor variatii,
conectate ~i acestea la unitatile externe de procesare.
in afara detectorilor electromecanici prezentati, 'in aceste sisteme de
dctectie se folosesc ~i detectori al caror principiu de functionare se
bazeaza pe masurarea microdeformarilor barei metalice din care este
rcalizat detectorul, cauzate de tensionarea acesteia sub actiunea fortelor
aplicate sarmelor. Detectorul n-are contacte electrice ~i nici nu necesita
misciiri sau rasuciri pe axe. sau parti compresibile din cauciuc. Bara
mctalica ii?i schimba rezistenta functie de magnitudinea fortelor aplicate, iar
puntile de masurare a tensionarilor ata~ate barei masoara aceste variatii de
1wistenta. Sensibilitatea mare a acestora ~i designul special al barei metalice
57

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
asigura obtinerea unui semnal electric pentru tensionari imperceptibile in
absenta instrumentelor de masura de precizie.
Datorita durabilitatii senzorului, a disponibilitatii sale pentru o adaptare
constanta la noi situatii §i a gamei dinamice mari, acuratetea instalarii
sfumelor $i conectarea !or la senzori nu este critica. Astfel, nu este necesara
nici o setare, iar instalatorul nu trebuie sa dispuna de o indemanare
speciala sau de o experienta anterioara.
Sistemul nu necesita nici o modificare ca rezultat al conditiilor de ter.en
sau al obstacolelor. Unitatea externa de procesare digitala are $i o intrare
pentru semnalele de la senzori adiacenti bazati pe alte principii de
functionare (senzori inertiali, retea de fibra optica, contacte uscate etc;), in
plus fata de intrarile de la senzorii pentru sarme. Cand este detectata o
intruziune, releul cu contacte uscate este actionat $i este trimisa o
instiintare la unitatea centrala de control, precizand localizarea alarmei,
numarul sarmei actionate $i vectorul activator.
Sistemul de detectie cu panouri de gard sprijinite pe senzori
montati in stalpi
Acest sistem de detectie se folose$te ca prima linie de aparare pentru
protectia obiectivelor cu grad mic $i mediu de rise (complexe rezidentiale,
banci $i institutii financiare, ambasade etc.). Avand un aspect exterior cu
totul inocent datorita mascarii senzorilor in stalpii gardului, acesta se
dovede$te a fi deosebit de eficient prin surpriza pe care o realizeaza, nici un
infractor ne ezitand sa-1 sara sprijinindu-se de el.
Sistemul serve$te atat ca ba,iera fizica, cat $i ca sistem de alarma in timp
real, deoarece orice tentativa frauduloasa de patrundere prin taiere, sarire
sau orice alta modalitate de fortare a gardului este imediat detectata.
Sistemul comporta acele~i componente ca $i eel cu sarme intinse
(panou de gard, sralp cu senzori, unitate externa de procesare $i unitatea
centrala de control). Panoul de gard este fixat de stalpi intr-un punct in
58
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
cazul folosirii senzorilor electromecanici sau in 4 puncte in cazul
senzorilor mecanici.
Locul exact al tentativei frauduloase $i momentul producerii
evenimentului sunt afi~ate ~i semnalizate sonor pe panoul frontal
interactive al unitatii de comanda §i control dispusa in dispeceratul
obiectivului ~i sunt inregistrate pentru analizare ulterioara $i pastrare.
Ca $i sistemele cu sfume tensionate, §i acesta poate fi instalat de sine
statator, ca imprejmuire perimetrala sau poate constitui completarea unui
zid existent.
Sistemul de detectie cu cablu cu senzori de vibrafii
Senzorii de vibratii din cablul ce se monteaza pe gardul de plasa de
sarma detecteaza mi$ciirile gardului determinate de taierea plasei cu
ma$inile electrice cu disc sau cu foarfeca de sarma, de ridicarea acesteia §i
de sarirea peste gard prin sprijinirea pe acesta. Toate aceste tipuri de
actiuni genereaza vibratii ~i/sau tensiuni mecanice in gard, care sunt diferite
de vibratiile associate cu activitatea naturala sau normala ce se produce in
mediul inconjurator $i, de regula, au frecvente mai inalte §i amplitudini mai
mari. Senzorii detecteaza aceste vibratii folosind traductori specializati.
Semnalele electrice de la ace~ti traductori sunt transmise la procesorul de
semnal pentru analiza. La sosirea la procesor, frecventele necaracteristice
unei intruziuni sunt rejectate, iar cele caracteristice conduc la declan$area
alarmei.
Exista doua tipuri de traductori folositi In realizarea senzorilor de
vibratii pentm gardurile din plasa de sarma:
- traductori electromecanici, al caror procesor de semnal dispune de
un circuit cu acumulare de impulsuri care recunoa§te desfacerea
instantanee a contactelor comutatoarelor electromecanice;
- traductori piezoelectrici, al caror procesor de semnal raspunde la
amplitudinea, durata $i frecventa impulsurilor produse de vibratii;
Pentru detectarea vibratiilor gardului sau a presiunilor exercitate
asupra acestuia, traductorii electromecanici folosesc:
- comutatoare mecanice inertiale care constau dintr-o masa mecanica
111obila sensibila la vibratii (de regula o bila metalica) pozitionata pe doua
sau trei contacte electrice facilitand in aceasta pozitie mentinerea unui
vircuit electric inchis. Aceasta masa mecanica mobila reactioneaza la cele
111ai mici vibratii ale gardului produse pe timpul incercarii de penetrare,
dl'plasandu - se de pe unul sau mai multe contacte $i deschizand
59
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
circuitul, fapt ce conduce la producerea unei alarme. In unii senzori,
mi~carea acestei mase mecanice este restrictionata intentionat de anumite
ghidaje interne pentru a reactiona numai la vibratii semnificative, generate
de incercarile de intruziune;
- comutatoare cu mercur, care constau dintr-o fiola de mercur
continiind o picatura de mercur :;;i doua contacte ND dispuse in
apropierea picaturii, dar neatingand-o. 0 vibratie a gardului determina
mi~carea picaturii de mercur din pozitia ei de repaus ~i inchiderea
contactelor electrice, fapt ce conduce la declan~area alarmei. Traductorii
piezoelectrici convertesc fortele mecanice generate in gard in timpul unei
tentative de intruziune in semnale electrice. Spre deosebire de semnalele
inchis/deschis generate de traductorii electromecanici, traductorii
piezoelectrici genereaza un semnal analogic ale carui amplitudine :;;i
frecventa variaza proportional cu vibratiile existente in gardul din plasa
de sarma.
Semnalul este transmis procesorului de semnal pentru evaluare, unde
este trecut printr-un filtru ce rejecteaza frecventele necaracteristice
intruziunii. Semnalul ramas este verificat pentru a se determina daca
vibratiile produse in gard au fost suficiente pentru declan~area unei
alarme. Senzorii de vibratii dau cele mai bune rezultate atunci ciind sunt
montati direct pe gardul din plasa de sarma. Senzorii se conecteaza in
serie pe un singur cablu formand o singura zona de protectie cu o lungime
recomandata de I 00 m.
Acest sistem de detectie este eel mai economic ~i eel mai u~or de instalat.
Senzorii au o mare probabilitat,e de detectie (PD ) ~i o buna fiabilitate.
lnstalarea alaturi de gard a unui sistem de detectie cu senzori ingropati sau
bariere cu microunde sau infraro!lu completeazii fericit sistemul cu
senzori de vibratii pe gard in cazul in care acesta ar fi evitat prin saparea
unui tune! pe sub gard sau prin o sarire a gardului f'arii a-1 atinge.
0 altii modalitate de cre:;;tere a sigurantei in functionare a sistemului cu
senzori pe gard ~i de scadere a ratei alarmelor false este aducerea la
processor a unor informatii despre vreme, care sa determine ajustarea de
catre acesta a sensibilitatii sistemului functie de conditiile meteo, care pot
produce ~i ele vibratii care ar determina alarme false. Deoarece senzorii de
vibratii pot detecta orice tip de vibratii, este necesara ata~area la
procesorul de semnal a unor echipamente aditionale, care sii mic!loreze rata
alarmelor false.
60
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Un asemenea echipament ar fi numiiratorul de impulsuri, cu ajutorul
caruia se poate stabili numarul de impulsuri necesare lntr-o perioada de
timp presetatii pentru generarea unei alarme. Instalarea corespunzatoare a
senzorilor (prinderea de gard §i stabilirea distantelor optime) este foarte
importantii pentru o detectie eficientii. Gardurile de proasta calitate din
plasii de sarmii cu ochiuri mari pot crea o activitate de fond prea mare
(incovoieri, deformari) care poate conduce la alarme false sau la
insensibilitate la intruziuni.
Colturile gardului pot pune probleme unei detectari prompte a vibratiilor
cauzate de intruziuni din cauza intaririi prea mari a stalpilor de colt sau
de schimbare de directie !Ii a fundatiilor acestora. Arbu§tii !Ii crengile
copacilor, ca !Ii animalele !Ii vanturile puternice care vin In contact cu gardul
pot determina vibrarea acestuia ~i actionarea senzorilor. De aceea in zonele
cu vanturi puternice §i/sau numeroase interactiuni ale animalelor cu
gardul, nu se va folosi sistemul de detectie cu senzori pe gard. Folosirea
sistemului este improprie ~i in apropierea ~antierelor de constructii, a
autostrazilor sau a cailor ferate.
Detectori cu microunde Detectori pasivi cu infraro~ii
Sistemul de detectie cu cabin senzor
Cablul-senzor folose9te energia electrica drept mediu de detectie ~i
lransmitere. El are aceea~i sensibilitate pe intreaga lungime a zonei de
detectie. Un capat al cablului-senzor de pe o zona de detectie se
conecteazii la procesorul de semnal, iar celalalt capiit la o rezistenta de
capiit de linie, care vegheazii asupra incercarilor de tiiiere, scurtare sau
lnliiturare a cablului de Ia pro.cesor. Montat pe un gard, cabiul este supus
vibratiiior mecanice cauzate de tentativele de sarire prin ciitarare, taiere sau
sprijinire pe gard a unor mijloace ajutatoare trecerii garduiui.
Aceste vibratii induc in cablu semnale electrice proportionate cu forta
cxercitata asupra lui, semnale ce sunt transmise Ia microprocesor pentru
61

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
filtrare ~i evaluare. Printre capabilitatile de detectie ale cablului-senzor se
pot incorpora ~i facilitati de ,,ascultare", care permit utilizatorului sa
evalueze cauza alarmei ,,ascultand" zgomotele din zona supravegheata.
Exista doua tipuri constructive de baza de cabluri-senzor:
coaxial, la care conductorul central poarta permanent o sarcina
electrostatic;
cu polimer magnetic, care dispune de doi polimeri magnetici
semicirculari, in care se misca liber doua cabluri cu conductori
neizolati;
Cablul-senzor coaxial are o sarcina electrica permanenta de-a lungul
conductorului central. La exterior are o manta din material rezistent la
UV, care-i permite montarea direct pe gardul din plasa de sarma. La
incercarile de intruziune prin agatarea de gard, taierea acestuia sau
sarirea cu sprijin pe gard, semnalul electric permanent din conductorul
central al cablului este perturbat proportional cu forta tensiunilor ce se
produc asupra gardului ~i in gard.
La intrarea in procesor, semnalul este filtrat, fiind lasate sa treaca numai
frecventele corespunzatoare intruziunii. La momentul luarii deciziei de
alarmare, daca este incorporata facilitate ,,ascultarii", utilizatorul poate
auzi zgomotul vibratiilor la care reactioneaza cablul-senzor. Sunetul este
similar cu eel pe care 1-ar auzi daca ~i-ar pune urechea pe gard. Acest tip de
cablu-senzor este foarte sensibil la interferentele EMI ~i RFI.
Cablul-senzor cu polimer magnetic este format dintr-un miez de polimer
magnetic in extremitatile diam,etrului caruia se afla doua tuburi din PE
de inalta densitate impregnata cu silicon, in care se mi~ca liber conductorii
activi dezizolati. Tuburile ~i conductorii din ele sunt torsadate. In mijlocul
miezului magnetic se atla unul sau doi conductori cu rol mecanic. Miezul
din polimer magnetic creazii o pereche de magneti cu polii "N"- "S" separati
de tuburile ump lute cu aer, in care se pot mi~ca liber conductorii activi.
La mi~carea sau vibratiile gardului, conductorii liberi neizolati se
deplaseaza in carnpul magnetic ~i in ei se induc semnale electrice
proportionale cu amplitudinile mi~ciirilor gardului, semnale ce sunt dirijate
la microprocesor. Acesta compara semnalele primite cu cele atlate in
memoria sa ~i daca parametrii presetati sunt depiisiti, este generat semnalul
de alarma.
Procesoarele unor astfel de sisteme sunt in masura sa-~i corecteze
permanent parametrii functie de mi~carile normale ale gardului, crescilnd in
62
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
uccst fel performantele sistemului. Conductorii multifilari din polimerii
11rngnetici sunt torsadati ~i formeaza o pereche simetrica echilibrata,
lorsadata ~i ea, fapt care confera cablului o imunitate ridicatii la
intcrferentele EMI ~i RFI, care elimina virtual alarmele false produse de
uccste surse.
lmpedanta lor scazutii creaza rapoarte semnal/zgomot cu valoare
ridicata, care asigura o procesare a semnalului mai precisa. Daca
impacturile puternice sunt bine sesizate de toate sistemele, cele mai mici
sunt mai bine distinse de acest tip de cablu-senzor, iar microimpacturile
sunt distinse clar in comparatie cu alte sisteme, la care acestea sunt
picrdute intr-un zgomot de fond.
Acest cablu functioneaza ca un microfon ~i permite implementarea
1111ui sistem audio pentru supravegherea activitatii de-a lungul gardului
pcrimetral. Fiind prevazut la exterior cu mantaua de PE rezistenta la UV,
cablul-senzor se instaleaza direct pe gard la o inaltime de aproximativ
I 111 - l,2 m de la sol ~i se prinde de plasa de sarma, din 20 cm in 20 cm cu
hriitiiri de plastic, de asemenea rezistente la UV, sau, pentru aplicatii mai
prctentioase, cu bratari de tabla inox, pentru a evita desfacerea cablului de
pc gard prin arderea, In cazul unei tentative de intruziune, a bratiirilor de
PE cu tlacara brichetei.
Lungimea unei zone poate ajunge la 200 m, dar lungimea optima
rccomandatii este cea de I 00 m. De altfel, ~i livrarea cablului de ciitre
l'urnizori se face pe tamburi in lungimi multiplu de 100 m. Temperatura de
lucru este cuprinsii intre - 40 C si + 70C. Probabilitatea de detectie a
accstui sistem poate fi sporita prin instalarea unor sisterne complementare,
cum ar fi detectia volumetricii de mi~care sau o altii categorie de senzori pe
~ard.
Sistemul de detecfie cu fibril optica
Detectorii din fibrii opticii (FO) folosesc lumina drept mediu de
dctectie ~i transmitere a informatiei. Cablul cu FO este ideal pentru
incorporarea in gardurile existente, ca ~i pentru folosirea de sine
stiitiitoare ca barierii fizicii ~i electronicii in acela~i timp. Principalul avantaj
pc care-I prezintii folosirea "FO" este imunitatea la interferentele EMT ~i
RFI. Puterea luminii trecand .printr-o "FO" este miisuratii in "dB" de
cnergie luminoasa. "FO" absoarbe aproximativ 3 "dB" din aceastii energie
pc Km, asigurand folosirea sistemului pe distante mari.
63
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Functie de procesorul de semnal folosit, se deosebesc douli categorii de
senzori cu "FO":
senzori pe baza continuitatii FO, care necesita taierea
(intreruperea) FO pentru declansarea unei alarme;
senzori pe baza microdeformlirii FO, care detecteazli alterlirile
fascicolului luminous determinate de microdeformlirile fibrei
optice;
Senzorii de continuitate cu FO sunt similari oricarui dispozitiv cu buclli
inchisli. Atat timp cat cablul-senzor ramane intact, lumina ajungand de la
emitator la receptor, nu se produce nici o alarmli. Daca FO este intreruptli,
fascicolul luminous este intrerupt ~i el ~i se declan~eazli alarma. Acest
tip de senzor i~i gliseste aplicarea in interiorul concertinelor cu lame de otel.
Sistemul apare similar cu eel cu sarme intinse pe gard, dar nu necesita
activarea mecanicli a unor comutatoare, racand intretinerea preventivli ~i
repararea sistemului mutt mai facile.
Concertina cu lame de otel cu FO in interior poate fi folosita ca gard de
sine statator sau poate fi aplicata pe un gard existent. Acest sistem poate fi
ata~at zidurilor ~i cladirilor. Senzorii cu microdeformare, a~;a cum indica ~i
numele, necesita deformarea intr-un fel oarecare a FO pentru a afecta
fascicolul luminos transmis ~i, ca urmare, a declan~a alarma. Detectia este
functie de actionlirile la care este supus gardul de plasa de sarmli. Senzorii
de FO pot fi montati pe gard sau introdu~i in gard (intr-un gard de zid, de
ex.).
De aceea este necesar ca gardul sa fie de calitate §i stabil pentru
realizarea unei detectii eficiente. Absenta zgomotelor, a sunetelor de izbiri
(loviri), a vibratiilor ~i actionarilor asupra gardului cresc calitatea
senzorului cu FO. Cu cat este mai intensa activitatea din jurul gardului, cu
atat plajele in care se poate seta sensibilitatea vor fi mai mici :?i eficienta
detectiei va fi mai mica.
Garduri electrice
Gardul electric este o bariera activa in fata agresorilor, deoarece prin
reteaua de fire electrice se descarca impulsuri de lnalta tensiune :?i se
alerteaza sistemul de supraveghere permanenta. $ocul electric (8.000 -
10.000V, neletal) produce reflexe cvasi-instantanee, determinand agresorul
sa se retragli imediat.
64
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Gard electric
Vointa sau forta bruta sunt complet inutile: organismele vii
reactioneazli neconditionat la stimulul electric. Identificarea tipului de
agresiune (tentativa de intruziune, taierea firelor, sabotajul) :?i localizarea
evenimentului sunt anuntate imediat de sistemul electronic :?i de
monitorizare.
Gardul electric poate fi montat de sine statlitor (indeplinind atat
runctia de gard "fizic'', cat §i pe cea de barierli electricli) sau impreunli cu
un gard deja existent (deasupra, in prelungire sau in paralel) indiferent de
configuratia sau structura acestuia. El prezinta urmlitoarele avantaje:
functioneazli ca o bariera psihologica pentru intimidarea intrusului;
se constituie intr-o bariera activa care, dacli se concretizeazli
tentativa de intruziune, o opre§te;
aplica un §OC electric pentru indepartarea agresorului, atingerea
accidentala a gardului produce un ~oc electric singular minor;
animalele primesc un ~oc electric neletal ~i vor evita ulterior
contactul cu gardul;
reduce efectivul personalului de securitate;
- necesitli costuri mici de intretinere;
Un sistem de protectie perimetralli nou, care combinli bariera fizica cu
clectrificarea ~i cu localizarea §i identificarea in timp real a oricarei
lncercari de intruziune, este concretizat intr-o concertina cu lame. Prin
interiorul concertinei este tras un conductor parcurs de un curent mic la o
tensiune de I 0.000 V ~i un .cablu senzor special, ambele comp let invizibile
observatorului exterior :?i transmitand permanent un semnal electric la
unitatea de control. Se foloseste In special impotriva incercarilor de
cvadare din institutiile corectionale ~i a tentativelor de intruziune in
65

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
facilitati de rise inalt. Orice incercare de a atinge concertina il va zgudui pe
agresor, iar orice incercare de a taia concertina va declan~a alarma in
dispecerat indicand locatia exacta a tentativei. Pot functiona fie ca bariere
de sine statatoare, fie ca adaos la alte bariere fizice, cum ar fi gardurile de
plasa de sarma, din plasa sudata, din zid etc.
Sisteme de detectie cu cabluri ingropate ~i cabluri cu radiofrecventa
Sistemele de detectie cu cabluri de radiofrecventa functioneaza pe
principiul sesizarii perturbarilor unui camp electromagnetic cand 0
persoana trece prin el. Doua cabluri speciale (coaxiale cu pierderi) sunt
pozate paralel unul fata de celalalt la o distanta de 2 - 4 m ~i ingropate
la o adancime de 20 - 40 cm. Unuia dintre cabluri ii este aplicata o tensiune
de inalta frecventa (continua sau in impulsuri) ~i el va functiona ca o
simpla antena care radiaza in jurul ei pe intreaga lungime. in eel de al
doilea cablu, aflat in campul electromagnetic creat de primul, se va induce
o mica tensiune constanta, care constituie o "semnatura" standard
preluata de procesorul de semnal, memorata ~i actualizata permanent
functie de schimbarile minore din solul in care sunt ingropate cablurile sau
Orice obiect care se va mi~ca in campul electromagnetic creat de primul
cablu va modifica radical "semnatura" creata in eel de al doilea cablu ~i va
fi preluata de procesor ~i, daca se situeaza in afara parametrilor stabiliti, este
generata o alarma. Corpul uman contine o mare cantitate de apa cu saruri,
care, atunci cand se mi~ca in campul electromagnetic, creaza un raport
semnal/zgomot mare in al doilea cablu, in masura de a fi detectat ~i folosit
intr-un sistem de alarma. Sistemul raspunde la masa intrusului ~i la
viteza sa de mi~care in campul creat de cele doua cabluri ~i este destinat
folosirii in sol sau pe ziduri unde nu exista sau exista foarte putine obiecte
metalice in apropierea cablurilor senzor.
66
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Exista un numar mare de tipuri de cabluri de radiofrecventa construite
functie de aplicatia concreta. Un astfel de tip este ~i eel cu unda
continua, in care energia de "RF" este transmisa simultan prin ambele
cabluri ~i receptionata de cablul opus. Emisia de energie este constanta,
astfel ca se creaza o zona de detectie cu o suprafata constantii deasupra
solului. Cand aceasta zona este perturbata de un intrus, valorile campului
electric se schimba ~i sunt sesizate de procesorul de semnal, care decide,
functie de valori, declan~area alarmei. Instalarea unui astfel de sistem de
protectie perimetrala sub gardurile metalice va fi evitatii.
Daca trebuie duse conducte metalice sau cabluri prin zona cablurilor de
RF, acestea vor trebui ingropate la eel putin 1 m sub planul celor doua
cabluri coaxiale. La instalarea acestui sistem de-a lungul sau in
apropierea unor garduri, distanta fata de aceste garduri trebuie sa fie de
3 - 4 m, pentru a evita distorsionarea campului ~i pentru a evita
producerea alarmelor false cauzate de mi~carile gardului. Pentru
compensarea acestor neajunsuri potentiale se recomanda instalarea unui
sistem TVCI cu detectia video a mi~carii, care va permite personalului de
securitate sa evalueze ~i sa stabileasca rapid ~i sigur locul alarmei.
Instabilitatea in functionare a unui asemenea sistem poate fi generata de:
caderile masive de zapada, care pot depa~i inaltimea de la sol a
campului de detectie;
mi~carea apei din baltile formate deasupra zonei in care sunt
ingropate cablurile, atunci cand bate vantul, fapt pentru care
zona va trebui sa dispuna de posibilitatea evacuarii rapide a apei
~i de un bun drenaj;
interferente electromagnetice (EMJ) puternice de la surse cum ar fi
echipamente electrice de mare putere, substatii de transformare
etc., fapt pentru care traseul cablurilor nu va trece prin asemenea
zone;
Alarmele false pot fi generate de mi~carea in apropierea zonei de
detectie a gardurilor metalice, a unor vehicule, ca ~i a unor fiinte (oameni,
animale mari, vegetatie abundenta); de regula, animalele mici nu afecteaza
sistemul, dar in grupuri mai mari pot determina alarme false. Principala
metoda folosita pentru "invingerea" sistemului este trecerea peste zona de
dctectie prin crearea unor punti.
67
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea proteqiei si securitiitii obiectivelor - 2011

Sisteme cu fibra optica

Fibra optica poate fi socotitii §i ca un senzor sensibil la variatiile de
presiune. In functiune, lumina se propagii printr-o fibril. opticii intr-o
manierii similara cu propagarea unui semnal electric printr-un conductor.
Transmiterea unui impuls luminos intre emitator §i receptor se face
printr-o succesiune de reflexii, care sunt perturbate daca asupra fibrei se
exercita o presiune din exterior. Receptorul este foarte sensibil la alterarea
minima a transmisiei cauzata de vibratii sau presiuni in mediul in care este
ingropata fibra, datorate mersului, alergarii, sau siiriturilor. Cand alterarea
impulsului luminos atinge o anumita valoare, este generat un semnal de
alarm a.
Alarmele false. pot fi generate de ri.'idacinile vegetatiei, ca urmare a
mi:;;carilor acesteia deasupra solului din cauza vantului, ca §i de animalele
mari care tree pe deasupra zonei de detectie. ,,lnvingerea" sistemului
poate fi fiicuta prin traversarea zonei de detectie pe niste punti realizate
de intrus. Din aceasta cauza se recomanda dublarea sistemului cu fibra
optica cu un sistem cu senzori volumetrici (ex.: microunde).

Un alt principiu de functionare este analiza spectrului generat de mai

multe raze luminoase care striibat aceia~i fibril. optica. Acest spectru are o
anumitii conformatie cat timp fibra este in ,,stare de veghe" ~i se modifica
atunci cand asupra ei se exercita presiuni din orice surse. Sistemul cu
fibra optica I ngropata va fi instalat departe de stalpi sau copaci. Daca
trebuie instalat langa stalpi, se va avea in vedere ca zona de detectie sa fie
situata la o distanta egala cu inaltimea stalpului. Acest sistem nu se va
instala in sau sub beton sau asfalt. Suprafata pe care se va instala va
dispune de un drenaj corespunzator pentru a evita colectarea apei deasupra
zonei de detectie.
Daca zona unde se dore§te instalarea sistemului cu fibra optica
ingropata are probleme de eroziune a solului din cauza ploilor abundente
~i/sau a lipsei vegetatiei, fibra opticii poate fi descoperita (in sensul
disparitiei stratului de sol de deasupra ei), fie va fi necesara ingroparea ei
prea adanc, ceea ce va determina ineficacitatea setarilor de sensibilitate ale
sistemului.

68
69

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr.11.
Specificul asigurarii protecpei fizice ~i securitatii depozitelor
11.l. Definifie.
Depozitul este un loc, o suprafata in aer liber, o cladire sau un
ansamblu de cladiri m care se aduc, se pastreaza ~i din care se livreaza
mari cantitati de marfuri sau de materiale de diferite naturi.
De regula, depozitele destinate pastrarii unor miirfuri speciale sunt
situate in spatii izolate, departe de marile aglomerari urbane, iar cele
destinate marfurilor obisnuite sunt dispuse de cele mai multe ori la
marginea ora~elor, in incinta sau in apropierea firmelor care le detin.
Amenintarile majore cu care este confruntat un depozit sunt, in ordinea
probabilitatii de aparitie, furtul, vandalismul !?i incendiul, in principal din
cauza naturii marfurilor depozitate, dar si din cauza situarii lui in spatii
izolate, la distante mari de alte obiective.
in conditiile existentei acestor amenintari, o analiza de rise este absolut
necesara, acesta fiind primul pas spre prevenirea producerii pagubelor.
Cand afacerea ar fi afectata in proportie de, sa spunem, 70% de
producerea unui eveniment nedorit (furt, incendiu) ~i s-ar putea sa nu-~i mai
revina niciodata sau sa fie oprita timp de cativa ani, atunci timpul
consumat pentru o analiza de rise ~i costurile acesteia apar ca o investitie
foarte necesara. Mai mult, de cele mai multe ori aceasta este ~i o cerinta
le gala.
Valoarea de rise rezultata pentru aceasta categorie de obiective nu poate
conduce decat la adoptarea atitudinii de reducere selectiva a riscului prin
luarea deciziei de concepere !?i realizare a unui sistem de securitate fizica
incluzand ~i protectia la incendiu ~i, in cazuri deosebite, pentru riscurile
majore, !?i de asigurare a bunurilor din cadrul depozitului.
Pentru un depozit destinat pastrarii, incarcarii ~i descarcarii materialelor,
precum ~i accesului facil !?i ordonat la aceste materiale, se impune
necesitatea elaborarii unei solutii de securitate particulare. Securitatea
logisticii, cum este cunoscut domeniul in literatura de specialitate, prezinta
probleme unice. in termeni generali, obiectivele de aceasta natura sunt in
permanenta schimbare, fapt ce poate cauza o serie de probleme privind
securitatea !or, deoarece, traditional, tehnologiile de securitate opereaza
intotdeauna eel mai bine in medii statice, dar aici, noile metode ~i tehnologii
pot ajuta la transformarea haosului aparent dintr-un depozit intr-un mediu
ordonat §i protejat.
70
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Ciind se vorbeste despre un depozit, apare, pe buna dreptate, imaginea
unor facilitati imense. Cele mai multe depozite sunt structuri masive.
Dar nu numai dimensiunea unui depozit este un obstacol formidabil in
conceperea §i realizarea protectiei sale fizice, ci ~i faptul ca sute (daca nu
mii) de angajati sunt In continua miscare, adesea 24 de ore din 24, ocupati
cu descarcarea, sortarea, depozitarea, scoaterea §i incarcarea marfurilor. Si
aceasta numai la interior. in exterior, CallJ.ioane de toate dimensiunile,
venind din toate partile, descarca ~i lncarca llJ.arfuri. Ce sa faca in aceasta
situatie un profesionist in securitate?
11.2. Conceperea solutiilor de securitate
Primul loc pentru a incepe creionarea unei solu~ii de securitate este
exteriorul depozitului. Cu aceasta arie ia intai contact oricine vrea sa
acceseze cinstit sau cu intentii ascunse depozitul: angajati, !?Oferi, hoti.
Speciali~tii sunt de parere ca in cazul securitatii logisticii, comparativ cu
securitatea altor domenii, trebuie focalizat intai ~i mai mult pe aspectele
externe, anume pe protectia perimetrala ~i controlul accesului.
In cazul unui deposit trebuie protejate bunurile ~i limitat (controlat)
accesul. Aceasta viziune este in contrast cu tnulte alte forme de securitate,
cum ar fi cele pentru supermarket-mi, unde prima sarcina este asigurarea
securitatii angajatilor ~i a clientilor, simultan cu mentinerea
accesibilitatii ~i nicidecum cu impiedicarea intrarii.
Magazinele nu pot tine potentialii clienti afara; invers, depozitele nu
lrebuie sa-§i deschida poftile pentru oricine. In timp ce exista o
multitudine de posibilitati diferite de protectie perimetrala de calitate, de
la simple garduri la electronica de inalta tehnologie, obiectivul principal al
implementarii acestei protectii este impiedicarea accesului neautorizat ~i
detectarea cat mai timpurie a acestuia in caz case produce.
Dar este mai u~or de zis decat de facut. in afara de vreme, care cauzeazii
probleme considerabile prin ea insa~i, conditiile in permanenta schimbare
din depozit solicita decizii rapide ~i corecte. Particularizarea protectiei
pcrimetrale se poate face optim cand fiecare facilitate prezinta schimbari
dt mai putine, iar daca acestea exista, sunt identice.
Cele mai multe depozite sunt localizate, totusi, In zone indepartate,
imlate, care ofera infractorilor oportunitati deosebite. Este demn de
ll'lllarcat faptul ca in timp ce, de cele mai tnulte ori, depozitele au fost
rn11struite initial fara a se avea in vedere implementarea unor masuri de
Sl'curitate, masuri corespunziitoare pot contrabalansa aceasta
v11l11crabilitate. Este insa vital sa se tina cont de specificul fiecarui depozit.
71
 I.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
11.3. Tehnologii de protectie perimetrala
Protectia perimetrall'i concreta este determinata de configuratia
terenului In care este construit depozitul, de specificul iji importanta sa, de
marfurile pe care acesta le vehiculeaza: bunuri ce se pot revinde UijOr, tutun,
bauturi, electronica casnica sau produse specializate de care marele public n-
ar ft interesat. De asemenea, trebuie tinut cont iji de locul In care sunt
depozitate marfurile: In aer liber sau In cladiri. In multe cazuri, o simpll'i
imprejmuire perimetrala este suficienta; totusi, multe categorii de bunuri pot
necesita masuri de securitate mai complexe.
Tehnologiile actuate ofera o multitudine de solutii, dar fiecare din ele are
avantaje ~i dezavantaje. Sa luam, de exemplu, detectia in infrarosu pasiv
pentru exterior. Aceasta tehnologie particulara se bazeaza pe existenta unei
combinatii de caldura ~i miscare. Specialistii apreciaza ca aceasta
tehnologie este eficienta ~i ieftina, dar are neajunsuri, fiind susceptibila de
alarme false provocate de lumina reflectata a soarelui sau chiar de animale
ratacite. Valoarea cat mai scazuta a ratei alarmelor false este de o
importanta covarijitoare pentru orice sistem de detectie.
0 alta solutie de lnalta tehnologie ar ft plasarea de spoturi volumetrice
invizibile In jurul perimetrului. Emitatoarele ~i receptoarele unor bariere cu
microunde pot fi plasate in locatii ascunse, cum ar ft stalpii de iluminat;
acestea ofera o protectie deosebit de eficienta. Acest sistem nu mai are
numarul mare de alarme false al detectoarelor In infrarosu pasiv, dar are
totusi dezavantaje: poate ft mult mai scump, necesita conditii de instalare
speciale ~i o instalare mai laborioasa.
In scopul asigurarii function'arii permanente, zi iji noapte ~i indiferent de
conditiile meteorologice, pentru detectia perimetrala trebuie folositi
senzori functionand pe principii de detectie diferite, complementare, care
nu pot ieiji simultan din functiune datorita conditiilor de mediu.
Practica de specialitate arata ca cele mai uzuale sunt gardurile cu senzori de
diferite tipuri, barierele electronice si televiziunea cu circuit inchis prevazuta
cu detectia video a pericolelor, VTD3, o tehnologie avansata care depaseste
simpla detectie de mi~care realizata cu tehnologia VMD4 existenta.
Prin caracteristicile ei, aceasta tehnologie se presteaza foarte bine la
supravegherea video a depozitelor, atat la exterior, cat ~i la interior. De
retinut ca supravegherea video perimetrala este principalul mijloc de
evaluare a evenimentelor ce provoaca alarmele pe perimetrele de
dimensiuni mari. Nici o solutie de protectie perimetrala nu va ft u~oara cu
72
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
adevarat, deoarece mediile 'in care sunt situate perimetrele sunt supuse
schimbarilor naturale. Dar securitatea fizica perimetrala, fie ea un gard
sau o suma de tehnologii avansate, este, simplu, unul din multele
instrumente folosite In securitatea logisticii. Inca o data, cheia alegerii
echipamentelor ce compun protectia perimetrala este dictata de
caracteristicile particulare ale fiecarui obiectiv. Toti acesti factori conduc la
luarea unei decizii corespunzatoare privind folosirea unui anume tip de
protectie perimetrala.
in depozite, sistemele TVCI insotesc, practic, marfurile. Scopul unui
sistem TVCI din orice depozit modern, sustin speciali~tii, ar fi acela de
urmari marfurile din minutul intrarii lor in depozit pana la ie~irea din
depozit. Camerele TVCI de inalta rezolutie, cu o buna sensibilitate iji cu
obiective varifocale trebuie sa supravegheze toate zonele din spatioasele
premize ale depozitului, inclusiv zonele de acces, departamentul de
receptionare a bunurilor ~i parcarile exterioare ale angajatilor, clientilor ~i
angrosi~tilor.
Surprinzator, cele mai multe marfuri lipsa dintr-un deposit nu sunt
furate, ci incarcate gre~it in camioane. Sunt situatii in care, atunci cand
sosesc marfurile, acestea sunt descarcate intr-un colt ~i adesea uitate.
Uneori tree luni de zile inainte ca angajatii, foarte ocupati, sa stabileasca
unde trebuie depozitate sau expediate.
Pentru evitarea acestor situatii, tehnologia VTD de supraveghere video
permite semnalizarea coletelor lasate in locuri in care acestea n-ar trebui
sa se afle iji, dupa scurgerea unui timp programat, declan~eaza alarma. De
asemenea, pot identifica ~i semnaliza autovehiculele parcate In locuri
nepermise sau pentru un timp mai indelungat decat eel prevazut. Fiind o
colectie de tehnologii bazate pe recunoa~terea formelor, testarea ipotezelor
statistice, instruirea adaptiva ~i alte metode avansate ce se aplica la
lntregul spectru de sisteme de securitate, tehnologia VTD i'~i gase~te ~i
alte aplicatii 'in supravegherea inteligenta, exterioara ~i interioara, a unui
depozit. Concret, un sistem TVCI bazat pe aceasta tehnologie:
distinge intre intruziunile ce constituie un pericol ~i modificarile
inerente nepericuloase din campul de supraveghere, variatiile
iluminarii ambientale ~i modificarile entitatilor cunoscute, cum
ar fi personalul de paza din anumite arii ale campului de
supraveghere;
73

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
urmare~te automat pericolul ce trece de perimetrul de securitate,
orientand :;;i focalizand camerele de supraveghere mobile pe intrus;
controlul automat al unei camere mobile face posibila acoperirea
unei largi arii !ara un numar prohibitiv de camere fixe dedicate ~i
permite continuarea urmaririi chiar dupa ce intrusul a penetrat
perimetrul ~i se afla inafara campului de vedere al camerelor fixe;
comunica inteligent informatiile despre pericol, prin mesaje
vocale in clar sau pe alte canale (de ex. mesaje SMS prin telefoane
celulare);
usureaza sarcina operatorului prin integrarea tuturor intrarilor de
semnale de securitate la instalare, incluzand garduri inteligente,
cititoare de cartele, detectori de furn s.a.m.d. intr-o singura interfata
u:;;or de gestionat;
asigura o retea de comanda §i control flexibila ~i distribuita, care-i
ofera celui ce supravegheaza sistemul de securitate un mare
numar de puncte de supraveghere de la statiile din reteaua
distribuita;
Dispunerea specifica a marfurilor intr-un depozit, pe stelaje de lungimi :;;i
'inaltimi mari, impune, pentru supraveghere, amplasarea de camere fixe §i
mobile, cele mobile putiind fi dispuse 'in locuri fixe sau putand fi
culisante pe structuri de tip ~ina pe distante uneori mai mari de 100 m, cu
posibilitatea rotirii la 360° in timpul deplasarii. Camerele "dome"
mobile pot fi plasate in zonele (rafturile) de incarcare pentru a monitoriza tot
ce se incarca ~i se descarca. Exista ideea ca, in timp, camerele mobile le
vor inlocui pe cele fixe. Totu~i, avantajele camerelor fixe nu pot fi neglijate.
in fapt, aproape 50% din camerele video vandute sunt camere fixe,
deoarece au o rezolutie mai buna ~i folosesc o varietate mai mare de
obiective, ceea ce conduce la obtinerea de imagini de mai buna calitate.
Indiferent de tipul camerelor folosite 'in sistemele de supraveghere video,
infrastructurile existente conduc la concluzia ca cei mai multi utilizatori
agreeaza sistemele hibride. Acestea folosesc camerele TVCI analogice
existente, dar inregistreaza imaginile digital. DVR-urile nu salveaza numai
bani, spatiu §i evita defectiuni, ci ofera :;;i avantajul crucial al analizei
posteveniment.
Dificultatea camerelor analogice este iluminarea zonelor supravegheate.
Depozitele sunt susceptibile de producerea unor conditii de iluminare cu
variatii rapide; cand se deschid u:;;ile magaziilor, patrunde lumina soarelui,
74
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
paletele mari :;;i sursele de lumina ale ecipamentelor mecanice pentru
manipularea acestora conduc la obtinerea unor imagini saturate (albe) sau
prea intunecate de la acest tip de camere.
Salvarea in aceste situatii vine din partea camerelor digitale care se
regleaza digital in timp real in conditii de iluminare extrema, schimbari de
temperatura :;;i de iluminare, avand drept rezultat imagini de calitate mai
buna.
lmaginile culese de la camerele video pot fi lnregistrate pe lnregistratoare
video digitale profesionale, dotate cu harddisk-uri de capacitate mare, pot fi
vizualizate in direct la fiecare statie de lucru sau in retea, dac8. aceasta este
constituita, sau pot fi cautate, vizualizate, stocate in format electronic ca
imagini fixe sau fi~iere .avi pe diferite suporturi, tiparite la imprimante
video, transmise prin e-mail pentru analize post-eveniment. Aceasta !ara ca
inregistrarea sa se intrerupa.
Recunoasterea ~i identificare persoanelor §i mai ales a autovehiculelor,
prin citirea placilor de 'inmatriculare ale acestora sunt de importanta
capitala pentru supravegherea unui depozit. Pentru ca sistemele de
supraveghere video sa fie cu adevarat utile, ele trebuie sa satisfaca aceste
cerinte. Aceasta se realizeaza prin calcularea ~i alegerea corespunzatoare a
obiectivelor (lentilelor) camerelor, functie de situatiile concrete din
depozit ce se dore~te a fi documentate. Un sistem de supraveghere video este
util cu adevarat daca ofera detalii. Daca ofera doar imagini de ansamblu,
utilitatea Jui este mult diminuata.
11.4. Efectuarea controlului de acces - spore~te eficienta protectiei
Orice sistem instalat singur nu poate rezolva decat partial problema
securitatii logisticii. Este neaparat nevoie de combinarea :;;i integrarea mai
multor sisteme, caz in care intervine ~i controlul accesului, care are o mare
importanta.
Exista multe tipuri de control al accesului, de la etichete la cardurile
"RFJD" pentru personalul de securitate, de la cititoarele de proximitate la
dispozitivele biometrice, - problema este cum sunt folosite.
lntegrarea controlului "RFID" al accesului cu supravegherea video
oferii o protectie mult mai puternica, iar cuplarea sistemelor de alarma in
aceasta solutie furnizeaza un factor de descurajare cu adevarat formidabil,
permitand dispeceratelor (camerelor de control) vizualizarea instantanee a
imaginilor de la locul tentativei produse ~i evaluarea situatiei.
75
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Apoi intervine ~i necesitatea controlului fluxului de marfuri. Securitatea
Jogisticii J:ncepe chiar inainte de a sosi camioanele la depozit prin existenta
barierelor perimetrale, a software-lui de gestionare a sistemului de
protectie ~i a etapelor bine definite in timp. Vehiculele pot fi verificate
automat prin recunoa~terea placilor lor de inmatriculare i;;i dirijarea !or
corespunzatoare in cadrul depozitului. Mai mult, paznicii pot scana
ecusoanele "RFID" ale ~oferilor, asigurandu-se ca ei sunt cine spun ca sunt.
In sfarsit, aparitia sistemelor inteligente de control al accesului (cititoarele
biometrice) permite recunoa~terea automata a persoanelor.
Software-le inteligente ale sistemelor integrate pot comuta camerele
TVCI astfel !neat informatiile de la ele ~i imaginile lnregistrate
corespunzatoare sa fie retinute intr-o singura baza de date pentru
efectuarea unor investigatii rapide.
Alte echipamente
Adaugarea sistemelor de sonorizare permite personalului de securitate sa
focalizeze imediat pe suspectii detectati, sa-i avertizeze verbal ca au fost
vazuti ~i inregistrati In actiunea lor ~i sa-i someze sa se opreasca ~i sa se
predea. in securitatea logistica, chiar ~i folosirea controlata a cheilor
traditionale poate avea un rol important. Pot fi programate ~i tururi de
garda, prevazute cu system de control al patrularii astfel incat ariile mai
sensibile sa fie vizualizate cu regularitate.
Iluminatul de avarie are, de asemenea un rol important In folosirea
corespunzatoare a sistemelor de protectie fizica. Toate acestea au
avantaje ~i dezavantaje. Folosirea corecta ~i con~tiincioasa a sistemelor de
protectie este insa foarte importanta.' Chiar sistemele cele mai moderne ~i
mai performante i~i pierd importanta §i eficienta daca nu sunt folosite
corespunzator.
Daca 'inregistrarile sistemelor nu sunt periodic revazute ~i revizuite,
conducerea nu poate avea cunostinta de producerea unui eveniment
deosebit inainte ca bunurile sau informatiile sa fie periclitate. in acest
moment J:nsa este prea tarziu sa constate cu mirare ca un angajat a intrat
intr-o anumita J:ncapere la o ora cu totul nepotrivita.
Prejudiciul s-a produs. Pericolele sunt, dupa natura lor, interne si
externe. Gama pericolelor externe se intinde de la hotii nel:nsemnati la
profesionistii J:nalt motivati, care cunosc intrarile ~i iesirile sistemului de
securitate mai bine chiar decat personalul de securitate. De aceea,
sistemele de securitate vor fi concepute sa asigure protectia atat
76
t.Secrieru Asigurarea protec;!illii securitatii obiectivelor - 2011
impotriva tentativelor de fort externe, cat ~i a celor inteme. Furti~agurile sunt
greu de detectat, deoarece hotii sunt lndrazneti ~i priceputi.
in ultima instanta, conectarea sistemelor de protectie perimetra!a
multiple cu sisteme de protectie interioara multiple ~i controlarea !or
dintr-o locatie centrala loca!a sau la distanta ofera cele mai bune
posibilitati de protectie.
11.5. Necesitatea gestionarii unui bun management
Adesea, calitatea sistemului de protectie este mai putin importanta
decat un bun management. in mod frecvent, companiile nu ~tiu cum sa
gestioneze securitatea. Ea este plasata adesea in sarcina
compartimentelor de resurse umane, de gestionare a facilitatilor sau de
management al riscului. Aceste bran§e, totu~i, nu dispun de pregatirea
necesara pentru gestionarea securitatii, ci se adauga acesteia.
Conducatorii companiilor care procedeazi in acest fel nu inteleg
natura securitatii, cerintele sau tehnologiile acesteia. Chiar cele mai
bune sisteme de securitate sunt bune in masura in care oamenii le
folosesc eficient. Fara profesioni~ti de securitate, banii cheltuili pe aceste
sisteme sunt, practic, irositi.
in sfarsit, securitatea logisticii trebuie considerata drept valoare
adaugata, ~i nu drept cheltuiala pentru desla~urarea afacerii. Cand
depozitele procura produse de securitate pentru a combate pierderile,
managementul descopera adesea ca de fapt primeste mult mai mult
pentru banii cheltuiti.
indata ce managerii tree la realizarea sistemelor de monitorizare a
facilitatilor, ei incep sa i nteleaga modalitatile de utilizare ale acestora ~i
altfel decat ca beneficii traditionale ale securitatii, ~i anume pentru a
realiza o mai buna dimensionare a schimburilor de munca ~i de control al
inventarului.
Multiplele beneficii ale sistemelor de securitate fac tehnologia atat de
disponibila, !neat aceasta asigura o retumare rapida a investitiei efectuate.
Totu§i, aceste beneficii sporesc numai daca managementul apreciaza
valoarea sistemelor de securitate. Altfel spus, succesul este proportional cu
suportul managementului.
Desi adesea securitatea sectorului logistic pare o incercare de a controla
haosul, combina1;ii de tehnologii §i solu1;ii t ehnice mai noi sau mai vechi
pun in ordine acest aspect. Securitatea sectorului logistic, ca ~i alte pie1;e
verticale de securitate, prezinta aspecte unice. Traditional, tehnologiile de
77

I.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
securitate au actionat intotdeauna mai bine 'intr-un mediu static, dar in
zilele noastre noi abordari ~i noi tehnologii ne ajuta sa transformam haosul
intr-un mediu controlat ~i sigur.
Tehnologia numita televiziune cu circuit inchis ocupa un loc major In
cadrul solutiilor tehnice la dispozitia proiectantului de sisteme de
securitate. Aducand avantajul major ca ofera o informatie compatibila cu
dotarea fiziologica a oamenilor, tehnologia TVCI ofera posibilitatea
extinderii simtului fundamental al omului, vederea.
In decursul timpului, in diferite etape de progres tehnologic,
performantele TVCI au extins posibilitatea de a vizualiza scene de
interes pe arii tot mai mari, in conditii de vizibilitate redusa sau chiar dincolo
de posibilitatile fiziologice ale omului.
Camera mobila cu deplasare liniara, amplasata intr-un centru de distribufie
Astfel camerele mobile au adaugat posibilitatea de orientare ~i de
apropiere de scena urmarita. ModalitatiJe de deplasare ale camerelor sau
diversificat, astfel indl.t astazi sunt disponibile comercial camere mobile pe
coordonate sferice dar care se pot deplasa ~i liniar pe un perimetru
determinat (de exemplu pentru supravegherea depozitelor cu rafturi, a
magazinelor de retail etc.).
78
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
in plus, inregistrarea imaginilor a oferit posibilitatea de a stoca ~i apoi
revedea, analiza ~i interpreta scene petrecute in perioade de timp 1n care
persoana responsabila nu era disponibila. Aceste argumente au racut ca in
zilele noastre, numai instalatiile de alarmare pentru obiective marunte
sau cu cerinte foarte reduse de securitate sa nu includa un subsistem TVCI.
Revolutia digitala care a insotit progresul tehnologic din domeniul
integrarii circuitelor electronice a adaugat in timp o serie de functii ~i
instrumente ajutatoare pentru tehnologia TVCI, precum lnregistrarea
digitala a imaginilor pe suport magnetic, optic sau semiconductor sau
procesarea imaginii in vederea pastrarii numai a imaginilor cu continut de
informatii semnificativ.
Astazi este firesc ca echipamentele sa inregistreze numai imagini In
care au fost detectate modificari fata de momementul anterior, ~i numai
acea parte a acestora care sa permita refacerea lor la redare, eliminand toate
informatiile redundante.
De~i utilitatea acestor solutii este in acest moment limitata la anumite
conditii de preluare a imaginilor ~i anume in interior, rara modificari majore
ale nivelului de iluminare sau fenomene optice cu evolutie rapida dar care
fac parte din manifestarea normala de zi cu zi, ele completeaza
capabilitatile subsistemului de televiziune cu circuit inchis de a realiza
supraveghere video.
Functia de supraveghere video reprezinta o masura de reducere a
riscurilor de securitate, arat independent - de exemplu, in cazul depozitelor,
supravegherea rampelor de lncarcare ~i descarcare, supravegherea
sectoarelor de depozitare a marfurilor de valoare, supravegherea u~ilor de
acces, supravegherea de la distanta etc. - dl.t ~i in completarea unor
instalatii de detectie a efractiei, detectie a incendiului, control al accesului.
Rezultatele incurajante obtinute in procesarea imaginilor, precum ~i
migrarea unor tehnologii de prelucrare ~i analiza a datelor dinspre
domenii de cercetare fundamentala sau aplicata - militara, industriala etc.
- au racut ca o serie de furnizori de solutii de TVCI sa se apiece tot mai mult
asupra functiei de detectie. Principala diferenta in abordare intre cele doua
functii este aceea ca pentru functia de detectie, rata alarmelor false in
raport cu alarmele reale trebuie sa fie foarte mica, la nivelul a maxim
cateva procente, pentru ca numai astfel chletuielile cu personalul de
protectie ;;i paza pot fi mentinute in limite rezonabile. Aceastii tendinta
se afirma tot mai mult in ultimii ani, mai multi furnizori oferind
79
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
echipamente specializate care realizeaza functii din categoria detectie prin
procesarea imaginii. Mentionez mai jos ciiteva aplicatii de aces tip.
Indentificarea automata a numerelor de inmatriculare reprezinta
acum o certitudine, rata de erori fiind sub l % pentru mare
majoritate a produselor disponibile comercial (eventual dupa o
etapa de ,lnvatare' de maxim doua saptamani). Solutia permite
realizarea controlului accesului autovehiculelor ~i prezinta
avantajul ca memoreaza odata cu informaWle de acces imaginea
autovehiculului ~i a conducatorului acestuia;
"'57:~,
l.O:Ol'lti~';:i 'l!!IUH•i >'
tlil'P'Cooii< •• ,,
ts::!::lm F! =. F w:.~rn-~rn=- ~~-~~~
1e•.. . '"·"
Solu{ie de identificare automata a numerelor de inmatriculare
Detectia penetrarii perimetrale se poate realiza astazi numai prin
TVCI. Solutii disponibile comercial asigura reducerea drastica a
alarmelor false generate de fenomenele meteorologice, altemanta zi
-noapte, mi§carea norilor, a arborilor §i chiar a animalelor sau
autoturismelor. Mai mult, produse performante asigura decelarea
sensului de deplasare, patrunderea in zone interzise sau
marcheaza pe imagine traseul intrusului. Reglarea instalatiei TVCI
80
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
pentru aceastii funqie de detectie este de importantii majorii ~i
trebuie realizatii de specialist;
Detectia penetrarii perimetrale se poate realiza astazi numai prin
TVCI. Solutii disponibile comercial asigura reducerea drastica a
alarmelor false generate de fenomenele meteorologice, alternanta zi
-noapte, mi~carea norilor, a arborilor ~i chiar a animalelor sau
autoturismelor. Mai mult, produse performante asigurii decelarea 11
sensului de deplasare, piitrunderea in zone interzise sau
marcheazii pe imagine traseul intrusului. Reglarea instalatiei TVCI
pentru aceastii functie de detectie este de importantii majorii ~i
~1':1~
!1111
trebuie realizatii de specialist;
Detectia aducerii sau scoaterii unor obiecte din campul de imagine
permite utilizarea directii a TVCI in sisteme de detectie a furtului
sau pentru detectia activitiitii teroriste. Perfonnantele obtinute
sunt impresionante, instalatiile putand detecta evenimente in ,,,I,
conditii invizibile pentru ochiul uman (de exemplu liisarea unui
obiect negru pe un fundal negru).
Detectia fumului ~i a flacarilor prin procesarea imaginii este, de
asemenea, foarte utilii in anumite situatii, precum zone de depozitare
extinse in care sunt amplasate miirfuri inflamabile cu putere caloricii 1
1l[ 11
mare (de exemplu din material plastic). Existii moduri de comportare care
pot fi interpretate ca suspicioase, precum persoane care se deplaseazii in
sens invers fluxului normal, persoane care se intorc repetat la acelasi i!
punct rarii un motiv aparent.
,1
Algoritmii de procesare a imaginilor pot fi setati sii avertizeze atunci
I
cand detecteazii o astfel de comportare. Dacii o persoanii se deplaseazii
___ repetat in acei~i zonii, analiza traiectoriei sale poate genera un semnal de
'l ·• avertizare.
La aceastii orii tehnologiile disponibile comercial sunt capabile sii
distingii intre oameni §i vehicule, ba chiar intre oameni ~i animale. La unii
algoritmi, deciziile sunt luate pe baza dimensiunilor relative, dar efectul de
perspectivii poate afecta procesul de analizii. La alti algoritmi se tine
cont de de asocierea cu .un set de parametri de clasificare precum forma
obiectului, miirime, culoare, miscare originalii etc.
Alte aplicatii de detectie, disponibile comercial, realizeazii numiirarea
persoanelor sau autovehiculelor care tree printr-o zonii predeterminatii,
;;;:,,1!'1,I
111,,
81
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 Terna nr.12.

detectia persoanelor cazute, semnalizarea grupurilor de persoane,
semnalizarea parcarii in zone interzise etc.
in concluzie, televiziunea cu circuit inchis reprezinta o tehnologie de
baza pentru realizarea sistemelor de securitate in sectorul logistic,
asigurand atat functii de supraveghere, cat $i functii de detectie. Integrarea
acestei tehnologii cu tehnologiile IT $i compatibilizarea informatiilor sub
forma de imagine cu alte tipuri de informatii, reprezinta un alt argument
pentru care speciali;;ti sau beneficiari in domeniul securitatii trebuie sa se
orienteze catre aceasta tehnologie.
In final, securitatea sectorului logistic trebuie privita ca valoare adaugata
mai degraba decat ca $i cost de productie. Atunci cand beneficiarul
cumpara produse de securitate pentru a reduce furturile, descopera adesea
Subsistemul de control al accesului in obiective
12.1. Scurt istoric
Jn a doua jumatate a secolului trecut, pana prin anii 1970-1980, controlul
accesului exista $i era folosit in principal in scopuri manageriale: pentru
pontaj, pentru limitarea accesului salariatilor in anumite compartimente ale
institutiilor ;ii pentru eliminarea timpilor "morti" din orele de productie,
fiind considerat ca parte componenta a unei organizari $tiintifice a muncii.
Cu toate ca dintotdeauna proteqia proprietatii $i a bunurilor a fost
considerata fireasca $i necesara, folosirea controlului accesului in acest
scop era considerata ''quasi unanim" de prisos.
Sub presiunea criminalitatii in cre;;tere $i observandu-se ;ii posibilitatile
de documentare a incercarilor reu$ite sau nereu;;ite de patrundere prin
,111111

11,I

ca de fapt obtine mai mult pentru pretul pliitit. Beneficiile suplimentare efractie, In Europa occidentala s-a considerat ca instalatiile de control al
,1,11.

se regasesc in cresterea $i controlul calitatii, cresterea sigurantei in accesului ar putea face fata cu succes in activitatea complexa de asigurare a
1.,11
I
exploatare, cresterea disciplinei de lucru, facilitarea inventarierii marfurilor, securitatii obiectivelor, de la cele mai simple, pana la cele mai complexe. 11

informatii pentru o mai buna dimensionare $i utilizare a resurselor. Pe parcurs, $i cerintele juridice de protectie a bunurilor din proprietatea 111111

11111

obiectivelor, precum $i a valorilor $i datelor vehiculate de acestea, cerinte 111,

1.!

impuse in principal de societatile de asigurare (ex. V&S In Germania), au

accentuat necesitatea introducerii controlului accesului.
in R. Moldova , au avut loc transformari radicale, indeosebi trecerea
de la o economie supercentralizata la una de piata, caracterizata prin
dezvoltarea neingradita a liberei initiative economice. In baza
prevederilorlegale , au luat fiinta sute de mii de agenti economici cu profiluri
de activitate diferite, printre care $i cei cu profil de asigurare a pazei $i
proteqiei cu oameni a bunurilor $i persoanelor, dar $i cei profilati numai pe
protectia tehnica a obiectivelor. Activitatea de asigurare a securitatii
obiectivelor, a bunurilor $i persoanelor s-a dezvoltat la scara nationala $i
sub influenta tendintei ascendente a acestei activitati in Europa occidentala
$i in alte tari dezvoltate de pe celelalte continente.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 283-XV din 04.07.2003 ,,Cu
privire la activitatea particulara de detectiv $i paza" cu modificarile $i
completarile ulterioare privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor $i
protectia persoanelor, stabile$te conditiile necesare obtinerii licentelor de
functionare a societatilor specializate de paza $i protectie tehnica, normele
tehnice privind proiectarea $i realizarea sistemelor tehnice de protectie,
·11

83
:111
1
82 1 li,
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
documentele pentru organizarea ~i desf'~urarea activitatilor de pregatire
~i a cursurilor de calificare pentru personalul de paza etc.
12.2. Definitii generate.
Mai intai, ce este controlul accesului? in forma sa cea mai simpla, o
definitie ar putea fi: "stabilirea §i controlul circulafiei personalului
propriu # a vizi,tatorilor (cine poate merge, unde §i ciind) intr-un obiectiv
protejat, inclusiv raportarea acestor activitii(i".
O alta definitie ar fi: ,,modalitatea prin care accesul persoanelor
neautorizate intr-o cliidire sau intr-o inciipere poate fl restriins sau
interzis".
Principala concretizare a acestei modalitati consta in definirea (limitarea)
punctelor de acces (u~i, porti) ~i identificarea persoanelor care incearca sa
patrunda in respectivul spatiu. Identificarea poate fi realizata cu ajutorul
personalului de paza sau cu echipamente electronice de identificare
biometrica.
Conceptul modern de control al accesului inglobeaza ~i aspecte legate de
protectia antiterorista a unui obiectiv, anume pe cele legate de detectarea
materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol
pentru obiectiv. in principal, este vorba de descoperirea materialelor
interzise: munitie, armament, explozibili, substante . halucinogene,
radioactive sau toxice.
Cu alte cuvinte, scopul subsistemului de control acces (SCA) in cadrul
unui sistem complex de securitate este acela de a selecta ~i ordona mi~carea
persoanelor in interiorul unor ~rii definite in obiectiv prin verificarea
autorizarii de trecere a fiecarei persoane care solicita intrarea/ie~irea in/din
aceste arii ~i de a preveni introducerea de catre aceste persoane a
materialelor interzise mentionate mai sus.
Controlul accesului ofera mijloace extrem de eficiente pentru acordarea
accesului personalului simultan cu asigurarea securitatii obiectivelor.
Subsistemului de control acces (SCA) pot reduce costurile generate de
serviciile de paza ~i inlocuirile de incuietori, concomitent cu asigurarea unui
nivel inalt de securitate. Cand sunt pierdute cartele de acces sau pleaca
functionarii, cartelele acestea pot fi scoase din baza de date a sistemului,
devenind inutilizabile pentru oricare alt eventual detinator.
Spre deosebire de chei, daca nu sunt recuperate cartelele, securitatea
obiectivului se mentine. Pentru fiecare angajat sunt emise cartele unice
pentru controlul individual, pentru nivelul de autorizare, des!a~urarea
84
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
activitatilor ~i chiar in scopuri de sanatate profesionalii ~i securitate.
Subsistemului de control acces (SCA) se intind in toatii gama, de la cele
simple la cele complexe. Complexitatea (SCA) depinde in totalitate de
natura obiectivului de protejat, intelegand prin aceasta profilul activitatii
obiectivului (civil, militar, bancar, de cercetare, de productie etc.), de
cerintele pe care conducerea obiectivului le impune In functie de
organizarea activitatii In obiectiv, de complexitatea obiectivului (suprafata
ocupata, numiir de cliidiri, numiir de accese In obiectiv ~i in cladirile acestuia
etc.), de necesitatea instaliirii unor componente ale (SCA) l?i la exterior etc.
Sistemele mai sophisticate folosesc retele de panouri de control acces
(PCA) conectate la retele de comunicatii (magistrale de date) cu
calculatoarele. centrale. Aceste calculatoare asigura o excelenta interfata cu
utilizatorii ~i au urmatoarele avantaje:
- memorarea permanenta a alarmelor l?i a evenimentelor de control
acces;
cautarea ~i raportarea de informatii din istoricul evenimentelor,
cum ar fi momentele de timp ale unor intriiri individuale, intrarile
pe o u~a intr-o perioada de timp etc.;
depozitarea permanenta a bazei de date a sistemului;
dacii se defecteazii componente ale sistemului, datele pot fi
trimise de la calculator spre noul (PCA) in Joe de introducerea lor
din nou, manual;
- afil?area de instruqiuni pentru operatori in caz de alarme sau la
folosirea cartelelor;
afi~area planurilor de etaj, a hiirtilor obiectivului sau a altor scheme
grafice;
Sistemele avansate, bazate pe calculatoare pot avea in componenta mai
multe calculatoare sau statii de lucru comunicand impreuna in aceea~i
retea. Aceste sisteme permit diferitilor operatori sa realizeze simultan
functii diferite pe statii de lucru diferite. De exemplu, un operator poate
prelucra alarme, un altul poate programa noi utilizatori, in timp ce al treilea
editeazii rapoarte.
in afara funqionalitatii standard, cum ar fi alegerea tipului de cititoare ~i
cartel folosite, a panourilor de control acces (PCA) etc., punctul eel mai
important este stabilirea cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca
sistemul. Funqie de aceasta se stabilel?te cat de moderna sii fie tehnologia.
Tehnologia cea mai noua, cea cu 32 biti, este foarte buna in comparatie cu
vechile tehnologii pe 8 ~i 16 bip, singurele disponibile acum cativa ani.
85

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitiitii obiectivelor - 2011
Trebuie avut 'in vedere insa ca subsistemele de control acces (SCA)
bune nu sunt ieftine. Folosirea unor sume mari permite realizarea unui
sistem cu o lunga durata de viata. Pe masura ce sistemele se dezvolta, este
nevoie de adaugarea de noi echipamente ~i licente de software pentru
utilizatori.
Se poate sa fie nevoie sa se ia in considerare costurile licentierilor
ulterioare. Sunt frecvente situatiile in care cumpararea software-ului
pentru un system determina obtinerea gratuita a upgradarilor atunci cand
acestea apar. Pentru a imbunatati ~i mai mult relatia intre furnizor §i client,
echipamentele care insotesc software-le au ceea ce este numit "flash
memory" (disponibila in tehnologia cu 32 biti), care asigura ca ultimele
dezvoltari ale firmware-ului sa poata fi descarcate de pe Internet. Astfel,
clientii dispun de cele mai noi variante de software ~i firmware pentru multi
ani, fiira costuri suplimentare.
Planificarea dezvoltarii ulterioare a sistemului este, de asemenea, unul
dintre cele mai critice aspecte la conceperea controlului accesului. Functie
de echipamentele selectate, sistemele prezinta limite privind numarul de
u~i, numarul de intrari ~i ie§iri de alarma pe care le pot controla, numarul de
utilizatori pe care-i pot identifica etc. Numarul echipamentelor care pot fi
controlate in cadrul unui SCA n-ar fi chiar o problema, ci ar putea deveni o
problema incarcarea comunicatiilor de catre echipamentele adaugate. Unele
sisteme au viteze de comunicare joase, de 300 baud, care, in sistemele
mici, ar putea fi suficiente.
In sistemele mai mari insa, vitezele de transmitere a datelor de 38.400 la
115.000 baud ~i folosirea "TCP/IP4" nu sunt neobi~nuite. Puterea de
procesare a unui sistem este data de echipamentele folosite. Acestea permit
extinderi de pana la zeci de mii de cititoare, fiira a lua in considerare
eventualele locatii sau sisteme dispuse la distanta.
Totu~i, cand traficul de date din sistem este mai mare decat posibilitatile
sale de comunicatii, intregul sistem se mi~ca greu sau poate chiar sa cada.
Redundanta sistemului este un alt punct cheie critic. Multe sisteme nu
dispun de backup pentru baza lor de date §i, ca rezultat, intra in functiune
legea Jui Murphy: - calculatoarele cad ~i baza de date se pierde.
Aceasta situatie ar putea fi simplu evitata prin includerea de medii de
backup. Frecventa cu care se intampla asemenea situatii poate fi destul de
ridicata. A vand in vedere insa sumele cheltuite pentru intregul sistem,
echipamentele pentru backup pot fi considerate chiar ieftine. SCA care
folosesc software pentru monitorizarea continua a alarmelor §i a altor
86
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitiitii obiectivelor - 2011 l
I
.I
activitati ar putea lua in considerare adaugarea de cai de comunicatii
redundante 'intre PCA ~i calculatoarele centrale. 111.111
In sistemele configurate cu cai de comunicatii redundante, inforrnatiile
111111
privind evenimentele se transmit altemand aceste cai, ceea ce asigura un
grad ridicat de fiabilitate ~i securitate pentru sistem. in caz ca se cere 1'111111!1
integrarea cu alte subsisteme, cum ar fi TVCI, intercomunicatii, detectie la II
1·111·
efractie, incendiu, parcare etc., software-le pentru utilizator trebuie sa fie 1,111
foarte prietenos. In sistemele mici (de la una la 16 u~i), in care sunt folosite !J,[111'
numai functiile simple de control al accesului, software-le tinde sa fie foarte
prietenos.
!1111
Asemenea sisteme nu dispun de seturile de caracteristici sau
facilitatile de generare a rapoartelor pe care le au sistemele mai mari. De 11.,11
obicei, cu cat sistemul este mai mare, cu atat se cere mai multa
functionalitate, dar aceasta nu conduce in mod necesar la a face software-le
mai greu de utilizat. Unele sisteme pot fi foarte greu de programat cand se
cere functionalitate, cum ar fi desemnarea unor multiple zone de timp la
anumite filtre de control acces (FCA) sau alocarea unor FCA la multiple
grupuri de acces.
Aceasta se aplica atilt la sistemele mari, cat ~i la cele mici. Referitor Ia
interfatarea cu alte sisteme, unele SCA au protocoale sau alte branduri
majore deja incorporate in software, dar daca aceste protocoale n-au fost
scrise, permite sistemul acest tip de interfatare? Cei mai multi fabricanti au
interfete programabile functie de aplicatia concreta, pe care o realizeaza
instalatorii. Dupa aceasta, ei insarcineaza programatorii de software sa
creeze programe care sa permita interfatarea.
Exista doua tipuri de SCA cu procesare centralizata: cele cu procesare
dependenta de computer ~i cele cu procesare inteligenta. In cele cu
procesare dependent de computer, toate evenimentele sunt culese de
PCA l?i trimise la computere pentru procesare. Acestea verifica datele pentru
a determina daca permit intrarea indifferent prin ce u~a ~i in ce perioacta. de
timp.
Daca este valida cartela prezentata, computerele transmit comanda de
deblocare a u~ii la PCA. in aceste sisteme, daca un computer cade sau
comunicatia dintre PCA ~i computere se pierde, sistemele nu mai
funqioneaza decat daca PCA dispun de inteligen-µi incorporata.
in sistemele cu procesare inteligenta distribuita in camp (obiectiv), toate
evenimentele sunt gestionate de PCA §i transmise pentru procesare ~i
luarea deciziilor la controlere inteligente plasate in obiectiv. Apoi aceste
87
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
controlere transmit tranzactiile la calculatoare pentru inregistrare ~i
arhivare.
Aceste sisteme nu recurg la computerele centrale pentru luarea deciziilor.
Daca dintr-un motiv oarecare computerele centrale cad, sistemele
opereaza in continuare normal. Ciind comunicatiile dintre PCA ~i
controlerele cu procesare inteligenta distribuite in camp cad, toate PCA tree
in modul defecfiune, care poate diferi de la sistem la sistem, dar, in general,
permit accesul utilizatorilor ciind ace:;;tia introduc codurile de acces valide.
Aceste sisteme utilizeaza panouri inteligente multiple in intregime, cu
panouri inteligente coordoniind un numar de module in aval, ~i folosesc
comunicatii multiple.
in general, cerintele ce se impun unui SCA s~nt urmatoarele:
- sa asigure numai accesul persoanelor autorizate (sa nu poata fi «
pacalit » u~or);
sa fie robust ~i simplu 'in exploatare;
sa nu produca perturbari 'in circulatia personalului in interiorul
obiectivului cu efecte asupra functionarii acestuia;
sa permita post-analiza ~i refacerea logica ~i in timp a
evenimentelor de securitate.
Pentru realizarea acestor cerinte, in proiectarea SCA este necesara
parcurgerea, de principiu, a urmatoarelor etape:
- deteminarea inelelor de securitate ~i a FCA de la nivelul fiecarui
in el;
stabilirea persoanelor ~i a zonelor de timp 'in care acestea au
dreptul sa acceada fiecar~ FCA (se vor avea in vedere ~i situatiile
de revizii, reparatii etc.);
stabilirea traseelor de circulatie prin obiectiv atilt pentru situatiile
normale, cat ~i pentru cele de urgenta, ciind se impune evacuarea
cladirii/ cladirilor acestuia in timpul eel mai scurt posibil;
dotarea FCA cu componentele adecvate specificului fiecarui
obiectiv;
analizarea proiectului de catre un specialist neutru, care sa
evidentieze punctele slabe ale sistemului;
remedierea neajunsurilor constatate ~i elaborarea proiectului final;
elaborarea, de catre beneficiar, a procedurilor specifice obiectivului
pentru asigurarea unei functioniiri cu eficienta maxima a SCA in
ansamblul sau.
88
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Pentru determinarea solutiei tehnice de realizare a SCA dintr-un
obiectiv, se identifica initial impreuna cu conducerea obiectivului zonele de
securitate :;;i compartimentele/camerele cu destinatie speciala/de importanta
deosebita care trebuie incluse in aceste zone de securitate, precum ~i
punctele de acces in aceste spatii.
Urmare acestei analize, se stabilesc, din punctul de vedere al controlului
accesului, nivele de securitate, care pot fi eel putin urmatoarele :
- Nivelul de acces in perimetrul obiectivului;
- Nivelul de acces in cladirea/cladirile obiectivului;
Nivelul de acces pe etajele/in compartimentele de munca ale
cladirii/cladirilor obiectivului;
- Nivelul de acces in incaperile cu destinatie speciala;
Primul nivel de securitate cuprinde accesul in perimetrul
obiectivului, care se poate face prin unul sau mai multe puncte de acces
pentru persoane ~i unul sau mai multe puncte de acces pentru autovehicule.
Punctele de acces pentru persoane pot ft amenajate partial sau in totalitate ca
puncte de control acces, caz in care la acestea se realizeaza filtre de control
acces (FCA).
Punctele de acces pentru autovehicule pot fi amenajate de asemenea
partial sau in total itate ca puncte de control acces, caz in care ~i la acestea se
realizeaza FCA. Pentru punctele de acces neamenajate ca puncte de control
acces sunt previizute masuri de actionare a u~ilor/pof!ilor de catre
personalul de serviciu ~i de monitorizare a starii acestora din dispecerat cu
ajutorul unor dispozitive de supraveghere (contacte magnetice,
microcontacte etc.) instalate pe ele.
Urmatorul nivel de securitate include punctul/ punctele de acces in
cladirea/cladirile obiectivului. Aceste puncte de acces pot fi desemnate
partial sau in totalitate ca puncte de control acces pentru controlul
autoriziirii persoanelor care intentioneaza sa intre din curtea in
cladirea/cladirile obiectivului, situatie in care la ele se amenajeaza FCA.
Pentru punctele de acces in cladire/cladiri neamenajate ca puncte de
control acces sunt previizute masuri de actionare a u~ilor de catre personalul
de serviciu ~i de monitorizare din dispecerat a starii acestora cu ajutorul unor
dispozitive de supraveghere (contacte magnetice, microcontacte etc.)
instalate pe ele.
Al III- lea nivel de securitate include perimetrele
etajelor/compartimentelor de munca din cladirea/cladirile
obiectivului. Jn principiu, punctele de acces pe etajele/in compartimentele
89

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
de munca ale cladirii/ cladirilor obiectivului sunt desemnate toate .drept
puncte de control acces pentru controlul autorizarii persoanelor care
intentioneazii sii intre/sii iasa ~i sunt amenajate ca FCA.
Ultimul nivel de securitate cuprinde punctele de acces in incaperile
cu destinatie speciala din cadrul obiectivului. Datorita destinatiei lor
speciale, toate aceste puncte de acces, fiirii exceptie, sunt considerate
puncte de control acces ;;i sunt amenajate ca FCA.
Principalele functii ale Subsistemului de control acces
Principalele funqii ale Subsistemului de control acces (SCA) sunt
urmiitoarele:
interzicerea accesului neautorizat al persoanelor ;;i vehiculelor in
zonele de securitate ale obiectivului;
transmiterea ciitre statia de lucru din dispecerat pe care este instalat
softwarele ce gestioneazii SCA a datelor privind accesele valide ~i
invalide, a semnalelor de alarmii ;;i sabotaj, oferindu-i
operatorului de la aceastii statie de lucru controlul asupra FCA;
- anuntarea operatorilor cu privire la tentativele de piitrundere
neautorizatii la nivelul inelelor de securitate, cu indicarea FCA
unde au loc acestea;
alarmarea subsistemului de televiziune cu circuit inchis in scopul
atentionarii operatorilor ;;i comutarii la afi;;are pe monitoare a
camerelor video care supravegheazii FCA violat;
transmiterea de semnale de alarmii ;;i sabotaj de la FCA ciitre
subsistemul de detectie ;;i alarmare antiefractie;
facilitarea obtinerii de rapoarte privind prezenta, circulatia ;;i
raspandirea personalului in zonele de securitate ale obiectivului;
dezactivarea automata a FCA de pe traseul/traseele de evacuare a
persoanelor ;;i bunurilor la aparitia de evenimente confirmate in
subsistemul de detectie a incendiilor;
dezactivarea manualii, din dispecerat, a FCA in situatii de panica
sau la nevoie;
90
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
~
1111111;1
Terna nr. 13.
Gestiunea structurii subsistemului de control acces 1
1
1111111111 1
In general, un SCA complet include urmatoarele 3 nivele: managementul,
controlul ~i echipamentele.
13.1. Nivelul de conducere (gestionare, management)
Cele mai importante aspecte ale managementului includ platformele
softurilor pentru mamagementul sistemelor ~i hardware-le calculatorului. in
mod frecvent, acesta include ;;i echipamentele pentru editarea cartelelor.
Managementul este inima oricarui SCA integrat. Unele companii adauga la
structurile de control acces ;;i funqii de ciiutare rapida §i de management al
personalului. Caracteristica cea mai notabila este ca SCA contin sistemele
pentru managementul hardware-ului.
Toate aspectele privind managementul §i operarea sistemului se bazeazii
in module cu functii software. Centrul de management al unui SCA nu
necesita sii fie conectat permanent sau sa lucreze cu dispozitive de baza
din nivelul de jos, al echipamentelor. Simplu, orice componentii a
echipamentului periferic poate lucra independent, fiira centrele de
management.
in ceea ce prive;;te platformele software de management ale SCA, trebuie
luate in considerare urmatoarele aspecte:
- designul interfetei: o interfata bunii dii utilizatorilor o primii
impresie pozitivii;
operarea interfefei: o interfata prietenoasa este u;;or de inteles;
instalarea interfetei: functiile flexibile ale interfetei trebuie sii
corespundii necesitatilor utilizatorilor;
Evolutia tehnologica rapidii ;;i cerintele unor aplicatii complexe au
determinat introducerea unor functii din ce in ce mai diversificate pentru
SCA, legate de managementul cliidirilor ;;i al personalului obiectivelor,
cum ar fi:
interfata graficii interactivii, pe care apar planurile obiectivului ~i
dispunerea componentelor SCA ~i ale celorlalte subsisteme ale
sistemului integrat de securitate (detectori de efraqie, de incendiu,
camere TVCI etc.), care semnalizeazii graphic ;;i sonor
evenimente din subsistemele din care fac parte (u;;ii riimasii
deschisii, declan;;area unei alarme, declan;;area unui inceput de
incendiu etc.) ;;i care permit efectuarea de comenzi adecvate de
91
 I

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 111111

catre operator (deschideri/ blocari de· u~i, comenzi de evacuare

Router-ul este un echipament electronic care faciliteaza integrarea 1!1

etc.);
retelei de date pe control acces in reteaua locala, in sistemul de intranet sau
dirijarea circulatiei personalului propriu ~i a vizitatorilor prin
eel de internet la viteze de transmitere a datelor mari (de peste 10 MBPS).
obiectiv prin stabilirea de trasee de acces (autorizarea trecerii prin
Protocolul de comunicatie este eel standard, TCP/IP. Permite un
FCA) pentru fiecare persoana;
management al datelor mai eficient, prin limitarea drepturilor
stabilirea de trasee de evacuare in caz de incendiu, prin deblocarea
utilizatorilor in cadrul retelei ~i fluidizarea traficului.
FCA de pe aceste trasee in caz de semnalizare a unui inceput de
0 alta functie a router-ului este ;ii aceea de «punte» intre retele
incendiu intr-un anumit Joe din obiectiv;
diferite de date cu sincronizarea transmisiei de date intre acestea.
controlul lifturilor obiectivului prin oprirea acestora numai la
Memoria temporara a router-ului permite ca datele tranzitate intre PCA ~i
etajul pentru care este autorizata persoana ce folose~te liftul;
computerele din cadrul retelei sa aiba un flux continuu ;ii stabil, tad
numararea persoanelor dintr-un compartiment al obiectivului prin
coliziuni sau blocaje. Standardul de comunicatie al router-ului cu celelalte
editarea unui raport solicitat in acest sens ~i localizarea implicita a
echipamente poate fi "RS 232" sau "RS 485", la alegere, echipamentul
unei persoane in obiectiv;
aviind ie~iri (com-porturi) pentru ambele.
asocierea de coduri personale sau cu o anumita destinatie (de
Controlerul de magistralii serve~te ca interfata intre un numar de
comenzi speciale, de solicitare a accesului sub amenintare, de
PCA pe care le poate gestiona ;ii calculatorul care comanda 'intregul
justificare a parasirii obiectivului in timpul programului etc) la
SCA. Folosit de sine statator, controlerul de magistrala permite controlul a
carduri sau alte modalitati de solicitare a accesului;
mai multe zeci de PCA cu ajutorul interfetei formate dintr-un afi~aj cu fond
Nivelul de control
iluminat ~i o tastatura cu mai multe taste. Legatura cu calculatorul se
Acest nivel combina echipamente cu interfete de control al retelelor de
realizeaza prin intermediul unui port serial "RS 232". Controlerele de
transmisie simple sau multiple in cadrul SCA. La acest nivel se
magistrala din noua generatie, de tehnologie avansata, dispun de facilitati
conecteaza ~i se gestioneaza PCA de la nivelul echipamentelor ~i se precum:
realizeaza comunicatia cu nivelul de management, dar arhitectura retelei de
memorie flash, care elimina memoriile "ROM" ~i "EPROM",
control a fiecarui furnizor este diferita de cea a altuia. Unii folosesc
pentru stocarea programului ~i a actualizarilor acestuia;
arhitectura cu mai multe nivele, altii folosesc "ARCNET" (Attached
interfatare directa la diferite tipuri de retele (LAN-uri)
Resource Computer Network-retele qe resurse ata~ate la calculator), ambele
pana la 6 module de comunicatii cu montare prin simpla
in medii Ethernet. Echipamentele de la nivelul de control sunt foarte
introducere in conectoarele de pe placa de montaj;
importante, in special pentru managementul sigur ~i efficient ~i pentru
- gestionarea a peste 1.000.000 de cartele cu module "RAM" de
dezvoltarea retelei, care toate concura la stabilitatea sistemului.
asemenea cu montare prin simpla introducere in conectoarele
Nivelul echipamentelor de pe placa de montaj;
Este nivelul eel mai de jos al intregului SCA ;ii poate contine, in
- conectarea a pana la 100 de echipamente ca PCA, cititoare de
funqie de complexitatea acestuia, urmatoarele componente:
carte le, panouri de alarma, panouri de stare etc.;
calculatorul (statia de lucru din dispecerat); Caracteristicile standard ale unui asemenea controler de magistrala:
- router-ul;
permite stocarea programului de lucru intr-o memorie flash de
controlerele de magistrala;
ordinul unitatilor de MB;
- panourile de control acces (unitatile de evaluare);
dispune de conectori pentru montarea de module de comunicatii ~i
filtrele de control acces;
module de memorie; • permite interfatarea directa de retele/LAN-
dispozitivele de intrare, ie;;ire (DIO);
uri redundante;
caile de transmitere a informatiilor.
dispune de protocol TCP/IP;
92
93

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
dispune de interfete RS-232/RS-485/Fibra optica;
dispune de porturi de comunicatii/cale dubla spre calculator;
dispune de memorie standard de ordinul unitatilor de MB,
expandabila;
- memoreaza sute de mii de posesori de cartele ~i evenimente;
dispune de sursa de rezerva (acumulator) pentru baza de date ~i
evenimente;
interfata dedicata de comunicatii spre calculator;
dispune de facilitatea anti-passback;
- permite controlul direct a zeci de cititoare de cartel ~i centrale de
alarmare (mii de zone) de efractie;
Panourile de control acces (PCA) este un modul de management pentru
controlul local al accesului, prevazut cu un microprocesor, care ofera
posibilitatea functionarii ca unitate adresabila in momentul in care este
conectat pe o bucla de comunicatie. Este componenta principala a FCA.
La el se pot conecta diferite echipamente, cum ar fi elemente de blocare
electrice (de ex. electromagneti), cititoare de carte le, butoane de ie~ire,
sirene etc. Cele mai des utilizate sunt PCA care controleaza o singura u~a, 2,
4 sau 8 u~i. PCA realizeaza urmatoarele functii:
comunicatia cu cititorul de cartele, dispozitivul de monitorizare a
u~ii (de ex. contactul magnetic) ~i cu dispozitivul de blocare a u~ii
(de ex. nelectromagnetul);
managementul bazei de date proprii (persoanele cu drept de acces,
grupuri de acces, zone 4e timp etc.);
acordarea dreptului de acces In conformitate cu informatiile
cuprinse in baza sa de date;
- monitorizarea modului propriu de functionare (autotestarea);
comunicatia cu consola de operare a SCA (de ex. calculator);
generarea de rapoarte;
Filtrele de control acces (FCA). Pe langa PCA, ca element central pentru
unul sau mai multe FCA, filtrul de control acces pentru persoane ~i pentru
autovehicole mai contine ca parti componente:
elementele de identificare; cele mai raspandite sunt acum, pentru
SCA mai putin pretentioase, cititoarele de cartele de proximitate,
care identifica legitimatia de acces, nu persoana care prezinta
legitimatia in fata cititorului.
De aici o seama de dezavantaje ~i necesitatea suplinirii acestora cu
masuri organizatorice ~i chiar neducationale, astfel incat sistemul sa fie
94
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
eficient. Chiar daca cititoarele de cartel sunt prevazute ~i cu tastatura "II
pentru introducerea unui cod personal, gradul de securitate cre:;;te putin, )i
dar nu este total. I
:111,
Si codul propriu poate fi uitat sau cunoscut printr-o imprejurare
oarecare de o alta persoanii. In sistemele pretentioase, care necesita un 1111
nivel ridicat de asigurare a securitatii (obiective militare, nucleare, biinci, ,'II
inchisori, aeroporturi etc.), pentru identificarea persoanei care solicitii
':11'
accesul in obiectiv sau intr-un anumit spatiu din obiectiv, se folosesc din 11 .. •
ce in ce mai mult realizarile biometriei.
Cu toate acestea, numiirul cititoarelor biometrice in sistemele de
securitate realizate in R. Moldova este incii destul de mic, dar importantii
este tendinta cresciitoare de folosire a acestora datoritii scaderii continue a
costurilor. Biometria eliminii necesitatea cardurilor, ceea ce conduce la 1
1
1
reducerea eforturilor administrative. De exemplu, un card pierdut trebuie I1
1 11
l,1::1
!nlocuit i;;i lnregistrat din nou. Cand se acumuleazii mai multe astfel de .'I
evenimente, administrarea unui numar foarte mare de carduri devine
costisitoare. 1!!111:
.1111'
elementele de blocare; principalele elemente de blocare folosite in
structura FCA pentru persoane i;;i pentru auto sunt broai;;tele
electrice, numite i;;i yale electromagnetice, electromagnetii,
turnichejii de inte rior i;;i exterior, u~ile rotative de interior ~i
,1i'
exterior, barierele auto, pof!ile auto glisante sau batante, 1,
blocatoarele de cale;
- senzorii de detectare a starii U§iilporfii; cei mai riispanditi sunt
senzorii magnetic;
butoanele de deschidere in caz de urgenfa; sunt elementele de
deblocare pentru FCA in cazuri Speciale (incendiu, cutremur) cand
personalul trebuie evacuate foarte repede ~i nu sunt realizate
scheme de deblocare automata. in cazul elementelor de blocare
electromagnetice, apiisarea pe buton va avea ca urmare
intreruperea/realizarea alimentarii acestora (functie de principiul de
functionare) ~i deblocarea u~ii/portii;
amortizoarele de U§a; starea normala a unei w;;i din componenta
FCA este cea inchisa. In cazul tranzitarii filtrului de catre o
persoana, pentru a ·se evita situatia in care u~a sa riimana deschisa,
amortizorul de u~a va face ca aceasta sa revina la pozitia normala
intr-un anumit timp, care poate fi reglat mecanic la amortizor ~i
95
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
programat la PCA, timp functie de care se define:;;te
semnalizarea de u:;;ii deschisii prea mult;
dispozitivele (modulele) de intriiri-ie$iri; acesta poate monitoriza
un numiir de intriiri $i un numiir de ie:;;iri de releu pentru controlul
direct al echipamentelor din teren. Modulul, a ciirui functionare se
bazeazii pe microprocesor, combinii procesarea datelor,
memorarea acestora, comunicarea datelor :;;i intriirile :;;i ie::;irile din
zona In care este instalat;
La obiectivele de importanta mare (obiective militare, centrale
nucleare, aeroporturi, biinci etc.) In compunerea FCA pot intra :;;i
echipamentele pentru controlul antiterorist al persoanelor :;;i bagajelor, al
coletelor :;;i corespondentei. Aceste echipamente pot fi: detectoare de metal
portabile sau fixe, detectoare de explozivi, detectoare de radiatii X,
detectoare de radiatii nucleare etc.
96
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Terna nr. 14.
Particularitaple ~i avantajul implimentarii sistemului control-
acces in obiectiv
14.1. Controlul acces - solutie flexibila ~i economica
Ca urmare a interesului tot mai crescut fatii de sistemul de acces control
ne-am propus sa detaliem unele aspecte tehnnice a acestuia. In mod
traditional un sistem de control acces necesitii ca pe u:;;a/toc sa fie montat un
cititor de cartela, sa fie o \ncuietoare electro-mecanicii, sa existe o sursii de
tensiune, un electromagnet opritor pe toe :;;i cabluri de conexiune.
Sistemul prezentat se rernarca prin faptul ca este extrern de sirnplu de
instalat :;;i folose:;;te broasca lngropatii existenta pe u:;;a, iar pe toe nu se mai
monteaza clasicul "striker" (tabliµt opritor) electromagnetic care retine
lirnba broa:;;tei. Acest fapt reduce drastic cheltuielile instalatorului de
securitate :;;i nevoile de a apela la un lacatu:;; specializat pentru a regla
inchiderea corecta a u::;ii.
Practic sistemul "Srnartair" constii in douii :;;ilduri cu rnanere (interior :;;i
exterior) ce inlocuiesc 11ildurile existente. Pe :;;ildul exterior este montat
cititorul de card RFID, iar pe :;;ildul interior se atla sistemul electro-
mecanic de cuplare/decuplare (ambreiajul) precum §i pachetul de baterii. In
vederea rnontarii acestor doua 11ilduri pe U§ii, trebuie practicate alte gauri de
fixare fata de cele existente. In conditii normale este necesara pana la o
jumatate de orii de manopera pentru rnontajul acestui sistem de control
acces pe u:;;ii.
Un altii particularitate al acestui sistem este acela ca are costuri reduse
cornparat cu sistemele · sirnilare de control acces; atat costul
echipamentului in sine, cat ::;i costurile de instalare. Acest sistem de control
acces este necablat oferind o mare tlexibilitate datorita optiunilor de lucru
disponibile:
Stand Alone
97
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor ·· 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

Update on Card ~
Smartair Online
~
~'-' ~c
Smartair Wireless

Stand Alone: incuietoarea se programeaza folosind o serie de carduri de ( ((«

programare. Nu este necesar alt echipament. Un card de programare este
......_....

-
OetecicM" Dptlc de
Cenlrala wireloess conh·otala iprin

utilizat pentru a adauga :;;i sterge utilizatori (numar maxim 500). Utilizatorii mieroprocesor
rrrr, ~r,
cu .i.t.n• ..,........

autorizati pot pune u:;;a :;;i in "passage mode" adica permanent deschis.
Acest mod de functionare poate migra catre modul superior Update On
Card.
M odule radio
'-
pi;mtrui ~ctori

Sk'ena wlretesa cu xenon flaatt

II
euton-.l'1"08

14.2. Alegerea sistemului in functie de aplicatie

Acest sistem prezinta o mare flexibilitate in configurarea Jui, putand fi o
solutie atat pentru accesul unei singure u~i, cat ~i pentru un numar mare
1 - Presie:nt:: 1'4-ilell~r Prc:>g~mmt.ng

I
· <Cerd de u:;;i conectate (wireless) la un PC. Configurarea sistemului este u:;;oara :;;i
=:::::::::::=::::::::i-. 1!J&'.? trebuie retinut faptul ca plecand de la o solutie cu o singura u~a, se poate
face permanent upgrade catre nivelul superior, ajungandu-se la sistemul
2 - Pries~nt:
Pr'"c>g.--m~
.All c::::e.rds TO E!le'
Flel>r U.5et
wireless, f"ara a avea echipament redundand. Este solutia ideala pentru

_r:r. 3 - Fl'll"'"USlly,,. P r e s e n t l'i4~ber

Pr<J11g r..a mml.-..,.g <=a.rd Ag.a.l1n1
-ro E n d if>r'og~mmt.-ag

Smartair Stand Alone

pana la 50 utilizatori unde u:;;ile trebuiesc asigurate la deschideri neau-
torizate, iar cardurile folosite sa permita persoanelor autorizate accesul pe o
anumita u:;;a.

Acesta este o solutie "out of the box", la care ~ildurile echipate cu

Update On Card: se folose~te atunci cand avem multe u:;;i cu ~ilduri sau
cititoare de carduri instalate pe perete. Un kit de management conectat la
un PC reprezinta centrul de management utilizatori ~i configurare sistem.
Cardurile sunt configurate de un encoder conectat la PC. Se poate face
audit atat la carduri individuale cat :;;i la fiecare u:;;a (folosind un dispozitiv
portabil). Acest sistem poate migra la Smartair Wireless.
cititor ~i un sistem electro-mecanic de deschidere se scot pur :;;i simplu din
cutie, se monteaza in minute pe u:;;a iar sistemul se initializeaza pe Joe,
fiind in stare de functionarel00% . Sistemul este furnizat in diverse
configuratii atat pentru aplicatii interne sau externe, inclusiv cu
posibilitatea de "key override" (deschidere de urgenta cu cheia).

Smartair Wireless: este eel mai avansat sistem smartair. Fiecare

incuietoare comunica wireless cu PC-ul. Toate modificarile in gestionarea
TO>µp·····

-
acceselor, schimbarile structurii u~ilor :;;i orice alte modificari se fac in timp Onlll'le ...d.;;;;'
-<10<>...... lq:id. .
~-
m~
real. Prin comunicarea cu PC-ul nu mai este nevoie ca firecare punct de
acces sa stocheze informatii numeroase, acestea fiind transferate pe PC. Ji;;J
Cerd If.sued at PC to be
...... a

:~
Qrd ts ·is.Wea from destop ~
v&lk:I fbr M•n l!ntf"•not at PC to h'l$Ul.ntly work ln ~
Smartair Update On Card Smartair Online
99
98
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

Sistemul este operat de 3 baterii AAA care asigura aproximativ 3 ani de acesta va fi modificat la prima trecere/citire prin fata unui cititor de card
functionare, sau cca 30.000 deschideri. in cazul descarcarii bateriilor, se conectat online. Concomitent sunt transferate $i alte date, astfel nemaifiind 11 11111
1

poate alimenta incuietoarea prin intermediul unui dispozitiv ce se poate nevoie ca utilizatorul sa vina cu cardul la encoder.
achizitiona separat $i care se conecteaza la cititorul de carduri, fumizand 0 alta functie importanta este aceea ca sistemul poate fi configurat astfel
!l!l1111

curentul necesar functionarii sistemului. De asemenea se poate folosi lji !neat daca un card nu a fost folosit o perioada prestabilita de timp (de
exemplu 1 zi, o saptamana, o luna, etc.) atunci devine inactiv pentru toate
1

cheia in cazul optinuii "key override". 1l I

Smartair Update On Card
in general clientii doresc un sistem cu bugetul scazut care sa asigure
obiectivul !or fiira a fi nevoie sa se foloseasca cabluri de date costisitoare lji
recablari ale cladirii.
Aceasta configurare ofera optiuni extinse de obicei asociate cu sisteme
sofisticate de acces control: time zone (posibilitatea restrictionarii acceselor
la anumite zile din saptamanalji in anumit timp orar), operare automata
(posibilitatea de deblocare automata intr-un timp orar specificat), dual user
(u$a se deblocheaza prin folosirea concomitenta a doua carduri valide),
passage mode (un user autorizat poate pune U$a in passage mode - acces
liber), audit.
La aceasta configuratie se livreaza un kit de management continand
soft:ul cu cheia de licenta, encoderul, programatorul portabil lji un pachet
U$ile. In acest fel utilizatorul este obligat sa foloseasca cardul la un cititor ,~I
online pentru a se asigura continuitatea cardului in sistem. Daca cardul a
devenit inactiv, atunci acesta va trebui folosit la un cititor online pentru a fi
re-validat. :1 1
Smart Wireless
1I
Este eel mai avansat sistem din aceasta familie de control acces,
combinand toate tehnologiile Smartair cu incuietoarea care este setata sii
comunice In timp real cu PC~ul prin intermediul retelei wireless. in acest
fel toate incuietorile au posibilitatea sa fie setate instantaneu cu diferite
functii, iar restrictiile de acces sunt communicate $i operate instantaneu.
!11111111

de 50 carduri. Softul poate fi licentiat pentru: l 0, 30, 75 $i nelimitate Ulji.

Datorita flexibilitatii sporite, se poate migra de la un numar initial mic l!jl l1

de ul}i la eel nelimitat, de aceea se poate pleca cu o investitie minima (10

u!ji), sistemul putand fi extins pe masura extinderii configuratiei
1

r
1

obiectivului. 11111,,1

Encoderul este folosit pentru progr~marea cardurilor $i pentru efectuarea
auditului de pe acestea. Programatorul portabil actioneaza ca o interferenta
intre kitul de management $i U$a. Este utilizat la configurarea U$ilor $i
audit. Datele sunt desciircate in PC. De asemenea programatorul portabil
are o functie prin care poate debloca orice U$ii din sistem, avand propriile
baterii (in cazul in care bateriile de pe U$ii s-au desciircat). Pentru zone cu
Smart Wireless
Pentru comunicare se recomanda un hub wireless la maximum 30 de
incuietori. Si in aceasta configuratie avansatii, sistemul este activat de
bateriile montate in $ildul interior. Antena de comunicatie se monteaza in
ljildul exterior. Existii posibilitatea ca acest sistem sa se integreze cu alte
sisteme existente, cum ar fi incuietorile standard de control acces. 111:'1,

trafic intens se pot furniza diferite tipuri de $ilduri speciale, cititoare Tipuri de !jilduri !,'111:1

suplimentare de perete, surse suplimentare lji inchidere electrica sau porti Exista o varietate de ljilduri In finisaje diferite, componentele active ale
sistemului se aflii pe $ildul interior, in exterior se aflaljildul care contine

~
automate.
numai cititorul de card; orice act de vandalism asupra ljildului exterior nu
Smartair Online
afecteaza securitatea sistemului. Cele mai uzuale ljilduri sunt modelele: LI, 1 II 1,

Acest sistem este in linii mari ca Smartair Update On Card, diferenta

constand in faptul ca se pot folosi o serie de cititoare de perete L2 $i L3. Sildul model LI este eel de baza, nu are decupare pentru butuc sau
adresabile IP conectate la o retea locala, putandu-se comunica in timp real
cheie. Sildurile modele L2 $i L3 au decupare pentru cilindru de Ii 1

cu PC-ul. in acest fel, cand se modifica datele unui card in sistem,

~I
11111

100 101

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
siguranta, diferenta intre ele fiind acelea ca modelul L3 permite incuierea
u:;;ii prin aruncarea zavoarelor prin ridicarea clantei in sus.
Cititoare Smartair de perete
Sunt situatii in care este necesar a se instala cititoare de carduri pe perete.
Exista doua motive de baza: primul este acela ca cititorul este folosit in
conjunctie cu modulul Updater Control Unit cu care se reprogrameaza
carduri :;;i se incarca auditul din acestea.
Cititoare Smartair de perete
Al doilea motiv este acela ca cititorul de perete este optiunea acolo unde
nu se poate monta un ~ild pe u~a (situatii de genul barierelor cu card, u~i
automate, etc). Cititorul de perete functioneaza identic ca cititorul de pe
~ildul exterior; este necesar insa a se cabla cititorul pentru a se conecta la
sursa de curent ~i la controller.
Smartair Updaters
Folosind un modul numit Smartair Updater, se infrang barierele unui
sistem necablat, prin faptul ca acest niodul care se conecteaza TCP/IP la
PC-ul de baza, realizeaza comunicatia intre card ~i PC, efectuandu-se ac-
tualizarea bazei de date.
Acest modul folose~te tehnologia unui smart card pentru a programa :;;i
colecta datele din sistem, transmite auditul de la carduri la PC cand un
102
l.Secrieru Aslgurarea uCllllll;1iJUl.dl.ll!lWllJll.il•Lll¥1lyr . -_lfW.
utilizator trece prin dreptul unei u~i dti nul.lOll ,1, In "'"l1tl llinp, urlvt
modificare in programarea unui card este transmlrdl lr111tant1ntLI HllUI IW 1
Modulul Updater poate fi utilizat pentru a controla o inculotoll'I dt Ufl
1
:1 11
sau o componenta automatizata sau poate fi pozitionat intr-o loca~ll
,!,111'
centrala unde utiliza~orii pot sa-:;;i reprogrameze cardurile dupa un graftc
prestabilit. Aceste loC'atii sunt in zone de trafic mare unde este posibil sli se
colecteze o cantitate maxima de informatie de la utilizatori catre PC :;;i Il ~,
invers, de Ia PC catre utilizatori, asigurand o acuratete sporita in
reconfigurarile sistemului in dinamica sa.
Nu este nici o restrictie in utilizarea acestor module, insa ca o regula
practica se considera un procent de 5-10% din u:;;i selectate cu module
Updater ca fiind suficiente. Folosind aceste module, Smartair devine un
adevarat sistem "wire free", deoarece odata configurat un card la PC, 1
111.1·.1. 11
acesta va fi reconfigurat de cate ori va fi nevoie de catre modulele Updater, '1111·
fiira a fi ne-cesar a aduce cardul la PC. 111'11/1
Smartair Software Softul sistemului: TS 1000 este licentiat ~i se
ii11l1l11
livreaza odata cu echipamentul. Exista o serie de nivele de securitate astfel
ij
111111
inciit sa se impiedice accesul neautorizat la sistem. Exista o serie de ferestre
ale softului, printre care enumerez cateva:
Fereastra matriciala este aceea in care se conexeaza utilizatorii, 1
1
U$ile de acces :;;i zonele orare definite. 111 1111
- Toate aceste se tree intr-o matrice pe axa x $i y.
r11 1
Fereastra configurarii orare, prin care sunt definite timezones, fiecare 1
1;111111
poate avea pana la 5 perioade. De exemplu un utilizator poate fi adaugat
111, 1 1 1.
la un timezone care Ii permite accesul de exemplu la intrarea principalii 11
1 11
,lil
i
intre 09:00-17:00 de luni pana joi. Se poate seta un numar maxim de 10
deblocari automate in 24 ore. Exista un calendar unde se pot seta zilele de
sarbatori. Fereastra auditor este aceea In care sunt evidentiate evenimentele 11,111
din sistem. lnafara de aceasta mai exista:;;i fereastra In care este
prezentata o imagine de ansamblu a sistemului numita "Openings", mai
exista o fereastra In care se pot face rapoarte in functie de criteriile
stabilite, $.a.
Cardul folosit de sistemul Smartair este de tip "Mifare lK Classic",
eel mai popular smart card utilizat in piata de securitate. Poate fi u:;;or
imaginat un sistem In care un singur card poate fi folosit pentru toate
nevoile unui utilizator lntr-un complex hotelier.
103
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 l.Secrieru

Ca o concluzie acest sistem reprezinta un pas serios inainte in vederea

rezolvari unor serii de probleme specifice de control acces, la un nivel
optim securitate/pret. Acest sistem adauga un nivel nou in
functionalitate ~i estetica oricarui mediu in care este instalat, conferind
hotelului un control total asupra operatiunilor specifice. I'
Ii

111

I ,1

1111

11111

1111

Acesta este eel care asigura, in primul rand, o triere corespunzatoare a 1111

persoanelor care au dreptul de a intra in diverse arii ale unei cladiri, l,11\1111

prevenind utilizarea neautorizata a unor documente sau echipamente, 1111111

c::;<ontJl!i!lC.Ue&s
smart Card
furtul de bunuri sau informatii etc. .11111,11

111111'1\1

11111

lntr-un sistem traditional hotelier, cardul magnetic este eel mai utilizat, !1111111

acesta limitand drastic posibilitatile nelimitate de control acces modem. 11.l\1111111·1

Iata mai jos cateva elemente pe care un card clasic magnetic nu le poate 11111

obtine: l1!/11

Audit efectuat la card prin intermediul unui modul Updaters

instalat la intrarea in hotel sau in zone comune ale hotelului; 1111:1

- Audit colectat in incuietoarea u~ii (pana la 1000 evenimente);

- Management adecvat ~i eficient al graficului orar pe card; Totodata, existenta unui sistem de control al accesului garanteaza 111\1:1

- Integrarea altor servicii hoteliere (acces internet, achizitii cre~terea gradului de organizare a personalului ~i posibilitatea de a
bunuri/servicii, etc.) gratie }ltilizarii tehnologiei Mifare Smart monitoriza traficul de personae si vehicule, indiferent daca vorbim despre
11111;111

Card. angajati, vizitatori sau chiar de accesul publicului c atre servicii platite,
1111

In mod evident, recesiunea economica a dus la scaderea nivelului de cum ar fi evenimentele sportive. Nu in ultimul rand, un astfel de sistem 1\11

trai, aceasta constituindu-se intr-un important factor determinant pentru poate fi o excelenta solutie de optimizare a consumului de energie ~i, 1111111

cre~terea nivelului de infractionalitate. Astfel ca, in actualul context politic, implicit, de reducere a cheltuielilor aferente.
economic, social ~i tehnologic, mentinerea unui nivel cat mai ridicat d~
11111

Ca ~i concluzie, putem afirma ca un sistem de control acces are cu 1

securitate inseamna luarea in calcul a unei game din ce in ce mai variate de certitudine multiple avantaje, aplicatiile sale fiind de natura sa securizeze 111
1
factori de rise. activitatea, sa organizeze procesul de munca ~i nu in ultimul rand sa asigure 1
1/111i11

De aici decurge nevoia de a raspunde unor provocari din ce in ce mai importante reduceri ale consumului de energie. Toate aceste elemente ar
111111

mari cu solutii performante ~i sisteme integrate de securitate, care

11111111111

trebui sa fie, in mod normal; obiective principale in administrarea unei ,1l11l!1l1

incorporeaza tehnologii de ultima generatie. Unul dintre elementele cele organizatii. Prezenta unui astfel de sistem, in conditiile actuale, reprezinta, o
11111111

mai importante menite sa asigure siguranta ~i functionarea eficienta a unei 11111111

investitie menita sa aduca stabilitate ~i eficienta. 11111111'

organizatii este sistemul de control acces. 111,

1
1
·111 11
1

' 11'

'111111111

11
11 11
104 105
,111

,1111111

I
,.....-~

l.Secrieru Asi@ni_r:ea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 ·11·11'

l!',1
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
ce urmeaza. Initial numarul care identifica fiecare cartela era limitat la 1:1111

gama de nr exprimabile prin 24 biti in format binar (26 biti din care 2
Terna nr.15.
de paritate). Asta corespundea unui site-code in gama 0-255 (care identifica
Probleme ~i solutii de securizare a cardurilor de control acces instalatia!clientul ) ~i un card number in gama 0-65536 care identifica 111

Sistemele de control acces sunt folosite pentru a permite accesul utilizatorul individual.
persoanelor in spatiile protejate conform unor reguli stabilite initial. Pentru Acest format a fost denumit Wiegand 26 biti ( W26 ) ~i este formatul 111!1,,

identificarea persoanelor se folosesc mai multe tehnologii, dintre care de "standard" pentru sisteme de control acces. in acest moment , cand in ,11111111

departe cea mai intalnita, ~i la care facem referire in cele ce urmeaza, este circulatie sunt multe milioane de astfel de cartele, practic acest format nu
asigura nici un fel de grad de siguranta. Evident numerele se repeta ~i,
111''11

cea cu cartele de proximitate RFID. 11

In cazul utilizarii cartelelor de proximitate, pe cartela este stocat un mai mult decat atat, nu existii un control al celor care emit aceste carduri. i
II
numar care identifica respectiva persoana in sistem. Toate deciziile se iau
I
apoi pomind de la ace! numar. Cand ne gandim la securitatea sistemului de I

Ill
acces, ignorand fortarea fizica a accesului (care 'intra 'in sfera sistemelor de . 1 •• camp.el.ectr01:ndgnetk
1 .i
\~-:,_....,."'"'--aiirrrentaf'e"•"""'""'"''-""''··~ ~ I
efractie mai mult) , ne gandim la securitatea stocarii acestui numar pe card .11 l
cand nu este folosit ~i securitatea comunicarii acestui numar de pe card,
1
'1\1 1

prin cititor ~i controller pana la baza de date centrala, a~a cum este ,'III:ii

aratat ~i in diagrama de mai jos. 111:

~'·
lii1i~14fii1m~~~~ifkw~[h:'·~1··i>
TCP/IPsau
local
I11

:r-cp"7P u
8111

-
Sc;-A"/AL-"T's <'3.<
---- - ----· ------------- --~-- - Atunci cand aceste temeri au inceput sa devina justificate, s-au dezvoltat
'"f
l C~~~~~"=='R mai multe solutii care sii creascii nivelul de siguranta:
//'
mi!E - Prima solutie a fost crearea altor formate care sa codifice nr. 111!

f/'i
;:/#
cardului in binar. Una din variantele foarte folosite $i 'in curent
II•'llil

I/
este formatul pe 37 biti , cu sau fiira site-code, care este creat ~i •,I

l.11111

administrat exclusiv de HID, unul din cei mai mari jucatori de pe

~
,_-~r

piata;
~
,,&
"\: ;,'' "

• alta solutie a fost adaugarea unui cod care diferentiaza

Se poate U$Of vedea ca cea mai expusa comunicatie este cea 'intre instalatorii/beneficiarii ~i care trebuie sa fie acela~i pe card $i pe
cartela ~i cititor. Aceasta are loc 'in spatiu neprotejat, nu necesita contactul
I
cititor pentru ca comunicatia sa aiba loc. 0 varianta a acestei solutii
iJ
fizic ~i este initiata de cititor nefiind nevoie de interventia/aprobarea includea $i o amestecare a card number-ului lntr-un ;;ir de nr.
posesorului. Orice atacator poate sa "asculte" comunicatia intre card ~i binare $i extragerea lui de acolo pe baza codului; 1111!

11!

cititor $i sa o inregistreze sau pur ~i simplu sa W creeze un alt card care sA • cea mai frecventa solutie adoptata de marii fumizori a fost pur ~i
simplu codificarea pe un nr cat mai mare de biti a card number- 1
transmita acelea~i informatii. 11
Cea mai utilizata tehnologie RFID in acest moment este proximitatea ului ;;i garantarea ciitre beneficiar $i catre instalatori ca numerele 11
1

clasica ce functioneaza pe frecventa de 125 kHz . De~i exista mai multe emise catre ei nu vor fi emise $i catre altii.
.'''

variante de implementare, specifice fiecarui producator In principiu

i
I

modul de functionare al acestor cititoare/cartele poate fi descris de schema 107

106

l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitatii obiectivelor
Toate aceste solutii au crescut putin securitatea dar prezinta in
continuare un mare rise ce poate fi exploatat : comunicatia poate fi in
continuare "ascultata" de catre cineva, 'iinregistrata $i retransmisa- Cititorul
nu are cum sa discrimineze lntre un card valid !?i orice alt dispozitiv care
emite catre el respectiva informatie_ Solutia inteligenta pentru aceste
probleme de securitate nu a intarziat sa apara.
Ea se concretizeaza In aparitia de la mai multi furnizori a unor alja
numite ,,con tactless smart card". in fapt acestea sunt ni$te carduri de
proximitate inteligente care funqioneaza in banda de frecventa de 13,56
Mhz. Comparate cu cardurile de proximitate "clasica" aceste carduri au
mult mai multe functii :
in primul rand au o memorie care poate varia 'intre 2k $i 32 k sau
alte variante de la diver$i furnizori;
In acea memorie pot fi stocate , In afara de card-number-ul pentru
acces, alte date cum ar fi : PINul, profile BIO dar lji informatii
pentru alte aplicatii ca de exemplu cashless payment, abonamente
etc;
- pe aceste carduri se poate ~i scrie informatie ( in campurile
disponibile ) de catre "cititor" permitand aplicatii diverse;
toate comunicatiile intre cititor ~i card sunt criptate cu un certificat
digital.
¢'M•!i'ffii'¢1i~~lj~~
¢~:·: I :
~~~k : 1
\
.
4,;i\1"\,>il,~Of·~·
~-~•";•titrtl
0\,
!'7;, '1'. t·:• lr1\Mnil'llil!lfMSL1i:i ·•·~ . '1•r•·«'•k
1
1r)
~
~ @D$#$i@i1!>il.SSM11@f00%Si
Aceasta ultima diferenta este cea mai importanta in cadrul problemei 'in
discutie: 'in practica, 'intre cititor ~i card are Joe un proces de autentificare
reciproca 'inainte ca orice informatii sa fie transmise. ln plus, odata
autenficate cele doua componente, se stabile~te o "cheie ", unica pentru
acea sesiune de comunicatie, cu care se cripteaza toate informatiile ce sunt
transmise de pe card pe cititor ~i invers. in acest mod se asigura un grad
108
l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitatii obiectivelor - 2011
- 2011
mult mai mare de securitate pentru intregul sistem decat in cazul
cardurilor de proximitate clasica.
Practic, chiar daca cineva ar reu~i sa comunice cu cardul sau sa "asculte"
comunicatia acestuia cu cititorul, informatiile ar fi criptate ~i in plus
cheia de criptare se bazeaza pe ni~te nr aleatoare generate de card ~i
cititor ~i care nu se repeta la urmatoarea comunicatie.
Si 'in aceasta tehnologie exista mai multe metode de implementare care
1~111
realizeaza echilibrul lntre dificultatea de gestionare ~i gradul de securitate :
cea mai simpla forma de utilizare a cardurilor contactless smart
card este aceea de a folosi CSN, card serial number. Acesta este
un nr alocat de producator fiecarui card . El este presupus a fi
unic, dar nu a fost creat pentru a fi folosit ca atare ~i nu asigura
nici un fel de securitate suplimentara fata de cardurile de
proximitate cu nr unic garantat de furnizor. Acest numar se trimite
necriptat ~i are doar rol 'in mecanismul anticolisiune; 111:
- varianta standard de folosire implicit folosirea aceluia~i certificat
11il
digital pe toate cititoarele ~i cardurile. Asta inseamna ca orice
cititor va comunica cu orice card, dar informatia va fi in continuare
criptata. in acest caz se asigura un grad minim de securitate in
sensul ca, intre cititor ~i card comunicatia nu poate fi "ascultatii".
Totu~i, daca cineva cumpara un cititor, poate sa citeasca ace!
card ~i sa primeasca pe ie~irea Wiegand numarul cardului ceea
ce este 'in continuare un rise inacceptabil;
.·· .·
- variant ''High Security" , pentru care au ~i fost create aceste
'
carduri, este accea in care pe card ~i pe cititor se incarca un
certificat digital personalizat;
\ In acest mod numai cititoarele ~i numai cardurile cu ace! certificat vor
comunica. Daca este un alt certificat pe card, de exemplu eel standard,
..
_,,·'
cititorul nu va citi nimic de pe ace) card. Jn acest caz, securitatea
sistemului de control acces depinde de securitatea acelui certificat.
} Daca el este stocat securizat, nimeni din exterior nu va putea sa
comunice cu acele carduri ~i cititoare fara foarte mult efort informatic.
Certificatul In discutie poate sa asigure seturi de cititoare/carduri
personalizate pentru un distribuitor, pentru fiecare instalator sau pentru
fiecare beneficiar.
Posesorul acelui certificate este singurul care poate face carduri sau
cititoare care sa comunice cu celelalte. De retinut ca in acest caz se folosesc
acele~i carduri ~i cititoare ca in varianta standard, dar pe ele se instaleaza
109
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
~
1111

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 I

Terna nr.16 1111

un nou certificate digital specific acelei instalari. Algoritmii de criptare Rolul sistemei de monotorizare centralizata in asigurarea eficienta a
~
folositi in aceste comunicatii sunt cei larg utilizati in mediul IT ( DES,
3DES ~i AES) ~i asigura un grad de securitate satisfacator pentru situatia
obiectivului
~'
111111

actualii. in plus pe card ~i pe cititor se afla ciite un generator de numere 16.1. Avantajele dispeceratului de monitorizare ~i control 111

"111
aleatoare care asigura ca la fiecare comunicatie se folose$te o alta chele Ritmul accentuat de evolutie al mediului tehnologic din ultimele
l11
1

(diversificata din certificat, numerele aleatoare $i alte informatii) care nu decenii i$i pune cu certitudine amprenta in dezvoltarea umanitatii, atiit pe 1
11

1'·1

se va repeta. plan social, cat $i politic $i economic. 1111

in plus, functie de gradul de securitate dorit, beneficiarul/instalatorul Astfel, dinamica accelerata a tehnicii $i tehnologiilor conduce la i1lll'
poate alege sa schimbe certificatul de pe carduri $i cititoare in mod regulat, realizarea unei noi corelatii cu valorile, idealurile $i nevoile sociale, intrucat ~
~
·111
eliminiind astfel $i riscul folosirii de carduri piedute sau alte bre$e. Dael noul tip de tehnologie modifica atitudinile, promoveaza alt stil de munca $i
ar fi sa comparam sistemele de acces bazate pe carduri de proximitate cu viata $i in general un alt tip de comportament.
un sistem de identificare cu parole, intre doi oameni, atunci proximitatea Referindu-ne, astfel, la cazul particular al nevoii de siguranta, una dintre '111111

clasica ar insemna strigarea parolei de la un capat la altul al unul nevoile de baza ale omului, constatarn ca mutatiile survenite in acest }I
1

coridor iar varianta cu contactless smart card ar presupune comunicarea domeniu determina importante schimbari in abordarea conceptului de '1!,11

111
parolei la ureche, cu toate literele rearanjate intr-un mod cunoscut numai de paza. Sunt din ce in ce mai evidente avantajele tranzitiei de la paza
: 11 1.I
realizata preponderent de un factor uman, la monitorizare $i paza
~I
cei doi $i care se schimba de fiecare data. 1
1

Aviind in vedere ca costurile componentelor pentru un sistem de control electronica, un proces mutt mai complet ~i complex, bazat, de cele mai
acces bazat pe carduri contactless smartcard nu sunt mult mai mari dec&t multe ori, pe cele mai avansate descoperiri din domeniul tehnologic. 1
111 11 I

costurile componentelor prox (in unele cazuri sunt chiar mai micl), Este un proces normal, avand in vedere ca astfel pot fi eliminate i11l1 :

consideram ca este oportuna tranzitia la acest sistem, care asigurii un posibile erori umane, iar tehnologiile incorporate in cele mai noi 111.111! I
grad de securitate mult mai mare $i in plus un numar de alte aplicatii care echipamente de securitate permit detectarea unor detalii inobservabile de II]'
. I

pot folosi acela$i card. catre oameni. Paznicii pot fi, de multe ori neatenti, lipsiti de interes sau 1111

H
~III
U$Of coruptibili.
In plus sistemele bazate pe paza umana, sunt previzibile pentru
infractori, ace~tia putandu-~i organiza actiunea pentru a le ln$ela. 111111

Supravegherea $i securitatea au ajuns sa reprezinte o necesitate globala. ,111111 I

Importanta critica a securitatii terestre, securitatii aeroportuare, ~colare sau )11111 ·,

informatice in viata de zi cu zi a atins proportii uria$e. Devine evident astfel 111 11 I

11

rolul esential pe care ii are un dispecerat de monitorizare performant in

,:1111111
functionarea cat mai eficienta a procesului de asigurare a securitatii unuia
1111111
sau mai multor obiective.
Un dispecerat de monitorizare ~i control care sa integreze informatii 1111111]
1

de la surse multiple poate imbunatati eficienta echipelor de interventie, '1111

ridiciind nivelul colectiv de atentie asupra tintei in cauza. l1 1

111

Pentru ca un dispecerat este locul in care se transmit evenimentele de 11

,1111

la unul sau mai multe puncte de supraveghere, informatia afi~ata este

1

1 1111

extrem de importanta, de aceea este esential ca echipamentele de vizualizare ~

l,111

1~
111

110 1

111 .I
 --
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
1

fiabilitate ~i capacitate de funqionare in conditii

sa fie caracterizate de
critice.
Camerele de control pentru securitate ;;i supraveghere trebuie sa ofere
imagini video de inalta calitate ;;i fluxuri de informatie sigure, astfel ca
operatorii sa poata detecta ~i interveni asupra diverselor situatii inainte ca
acestea sa devina amenintari.
Supravegherea ~i asigurarea securitatii sunt activitati ce trebuie
desla.~urate in timp real. De aceea, echipamentele integrate intr-un centru
de monitorizare ~i control trebuie sa fie mai mult deciit ultra performante,
1 1111
- Reducerea costurilor de mentenan/ii
Componentele performante, cu durata mare de viata ;;i perioada extinsa
de functionare, reduc drastic costurile de mentenanta ;;i fac dintr-un centru
de monitorizare ~i control o investitie profitabila. 0 alta aplicatie
importanta ~i foarte des utilizata este cea a monitorizarii de la distanta a
sistemelor de detectie efractie. Acestea sunt sisteme de monitorizare
bazate pe interventie, in care deteqia este executata de echipamente
automate de alarmare sau de persoane aflate la amplasament (prin 1i
'I''
actionarea unui "buton de panica"). Alanna este transmisa la dispecerat de ::11:

acestea trebuie sa alcatuiasca un sistem pe care sate poti baza. unde este anuntata o echipa formata din personal experimentat care initiaza
Avantajele prezentate de substituirea supravegherii prin factori actiunea de interventie sau verificare. 1111

I
umani cu monitorizarea electronica, realizata din dispecerate dedicate, Acest tip de sisteme bazate pe interventie permit ca timpul fortei de ''I

performante sunt: securitate sa poata ft divizat la mai multe obiective, astfel incat o agentie de
i,!11
- Monitorizarea, captarea §i analizarea injorma(iilor in timp real paza i~i permite sa construiasca dispozitive umane profesioniste, foarte bine 1!1

Centrele de comanda ~i control presupun performante excelente organizate, complementare cu sistemele electronice.
I'
11

deoarece permit utilizatorilor sai captarea ~i analizarea in timp real, de la
mai multe surse ~i in formate multiple a imaginilor video.
- Luarea deciziilor §i solufionarea problemelor rapid
Prin monitorizarea ~i afi;;area informatiilor in timp real, dispeceratul de
comanda ~i control faciliteaza luarea deciziilor rapid, in perfectA
cuno~tinta de cauza ~i cu incredere maxima.
- Realizarea unui mediu de lucru ergonomic
Un dispecerat este un mediu de lucru ergonomic pentru personalul care
opereaza sistemul, datorita utilizarii unor echipamente de vizualizare de
lnalta calitate, fiabile, u~or de controlat.
'
Pe liinga echipamente performante, videowall- uri care permit afi~area
Acestea sunt puse la dispozitia mai multor clienti simultan,
actioniindu-se doar atunci cand este necesar. Astfel, clienfii primesc
calitate ~i platesc mai putin decat In cazul asigurarii locatiei doar prin paza
umana.
16.2. Particularitatile sistemelor de monitorizare a subsistemelor
de alarma ;Iii
Imposibilitatea unei proteqii locale permanente, vigilente, eficiente ~i,
totodata, apte de a interveni in multitudinea de situatii cu care ne ii'
confruntam, au promovat, ~i continua sa o faca, intr-un ritm alert,
aparitia de noi sisteme de supraveghere, de avertizare, de alarmare, de '1,l1,

unei cantitati mari de informatii, controlere cu ajutorul carora se poate protectie ~i reducere a eventualelor pierderi, de securitate personala, i1l1!'
iw
manipula informatia, in cadrul unui centru de monitorizare ~i control gasim fizica, umana, dar ~i materiala, intelectuala, informatica, de patrimoniu ~i lll!j
un mediu de lucru functional ~i totodata confortabil ~i prin integrarea unui multe altele. ,l.!!11
1

mobilier specializat. Aceasta cre;;tere are loc amt in plan calitatativ, sustinut de creativitate, ' 1ill
I'
- Funcfionare in regim 241+ 7 de avansul tehnologic, de rezultatele activitatilor de cercetare in domenii 1

Monitorizarea traficului auto, monitorizarea obiectivelor de interes
national, centralizarea datelor de la puncte de masura (gaze, energie),
supravegherea ;;antierelor etc. , este esential sa se desf~oare intr-un
centru de comanda ;;i control performant, dar ;;i extrem de sigur. Acesta
este motivul pentru care un dispecerat trebuie sa funqioneze garantat intr-
un regim 24h pe zi, 7 zile pe saptamana.
li i
fundamentale, precum ~i aplicate, dar mai ales cantitativ, crescand 1
1i
vertiginos numaml de sisteme de analiza, protectie ~i avertizare, de la cele
mai mici pana la cele integrate ~i cu raza de acoperire foarte mare. Pe toate
acestea ne-am obi~nuit sa le includem in randul sistemelor de alarma, fie ca
se refera la cele de avertizare in caz de dezastre naturale, de protectie
antifurt, in caz de incendiu, supraveghere video, acces controlat, etc.

112 113

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
Pe masura ce numarul de detectoare a c rescut, sporul de informatii
ce s-a impus a fi prelucrat, supus analizei pentru a decela starile de
prealarmare, precum §i cele de alarmare, s-a ajuns la un volum atat de mare,
!neat migrarea spre echipamente §i sisteme cu puteri de calcul din ce in ce
mai mare a fost una naturala, astfel incat astazi, nici nu ar mai putea ft
conceputa altfel.
Desigur ca toate acestea au fost §i de natura a incuraja creativitatea
umana spre a prelua, prelucra §i dezvolta algoritmi complexi, astfel incat
procesul acesta sa fie unul In permanenta transformare. La toate acestea au
contribuit, rara indoiala, §i factorii economici directi §i indireqi, atat cei
de natura comerciala, cat §i de natura tehnologica, asiguriind in
domeniu o tot mai mare accesibilitate in achizitionarea §i instalarea de
astfel de echipamente. Paradoxal, toate acestea, de§i vin sa asigure un
confort §i o siguranta tot mai mare elementului uman, contribuie in egalll
masura §i la atribuirea de noi sarcini, ce deriva atat din exploatarea
curenta, cat §i in caz de alarma.
Luand in considerare §i aspectele legate de imposibilitatea de a
asigura la nivelul fiecarui subsitem, fie el de la eel al apartamentului,
casei, firmei, §i continuand spre cele sociale, toate mijloacele eficiente ~i
suficiente de interventie in caz de alarma in scopul salvarii vietii §i reducerii
de pierderi materiale, toate cele enumerate mai sus, au condus §i vin sll
lntareasca §i in prezent, oportunitatea organizarii la nivel superior, a
sistemelor de monitorizare a sistemelor de alarma, de asigurare a
mijloacelor de interventie, material, dar mai ales de forta umana, instruita §i
eficienta in interventie. '
Inca din perioada incipienta dezvoltarii acestui domeniu de activitate, a
fost promovat acest mod natural de abordare, astfel incat metodele clasice
utilizate atunci, se regasesc §i astazi in activitate, dovedindu-§i eficienta In
continuare. Desigur ca avansul tehnologic, in special al cailor de transport
al informatiei, multiplicarea exponentiala a capacitatii de transport, al
vitezei de comunicatie, precum §i asigurarea securitatii §i corectitudinii celor
transmise, contribuie in foarte mare masura la progresul in cadrul
sistemelor de monitorizare, actuale §i de perspectiva.
Centrul de monitorizare este termenul comun, utilizat pentru a desemna
nucleul principal de concentrare al serviciilor de supraveghere al diverselor
sisteme §i forte de alarmare §i interventie. Aceste centre de monitorizare
folosesc linii telefonice clasice, dar in egala masura §i pe cele speciale,
cai de comunicatie radio, retele de transmisiuni de date, proprii, dar §i
114
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
deservite 'in comun cu alte domenii de activitate, un bogat bagaj de
tehnica de calcul, echipamente electronice, programe dedicate §i personal
specializat i;;i in permanenta antrenat, toate acestea in scopul asigurarii
securitatii clientilor. Fortele ce deservesc aceste centre de monitorizare sunt
apte, In orice moment, sa avertizeze §i sa solicite interventia autoritatilor
competente.
Reglementarea nu doar in plan comercial, dar mai ales in eel
legislativ, in baza standardelor, a normelor, a organismelor responsabile
de autorizare, supraveghere, indrumare §i control al acestor centre de
monitorizare, aflate §i ele intr-un continuu proces de transformare §i de
modemizare, in acela§i timp de adaptare la noile cerinte ale societatii, la
posibilitatile in cre§tere de analiza, decizie i;;i interventie, contribuie la randul II'
lor la asigurarea unui climat sporit de incredere, de reducere §i mentire sub 11111;
control a riscurilor.
Companiile licentiate pentru a deSia§Ura servicii de monitorizare sunt 1111
sigure, in special, datorita obligativitatii incadrarii in reglementarile
stricte ale domeniului. Cerintele impuse organizarii acestor centre de i'I
monitorizare sub aspectul asigurarii propriei securitati, a mijloacelor de
11:11
alimentare, de comunicatie, a metodelor de rezervare a acestora, de
asigurare a optimului in
organizarea, atat a spatiului, cat §i a tuturor resurselor implicate In
activitatea curenta, sunt atent §i judicious reglementate, iar mai apoi,
indeplinite de ditre cei ce instituie §i deservesc aceste centre de
monitorizare.
Echipamentele de telmica de calcul utilizate, precum §i programele de
monitorizare indeplinesc conditii speciale legate de capacatatea de
procesare §i stocare de mari volume de informatii §i pe perioade
indelungate de timp §i, nu in ultimul rand, capabile de a accepta un mare
numar de protocoale de raportare implicate In procesul de monitorizare al
sistemelor de alarmi\.
Semnall.lle de i11trare cc sunt procesate apoi de catre receptoarele din
dispecerate, in fu11c1i1i dl• cililc de comunica~ii utilizate pentru transportul
acestora, realizeazl\ convorl'lill n"ctisurl\ 11 pachctelor receptionate, pe care le
transmit apoi pe c!ll do l'lllllllllll'lllh~ Norlnl snu puchctc TCP/IP spre analiza,
programelor din central d11 1111111h111'11,1H't,
Transmiterea pachehJlnr \111v1nh11111t1 1111 t't11ll1,tln1,n P" o mare paleta de
medii de transport, reiolt dt t1l1fbnl1 tOHIUlltll, ll\lllUMlllA i;i di~itulil, canale
radio pe frecvente publh.io llU dtdl•1 llftll di VllllUllllHlll• dlroctn. l"l~\clo
'"'.
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

este acela de cre~tere al solicitarilor in sensul integrarii acestora, in solutiile

1r
de telefonie celulara, GSM, CDMA, TDMA, trunking, GPRS, ~i multe
altele. existente l?i, bineinteles, al celor viitoare.
De~i nu este o cerinta obligatorie, tot mai multe centre de Din multitudinea de avantaje ce decurg din atragerea de noi
monitorizare, i~i dezvolta capacitatea de a prelua spre monitorizare o modalitati de comunicare, dorim sa subliniem eel mai evident avantaj oferit
paleta tot mai larga de sisteme implicate, in primul rand, in asigurarea de acestea, l?i anume acela al asigurarii de multiple cai de rezervare, la
securitatii antifurt ~i antiincendiu, completate tot mai mult de sistemele randul lor mult mai eficient monitorizate, in mod sintetic reprezentate in cele
de supraveghere video cu acces ~i mregistrare distribuita ~i la distanta, doua diagrame urmatoare.
aflate intr-un mod de cre~tere dinamic ~i spectaculos, dar nu in ultimul
rand, orientandu-se ~i spre monitorizarea altor parametrii neimplicati in
domeniul securitatii ~i al reducerii riscurilor, dar care necesita, la randul lor,
Proiow• Giritt,,. ... ,.,..._ W•Allit-,...... 41ret41.o •Mi fed".
o permanenta supraveghere, in scopul unei interventii rapide, pentru
preintampinarea de pierderi, reducerea costurilor ~i a consumurilor, Centru de monltoi'lzare

D
optimizarea diferitelor procese, grupate intr-un domeniu generic al
'
sistemelor de management al cladirilor (building management systems ' '

BMS), ~i al multor altora, similare. Tot mai mult, in acest domeniu al

monitorizarii sistemelor de alarma, i~i fac simtita prezenta cai modeme de ' '

comunicatie ~i transport al informatiilor, ce permit in acela~i timp, datorita

1111

capacitatii ~i vitezei tot mai mari de transport, ~a cum am mai aratat I

!

anterior, coroborate cu o cre~tere continua a gradului de disponibilitate,

prelucrarea intersistemica, la nivelul centrului de monitorizare.
Tendintele actuale de dezvoltare asigura multiple modalitati de
verificare ~i confirmare, prin preluarea, transportul, stocarea ~i prelucrarea
in timp real a informatiilor audio ~i video, precum ~i prin asigurarea de
modalitati locale de analiza ~i detectie complementare, redundant ~i ill mod
deliberat multiplicate, in scoP,ul reducerii in final al costurilor ~i al
consumului nejustificat de resurse.
Toate acestea concura, la randul lor, la optimizarea ~i eficientizarea
pennanenta a sistemelor de monitorizare a subsistemelor de alarma. De
foarte mare actualitate in cadrul sistemelor de alanna ~i al activitatilor de
monitorizare al acestora se afla multitudinea de actiuni pentru
includerea de noi cai de comunicatie, modeme, cu o disponibilitate tot mai
mare, cu costuri din ce in ce mai mici ~i, nu 'in ultimul rand, cu timpi mici
de instalare l?i de interventie in caz de defect, elemente ce justifica eforturile
actuale l?i viitoare de dezvoltare ~i implementare.
in acest context, o simpla comparatie a metodelor clasice, ce continua sli
deserveasca activitatea de monitorizare ~i, respectiv, a noilor metode de
interconectare a sistemelor de alarma locale la centrele de monitorizare,
asigura o imagine foarte clara a motivelor pentru care trendul din domeniu
116
Ava·n1a}e: exislenta re\ele!or de telefonle
Puncta slabe. comunica~e lent a. sup1avegherea periodic§ a tlli de comunic:atie, o data pe zi,
linia telefonici µoate fi sabota1a sau blocati de vn 11pel de inlrare, dispete11d
1111 JHll!C• dii!l!!:(."ti plfmlm1;1a coinu·11ica~h1i II1 mod op1uatlv
Un element de extrema importanta al centrului de monitorizare ii
reprezinta nivelul de receptie al raportarilor sistemelor de alarma,
comunicatoarelor in ansamblu, adaptate in primul rand la nivel fizic,
pentru a permite interfatarea cu caile de comunicatie utilizate, in acest caz
majoritatea acestora fiind pregatite sa accepte linii clasice de comunicatie
ale retelelor publice de telefonie comutata, PSTN, inca aflate 'in functiune
intr-o proportie importanta, mentinute in dispeceratele de monitorizare in
baza compatibilitatii cu majoritatea centralelor de alarma, in special
datorita unei lndelungi perjoade in care standardele au ajuns la maturitate,
ceea ce a condus la adoptarea acestora de catre majoritatea
producatorilor de astfel de echipamente.
in decursul timpului, progresul tehnologic introdus in cadrul retelelor de
telefonie a fost adoptat cu mare u~urinta ~i de catre producatorii
117
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor

receptoarelor de monitorizare, fie prin integrarea directa a interfetelor de

conectare la retele digitale de telefonie, ISDN, fluxuri digitale El, Tl,
etc., fie prin interpunerea de convertoare preluate din gama echipamentelor
- 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei :;i securitatii obiectivelor

in frecventa - FSK, reprezentate de formatele ITI Commander, STA DCS,

SIA 2000, BFSK, SK FSK, ~i multe altele.
Datorita vitezei mari ~i a volumului mare de date capabile de a fi
- 2011

r
i
"1

transmportate, eel mai des utilizat protocol in prezent este Ademco Contact I
ce deservesc aceste retele digitale, astfel !neat a permis utilizarea in
ID, adoptat pe Seara larga de catre toti producatorii de echipamente.
continuare a echipamentelor deja existente ~i care au confirmat prin I
Dezvoltarea vertiginoasa a retelelor de comunicatii de date, rata tot mai
fiabilitate ~i eficacitate, deschiziind in acela~i timp §i drumul unor I
mare de penetrabilitate ~i accesibilitatea acestora, sustinuta ~i de o continua
echipamente de noua generatie, anterior destinate cu precadere
scadere a costurilor de instalare ~i operare, au fost de natura sa asigure o I
comunicatiilor de date.
adevarata revolutie §i in acest domeniu al rnonitorizarii sistemelor de
alarma, venind sa completeze, prin asigurarea fie la nivel de cale de baza de
comunicatie, precum ~i cai de comunicatie de rezerva.
Centru de
monitorlure Uneori, datorita unor avantaje evidente, dintre care ii reamintim pe eel

a
mentionat anterior, :;;i anume acela al asigurarii cu costuri aproape nule, a
' unui interval de verificare a integritatii ~i disponibilitatii canalului de
transmisie superior metodelor de pe canalale de comunicatie clasice, de~i
.'
·,
'
·,
sunt prezente clasicele linii telefonice PSTN, acestea au devenit o cale de
·~·
rezerva, locul primordial fiind luat de canalele de comunicatie de date,
Internet/Intranet, GPRS, 3G, unde radio, microunde, etc.
lntegrarea solutiilor de comunicatie din aceasta a doua categorie, fiind
de data relative recenta, nu au permis dezvoltarea standardelor similare
-1,fllWhpkl
.-111.w11,u,,.
celor utilizate ~i amintite mai sus, pentru comunicatiile pe linii clasice,
astfel inciit dezvoltatorii de echipamente, comunicatoare, sau chiar
centrale de alarma cu module de interfatare cu retelele de comunicatii de
date, integrate, pentru a suplini aceasta lipsa a standardelor, ~i-au dezvoltat
'i
Avantaje: detec{ia rapldl 11 pierderll cot11unlc~el, t!fsturi reduse. transfer de
dlite rapid foarte sigur
Puncte slabe: sol!f~ile clasice de'm<mitorizare nu supolfl rap!frtarea prin protocol
propriile protocoale de comunicatie, solutii de receptie, preluare ~i
prelucrare a informatiilor la nivelul centrulului de monitorizare.
TCP/IP Qipsa unor slandarde)
Unele dintre acestea au adoptat solutii fizice, ale unor echipamente
in acela:;;i timp, receptoarele clasice ale centrelor de monitorizare sunt apte de a primi ~i converti evenimentele receptionate, pe care mai apoi le pot
capabile sa preia evenimentele raportate :;;i sa conduca intreg procesul de furniza sub diverse forrne pentru a putea fi inglobate in sistemele de
comunicatie cu sistemele de alarma, in baza unor protocoale riguros receptie i?i cornunicape existente in dispeceratele de monitorizare.
standardizate, care ~i ele, la riindul lor, au suferit in decursul anilor scur~i Insa, de ccle rnai rnulte ori, intrucat echipamentele de tehnica de calcul
de la aparitia lor, o serie de imbunatatiri, din riindul acestora cele mai sunt larg raspandite ~i adoptate in cadrul sistemelor central de monitorizare,
raspiindite conduciind la operarea !or :;;i In prezent. se intiilnesc solulii de preluare ~i prelucrare, de tip software, denumite de
Din riindul celor mai des intiilnite formate de raportare, impiiftite in cele mai rnultc ori server-e ~i care, la rfmdul lor, furnizeaza informatiile
cele trei sisteme de transmisie utilizate, ~i anume In impuls, se pot aminti receptionate, utilizllnd 1fo dntu uct•nstu, standarde l?i ciii de comunicatie
Sescoa 3+1, Franklin 3+1, Radionics 3+1, SK 4+2, 4+1 si 4+1 Extended, clasice, implementute ~i in!Olnite lu nivclul rcceptoarelor de rnonitorizare
pulse 4+2, formate DTMF, cum sunt Ademco Contact ID, Ademco Super existente ~i in prnsCJnl in diNtlti~'l'ritk\ comuncCmd cu acestea la nivel fizic,
Fast, Ademco Express, DTMF 4+2, FBI 4+ 3+ 1, :;;i respective cu modulatie fie pe cai de com1111lcu1ii lllllLllnh.l, dl' tipul cl'lor clasice, linii telefonice
11'1
118
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

analogice, fie acolo unde este posibil, prin cai de comunicatii de date
seriale, sau chiar retele locale LAN/WAN, VPN, ~i altele.
in cazul in care comunicatia cu echipamentele existente se face pe
legaturi seriale, sunt implicate protocoale existente ~i larg riispandite, de
comunicatie intre receptoarele de monitorizare ~i calculatoare, din care
amintim protocoale Ademco 685, Sur-gard, Sur-gard MLR2000, MCDI,
FBlI, etc.
Acest mod de abordare a permis devansarea momentelor In care toate
elementele premergatoare impunerii de standarde adaptate sistemelor de
comunicatii de date ~i, ulterior, alinierea producatorilor de echipamente la
aceste standarde, astfel !neat se intalnesc pe scara din ce in ce mai larga,
solutii ~i echipamente care permit utilizarea acestor tehnici modeme, cu
toate avantajele ce decurg din acestea. in paralel cu toate cele mai sus
mentionate, se depun eforturi sustinute pentru definirea ~i impunerea de
astfel de standarde, ce se a~teapta ca in viitorul nu foarte indepartat sa
devina operative, in sprijinul acestei afirmatii stand insa~i standardul,
finalizat ~i publicat de catre Asociatia Intemationala din domeniul
Securitatii, "SIA Digital Communication Standard - Internet Protocol Event
Reporting: ANSI/SIA DC-09-2007", precum ~i o serie de alte documente
conexe, aflate In prezent in lucru la nivelul comisiilor, cu o larga participare
suplinindu-le pe acestea. Centrala de alarma este instruita sa raporteze
clasic, pe linie telefonica, in format DTMF, de cele mai multe ori Ademco
Contact ID, comunicatoarele realizand preluarea i;;i, totodata, conversia de
protocol necesara.
Rolul primordial al acestor noi comunicatoare este de a asigura ~i
monitoriza in permanenta disponibilitatea canalului de comunicatie cu
central de monitorizare, prin intermediul semnalelor de tip "heartbeat",
prin care informatia "I am alive" permite o mult mai riguroasa ~i deasa
analiza din partea receptorului, asupra bunei functionari a ansamblului,
comunicator-cale (cai) de comunicatie.
Doar in cazul in care receptionarea acestor semnale in intervalele de
timp prestabilite prin programare nu are loc, se tranmit evenimentele de
pierdere temporara a comunicatiei, degrevand in acest mod dispecerii de
sarcina supravegherii permanente, Iara insa a face compromisuri asupra
periodicitatii testarii caii de comunicatie (fapt intalnit in cazul modaliti:itilor
clasice de comunicare pe linie telefonica unde de regula ~i datorita
costurilor, canalul de comunicatie este monitorizat la intervalele de timp de
regula o data pe zi ), reducand in acela~i timp volumul de informatii
nerelevante, atunci cand totul functioneaza in parametrii.

,d_.:~-. •~
-. . ·-~-~:-~-~
din partea firrnelor producatoare, consacrate, din domeniul producerii de
echipamente de securitate. Lill -----••\
Daca toate cele mai sus prezentate, se refereau la ceea ce se poate ~. -~--"-
l "
intiilni la nivelul centrelor de monitorizare, in scopul asigurarii receptiei, -r:J~ ~-!)li!!l·§ij ''*'~ • ~~· . -.• . ••
gestionarii ~i integrarii in ~istemele existente, a noilor modalitati de
transmitere ~i comunicare la dispecerat, la nivelul sistemelor de alarma
@fl ~ ........ _ e9-t _ _ _ ............
....... ca.-.........,. I
.,.,..._Ill....._...

~
.._......Ol::ID:__, '
,-.-·~·-····--·····~.,.,,.-.

monitorizate, comunicatoarele respective centralele ce au integrate

modulele corespunzatoare de comunicttie, se folosesc pentru a raporta
evenimentele prin Internet protocol (IP), in principal de retelele locale ~i
conexiunile acestora la Internet/Intranet, retele private VPN , precum ~i
canale de comunicatie de date, GSM/GPRS, radiomodem-e, etc.
Toate acestea, converg spre o comunicatie de date pe pachete, astfel
!neat la nivelul centrului de monitorizare sa ajunga intr-un format
comun, pentru a putea fi preluate de server-ele ce le deservesc. Sub aspectul
modalitatilor de interconectare cu centralele de alarma existente,
modalitatile eel mai des intalnite sunt cele ale preluarii locale, prin
interrnediul liniilor telefonice emulate de catre noile echipamente, fie
interpuse intre centrala ~i liniile telefonice ale retelelor publice PSTN, fie
120
0 alti:i modalitatc Jes intalnita de interfatare cu sistemele de alarma
existente, acolo undc prcluarca de pe linie telefonica nu este posibila, fie din
cauza inexisten~ci unui comunicator digital apt de a comunica pe linie
telefonica terestrl\, ori incupacitatca centralei de a raporta in formatul
DTMF impus de co1111111k11t11rnl IJ>. cstc aceea de preluare de semnale prin
intermediul unor intrll'i,
Sub aspectul t'u11c\lu1111lilt1\I, 11~'.~~stor modcrne echiparnente de
comunicatie i;;i raportltt'" 111 11i"P"l'l.'1'111 liilosind protocol IP, in functie de
IA!
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
securitate, al celui de proteqie al vietii, al valorilor materiale, economice,
necesitati, se pot intalni cazuri in care in cadrul unuia ~i acelui~i financiare, intelectuale, patrimoniale ~i al tutror celorlalte domenii.
comunicator, sa fie asigurate mai multe canale de comunicatie ~i algoritmi in concluzie, evolutia exponentiala a tehnologiei din ultimele decenii ~i
multipli de rezervare sau chiar transmitere redundanta, pe mai multe cai, amprenta pe care ~i-a pus-o aceasta asupra societatii, au adus importante
astfel incat toate acestea sa duca la asigurarea unei probabilitati ridicate, schimbari in abordarea conceptului de siguranta. Tendinta utilizarii unor
aproape de 100%, a transmiterii operative, in timp foarte scurt a sisteme de siguranta integrate, monitorizate din dispecerate performante,
evenimentelor. reduce la minimum implicarea factorului uman 'in procesul de supraveghere,
Vitezele mari de comunicatie, precum ~i faptul ca informatiile ce trebuie ceea ce creeaza diverse avantaje, printre care extinderea posibilitatilor de
transmise sunt relativ scurte, permit luarea de masuri suplimentare de supraveghere, concentrarea pe perfectionarea fortei de interventie sau
impachetare, protectie prin criptare, retransmitere in cazul in care nu este reducerea cheltuielilor beneficiarilor.
confirmata receptia, toate acestea rara a induce intarzieri semnificative in
ansamblul transferului de date. La nivelul schematic, pastrand nota de
generalitate a prezentului articol, o schema functionala de ansarnblu a
unui asemnea echipament, poate fi observata in imaginea alaturata.
0 alta modalitate de interfatare cu centralele de alarma sau alte
echipamente din domeniul securitatii sau acela al automatizarilor ~i,
respectiv, al altor sisteme de tip BMS, este acela al comunicatiei seriale,
standard sau protocolate proprietar, caz in care comunicatoarele asigura in
primul rand accesul la canalele de comunicatie pe care le are stabilite ~i
permanent supravegheate de catre centrele de monitorizare.
Odata asigurat in acest mod, accesul informatiilor provenite din
sistemele de alarma, in cadrul retelelor de date locale ale centrelor de
monitorizare, se creeaza fundamentele unei mult mai largi integrari cu
celelalte subsisteme de supraveghere video, de acces controlat, precum
;;i cu modulele sau echipamentele de transmitere automata sau in urma
interventiei personalului de deservire al centrului de monitorizare, a
informatiilor ~i prin intermediul serviciilor de e-mail, SMS, MM S,
terminale la distanta, etc., in a~a fel !neat in ansamblul lor, actiunile de
interventie sa fie asigurate in cele mai bune conditii, cu timpi de reaqie
mici.
Toate acestea concur in egala masura la cre~terea eficientei serviciilor
de monitorizare ~i interventie, permanent mentinute sub control.
Importanta ~i locul pe care ii ocupa in cadrul sistemelor de asigurare al
securitatii, centrele de monitorizare ~i activitatile ce sunt intrerpinse in
cadrul acestora, este, fiira indoiala, unul de varf, motiv pentru care ~i in
viitor, acestea, prin provocarile pe care le ridica, vor reprezenta un factor de
progres ~i o permanent provocare pentru a aduce din tot mai multe domenii
complementare, noi solutii in scopul cre~terii continue a gradului de
123
122
 l.Secrieru Asigurarea orotectiei si securitiitii obiectivelor - 2011
Bibliografie
1. I1BaHoB H.B. OxpaHa nepHMeTpoB. M., 2000.
2. BBe,neHcKHtt E.C. 06opy,nosaHHe ,nm1 oxpaHhI rrepHMeTPOB. M., 2002.
3. Report TCRP-86-4: Intrusion detection for public transportation
facilities handbook. Transit Cooperative Research Program. Washington.
November. 2003.
4. Physical security. US Army Field Manual 3-19.30. Department of
the Army. Washington. 8 January. 2001.
5. 3se")KHHCKHH C.C. ITpo6rreMa Bb16opa rrepmvreTpOBhIX cpe).lcTB
o6Hapy")KeHHH II E,D,H. 2002. N!! 4, 5.
6. lllesqeHKo B.TI., KypoqKHH IO.H., I1.BaHOB B.3. ITepHMeTpOBbie
Rtt6paIJHOHHbie cpe,ncTBa o6Hapy)l(eHHH II CospeMeHHbie TexHorrorHH
6e3orraCHocrn. 2002. N!! 1, 2.
7. 3Be)l(HHCKHH c.c. 0 ClffHaJIH3aIJHOHHOH Ha,ne)l(HOCTH
rrepHMeTpOBhIX cpe.ncrn o6Hapy)l(eHHH II E,D,H. 2004. N!! 2 (53).
8. Forbat J.E. Intruder Alert II Security Products. February. 2002.
9. Multisensor system technical manual. Galdor-Secotec MN-0220-
40094-D. January. 2003.
10. T.KHpIOXHHa. YcTPOHCTBa aBTOMaIB3HpoBaHHoro ynpasrremrn:
KOHTporrhHo-nponycKHhIM nyHKTOM: 063opHM HH<i>opMaIJHH, BHI1.IIl10,
1980, 69c ..
11. T.KHpIOXHHa, B.,D,y6HHHH. IlpHeMHO-KOHTPOJibHhle npH6ophl
oxpaHHO-IIO)l(apHott c11THaJIH3aIJHH: OfoopHaH 1rn<i>opMaIJHH, BHHHTIO,
1982, 50c ..
12. C.Kornerres. Cnpaso'!HH'i< MOHTa)l(HHKa cB.sI3H, BhlcIIIM rnKorra, 1990,
192c ..
13. r.JlaKHH. EHoMeTplrn, BblCillaH IllKOJia, 1990, 352c ..
14. r.MaKapoB. 06opy,noBaHHe ,nJIH aBTOMaTHqecKHX CHCTeM KOHTPOJI.ll
.r1ocryrra, <l>opMyrra 6e3onacHOCTII, 1997, 21 c ..
15. O.HHKYJIHH, A.TieTPYIIIUH. CHcTeMbI TerreBH3HOHHoro Ha6rr10,neHH.sI:
Yqe6Ho-cnpaBoqHoe rroco6ne, 06eper-PE, 1997, l 76c ..
16. 3Be)l(HHCKIIH c.c. IlepnMeTpOBhie MaCKHpyeMhie cettCMHqecKHe
cpe,ncTBa o6ttapy)l(eHH.sI II CneuuarrbHa.sr TeXHHKa. 2004 . .N°Q 3.
17. Harman K.R. Intrepid - a new outdoor perimeter sensor technology
II Proc. ICCST. IEEE Cat. 0-7803-1479-4. 1994.
18. ITpnMeHeHne TeXHHt.J:ecKux cpe.r1cTB B 6oph6e c TeppopH3MOM I Tio.n
pe,n. C. <l>. PaAHBHJia. M., 2000.
124
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitiitii obiectivelor - 2011
19. ryTeHKO TI.):].., MaTHH r. A. MliHHOe opy)I<He. M., 1988.
20. lllest.J:yK M. K., KaTypKHH E. A. KaK rrpeo.norreBaTh HH)l(eHepHhie
3arpa)l(,neHH.sr. M., 1961.
21. TaTMhlrnescKHH K. B., CeMeHoBHt.J: M. JI., Ko3rros C. A.
MarHHTHOHMIIYJihCHhie MeTaTerrbHhie ycTponcTBa B TeXHHt.J:ecKHX
cpe,ncrnax npoTHBo.r1encrnmr TeppopH3MY I I BorrpochI o6opoHHon
TeXHHKH. Cepmr 16: TexHHqecKHe cpe,ncTBa rrpomso,neiicTBH.sr TeppopH3My.
2005. Bmr. 5-6.
22. TaTMbIIlleBcKHH K. B., CeMeHOBIIt.J: M. JI., K03rros C. A.
MarHHTHOHMrryrrhCHbie MeTaTeJibHhie ycTaHOBKH ,nrr.sr rrpoBe,neHH.sr y.ri:apHhTX
HCIIbITaHHll B3pbIBaTeJihHbTX ycTpOllCTB 6oenpHIIaCOB H cpe.ncrn
6poHe3aII!HTbI I I I13BecTH.sr PoccrriicKoH aKaJJ:eMHH paKeTHhIX H
apTHrrrrepHHCKlIX HayK. 2005. N!14.
23. TaTMbIIIIeBCKUH K. B., K03JIOB C. A. MarnnTHO-HMIIYJibCHbie
MeTaTeJihHbie ycTpOHCTBa B KaqecTBe cpe,nCTB rropa)l(eHH}l
B .cHcTeMax aKTHBHOH 3aII!HThI o6heKTOB oco6oii Ba)l(HOCTH I I CrreurraJihHM
TexttrrKa. 2005. N!! 5.
24. A.A6paMos, O.HrrKynrrH. A.IleTpyrnrrH. CrrcTeMhI yrrpasneHHH
.nocTyrroM, 06eper-PE, 1998, l 92c ..
25. B.ArreKceeHKo, E. CoKOJibCKUH. CncTeMa 3aII!HThl KOMMepqec.Krrx
o6neKTOB. TexttnqecKHe cpe.r1cTBa 3aII!ttThl, MocKBa, 1992, 94c ..
26. B.EopHcos, H.roH•rnpos . Pa.r1rrosonHOBbie ycl'poHcTsa oxpaHHoH
crrrnarrn3aIJHH: OfoopHM nttcpopMaIJHH, BHHHTIO, 1982, 50c ..
27. B.AJieKceeHKO. CospeMeHHaH KOHUelIIJirn KOMIIJieKCHOH 3aII!HThI.
Texmr"lecKrre cpe.ri:cTBa 3aII!HThI, AO "HoyrrttJJ::>K 3Kcrrpecc" rr MH<l>H,
1994, 38c ..
28. H.EoTToM, P.raJiaTTII. 3KoHoMHt.J:eCKaH pa3se.ri:Ka rr KOHTppa3Be,nKa.
IlpaKn1qecKoe noco6rre, Hosocrr6rrpcK, 1994, 414c., nep. c aHrn ..
EpoIIIropa ,,CospeMe1rnal! KOHUeIIIJHl! KoMrrJieKcttoii 3aIIJlffhI o6oeKToB'',
Knowledge Express, 1994, 25c ..
29. P.racaHoB. lllrrnotta)I( rr 6rr3Hec, MocKBa, 1993, 320c ..
30. P.facattos. llinttoHa:>K oco6oro po.ri:a, MMCJih, 1989, I 98c ..
31. C.foHroxos. 3aII!ttTa H Harra.ri:ettrre, KpacHoHpcK, 1993, l38c ..
32. L,D,arnKoB, B.Kurac. 06ecrreqeH11e 1aKOHHOCTH B .ri:eHTeJihHOCTH
qacTHhix npasooxpamnerrbHhJX crry:>Kfi 'Ja pyoe)l(OM, MaHycKpttrrT, 1994,
45c ..
33. Cepmr "J·fa.ri:ycTpHH 6e3onacttocn1" (cocT. O.Ph16aKoB). BhmycK 1.
CHcTeMbI oxpaHnon cHrHarrn3aunrr ("Iacn. I-"): :rneKTpOKOHTaKTHhie
125

l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiective\or - 2011
lI3BeU(aTem1, npueMHO-KOHTpOJihHhle npu6ophl, KOHQeHTpaTOphl,
H3BeU(aTeJill nosepxHOCTHhie, ll3BeU(aTeJIH eMKOCTHhie, HTIO "PoKca",
1993, 87c_.
34. Cepm1 "Hmi:ycTpllSI 6e3onacHoCTll" (cocT. O.Ph16aKoB). BhmycK 2.
CncTeMhl oxpaHHOii curHaJill3aQllll ("!aCTh 2-SI): n3semaTeJill onTHK0-
3JieKTpOHHhTe, H3BemaTeJill YJlh'fPa3BYKOBhie H pa,11,HosoJIHOBhie, HTIO
"PoKca", 1994, 80c ..
35. CepllSI "llH,11,ycTpllsr 6e3onacHoCTH" (cocT. 0.Phl6aKoB) Bh1nycK 3.
CncTeMhI oxpaHHoii cHrHaJIH3aQllll ("!aCTh 3-sr): ycTpoiicrna yn110THeHllM
Terreij:ioHHhIX JIHHHii, nyJihThl QeHTpaJIH30BaHHOrO Ha6mo,11,eHllSI, 6rroKH
TIHTaHHSI, cepBHCHaM annaparypa, HTIO "PoKca", 1994, 64c ..
36. CepHSI "HH,11,JCTpHSI 6e3onacHoCTH" BbinyCK 4. CHcTeMbI oxpaHHOii
cnrnarrH3aQHH ("!aCTh 4-M): CncTeMhI o6HapY'A<eHHSI, HTIO "PoKca", 1994,
122c ..
37. CepnM "HH,11,JCTpHSI 6e3onacHOCTH" (cocT. O.Ph16aKos). BhrnycK 5.
CncTeMhI no)KapHoii cHrHaJitt3aQHH: n3semaTerrn no)KapHhie, rrptt6ophl
npneMHO-KOHTpOJihHhie, ycTpOllCTBa cnrHaJihHO-IIYCKOBhie, orrosemaTeJIH
3BYKOBhie, HTIO "PoKca", 1994, 80c ..
38. 11.Cn.n.opos. YcTpoiicrna oxpaHhI ll cnrnaJIH3aQHH .D.JIM KBapTHp, .n.a"I
H ll asrnMo6nrreii, JleHH3,!l,aT, 1995, 315c ..
126
,..,
l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011
CUPRINSUL
11~1 Introducere ...................................................................................................... l
J ,~ Terna nr.1
Necesitatea implementarii sistemelor de securitate in asigurarea protectiei
$i securitatii obiectivelor ................................................................................ .4
Terna nr. 2.
Determinarea nivelului ~i tipului de protectie cu care trebuie asigurat un
obiectiv ............................................. -................................... 10
2.1. Definirea incintei de siguranta ................................................ I 0
2.2. Conceptul determinarii nivelului ~i a tipului de protectie care trebuie
asigurat. ............................................................................... 10
Terna nr. 3.
Cerintele de conformitate ~i probabilitate fata de sistemele
de securitate .......................................................................... 17
3.1. lntroducere ...................................................................... 17
3.2. Determinarea fiabilitatii sistemei de securitate. Definitie ............... 19
Terna nr.4.
Proectarea ~i alcatuirea sistemelor tehnice de protectie $i alarmare
1 impotriva efractiei .................................................................. 22
4.1. lntroducere ...................................................................... 22
'
4.2. Conceperea asigurarii securitatii .......................................................... 24
Terna nr. 5.
Alcatuirea $i implementarea sistemului de securitate la obiectiv ............ 26
5.1. Cerintele de securitate de baza specifice obiectivului. .................. 26
Terna nr. 6.
Particularitati ~i prioritati ale sistemelor integrate de securitate ........... .30
Terna nr.7.
Bazele proectarii $i construirii Sistemului [ntegrat de Securitate a
unui obiectiv ........................................................................ 35
7.1. Definire, structura ~i caracteristica generala ........................................ .35
7.2. Caracteristici generale ale unui Si stem Integrat de Securitate ............ 36
Terna nr. 8.
Functiile specifice ale subsistemelor componente ale Sistemului lntegrat
de Securitate ........................................................................ .40
I. Subsistemul de securitate perimetrala ........................................ .40
Terna nr. 9.
Sistemul de detectie perimetrala. Functiunile sistemului de detectie
perimetrala .................. , ....................................................... .46
1 9.1. Introducere ..................................................................... .46
9.2. Clasificarea sistemelor de detectie la efractie in functie de nivelul de
l\. securizare cerut/impus ............................................................. 49
•
127
 l.Secrieru Asigurarea protectiei si securitatii obiectivelor - 2011

Terna nr. 10.

Caracteristicile tehnice a subsistemului de detectie ~i
alarm are perimetralli ................................................................. 55
Terna nr. 11.
Specificul asigurarii protect-iei fizice ~i securitatii depozitelor ............ 70
11.1. Definitie ........................................................................ 70
11.2. Conceperea solutiilor de securitate ....................................... 71
11.3. Tehnologii de protectie perimetrala .......................................... 72
11.4. Efectuarea controlului de acces - spore~te eficienta protectiei. ...... 75
11.5. Necesitatea gestionarii unui bun management .......................... 77
Terna nr. 12.
Subsistemul de control al accesului in obiective ................................ 83
12.1. Scurt istoric .................................................................... 83
12.2. Definitii generate .............................................................. 84
Terna nr. 13.
Gestiunea structurii subsistemului de control acces ....................... 91
13. l. Nivelul de conducere (gestionare, management) ......................... 91
Terna nr.14.
Particularitatile ~i avantajul implimentarii sistemului control- acces in
obiectiv ............................................................................... 97
14.1. Controlul acces - solutie tlexibila ~i economica .......................... 97
14.2. Alegerea sistemului in funqie de aplicatie ............................... 99
Terna nr. 15.
Probleme ~i solutii de securizare a cardurilor de control acces ............. 106
Terna nr.16
Rolul sistemei de monotorizare centralizata in asigurarea eficienta a
obiectivului. ................................................................................................. 111
16.1. Avantajele dispeceratului de monitorizare ~i control.. ................... 111
16.2.Particularitatile sistemelor, de monitorizare
a subsistemelor de alarma ......................................................... 113
Bibliografie ........................................................................ 124

128
,
Prin ,,incinta de
siguranta" se intelege I
'

acea parte a unei :I

constructii marginitl
printr-o structur~
fizica in care valorile
umane ~i materi3i1-e
1

sunt protejate de ',1

efectele unor fonpe

definite de atac ,
(armat sau prin
efractie).