SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CHRISTIANA” ZALAU

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICARE PROFESIONALA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE

CALIFICARE A COMPETENTELOR NIVEL 3
AVANSAT

COORDONATOR: As.Med.Gen.

ABSOLVENT: PETRUT (SANDOR) AURICA ELENA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CHRISTIANA” ZALAU
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICARE PROFESIONALA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE

CALIFICARE A COMPETENTELOR NIVEL 3
AVANSAT

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU ANGINA

PECTORALA

COORDONATOR: As.Med.Gen.

ABSOLVENT: PETRUT (SANDOR) AURICA ELENA

 MOTTO:

,,Să cercetăm din cele ce s-au petrecut, să cunoaştem cele

prezente, să explicăm cele invăţate.”

Hipocrate
 CUPRINS

Introducere...............................................................................................
ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
ANGINA PECTORALA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU

ANGINA PECTORALA
PARTEA PRACTICA
Caz clinic I..................................................................................................
Caz clinic II.................................................................................................
Caz clinic III................................................................................................
Concluzii....................................................................................................
Bibliografie.................................................................................................
Abrevieri.....................................................................................................
 MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Faptul că lucrez în secţia de cardiologie, pentru a putea acorda primul ajutor în

folosul celui de lângă mine m-a determinat să aleg această temă a lucrării de licenţă.
Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diploma angina pectorala deoarece
morbiditatea si mortalitatea prin boli coronariene au o frecventa ridicata si in continua
crestere, cuprinzand tot mai multi oameni cu o varsta mai tanara. Suferintele coronariene
pun in pericol viata bolnavului atat prin consecintele lor cat si prin rasunetul resimtit de
intregul organism. Definitia anginei pectorale data de HERBEDEN in 1768: este o
tulburare functionala manifestandu-se printr-o durere obisnuita retrosternala constrictiva
si angoasanta, provocata cel mai adesea de mers si rapid calmata prin oprire sau
nitroglicerina.
Un bolnav suferind de o anumită boală are psihicul său, felul său de manifestare,
de a reacţiona biologic la boală. Înţelegându-l în complexitatea manifestărilor sale, se
realizează şi acea legătură sufletească între bolnav şi cei ce-i îngrijesc, premisă
hotărâtoare pentru obţinerea unor rezultate pozitive când tratăm bolnavul.
Mi-am dorit să fiu asistentă medicală pentru a mă alătura celor ce luptă împotriva
bolii şi fac tot ce este posibil pentru a vedea cum aceasta este înfrântă iar sănătatea
luminează chipurile celor din jur.
Nimic nu te poate face mai fericit decât ca prin eforturile şi munca ta să vezi cum
oamenii îşi recapătă sănătatea şi încrederea în ei înşişi.
Supravegherea nevoilor pacienţilor şi al complicaţiilor legate de boală şi tratament
necesită recunoaşterea şi intervenţia promptă, cunoaşterea temeinică a medicamentelor, a
procedurilor şi manoperelor medicale necesare, munca în echipă poate salva viaţa
bolnavilor.
Pentru a-si indeplini menirea,asistenta medicala nu trebuie sa se multumeasca sa
cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie
sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce,
interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar interventia in situatiile in care viata
bolnavului depinde de cunostintele sale.
 Consider ca este o tema interesanta cu o bibliografie vasta , completand
cunostintele teoretice cu cele practice.
Lucrarea este structurata in doua parti , partea generala detaliind cazul de angina
pectorala cu forme clinice , tablou clinic , diagnostic diferential , tratament si complicatii
punand accent pe rolul asistentei medicale.
In partea specila am realizat o analiza a trei cazuri de angina pectorala intalnite in
sectia de cardiologie.
Pentru că în viaţă nimic nu este întâmplător, mulţumesc tuturor cadrelor didactice
care m-au ajutat să înţeleg tainele acestei profesii.
 ATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII

Inima este organul central al aparatului cardiovascular, cu localizare în

cavitatea toracică la nivelul etajului inferior al mediastinului anterior.
Organ musculos,cavitar, alcătuit din patru cămăruţe,cu rol în pomparea
sângelui în artere.Are mărimea unui pumn de adult,se contactă de peste 100.000
de ori zilnic,pompează până la 7,2 litri de sânge.Este formată din doua atrii şi
două ventricule separate între ele prin septurile interatrial şi
interventricular.Fiecare atriu comunică cu câte un ventricul prin orificiile
atrioventriculare prevăzute cu valve care se deschid întrun anumit sens spre
ventricule:drept şi stâng.

Inima este alcătuită din trei straturi concentrice :endocard, miocard, epicard.
Endocardul este alcătuit dintr-un endoteliu format din fibre colagene,fibră
de reticulină,fibre elastice,un număr nesemnificativ de cellule conjunctive şi din
numeroase terminaţii nervoase.
MIOCARDUL este muşchiul inimii, este mai gros în ventricule decât în
atrii şi este constituit din fascicule din fibre musculare cardiace orientate circular
şi oblic în peretele atriilor şi din fibre oblic spiralate în ventricule prin inelele
fibroase atrio-ventriculare.Miocardul atrial este neted pe faţa internă iar cel
ventricular prezintă muşchii papilari si travecule cărnoase de care se prind prin
cordaje valvele atrio-ventriculare.În peretele inimii, în afara celulelor miocardice
mai există celule specializate în generarea şi conducerea impulsurilor de
contracţie; acestea constituie ţesutul excitoconductor nodal (embrionar).
PERICARDUL tapeaza miocardul avand doua foite viscerala si parietala.
Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul vaselor mari de la baza
inimii, iar intre ele se afla o cavitate virtuala (cavitatea pericardica). Ea contine o
lama fina de lichid care permite alunecarea cardului in timpul activitatii sale, cu
frecare minimă.

Structura anatomică a ainimii

 Secţiune prin inimă

În alcătuirea arborelui vascular se disting două teritorii de circulaţie: circulaţia

mare — sistemică, şi circulaţia mică — pulmonară.
Circulaţia mică
Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare,
care transportă spre plămân sânge cu CO2.
Trunchiul pulmonar se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sângele cu
CO2 spre reţeaua capilară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care-l elimină
prin expiraţie. Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare
plămân. Cele patru vene pulmonare sfârşesc în atriul stâng.
Circulaţia mare
Circulaţia sistemică începe în ventriculul stâng, prin artera aortă care transportă
sângele cu O2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe. De la nivelul acestora, sângele
încărcat cu CO2 este preluat de cele două vene cave care îl duc în atriul drept.

Sistemul aortic
Este format din artera aortă şi din ramurile ei, care irigă toate ţesuturile şi organele
corpului omenesc.
Sistemul aortic începe din ventriculul stâng cu aorta ascendentă, din care se
desprind cele două artere coronare. După ce urcă 5-6 cm, se curbează şi formează arcul
aortic, care se continuă cu aorta descendentă, subîmpărţită în toracală şi abdominală.
Terminal, aorta abdominală se bifurcă în arterele iliace comune, stângă şi dreaptă.
Ramurile arcului aortic
Dinspre dreapta spre stânga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera
carotidă comună stângă şi artera subclaviculară stângă. Trunchiul brahiocefalic se împarte
apoi în artera carotidă comună dreaptă şi artera subclaviculară dreaptă. Ambele artere
carotide comune, stângă şi dreaptă, urcă la nivelul gâtului până în dreptul marginii
superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurcă în artera carotidă externă şi internă. La
acest nivel există o mică dilataţie, sinusul carotic (carotidian), bogată în receptori.
Artera carotidă externă irigă gâtul, regiunile occipitală şi temporală şi viscerele
feţei. Artera carotidă internă pătrunde în craniu, irigând creierul şi ochiul. Arterele
subclaviculare ajung de la originea lor până în axilă, unde iau numele de artere axilare.
Din arterele subclaviculare se desprind: artera vertebrală, care intră în craniu prin gaura
occipitală, unde se uneşte cu opusa, participând la vascularizaţia encefalului, şi artera
toracică internă, din care iau naştere arterele intercostale anterioare.
Artera axilară vascularizează atât pereţii axilei, cât şi peretele anterolateral al
toracelui şi se continuă cu artera brahială care vascularizează braţul. La plica cotului,
artera brahială dă naştere la arterele radială şi ulnară, care vascularizează antebraţul. La
mănă se formează arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale.
Ramurile aortei descendente
Aorta descendentă toracică dă ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale
sunt arterele bronşice, pericardice şi esofagiene.
Aorta descendentă abdominală dă şi ea ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale
sunt: trunchiul celiac, artera mezenterică superioară, arterele suprarenale — stângă şi
dreaptă —, arterele renale — stângă şi dreaptă —, arterele testiculare, respectiv ovariene
— stângă şi dreaptă —, şi artera mezenterică inferioară. Trunchiul celiac se împarte în
trei ramuri — splenică, gastrică stângă şi hepatică — şi vascularizează stomacul,
duodenul, pancreasul, ficatul şi splina. Artera mezenterică superioară vascularizează
jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent şi partea dreaptă a colonului transvers. Artera
mezenterică inferioară vascularizează partea stângă a colonului transvers, colonul
descendent, sigmoidul şi partea superioară a rectului.
Ramurile terminale ale aortei
Arterele iliace comune — stângă şi dreaptă —, ajunse la articulaţia sacro-iliacă, se
împart fiecare în artere iliace externă şi internă.
Artera iliacă externă iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei,
devenind arteră femurală, care irigă coapsa. Se continuă cu artera poplitee, care se află în
fosa poplitee (faţa posterioară a genunchiu-lui). Ea se împarte în două artere tibiale: 1.
artera tibială anterioară irigă faţa anterioară a gambei şi laba piciorului şi se termină prin
artera dorsală a piciorului, din care se desprind arterele digitale dorsale; 2. artera tibială
posterioară irigă faţa posterioară a gambei şi, ajunsă în regiunea plantară, se împarte în
cele două artere plantare, internă şi externă, din care se desprind arterele digitale plantare.
Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru pereţii bazinului şi ramuri
viscerale pentru organele din bazin (vezică urinară, ultima porţiune a rectului) şi organele
genitale:uter,vagin,vulvă,prostată, penis.
Sistemul venos
Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de două vene mari: vena cavă
superioară şi vena cavă inferioară.
Vena cavă superioară. Strânge sângele venos de la creier, cap, gât, prin venele
jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, şi de la torace
(spaţiile intercostale, esofag, bronhii, pericard şi diafragm), prin sistemul azygos.
De fiecare parte, prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculară, iau
naştere venele brahiocefalice stângă şi dreaptă, iar prin fuzionarea acestora se formează
vena cavă superioară.
Vena subclaviculară continuă vena axilară care strânge sângele venos de la nivelul
membrelor superioare. Sângele venos al membrelor superioare este colectat de două
sisteme venoase, unul profund şi unul superficial.
Venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arte-rele care le însoţesc.
Venele superficiale, subcutanate, se găsesc imediat sub piele şi se pot vedea cu
ochiul liber prin transparenţă, datorită coloraţiei albastre. Ele nu însoţesc arterele şi se
varsă în venele profunde. La nivelul lor se fac injecţii venoase.
Vena cava inferioară. Adună sângele venos de la membrele inferioare, de la pereţii
şi viscerele din bazin, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele
posterior al abdomenului (venele lombare), cât şi de la ficat (venele hepatice). Vena cavă
inferioară se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea dreaptă. La rândul ei,
fiecare venă iliacă comună este formată prin unirea venei iliace externe cu vena iliacă
internă. Vena iliacă internă colectează sângele de la pereţii şi viscerele din bazin.
Vena iliacă externă continuă vena femurală care strânge sângele venos de la
nivelul membrului inferior. Ca şi la membrul superior, se disting vene superficiale şi vene
profunde (cu aceleaşi caracteristici).
Vena cavă inferioară urcă la dreapta coloanei vertebrale, străbate diafragma şi se
termină în atriul drept.
0 venă aparte a marii circulaţii este vena portă, care transportă spre ficat sânge
încărcat cu substanţe nutritive rezultate în urma absorbţiei intestinale. Ea se formează din
unirea a trei vene: mezenterică superioară, mezenterică inferioară şi splenică.
Fiziologia aparatului cardio-vascular
Aparatul cardiovascular asigură circulaţia sângelui şi a limfei în organism. Prin
aceasta se îndeplinesc două funcţii majore:
1.-distribuirea substanţelor nutritive şi a oxigenului tuturor celulelor din
organism;
2.-colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi. Forţa motrice
a acestui sistem este inima, în timp ce arterele reprezintă conductele de distribuţie,
venele, rezervoarele de sânge, asigurând întoarcerea acestuia la inimă, iar microcirculaţia
(arteriole, metarteriole, capilare, venule), teritoriul vascular la nivelul căruia au loc
schimburile de substanţe şi gaze.
Fiziologia circulaţiei sângelui
 Cu studiul circulaţiei sângelui se ocupă hemodinamica. Sângele se deplasează în
circuit închis şi într-un singur sens. Deoarece mica şi marea circulaţie sunt dispuse în
serie, volumul de sânge pompat de ventriculul stâng, într-un minut, în marea circulaţie,
este egal cu cel pompat de ventriculul drept în mica circulaţie.
Circulaţia arterială
Arterele sunt vase prin care sângele iese din inimă şi au următoarele proprietăţi
funcţionale:
Elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lăsa destinse când creşte
presiunea sângelui şi de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut la valori mai
mici. În timpul sistolei ventriculare, în artere este pompat un volum de 75 ml de sânge
peste cel conţinut in aceste vase. Datorită elasticităţii, unda de şoc sistolică este
amortizată. Are loc înmagazinarea unei părţi a energiei sistolice sub formă de energie
elastică a pereţilor arteriali. Această energie este retro-cedată coloanei de sânge, în timpul
diastolei. Prin aceste variaţii pasive ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea
ejecţiei sacadate a sângelui din inimă în curgere continuă a acestuia prin artere.
Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul
lumenului prin contractarea / relaxarea muşchilor netezi din peretele lor. Acest fapt
permite un control fin al distribuţiei debitului cardiac către diferite organe şi ţesuturi.
Tonusul musculaturii netede depinde de activitatea nervilor simpatici, de presiunea
arterială, de concentraţia locală a unor metaboliţi şi de activitatea unor mediatori.
Suprafaţa totală de secţiune a arborelui circulator creşte semnificativ pe măsură ce
avansăm spre periferie. Viteza de curgere va fi invers proporţională cu suprafaţa de
secţiune.
Circulaţia sângelui prin artere se apreciază măsurând presiunea arterială, debitul
sangvin şi rezistenţa la curgere a sângelui (rezistenţa periferică).
Presiunea arterială - sângele circulă în vase sub o anumită presiune, care
depăşeşte presiunea atmosferică cu 120 mm Hg în timpul sistolei ventriculare stângi
(presiune arterială maximă sau sistolică) şi cu 80 mmHg în timpul diastolei (presiune
arterială minimă sau diastolică). În practica medicală curentă, la om, presiunea sângelui
se apreciază indirect, prin măsurarea tensiunii arteriale. Aceasta se determină măsurând
contrapresiunea necesară a fi aplicată la exteriorul arterei, pentru a egala presiunea
sângelui din interior.
Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt:
1):Debitul cardiac. Presiunea arterială variază proporţional cu acesta.
2).Rezistenta periferică reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii
sângelui prin vase. Este invers proporţională cu puterea a 4-a a razei vasului şi direct
proporţională cu vâscozitatea sângelui şi lungimea vasului. Cea mai mare rezistenţă se
întâlneşte la nivelul arteriolelor. Cu cât vasul este mai îngust şi mai lung, cu atât
rezistenţa pe care o opune curgerii sângelui este mai mare.
3).Volumul sanguin (volemia) variază concordant cu variaţia lichidelor
extracelulare (LEC). în scăderi ale volumului LEC, scade şi volemia şi se produce o
diminuare a presiunii arteriale (hipotensiune); în creşteri ale LEC, creşte volemia şi se
produce o creştere a presiunii arteriale (hipertensiune).
4).Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în sistolă şi la
menţinerea ei în diastolă. Scade cu vârsta.
Între debitul circulant, presiunea sângelui şi rezistenţa la curgere există relaţii
matematice. Debitul este direct proporţional cu presiunea şi invers proporţional cu
rezistenţa: D = P/R.
Viteza sângelui în artere, ca şi presiunea, scade pe măsură ce ne depărtăm de inimă. în
aortă viteza este de 500 mm/s, iar în capilare, de 0,5 mm/s, deci de o mie de ori mai
redusă. Aceasta se datorează creşterii suprafeţei de secţiune a teritoriului capilar de o mie
de ori faţă de cea a aortei.
Reglarea nervoasă a circulaţiei sangvine
Sistemul nervos afectează în special funcţiile globale, ca, de exemplu,
redistribuţia sangvină în diverse teritorii ale organismului, creşterea activităţii pompei
cardiace, şi asigură în special controlul rapid al presiunii arteriale. Sistemul nervos
controlează circulaţia exclusiv prin intermediul sistemului nervos vegetativ, mai ales prin
sistemul nervos simpatic; sistemul nervos parasimpatic este important în reglarea
funcţiilor cordului.
Nervii simpatici conţin un număr foarte mare de fibre vasoconstrictoare şi doar
puţine fibre vasodilatatoare. Fibrele vasoconstrictoare sunt distribuite tuturor segmentelor
aparatului circulator, găsindu-se în număr mai mare în unele ţesuturi (rinichi, intestin,
splină şi piele).
În substanţa reticulată bulbară şi în treimea inferioară a punţii, bilateral, se află
centrul vasomotor. Acest centru transmite impulsuri eferente prin măduva spinării şi, de
aici, prin fibre simpatice vasoconstrictoare, la aproape toate vasele sangvine, care
prezintă o zonă vasoconstrictoare şi o zonă vasodilatatoare.

Angina pectorala
Definitie:
Angina pectorala se defineste ca o durere toracica anterioara si care are caractere
relativ specifice:
-Este localizata de obicei retrosternal (in spatele sternului) si poate iradia la nivelul
bratelor, mai ales cel stang si/sau la nivelul mandibulei;
- Aparitia în crize de scurta durata (3-15 minute)
-Durerea este constrictiva, asemanata adesea cu “o gheara” sau cu caracter de apasare
-Este declansata cel mai adesea de efort sau de emotii
- Este adesea insotita de traspiratii
-Cedeaza prompt , in primele 2-3 minute, la administrare de Nitroglicerina
Angina pectorala este expresia ischemiei miocardice (aport insuficient de oxigen
la nivelul muschiului inimii) si apare datorita stenozarii (ingustarii) unuia din vasele de
sange care iriga inima (arterele coronare), cel mai frecvent datorita aterosclerozei, poate
fi insa localizata mai rar epigastric “in capul pieptului” putand fi astfel confundata cu o
durere abdominala, strict precordial sau interscapular (în spate între omoplati) sau numai
într-o zona de iradiere (de ex. în umar).
Crizele de durere anginoasa sunt deseori declansate de: efort fizic, stres
emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald),
mese excesiv de copioase sau consum de alcool.
Durerea anginoasa are caractere care o fac usor de recunoscut: survine în
accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la
o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea
 Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea
medie sau inferioara.
Iradierea durerii anginoase – cel mai frecvent se produce în umarul stâng si pe
fata interna a bratului, antebratului si în ultimele doua degete ale mâinii stângi sau la baza
gâtului
Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.
Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit.
Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de
întepatura sau junghi strict localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt
elemente mai putin probabile de angina pectorala.
Durata si intensitatea durerii:
Tipic pentru angina pectorala stabila este ca episodul dureros dureaza de obicei 3-
5 minute. Durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa estompeaza
sau dispare, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de Nitroglicerina.
Durerea anginoasa aparuta in repaus sau cu cu durata mai mare de 20 minute este
extrem de periculoasa , pentru ca poate insemna aparitia infarctului miocardic acut .
Pacientul care prezinta acest tip de durere trebuie sa se prezinte de urgenta la spital
Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic
de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare): efort,
emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate
aparea si în repaus sau în somn.
Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea
apare dupa începerea efortului si înceteaza în câteva minute la repaus.
Daca boala progreseaza (stenoza coronariana devine mai severa), durerea
anginoasa este declansata la eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea
si în repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari
coronariene mai severe.

Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din
pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate,
tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata,
slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent în infarctul miocardic acut si mai
rar în angina pectorala.
Incetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa încetarea efortului sau
dupa administrarea de Nitroglicerina sublingual.
De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, în câteva minute (1-3 min.) dupa
administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).
Daca durerile cedeaza în mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina,
durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.
Pentru diagnostic pot fi necesare cateva teste incluzand electrocardiograma (ECG) in
repaus, testul de efort ECG, Holterul ECG , Ecocardiografia in repaus, Ecocardiografia
de stress, coronarografia.
Cauza anginei pectorale este de obicei ateroscleroza, si de aceeea trebuie redusi
cât mai mult posibil factorii de risc cardiovasculari:
Fumatul
Consumul excesiv de alcool
Sedentarismul
Obezitatea
Diabetul zaharat
Dislipidemia
Hipertensiunea arteriala
Pentru a reduce riscul complicatiilor cardiovasculare trebuie sa se elimine factori
de risc, astfel:
- Renuntarea la fumat !!!
- alimentatie sanatoasa: alimentatia ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si
cereale. Includerea mai multor fibre alimentare in dieta. Reducerea consumul de alimente
grase si, mai ales, ar fi bine sa se inlocuiasca o parte dintre alimentele ce contin grasimi
saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi
mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale.
Reducerea consumul de sare.
-exercitii fizice: de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic
- Reducerea greutatii corporale excesiva
 - mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi.
- Reducerea tensiunii arteriala: mentinerea valorilor tensionale cât mai aproape de
normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar
la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm
Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si
hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al
miocardului.
- Reducerea colesterolului sangvin
- la diabetici, trebuie avut grija la mentinerea permanent a nivelului adecvat al glicemiei
INVESTIGATII
Teste de laborator:
Obligatoriu:
1. Profilul lipidic, incluzînd colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol şi
TG( trigliceride).
2. Glicemia à jeun.
3. Hemoleucograma completă.
4. Creatinina serică.
Dacă sunt indicaţii în baza evaluării clinice:
1. Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de instabilitate clinică.
2. Determinări hormonale tiroidiene.
3. Test de toleranţă la glucoză.
Opţional:
1. Proteina C-reactivă.
2. Lipoproteina A, ApoA şi ApoB.
3. HbA1c.
Alte investigatii:
- electrocardiograma (ECG) :
a) în repaus este normala la jumătate din bolnavi; la restul bolnavilor modifica segmentul
ST si unda T (reducerea amplitudinii, aplatizare sau negativare în D I , aVL şi
precordialele stângi);
 b) în timpul accesului : modificări ale segmentului ST si undei T la aproape 3 / 4 din
bolnavi;
c) probele de “provocare” : este “pozitiv” dacă apare subdenivelarea segmentului ST si
turtirea undei T.
- radiografie toracica
- ecocardiograma
DIAGNOSTIC
Diagnosticul anginei pectorale stabile este clinic, si se bazeaza pe analiza
minutioasa a unicului simptom – durerea cardiaca cu toate caracteristicile ei.
La examenul fizic se constata:
- - cresterea frecventei pulsului si a tensiunii arteriale;
- - puls alternans;
- - prezenta unui zgomot 4 – galop atrial, sau a unui zgomot -3 – galop ventricular
- suflu sistolic- expresie a insuficientei mitrale.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential al anginei pectorale se face cu : bolile cardiace: inferct
miocardic; cardiomiopatii, boli pulmonare si mediastinale: embolia pulmonara,
pneumonia, pleuritis, pneumotorax spontan; boli ale vaslor mari toracice: anevrism al
aortei toracice; boli esofagice si gastrointestinale: reflux gastroesofagian, herniea hiatala,
ulcer gastro-duodenal; boli ale cailor biliare si pancreasului, boli ale peretelui toracic.
FORMELE CLINICE de angina pectorala stabila
1. Angina pectorala “de decubit” (nocturna, de repaus, posturala) se caracterizează
prin aparitia durerii în repaus, în poziţie culcata ai dispariţia ei în pozitie sezânda sau în
picioare;
2. Angina pectorala intricata : se asociază cu dureri toracice de altă natura
(spondiloza cervico-dorsală, litiază biliară, ulcer duodenal, etc.);
3. Angina pectorala tip Prinzmetal : clinic – accesele dureroase
survin în repaus,aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineaţa, la aceeasi ora (“angina
cu orar fix”), au intensitate mare si durata mai lunga (10 – 30 minute).
Tratamentul anginei pectorale:
Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a îmbunatatii prognosticul
prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si
intensitatea crizelor anginoase
Tratamentul medicamentos
Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau în combinatie,
care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de
angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut :
· Antiagregantele {Aspirina, Clopidogrel (Plavix)}
· Hipolipemiantele - Statine
· Beta-blocantele
· Blocantele canalelor de calciu
· Nitratii cu actiune imediata si retard
· Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)
· Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal – Ivabradina
· Agenti metabolici (Trimetadizina)
Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri
chirurgicale: by-pass coronarian sau de cardiologie interventionala angioplastia
coronariana.
By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea
unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona
respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt
utilizate ca si grefe, sau artere localizate in torace,( artelele mamare) sau vene (safene)
Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere
coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata.
Initial se efectuaza coronarografia care este o metoda invaziva care consta in
introducerea unor catetere la nivelul arterei femurale (in zona inghinala) pana la niveleul
inimii unde se elibereaza o substanta de contrast care permite vizulizarea arterelor inimii.
Acolo unde vreuna din arterele inimii este ingustata se efectueaza dilatarea cu
balon cu sau fara introducerea ulterioara a unei proteze vasculare numita stent care dilata
artera in zona ingustata si ramane implantata definitiv.
2.ANGINA PECTORALA INSTABILA
Tablou clinic:
- durere toracica cu sediu si iradiere similara celor din angina pectorala stabila;
- aparitia recenta – pentru prima data la o persoana asimptomatica a unei angine nelegata
de efort;
- schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la un vechi anginos prin cresterea
frecventei , intensitatii si duratei crizelor;
- reaparitia durerii dupa o perioada de latentade lunga durata.
Examenul fizic ofera putine date . rareori se poate descoperi un galop atrial sau
ventricular, dublarea zgomotului 2 , iar la palpare
o pulsatie precordiala anormala.
Date paraclinice : enzimele serice normale sau usor crescute. Electrocardiograma
arata modificarea segmentului ST si a undei T, pipsa unrei Q sau diminuarea undei R,
care sunt de importanta majora pentru diagnostic.
Coronarografia – cea mai precisa metoda de diagnostic.
Tratamentul este asemanator cu cel al anginei pectorale stabile .
 SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA

Supravegherea bolnavului cu angina pectorala de la internare pana la externare si

efectuarea tehnicii impuse de afectiune
INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL
Pacientul necesita primele ingrijiri prespitalicesti de la debutul bolii pana la internare
intr-o unitate spitaliceasca specializata.
Transportul bolnavului se face direct in sectie cardiologie cu targa intr-un timp cat mai
scurt, fara sa pernmitem bolnavului nici un efort pentru a nu agrava situatia acestuia. In
timpul transportului, cat si in timpul spitalizarii pacientul va fi monitorizat. Pe langa
EKG, TA se urmareste si frecventa respiratorie, diureza, faciesul si temperature
pacientului. Pacientul trebuie convins ca boala lui nu presupune un prognostic intunecat,
dar si ca evolutia este in mare masura in mainile sale, in functie de felul cum va coopera
si va respecta indicatiile medicului.Dar nu numai vorbele sunt un mijloc de a influenta
bolnavul, ci si intreaga noastra atitudine, efectuarea tehnicilor corecte, procedurilor de
tratament adecvate, reusesc sa inlature frica si suspiciunea bolnavului.
ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE
Ajuns in sectia de cardiologie, trebuie sa asiguram bolnavului un maxim de confort si
liniste. Saloanele sa fie spatioase, luminoase, bine incalzite cu o temperature de 19-20oC
si cu posibilitati permanete de aerisire, care sa asigure un grad obisnuit de umiditate si o
ionizare corespunzatoare a aerului.
ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE PACIENTILOR INTERNATI
Paturile trebuie sa fie cat mai comode pentru a evita pozitiile fortate si pentru ai asigura
confortul necesar pe durata mai lunga de spitalizare.
Toaleta zilnica a bolnavului trebuie efectuata fara ca acesta sa faca eforturi prea mari.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in
primele zile EKG, a TA si a ritmului cardiac. In sectiile obisnuite de boli interne, in lipsa
de aparatura de monitorizare supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,
frecventei pulsului si a respiratiei la o ora, la nevoie mai des in functie de starea
bolnavului, inregistrarea zilnica a EKG, precum si a temperaturii de cate ori este indicat
de medic.
URMARIREA RESPIRATIEI: asistentei medicale ii revine sarcina de a observa in
ansamblu fazele respiratiei si de a reprezenta grafic pe foaia de temperatura. Tulburarile
de respiratie constituie un indiciu in aprecierea evolutiei bolii si recunoasterea
complicatiilor.
Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare si numarare a miscarilor cutiei
toracice. Se va face ca bolnavul sa nu observe, deoarece respiratia este un act reflex, dar
inconstient pacientul putand modifica ritmul in momentul in care observa ca i se numara
respiratia.
URMARIREA PULSULUI SI A TENSIUNII ARTERIALE: in afara unitatilor de terapie
intensive si cardiologie unde bolnavii sunt monitorizati permanent, in sectiile de boli
interne supravegherea consta in supravegherea pulsului, TA si a respiratiei la o ora, la
nevoie mai des, in functie de starea bolnavului.
URMARIREA DIUREZEI SI A TRANZITULUI INTESTINAL: trebuie sa tinem o
evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate. Diureza se determina zilnic prin
masurarea volumetrica.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide
si pireuri date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi,
dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze si intarzie tranzitul. Se
interzice total fumatul, alcoolul, cafeaua.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Terapia trebuie inceputa cat mai aproape de debut, deoarece aparitia complicatiilor
depinde foarte mult de promptitudinea ei. Este foarte important ca administrarea
medicamentelor sa se faca cu mare punctualitate, deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE
Pentru efectuarea recoltarilor de produse biologice este necesara pregatirea fizica si
psihica a pacientului, respectarea exacta a tehnicii de recoltare, etichetarea si transportul
acestora la laborator.
Examenul de laborator exprima prin metode obiective modificarile survenite in
morfologia, fiziologia si biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor
pretios, de multe ori necesar pentru stabilirea diagnosticului, instituirii tratamentului si
urmarirea evolutiei bolilor.
Inca din primele ore de internare, asistenta va recolta probele necesare pentru analiza
completa de urina, determinarea hemogramei, a leucogramei la indicatia medicului si a
probelor enzimatice etc.
Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, prin care se intelege recoltarea de sange
din lumenul unei vene cu ajutorul unui ac:
- pentru hemoleucograma - se recolteaza 3ml de sange pe cristale de E.D.T.A.
- se recolteaza 5-10ml sange fara anticoagulant, pentru examene biochimice
Valori normale:
- uree sanguina -; 0,20-0,40g/1000ml
- colesterol -; 1,80-2,80g‰
- lipemia -; 600-800mg%
- creatinina -; 0,6-1,20mg%
- transaminaze TGO -; 2-20UI; TGP -; 2-16UI
- acid uric -; 2-6mg‰
- ionograma - Na+ - 137-152mEq/l
- K+ - 3,8-5,4mEq/l
LDH (Lacto dehidrogenaza) - 240-525U/L
CPK (Creatin-fosfokinaza) - >200U/L
EXAMEN DE URINA: - se recolteaza 100-150ml urina intr-un recipient, dupa ce
in prealabil bolnavul si-a efectuat toaleta riguroasa a organelor genitale externe.
- culoarea urinii - la emisie este galben pai, in limitele fiziologice variaza pana la brun-
inchis in functie de continutul in substante colorante;
- densitatea urinii -; se utilizeaza un cilindru gradat de 100ml; se toarna urina in cilindru,
astfel incat sa nu faca spuma; se introduce urodensiometru, se lasa sa pluteasca, apoi
citim valoarea;
Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu
caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va
fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub placa
de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de
sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe
membre si 6 precordial.

Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele
mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand
necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de
ischemi
EDUCATIA PENTRU SANATATE
Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata
pe care trebuie sa-l urmeze dupa externare. El trebuie sa fie lamurit privind modul de
preparare a alimentelor permise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se odihneasca la
pat si ce fel de eforturi poate sa execute. El trebuie sa stie modul cum trebuie luate
medicamentele, semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente, datele de
prezentare la controlul medical. El trebuie sa cunoasca semnele alarmante pentru care
trebuie sa se prezinte la control si in afara de programare. Se va incerca sa se
restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si capacitatea de munca anterioara
imbolnavirii, se va insista asupra nocivitatii fumatului, programului rational de munca si
viata. O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei noi
decompensari sau agravari.
POFILAXIA BOLII
Pe langa interventiile ce se adreseaza anginei pectorale in perioada sa acuta si
complicatiile sale, tratamentul inchide si combaterea factorilor de risc, prin masuri ce
contribuie la profilaxia secundara a bolii, aplicate timp indelungat cu rezultate bune,
indeosebi pentru bolnavii cu “risc redus”.
Profilaxia primara consta in sfaturi adresate populatiei care desi nu a prezentat niciodata
simptomele cardiovasculare se incadreaza in grupele de risc ca:
- diabetici;
- obezi sau persoanele cu exces ponderal;
- fumatorii, mai ales daca au peste 40 de ani, au o tensiune mare sau prea mult colesterol
in sange;
- barbatii si femeile intre 40-50 ani care au antecedente cardiace familiale;
Profilaxia secundara se adreseaza pacientilor deja diagnosticati cu boli cardiovasculare.
Inlaturarea factorilor de risc consta in:
- suprimarea fumatului care constituie cea mai importanta masura de profilaxie
secundara;
- scaderea hipercolesterolemiei si a hipertrigliceridemiei;
- tratarea corecta a diabetului cand acesta este prezent;
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- exercitiul si antrenamentul fizic efectuat cu regularitate prin miscare, gimnastica si
sporturi usoare care combate sedentarismul, au rol insemnat in profilaxia secundara si
amelioreaza evident prognosticul.
EXTERNAREA BOLNAVULUI
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, sef de sectie.
Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va pune la
dispozitia medicului de salon, in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura alimentatia
pana in ultimul moment. Asistenta va anunta cu 2-3 zile inainte familia despre iesirea din
spital, va explica bolnavului sa urmeze indicatiile primite de la medic, cuprinse in biletul
de externare. Va lamuri, in special prescriptiile referitoare la tratmentul medicamentos
daca bolnavul si-a insusit in mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la
control.
Asistenta va insoti bolnavul la magazia de efecte unde il va ajuta sa-si primeasca hainele,
dupa care va prelua apoi, de la bolnav efectele spitalului.
Asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de iesire din spital si reteta prescrisa pentru
tratamentul post-spitalicesc care cuprinde:
- necesitatea controlului periodic medical;
- necesitatea repausului;
- aeroterapie;
- evitarea efortului fizic;
- alimentatie echilibrata;
- recuperare socio-profesionala.
 PARTEA SPECIALĂ

Partea specială a acestei lucrări cuprinde trei cazuri de bolnavi internaţi cu

angina pectorala ,cu trei planuri de măsuri de nursing.
 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
CAZUL NR.I

FISA I –CULEGEREA DE DATE

Nume :P
Prenume: A
Varsta: 45 ani
Sex: masculin
Starea civila: casatorit
Numar copii: 2 copii la liceu
Religia: ortodoxa
Nationalitatea: romana
Ocupatie: somer
Domiciliul: Zalau
Grupa sngvina-Rh: A II- Rh NEGATIV
Alergii:nu se stie alergic
Data nasterii: 12.10.1966
Diagnostic clinic: Angina pectorala instabila.

Motivele internarii;Pacientul perzinta durere constrictiva,localizata retosternal, cu

iradiere in umarul stang, pe fata anterioara a antebratului pana la ultimele doua degete ale
mainii stangi, transpiratii, anxietate, tahicardie
Semne obiective:durere retrosternala, transpiratii, anxietate,paloare
Antecedente personale: fara importanta

Antecedente heredocolaterale:HTA descoperit in urma cu 2ani .

Conditii de munca:momentan este somer

Comportament:fumator, ocazional consuma alcool

Obisnuinte alimentare:mese copioare,neregulate

Istoricul bolii:Pacientul P.A. in varsta de 45 de ani se prezinta la urgenta cu durere
localizata retrosternal, cu caracter de apasare( constrictiv),ce a aparut dupa masa de
pranz.

ANALIZA DATELOR
Diagnostic nursing:Disconfort manifestat prin durere constrictiva, retrosternala din
cauza bolii.
Sursa de dificultate:
-de ordin fizic –obiceiuri alimentare deficitare :alimente bogate in grasimi
-de ordin socio- cultural-insuficienta resurselor financiare
-de ordin psihologic-anxietate si stres

Probleme :
-dificultate in a respira
-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihice

Manifestari de dependenta :durere retrosternala, anxietate, senzatia mortii

iminente
Nevoi perturbate :
1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a bea si a manca
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative

Data Temp. Puls Resp. Diureza Scaun Greutate

1.12 36,6gradeC 72puls/min 18resp/min 1300ml/zi 1sc 92kg
2.12 36,8gradeC 70puls/min 18resp/min 1200ml/zi 1sc 92kg
3.12 37,0gradeC 70puls/min 18resp/min 1400ml/zi 1sc 92kg

Regim alimentar : dietetic

Analize de laborator :
VSH 8mm
Hemoleucograma :L=8800/mmcub
Hb-14,2g%
Ht- 39,8%
Tr- 326000/mmcub
Glicemie-102mg/dl
TGO-30U/L
TGP-33U/L
Ex. Urina-negativ.
Investigatii :
E.K.G.-traseu electrocardiografic normal
Radiografie toracica- fara modificari

Tratament medicamentos

Data Medicatia Doza / Calea de Actiunea

24/ore administrare medicam.
1.12 Nitroglicerina 1-4x1/zi Sublingual Nitrit cu
actiune rapida
Propanolol 3x1/zi Per os Beta-blocant
Digoxin 2x1/zi Per os Digitalic
Dipiridamol 3x1/zi Per os Coronaro-
dilatator
Nitrazepam 2x1/zi Per os Sedativ

2.12 Nitroglicerina 1-4x1/zi Sublingual Nitrit cu

actiune rapida
Propanolol 3x1/zi Per os Beta-blocant
Nifedipin 1x1/zi Per os Antagonist a
calciului
Digoxin 2x1/zi Per os Digitalic
Dipiridamol 3x1/zi Per os Coronaro-
dilatator
Nitrazepam 2x1/zi Per os Sedativ

3.12 Nitroglicerina 1-4x1/zi Sublingual Nitrit cu

actiune rapida
Propanolol 3x1/zi Per os Beta-blocant
Nifedipin 1x1/zi Per os Antagonist a
calciului
Digoxin 2x1/zi Per os Digitalic
Dipiridamol 3x1/zi Per os Coronaro-
dilatator
Nitrazepam 2x1/zi Per os Sedativ
FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE
RESPIRATIA ODIHNA-SOMN

D.I Dificultate in respiratie D.I Somn inadecvat calitativ si cantitativ

M.D. dispnee M.D. somn intrerupt
S.D. durerii retrosternale S.D. durere precordiala
ALIMENTATIE-HIDRATARE IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie in exces D.I

M.D. mese copioase M.D.
S.D.lipsei de cunoastere S.D.
ELIMINARE IGIENA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE TEMPERATURA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
EVITAREA PERIOLELOR INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate si frica D.I Lipsa de cunostinte

M.D. teama de moarte M.D.necunoasterea bolii
S.D. durerilor retrosternale S.D. indiferentei
A FI UTIL RELIGIA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
RECREERE COMUNICARE

D.I Imposibilitatea de a se recrea D.I

M.D. miscari limitate M.D.
S.D. boala S.D.
FISA IV
DATA NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE DATA
CRT. PACIENTULUI DELEGATE/AUTONOME
1.12 1 Durere precordiala Eliminarea Autonome La 10 minute 1.12
durerii -asigura un climat de liniste in dupa
salon administrarea de
-asigura repaus la pat a Nitroglicerina si
pacientului cu evitarea repaus la pat
eforturilor fizice durerea cedeaza.
- asigura pozitie
antalgica( semisezanda) pentru
a favoriza respiartia
-masoara functiile vitale si le
noteaza in FO
Delegate
-administreaza tratamentul
indicat de medic

2. Respiratie Pacientul sa Autonome In urma 1.12

deficitara respire normal -aseaza pacientul in pozitie interventiilor
sezanda pentru a favoriza efectuate starea
respiratia pacientului se
- face exercitii de respiratie imbunatateste
-asigura confortul psihic si
fizic
Delegate
- administreaza oxigen la
indicatia medicului
2.12 3 Circulatie Pacientul sa Autonome Pacientul se simte 2.12
deficitara aiba o circulatie -invata pacientul sa intrerupa mai bine in urma
corespunzatoare consumul de tutun si alcool, sa interventiilor.
 aiba o alimentatie bogata in
fructe si zarzavaturi, sa reduca
grasimile si sarea,sa evite
efortul fizic
- aplica tehnici ce favorizeaza
circulatia :exercitii active,
pasive,masaje
-informeaza pacientul asupra
gradului de efort ce trebuie sa-
l depuna
Delegate
- administreaza medicatia
prescrisa
- urmareste efectul
medicamentelor
2.12 4 Dificultate in a se Pacientul sa Autonome In urma 2.12
odihni beneficieze de -apreciaza gradul de adaptare interventiilor
somn a pacientului cu mediul pacientul a reusit
corespunzator spitalicesc sa se odihneasca.
calitativ si -asigura conditii de liniste si
cantitativ semiobscuritate in salon
-asigura lenjerie de corp si de
pat curata
- invata pacientul exercitii de
relaxare si meditatie
Delegate
-administreaza un sedativ la
indicatia medicului si
urmareste efectul acestuia
5 Deficit de volum Pacientul sa fie Autonome Pacientul nu mai 2.12
lichidian echilibrat -masoara si noteaza zilnic prezinta deficit de
 hidroelectrolitic cantitatea de lichide ingerate si volum lichidian
eliminate
-cantareste zilnic pacientul si
monitorizeaza functiile vitale
-ingrijeste tegumentele si
mucoasele pentru evitarea
atingerii integritatii lor
-asigura aportul lichidian
de2500ml/zi din care 1500ml
per os
3.12 6 Frica de moarte Pacientul sa fie Autonome In urma 3.12
iminenta echilibrat fizic -favorizeaza un mediu optim interventiilor
si psihic pentru ca pacientul sa-si poata efectuate
exprima emotiile si nevoile pacientul se simte
-ajuta pacientul sa-si mai bine.
recunoasca anxietatea
- furnizeaza mijloace de
comunicare adecvate starii
pacientului
-incurajeaza pacientul in
activitati pentru a inlatura
anxietatea
-asigura legatura pacientului
cu familia
-pune pacientul in legatura cu
alti pacienti care au depasit
faza critica
Delegate
- administreaza medicatia
prescrisa
 FISA DE INGRIJIRE

Sectia Salon Pat Data Nume prenume pacient

Cardiologie 70 4 1.12.2010 P.A.
Fara Putin Ajutor Ajutor D.G.Medical
Ajutor Ajutor X Partial Complet Angina pectorala instabila
Ingrijiri Data Data Data Ingrijiri Data Data Data
1.12 2.12 3.12 1.12 2.12 3.12
Igiena singur X X X Respiratie X X X
1.La pat Tub traheal
2.La baie X X X Izolare
3.Cav. bucala X X X Vizite X X X
4. Ingrijiri psihice
Mobilizare Ingrijiri sociale
Redus la pat Dezinterisat
Mers cu ajutor Masaj trofic
Ap. Gipsat Educatie sanit X X X
Eliminari Pansament
Debit urinar Tub dren
Sonda vezicala Decubit
Lavaj Previne escare
Sonda gastrica Schimb pozitia
Clisma Gimnastica
Alimentatia X X X Scor grila
Norton
Normal Starea Mobilita Control Starea
generala te sfinctere fizica
Restrictii X X X Alert X Mobil Control Buna
X sfinctere X
1.12 T=36,6 P=72 R= Confuz Ajutat la Pierde Medi
gradeC puls/min 18resp/mi mers contr. X
n sfinctere
2.12 T=36,8 P=70 R= Apatic Sta Pierdecontr. Mediocr
gradeC puls/min 18resp/mi singur sfinctere a
n
3.12 T=37,0 P=70 R= Inconstient Zace la Pierdecontr. Rea
gradeC puls/min 18resp/mi pat sfinctere
n
Parametric G=92kg G=92kg G=92kg TOTAL= 5 PUNCTE
fizici
Recoltari sange X PROTOCOL
Investigatii X
Tratament i.m.
Tratament i.v.
Perfuzie
Preg.
Preoperator
Alte ingrijiri
EVALUARE In urma interventiilor si ingrijirilor acordate starea pacientului P.A. s-a imbunatatit.
 CAZUL II
FISA I –CULEGEREA DE DATE
Nume :T
Prenume: T
Varsta: 50 ani
Sex: masculin
Starea civila: casatorit
Numar copii: 2 copii studenti
Religia: ortodoxa
Nationalitatea: romana
Ocupatie: administrator S.C. DORMINA S.R.L
Domiciliul: Zalau
Grupa sngvina-Rh: O I- Rh Pozitiv
Alergii:nu se stie alergic
Data nasterii: 01.08.1961
Diagnostic clinic: Angina pectorala

Motivele internarii;durere retrosternala ca o”gheara” , cu iradiere in maxilarul

inferior si regiunea interscapulara.
Semne obiective: durere, frica, anxietate, insomnie
Antecedente personale: - ulcer gastric descoperit in urma cu 3 ani.
Antecedente heredocolaterale: -tata(decedat)ulcer; mama astm bronsic
Conditii de munca: stres, ore suplimentare
Comportament: fumator de la varsta de 19 ani, 5 cafele/zi
Obisnuinte alimentare: mese dezorganizate, minuturi, cina la ore tarzii si copioasa
Istoricul bolii: bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale
cu caracter de “gheara”.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii durerea se
accentueaza si radiaza interscapular si in maxilarul inferior.De mentionat prezenta
durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat
importanta.
ANALIZA DATELOR
Diagnostic nursing:Alterarea starii generale manifestata prin durere retrosternala din
cauza stresului.
Sursa de dificultate:
-de ordin fizic - mese dezorganizate si copioase
-de ordin socio- cultural -conditii de munca neadecvate
-de ordin psihologic -stresul si surmenajul

Probleme :
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni
Manifestari de dependenta :durere retrosternala, respiratie deficitara, insomnie,
fricade moarte
Nevoi perturbate :
1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a dormi si a se odihni
3. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative

Data Temp. Puls Resp. Diureza Scaun Greutate

16.05 36,6 85 19 1250 ml N 98kg

36,8 82 17
17.05 36,7 78 17 1300ml N 98kg

37 79 16

18.05 36,9 74 18 1450ml N 98kg

36,8 73 17

Regim alimentar : dietetic

Analize de laborator :
VSH=4/12mm
L=9000/mmc
Hgb=13g%
Htc=42%
Tr=215000/mmc
Glicemie=100mg/dl
Uree=80 mg/dl
Creatinina=1,12mg/dl
Colesterol=260mg/dl
TGO=25U/L
TGP=13,5U/L
Examen sumar de urina=Normal
Investigatii :E.K.G. –fara modificari
Radiografie toracica- fara modificari

Tratament medicamentos

Data Medicatia Doza /24/ore Calea de Actiunea

administrare medicam.
16.05 Nitroglicerina 1-4x1/zi Sublingual Nitrit cu
actiune rapida
Propanolol 3x1/zi Per os Beta-blocant
Digoxin 2x1/zi Per os Digitalic
Dipiridamol 3x1/zi Per os Coronaro-
dilatator
Nitrazepam 2x1/zi Per os Sedativ

17.05 Nitroglicerina 1-4x1/zi Sublingual Nitrit cu

actiune rapida
Propanolol 3x1/zi Per os Beta-blocant
Nifedipin 1x1/zi Per os Antagonist a
calciului
Digoxin 2x1/zi Per os Digitalic
Dipiridamol 3x1/zi Per os Coronaro-
dilatator
Nitrazepam 2x1/zi Per os Sedativ

18.05 Nitroglicerina 1-4x1/zi Sublingual Nitrit cu

actiune rapida
Propanolol 3x1/zi Per os Beta-blocant
Nifedipin 1x1/zi Per os Antagonist a
calciului
Digoxin 2x1/zi Per os Digitalic
Dipiridamol 3x1/zi Per os Coronaro-
dilatator
Nitrazepam 2x1/zi Per os Sedativ
FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE
RESPIRATIA ODIHNA-SOMN

D.Idificultate in respiratie D.I Dificultatea de a se odihni

M.D.dispnee M.D. insomnie
S.D.durere toracica S.D. durerea
ALIMENTATIE-HIDRATARE IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie deficitara prin surplus D.I

M.D. mese copioase M.D.
S.D.regin de viata dezordonat S.D.
ELIMINARE IGIENA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE TEMPERATURA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
EVITAREA PERIOLELOR INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate D.I Deficit in mentinerea sanatatii

M.D. frica de moarte M.D.cunostinte insuficiente despre boala
S.D. durere retrosternala constrictiva S.D. nepasarea
A FI UTIL RELIGIA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
RECREERE COMUNICARE

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
FISA IV
DATA NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE DATA
CRT. PACIENTULUI DELEGATE/AUTONOME
16.05 1 Durere Eliminarea Autonome : In urma 16.05
retrosternala durerii -asigura pozite antalgica in pat interventiilor
constrictiva si evitarea efortului fizic si efectuate durerea
psihic pacientului s-a
- asigura liniste in salon diminuat
-face exercitii de relaxare si de
respiratie
-masoara functiile vitale si
vegetative si le noteaza in FO
-pregateste pacientul pentru
investigatii
-recolteaza sange pentru
analize de laborator
Delegate :
- administreaza tratamentul
indicat de medic
17.05 2 Dificultate in a se Pacientul sa Autonome : Pacientul este 17.05
odihni aiba un somn -urmăreşte somnul pacientului, odihnit
calitativ si stabileşte împreună cu acesta
cantitativ un orar de odihnă,
-explică pacientului necesitatea
odihnei şi a somnului în
refacerea stării de sănătate, îl
încurajează să doarmă că ea va
sta tot timpul lângă el să îl
supravegheze.
-Stabileşte un orar al vizitelor
astfel încât pacientul să nu fie
 suprasolicitat şi oboist.
Delegate :
administrează la indicaţia
medicului sedative
18.05 3 Necunoasterea Pacientul sa Autonome : Pacientul este 18.05
aiba cat mai -cunoaşte nivelul de cunoştinţe echilibrat,fără
bolii
multe al pacientului legat de boală. frică de boala
cunostinte -Organizează activităţi
despre boala educative,verifică dacă
pacientul a înţeles şi dacă şi-a
însuşit cunoştinţe noi
-Corectează împreună cu
pacientul deprinderile
dăunătoare sănătăţii şi încearcă
eliminarea lor
-Ţine lecţii de formare a
deprinderilor igienice, a
alimentaţiei,administrării
tratamentului.
 FISA DE INGRIJIRE

Sectia Salon Pat Data Nume prenume pacient

Cardiologie 79 3 16.05.2010 T.T.
Fara Putin Ajutor Ajutor D.G.Medical
Ajutor Ajutor X Partial Complet Angina pectorala
Ingrijiri Data Data Data Ingrijiri Data Data Data
16.05 17.05 18.05 16.05 16.05 16.05
Igiena singur Respiratie X X X
1.La pat Tub traheal
2.La baie X X X Izolare
3.Cav. bucala Vizite X X X
4. Ingrijiri psihice X X X
Mobilizare Ingrijiri sociale
Redus la pat Dezinterisat
Mers cu ajutor Masaj trofic
Ap. Gipsat Educatie sanitara X X X
Eliminari Pansament
Debit urinar Tub dren
Sonda vezicala Decubit
Lavaj Prevenire escare
Sonda gastrica Schimb pozitia
Clisma Gimnastica
Alimentatia X X X Scor grila Norton
Normal Starea Mobilita Control Starea
generala te sfinctere fizica
Restrictii X X X Alert X Mobil Control Buna
X Sfinctere X X
Parametri vitali T=36,6 P=85 R=19 Confuz Ajutat la Pierde Medie
mers contr.
T=36,8 P=82 R=17 sfinctere
T=36,7 P=78 R=17 Apatic Sta Pierdecontr. Mediocra
sgingur sfinctere
T=37 P=79 R=16

T=36,9 P=74 R=18 Inconstient Zace la Pierdecontr. Rea

pat sfinctere
T=36,8 P=73 R=17

Parametric G=98kg G=98kg G=98kg TOTAL= 4 PUNCTE

fizici
Recoltari sange PROTOCOL
Investigatii
Tratament i.m.
Tratament i.v.
Perfuzie
Preg.
Preoperator
Alte ingrijiri
EVALUARE Starea generala a pacientului T.T. s-a imbunatatit in urma interventiilor si ingrijirilor.
 CAZUL III

FISA I –CULEGEREA DE DATE

Nume :V
Prenume: E
Varsta: 75 ani
Sex: masculin
Starea civila: vaduv
Numar copii: 2 copii
Religia: ortodoxa
Nationalitatea: romana
Ocupatie: pensionar
Domiciliul: Zalau
Grupa sngvina-Rh: A II- Rh pozitiv
Alergii:nu se stie alergic
Data nasterii: 19.01.1956
Diagnostic clinic: Angina pectorala

Motivele internarii;durere retrosternala aparuta in timpul alimentatiei, cu iradiere in

umarul drept
Semne obiective:paloare, durere, anxietate
Antecedente personale:apendicectomie 1995
Antecedente heredocolaterale: mama decedata- Cardiopatie ischemica;tata
decedat
Conditii de munca:
Comportament:viata dezordonata,fumator,consummator de alcool
Obisnuinte alimentare:mese neregulate, bogate in grasimi
Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de
urgenta la spital acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in umarul
drept

ANALIZA DATELOR
Diagnostic nursing: Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin
dureri precordiale cu caracter constrictiv.
Sursa de dificultate:
-de ordin fizic- mese neregulate, consum de alcool
-de ordin socio- cultural- viata dezordonata
-de ordin psihologic-singuratate

Probleme :
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni
Manifestari de dependenta :dispnee, durere retrosternala, paloare, anxietate,
insomnie
Nevoi perturbate :
1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a dormi si a se odihni
3. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative

Data Temp. Puls Resp. Diureza Scaun Greutate

05.04 36,6 70 20 1000 N 80kg

36,8 75 18

06.04 36,9 60 18 1200 N 80kg

37 65 19

07.04 36,9 60 17 1400 N 80kg

37 68 17

Regim alimentar :dietetic

Analize de laborator :
VSH =6/14mm
Leucocite=9700mmc
Hgb=13g%
Tr=200000/mmc
Htc=39,4%
Glicemie=98mg/dl
Uree=40,2mg/dl
Creatinina=0,98mg/dl
TGO=25U/L
TGO=23,5U/L
Sumar de urina= normal,D=1010
Investigatii :EKG-FARA MODIFICARI
 Tratament medicamentos

Data Medicatia Doza /24/ore Calea de Actiunea

administrare medicam.
05.04 Glucoza 5% 500 ml i.v. Hidratant
Propanolol 3x1/zi per os Betablocant
Diazepam 1 tb seara per os Sedativ
Nitroglicerina 4x1/zi sublingual Nitrit
Aspirina 2x1/zi per os Antiagregant
plachetar

06.04 Glucoza 5% 500 ml i.v. Hidratant

Propanolol 3x1/zi per os Betablocant
Diazepam 1 tb seara per os Sedativ
Nitroglicerina 4x1/zi sublingual Nitrit
Aspirina 2x1/zi per os Antiagregant
plachetar

07.04 Glucoza 5% 500 ml i.v. Hidratant

Propanolol 3x1/zi per os Betablocant
Diazepam 1 tb seara per os Sedativ
Nitroglicerina 4x1/zi sublingual Nitrit
Aspirina 2x1/zi per os Antiagregant
plachetar
FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE
RESPIRATIA ODIHNA-SOMN

D.I Dificultate in respiratie D.I Dificultate de a se odihni

M.D. dispnee M.D. ore insuficiente de somn
S.D. durere S.D. durerea
ALIMENTATIE-HIDRATARE IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie necorespunzatoare D.I

M.D. alimente bogate in grasime M.D.
S.D. necunoasterii S.D.
ELIMINARE IGIENA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE TEMPERATURA

D.I Alterarea ritmului cardiac si circulator D.I

M.D. palpitatii M.D.
S.D. durerea S.D.
EVITAREA PERIOLELOR INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate D.I Dificultate de a invata

M.D. frica M.D. neintelegerea informatiei
S.D. boala S.D. varsta si boala
A FI UTIL RELIGIA

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
RECREERE COMUNICARE

D.I D.I
M.D. M.D.
S.D. S.D.
FISA IV
DATA NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE DATA
CRT. PACIENTULUI DELEGATE/AUTONOME
15.04 1 Alterarea Pacientul sa Autonome : Pacientul are o 15.04
circulatiei si aiba o -asigura o cameră luminoasă, respiraţie şi o
respiratiei circulatie si cu umiditate constantă şi circulaţie bună,iar
respiratie temperatura cuprinsă între 18 – durerea a
normala 20 grade C disparut.
- urmăreşte permanent T.A.,
respiraţia (frecvenţa,
amplitudinea), culoarea şi
temperatura tegumentelor şi
notează în foaia de observaţie.
- asigură oxigenoterapie (O2 la
o presiune de 1-3 atmosfere
umidificat)
-aşează pacientul într-o poziţie
comodă (semişezând sau
şezând)
Delegate:
-administrează medicamente
prescrise de medic.
16.04 2 Dificultate in a se Pacientul sa Autonome : Pacientul este 16.04
odihni beneficieze -urmăreşte somnul pacientului, odihnit.
de un somn stabileşte împreună cu acesta
calitativ si un orar de odihnă
cantitativ -explică pacientului necesitatea
odihnei şi a somnului în
refacerea stării de sănătate
- stabileşte un orar al vizitelor
astfel încât pacientul să nu fie
 suprasolicitat şi oboist
Delegate:
-administrează sedative
prescrise de medic.
17.04 3 Disconfort Asigurarea Autonome : Pacientul este 17.04
confortului -asigură condiţii de mediu echilibrat psihic şi
fizic si psihic adecvate fizic
- împreună cu pacientul
stabilesc planul de recuperare a
stării de sănătate şi creşterea
rezistenţei fizice
- face exerciţii de recuperare
- incurajează pacientul să facă
anumite mişcări care îi sunt
permise fără nici o frică
- supravechează pacientul
notează şi anunţă medicul
orice modificare survenită în
cursul recuperării.
Delegate:
-administrează tratamentul
prescris de medic.
 FISA DE INGRIJIRE

Sectia Salon Pat Data Nume prenume pacient

Cardiologie 59 4 15.04.2010 V.E.
Fara Putin Ajutor Ajutor D.G.Medical
Ajutor AjutorX Partial Complet Angina pectorala
Ingrijiri Data Data Data Ingrijiri Data Data Data
15.04 16.04 17.04 15.04 16.04 17.0
Igiena singur X X Respiratie X X X
1.La pat X X Tub traheal
2.La baie X Izolare
3.Cav. bucala Vizite X X X
4. Ingrijiri psihice
Mobilizare Ingrijiri sociale
Redus la pat X X Dezinterisat
Mers cu ajutor X Masaj trofic
Ap. Gipsat Educatie sanitara X X X
Eliminari Pansament
Debit urinar Tub dren
Sonda vezicala Decubit
Lavaj Prevenire escare X X
Sonda gastrica Schimb pozitia X X
Clisma Gimnastica
Alimentatia X X X Scor grila Norton

Normal Starea Mobilit Control Stare

generala ate Sfinctere fizic
Restrictii X X X Alert Mobil Control Buna
Sfinctere 1
ParametriI vitali Confuz Ajutat Pierde Med
la mers contr. 2
2 sfinctere
Apatic 3 Sta Pierdecont Med
sgingur r.
sfinctere
Inconstient Zace la Pierdecont Rea
pat r.
sfinctere
Parametric fizici G=80kg G=80kg G=80kg TOTAL = 8 PUNCTE
Recoltari sange X X PROTOCOL nr. 1
Investigatii X PUNCTAJ GRILA
Tratament i.m. 12-16 RISC CRES
Tratament i.v. 8-12 RISC MIJLO
Perfuzie X X X 4- 7 RISC MIC
Preg.
Preoperator
Alte ingrijiri
EVALUARE Starea generala a pacientului V.E. s-a imbunatatit in urma interventiilor si ingrijiril
 ANALIZA DE SITUAŢIE: NUMELE: M.
Bolnava V.E. se interneaza in sectia de cardiologie
cu urmatoarele acuze: PRENUMELE: E.
DATA NAŞTERII: 10.04.1942
Dupa instituirea tratamentului,starea
pacientului se imbunatateste. GRUP SANGUIN,RH: OI; POZITIV
STARE CIVILĂ: vaduva
RELIGIA: ortodoxa
AFECŢIUNI CRONICE: PROFESIA:
TRATAMENT CRONIC: OCUPAŢIA: pensionara
ALERGIC LA: LOC DE MUNCĂ:
TALIA: NORMAL ADRESA: Zalau

TRATAMENTE
Ziua Noaptea Ziua Noaptea Ziua Noaptea