Sunteți pe pagina 1din 14

LP 10 PREGATIREA, ASISTAREA, EFECTUAREA EXPLORARILOR SPECIFICE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI RENAL

I. II.

Sondajul si spalatura vezicala Punctia vezicii urinare 1. radiografia simpla 2. pielografia 3. urografia 4. cistografia 5. cistoscopia

III. Explorari paraclinice:

IV. Explorari functionale renale:

1. proba de dilutie si de concentratie a urinei 2. probele eliminarilor provocate

V. Explorarea renala cu izotopi radioactivi

I. SONDAJUL SI SPALATURA VEZICALA. Sondajul vezical = introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica urinara. Scop; a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator; b) terapeutic = golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan); - depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare; - executarea unor procedee de tratament prin sonda. Materiale necesare: - tava medicala; stativ cu 1-2 eprubete sterilizate, cu dop de vata (pentru urocultura); mediu de cultura in functie de germenii cautati; doua sonde sterile (una de rezerva) de metal nichelate sau de sticla, lungi de 15 cm; ser fiziologic steril; casoleta mica cu tampoane de vata sterile; sticla cu oxicianura de mercur 1/5.000; casoleta mica cu manusi de cauciuc sterile; tavita renala pentru colectarea urinei; musama si aleza; doua pense sterile; tavita renala pentru colectarea urinei; materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant ulei de parafina steril). A. SONDAJUL VEZICAL AL FEMEII 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:

1.1. Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. 1.2. Se transporta langa bolnava materialele si instrumentele pregatite. 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavei:

2.1. Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii. 2.2. Se anunta bolnava sa nu manance.

2.3. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan. 2.4. Se asaza musamaua si aleza. 2.5. Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica). 2.6. Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la picioare. 2.7. Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara. 2.8. Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei. 2.9. Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun 3. Efectuarea tehnicii

3.1. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool. 3.2. Se pun manusile sterile de cauciuc. 3.3. Asistenta se aseaza in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si se evidentiaza meatul urinar. 3.4. Cu un tampon imbibat in oxicianura de mercur 1/5.000. se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers; tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere! 3.5. Operatia se repeta de 2-3 ori. 3.6. Cu o pensa se scoate sonda, se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza in intregime cu ulei steril. 3.7. Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului. 3.8. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana. 3.9. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in forma de arc. Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.). 3.10. Se inchide cu degetul orificiul extern al sondei si se indeparteaza sonda prin miscari inverse celor cu care s-a introdus. 3.11. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun! 4. Ingrijirea bolnavei dupa tehnica.

4.1. Se efectueaza toaleta regiunii vulvulare. 4.2. Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat. B. SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare: 1.1. Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. 1.2. Se transporta langa bolnav materialele si instrumentele pregatite. 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: 2.1. Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. 2.2. Se anunta bolnavul sa nu manance. 2.3. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan. 2.4. Se asaza musamaua si aleza. 2.5. Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor indepartate 2.6. Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la picioare. 2.7. Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala 2.8. Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului. 2.9. Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun. 3. Efectuarea tehnicii 3.1. Spalare pe maini cu apa si sapun; apoi se imbraca manusi de cauciuc. 3.2. Se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si tampoane cu oxicianura de mercur. 3.3. Cu mana dreapta inmanusata se prinde sonda si se lubrifiaza in ulei de parafina steril, in intregime.. 3.4. Cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm. 3.5. Cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in tavita renala, recipient sau eprubete.. 3.6. Cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa comprimandu-se.. 3.7. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!. 3.8. Se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si numele celui care l-a efectuat. 4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica. 4.1. Se efectueaza toaleta si se imbraca bolnavul. 4.2. Se schimba lenjeria de pat, daca s-a patat cu urina. 5. Reorganizarea locului de munca. 5.1. Se curata riguros si se spala cu apa curenta, instrumentele folosite. 5.2. Dupa indepartare, se verifica daca sondele in cursul sondajului (cele de sticla) nu s-au rupt si daca fragmentele de sticla nu au ramas in uretra sau vezica. 5.3. Se asaza instrumentele folosite in solutie dezinfectanta pana la sterilizare, iar celelalte materiale se pun la locul lor.

C.

SPALATURA VEZICALA

Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii medicamentoase, prin sonda uretrala, in vezica urinara, cu scopul indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii.. Materiale necesare: - tava medicala; stativ cu 1-2 eprubete sterilizate, cu dop de vata (pentru urocultura); mediu de cultura in functie de germenii cautati; doua sonde sterile (una de rezerva) de metal nichelate sau de sticla, lungi de 15 cm; ser fiziologic steril; casoleta mica cu tampoane de vata sterile; sticla cu oxicianura de mercur 1/5.000; casoleta mica cu manusi de cauciuc sterile; tavita renala pentru colectarea urinei; musama si aleza; doua pense sterile; tavita renala pentru colectarea urinei; materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant ulei de parafina steril). seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de cauciuc, cu robinet, instalat pe stativ; solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 l, incalzita la temperatura corpului (ser fiziologic, solutie rivanol 0,12% ; solutie de nitrat de argint 1-4%o ; acid boric 3%). Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la femeie sau la barbat). Dupa efectuarea sondajului evacuator, la sonda se adapteaza seringa guyon si se introduc lent 80-100ml solutie, fara sa destinda vezica. Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar. ATENTIE! Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se asaza pe o compresa sterila pana la reumplerea seringii. Instilarea substantelor medicamentoasein vezica urinara se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin intermediul unui tub de cauciuc la sonda vezicala introducerea se face incet avand grija de cant si concentratia prescrisa de medic.

Drenarea vezicii urinare in unele cazuri este necesar ca sonda vezicii sa ramana pe loc sub forma de sonda permanenta , sau sonda a demeure, dandu-se posibilitatea ca urina sa se evacueze permanent, astfel incat vezica urinara sa ramana in stare de repaus. sondele utilizate a demeure trebuie sa fie moi sis a nu depaseasca o grosime de 15-16 grade Charierptr a preveni escarele mucoasei uretale. Ptr femei se pot utilize sonde Pezzer, Malecot, Casper, care prezentand cate o umflatura la capatul lor , se fixeaza in mod automat in vezica.Este preferata insa sonda Folley, care se poate utilize si la barbate , in lipsa ei se pot utilize sondele Nelaton sau Thiemanncare se fixeaza cu ajutorul benzilor de leucoplast. Conditia esentiala a bunei functionari a unei sonde permanente este ca orificiul intern al sondei sa fie imediat deasupra orificiului uretral al vezicii. Verificarea pozitiei corecte a sondei pemanente se face prin introducerea in vezica a unei cant de lichid , ce trebuie sa se reintoarca prin sonda intr-un flux continuu .Daca eliminarea lichidului se face sacadat, atunci orificiul intern al sondei se afla prea sus, urina va stagna in vezica, pana cand va ajunge la nivelul orificiului sondei- eliminarea va fi sacadata. Sonda pemanenta tip Folley poate fi mentinuta pe loc 7-14 zile Sondele confectionate din cauciuc , nu vor fi lasate pe loc mai mult de 24-48 de ore . Urina care se evacueaza prin sonda permanenta va fi colectata intr-un sac colector de material plastic, ce poate fi fixat de coapsa bv sau imbracamintea sa ; sau intr-un urinar de sticla. Tehnica se incheie ca si sondajul vezical. OBSERVATII: Sondajul vezical si spalatura vezicala se executa in conditii de asepsie riguroasa a materialelor, mainii si manevrelor. In cazul aparitiei unei rezistente in timpul sondajului, sonda se retrage si nu se forteaza (se pot produce traumatisme si cai false). Recoltarea urinei se face in vase sterilizate, in absenta oricarei substante straine pentru a impiedica fermentatia urinei care ar genera rezultate false ale examinarilor. INCIDENTE SI ACCIDENTE:

Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange intravezicale (sonda se destupa prin insuflare de aer sau cativa ml de solutie dezinfectanta). Traumatisme, hemoragii si infectii.

II. PUNCTIA VEZICII URINARE Punctia vezicii urinare = golirea continutului vezicii urinare prin introducewrea unei canule pe cale transabdominala. Denumita si punctie suprapubiana, ea este o interventie de urgenta, care se practica in cazul unei retentii acute de urina la care nu se poate efectua sondajul vezical. Se efectueaza numai cand exista pericolul rupturii vezicii urinare prin supradistensia peretilor ei. Scop: terapeutic Materiale necesare: seringa de 5-10ml cu 1-2 ace (pentru anestezie locala); pensa sterila; solutie de novocaina 1-2%; alcool sau alcool iodat si tinctura de iod; un trocar subtire sau 1-2 ace de seringa de 10-12 cm cu mandren sterilizate; 1-2 tavite renale; un cilindru gradat de 1.000 ml; 2-3 eprubete uscate si etichetate; musama si aleza curate; perna tare (pentru asezat sub bazinul bolnavului); comprese sterile si leucoplast (pentru pansamentul locului punctiei). 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare: 1.1. Se aleg materialele necesare si se sterilizeaza. 1.2. Se aduc materialele pe masuta de tratamente in salon, langa patul bolnavului. 2. Pregatirea bolnavului: 2.1. Se anunta bolnavul, informandu-l despre necesitatea efectuarii tehnicii. 2.2. Bolnavul sta in decubit dorsal. 2.3. Se asaza o musama si o aleza curata, iar sub bazin se introduce o perna tare.. 2.4. Se rade regiunea suprapubiana si se spala cu apa si sapun. 2.5. Regiunea se dezinfecteaza cu alcool si se badijoneaza cu tinctura de iod. 3. Efectuarea tehnicii 3.1. Se pregateste seringa incarcandu-se cu solutie novocaina pentru anestezie locala efectuata de catre medic. Anestezia locala se instaleaza in 5-10 min. Punctia se va executa deasupra marginii superioare a simpfizei pubiene, pe linie mediana.Deasupra acestui punct, cu aprox. 1cm , se patrunde brusc si energic vertical sau usor oblic in jos spre simpfiza, in cavitatea vezicii urinare pana la o profunzime de 4-6cm. 3.2. Se ofera medicului pensa pentru alegerea acului de punctie. 3.3. In timpul punctiei, se pastreaza mandrenul in conditii sterile de catre asistenta, pana la terminarea drenajului urinei. 3.4. Se recolteaza urina in tavite renale, din care se colecteaza in cilindrul gradat. 3.5. Se recolteaza urina in eprubetele pregatite, direct din canula, pentru examenele de laborator. 3.6. Dupa indepartarea acului, se aplica un pansament steril, care se fixeaza cu romplast. 3.7. Se completeaza formularul pentru examinarile de laborator. 3.8. Se determina cantitatea si densitatea urinei evacuate. 4. Notarea punctiei 4.1. Efectuarea punctiei se noteaza in foaia de observatie cu data, cantitatea de urina evacuata si numele medicului executant. ACCIDENTE: - Hemoragia intravezicala se previne prin golirea lenta si incompleta a vezicii; - Astuparea cu flocoane de fibrina sau tesuturi detasate in timpul punctiei (se desfunda cu mandrenul acului). - Punctie negativa: cand peretele abdominal este prea gros si acul n-a patruns suficient de profund. In acest caz se impinge acul mai profund III. EXPLORARI PARACLINICE Explorarea radiologic a rinichilor i cilor urinare efectuat prin radiografie renal simpl, pielografie, urografie, cistografiei arteriografie, retropneumoperitoneu i altele este deosebit de important pentru stabilirea diagnosticului mbolnvirilor acestora; de asemenea, ea este un mijloc de evaluare a metodelor de tratament utilizate, medicale sau chirurgicale, ajutnd la ameliorarea rezultatelor obinute. Scop:a) explorator- evidenierea conturului rinichilor, cavitilor pielocaliceale ale acestora, precum i a cilor urinare.

III. 1. RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA 4

Radiografia renal simpl - explorare radiologic fr substane de contrast care poate evidenia conturul i poziia rinichilor, calculii renali, ureterali sau vezicali radioopaci (care conin sruri de calciu).

Materiale necesare: -crbune animal; -ulei de ricin; -materiale necesare efecturii unei clisme evacuatorii : 1. Pregtirea materialelor necesare. 1.1. Se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus. 2. Pregtirea psihic a bolnavului. 2.1.Se anunt bolnavul si i se explic importana tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. 2.2.Se explic bolnavului tehnica investigaiei si regimul alimentar necesar pentru reuita acesteia. 3. Pregtirea alimentar a bolnavului. 3.1. Cu 2-3 zile naintea examinrii, bolnavul va consuma un regim uor de digerat, fr alimente care dau reziduuri multe si conin celuloza (fructe, legume i zarzavaturi: paste finoase, pine) i ape gazoase. 3.2. In ziua precedent examenului, bolnavul v-a consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai, ap negazoas). 3.3. In seara precedent, bolnavul va consuma o cana cu ceai i pine prjit. 3.4. In ziua de examinare bolnavul nu mnnc si nu consum lichide naintea examenului. Dup examen, bolnavul poate consuma regimul su obinuit. 4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului. 4.1. Cu dou zile naintea examinrii se administreaz crbune animal i Triferment cte dou tablete de 3 ori pe zi. 4.2. In seara precedent zilei de radiografie se administreaz dou linguri de ulei de ricin. 4.3. In dimineata zilei examinrii se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul irigatorului trebuie s fie complet evacuat pentru a nu fi introdus n colon. 4.4. Inaintea executrii radiografiei bolnavul i va goli vezica urinar (sau i se efectueaz un sondaj) i se controleaz radioscopic daca mai exista aer in intestin. 5. Participarea la examen. 5.1. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. 5.2. Bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i va fi aezat n decubit dorsal lateral, sau in ortostatism pe masa radiologic. 5.3. Dup efectuarea radiografiei bolnavul este ajutat s se mbrace, s se rentoarc n salon unde va fi instalat comod in pat. In caz de urgent, radiografia se poate executa fr pregtire prealabila a bolnavului, dar reuita este ndoielnic.

III. 2. PIELOGRAFIE Pielografie radiografierea rinichiului dupa opacifierea cavitatilor renale prin introducerea subst. de contrast in bazinet pe cale ascendenta. Opacifierea se face printr-o sonda cu care se inainteaza pana in ureter sub controlul citoscopului Materiale necesare: materiale necesare pentru o radiografie renal simpl; substan de. contrast - Odiston 30% sau iodur de sodiu in solutie de 10%; medicamente antihistaminice; medicamente pentru urgen. 1. Pregtirea materialelor necesare 1.1. Se pregtesc toate materialele necesare 2.Pregtirea bolnavului Se efectueaz pregtirea bolnavului ca i pentru radiografia renal simpl (pregtire psihic, alimentar i medicamentoas). 3. Testarea sensibilitii fat de substant de contrast 3.1. Se efectueaz testarea sensibilittii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodur de sodiu 10% 3.2. Dac bolnavul prezint o reacie hiperergic se ntrerupe introducerea substantei de contrast si se administreaz antihistaminice, anuntndu-se imediat medicul. 3.3. Dac tolerana organismului este bun, bolnavul va fi condus n sala de cistoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace; 3.4. Se aaz pe masa de examinare. 4. Administrarea substanei de contrast 4.1. Splare pe mini cu ap curent i spun. 4.2. Sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter. 4.3. Se introduce substanta de contrast usor, inclzit, 5-10 mI n unul din uretere cu presiune mic, daca este cazul se introduce si in celalalt. 4.4. Bolnavul se transport pe targ pe masa de radiografie. 5. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica 5.1. Dupa efectuarea radiografiilor , daca nu se elimina substanta de contrast , se va incerca recuperarea ei prin aspiratie 5.2. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va fi condus n salon i instalat comod n pat.

5.3. Se noteaz examenul n foma de observaie. Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect. Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice reflexe ale bazinetului. Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat (altfel produce rupturi ale bazinetului sau reflexe pielorenale). III. 3. UROGRAFIE Urografie - metod curent de examinare morfofuncional a rinichilor i cilor urinare, utilizndu-se substane iodate hidrosolubile administrate intravenos, umplerea cavitatilor renale se face pe cale descendenta. Materiale necesare: -materialele prevzute pentru o radiografie renal simpl; -substan de contrast Odiston in conc. de 30%; 60%; sau 75%; -medicamente antihistaminice; -medicamente de urgen (glucoz pentru perfuzii, Romergan, Norartrinal), -seringi de 10 cm i ace sterile pentru injecii intravenoase; -materialele necesare pentru clisma. 1. Pregtirea materialelor necesare 1.1. Se pregtesc materialele necesare prevzute mai sus 2. Pregtirea bolnavului 2.1. Se efectueaz pregtirea psihic, alimentar i medicamentoas descris la "Radiografia renal simpl" 2.2. Se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar n ziua examinrii bolnavul nu mai mnnc i nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei). 2.3. Se efectueaz clism evacuatoare naintea injectrii substanei de contrast. 3. Testarea sensibilitii fat de substant de contrast: 3.1. Se efectueaz proba de toleran fa de iod ca in cazul colecistocolangiografiei 3.2. Se comunic bolnavului (ca s nu se sperie) unele simptome ce pot s apar (ameeli, greuri sau dureri abdominale) i care dispar repede fr consecine 4. Participarea la examen 4.1. Bolnavul va fI condus la serviciul de radiologie va fi ajutat s se dezbrace i aezat pe masa radiologic. 4.2. Dac tolerana organismului este bun, se administreaz substana de contrast astfel: 20 mI Odiston 75% la aduli (sau 25 mI soluIe 60%)i.v.; iar la copii, n funcie de vrst, se administreaz 5-15 mI soluie 75%i.v.; 25ml solutie 60% fractionata in doua doze egale, intramuscular, profund in fese; 4.3. Injectarea subst. de contrast se face pe masa de radiografie , foarte incet cu precautie,poate provoca dureri vii de-a lungul venei 4.4 Pentru prevenirea durerilor abdominale, ametelilor, senzatiei de greata, subst.de contrast se poate administra in perfuzie venoasa cu glucoza 5% in cantitate totala de 250 ml de lichid in 15 min. Opacifierea in acest caz este mai intensa si de lunga durata. 4.5. In cazul aparitiiilor fenomenelor severe de intoleranta, se opreste administrarea subst. de contrast si se aplica masurile terapeutice de urgenta( vezi colecistocolangiografia) 4.6. La 8-10 minute de la efectuarea injectarea subst. de contrast, aceasta apare in urina si medicul execut radiografia renal (urografia). 5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic. 5.1. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va fi condus n salon i instalat comod n pat. 5.2. Se noteaz examenul n foma de observaie. Urografia este contraindicat n:- insuficien renal i hepatica, - boala Basedow, -stri alergice, -anemii hemolitice, -tuberculoz pulmonar evolutiv.

III. 4. CISTOGRAFIE Cistografie - metod de explorare radiologic a vezicii urinare care se poate executa prin: a. - radiografie vezical simpl (dup evacuarea vezicii urinare); b - radiografie dup umplerea vezicii urinare cu o substant de contrast steril -iodur de sodiu, 10%, 100-200 mI cu ajutorul seringii Guyon, eventual amestecat cu aer. Radiografia simpl a vezicii urinare -poate pune n evident calculii intravezicali; -ea nu necesit o pregtire prealabil a bolnavului. Cistografia cu substan de contrast necesit urmtoarele materiale: - materiale pentru efectuarea unei clisme; -sonda Nelaton sterila; - soluie sterila de acid boric;

-sering Guyon steril; -substant de contrast: iodur de sodiu 10% steril sau solutie de Odiston -pens hemostatic -mnui de cauciuc sterile; -tvi renal 1. Pregtirea bolnavului 2.1. Se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii. 2.2. Se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare cu ap cald. 2.3. Bolnavul este condus la serviciul radiologic, ajutat s se dezbrace si s se aseze n decubit dorsaI pe masa radiologic. 3. Participarea la cistografie. 3.1. Splare pe mini cu ap curent i spun; se mbrac mnusile sterile. 3.2. Se introduce sonda Nelaton sterila n vezica urinar. 3.3. Se capteaz urina prin sond n tvia renal i se spal vezica cu o soluie steril de acid boric, 3.4. In seringa Guyon se aspir 100-200 mI iodur de sodiu 10% steril sau Odiston i se introduce n vezic. 3.5. Se nchide sonda cu o pens hemostatic: 3.6. Bolnavul este rugat s nu urineze dect dup terminarea examenului cistografie. 3.7. Medicul execut imediat radiografia. Vezica urinar poate fi evideniat cu ocazia urografiei intravenoase: . la 1-2 ore dup injectarea substanei de contrast, ea se colecteaza n vezic, dnd posibilitatea s fie radiografiat. Pneumocistografie Vezica se umple cu aer si apoi se injecteaz substana opac prin sond. Bolnavul este pregtit ca i pentru o radiografie simpl: cu 10-12 ore naintea examinrii i se restrnge consumul de lichide i naintea examinrii, vezica va fi golita, se va spla i apoi cu ajutorul seringii Guyon se introduc 100-150 mI aer; Se nchide sonda cu o pens hemostatic i Se injecteaz substana de contrast n vezic prin puncionarea sondei cu un ac. Arteriografie renal - metod de explorare a aparatului renal prin administrarea substanei de contrast pe cale arterial (renal sau femural, calea femural, fiind mai usor de executat, este curent folosit). Pregtirea bolnavului i administrarea substanei de contrast se realizeaz n conditii identice cu cele mentionate la celelalte tehnici de examinare a aparatului renal. Prima radiografie se execut la 2-3 secunde de la nceperea administrrii substanei de contrast, A doua radiografie la 6 secunde i A treia la. 8 secunde. Tehnica defectuoas de administrare a substanei radioopace poate genera hematoame, spasme sau tromboze. arteriale, fistule arteriovenoase, ntreruperea temporar a activitii rinichiului. Examenul radiologic al rinichilor prin pneumoperitoneu artificial Retropneumoperitoneu = introducerea de aer sau oxigen n spaiul retroperitoneal pentru evidenierea contururilor rinichilor. Materialele necesare:- materialele necesare efecturii unei clisme - instrumente i materiale necesare efecturii unei punctii; - aparat de pneumotorax n perfect stare de sterilitate. Efectuarea tehnicii 2.1. Se anun bolnavul, explicndu-i necesitatea tehnicii i inofensivitatea ei. 2.2. Se anun bolnavul c nu trebuie s mnince nimic n dimineata zilei de examinare. 2.3. In seara precedent interveniei se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare. 2.4. Bolnavul va fi condus n sala de radiografie, ajutat s se dezbrace i sa se aeze pe masa radiografic. 2.5. Splare pe mini cu ap curent i spun; se mbrac mnusi sterile 2.6. Se servete medicului instrumentarul cerut pentru a efectua punctia in loja perirenala. . 2.7.Cu aparatul de pneumotorax medicul insufl 1000-1200 ml gaz i se executa apoi radiografia. 2.8. La locul punciei se efectueaz un pansament. Se ajut bolnavul s se imbrace si este condus la pat. Gazul introdus se resoarbe n decurs de maximum dou zile.

III. 5. CISTOSCOPIE Cistoscopie = metoda de examinare endoscopica a mucoasei vezicii urinare, cu ajutorul unui aparat numit cistoscop pentru identificarea proceselor inflamatorii si tumorale ale acesteia, prezenta calculilor si a acorpilor straini etc. Cistoureteroscopia (cateterism ureteral) = permite descoperirea proceselor patologice de la nivelul ureterelor, bazinetelor si calicelor renale.

Cistoscop = aparat compus dintr-un tub metallic cu curburi de tip Mercier, in varful caruia se gaseste sistemul de iluminatie (un bec electric). In tubul cistoscopului este introdus sistemul optic; obiectivul la capatul vezical, ocularul la capatul proximal al tubului, lentile intermediare si o prisma care aduce imaginea in axa longitudinala a aparatului. Tipurile de cistoscoape sunt: cistoscopul de irigatie: sistemul optic se inlocuieste cu o canula cu dublu current si robinet prin care se spala vezica urinara; cistoscopul de cateterism: are sonde (catetere) de diferite dimensiuni pentru cateterizarea ureterelor; cistoscopul operator: in locul sondelor ureterale are un dispozitiv prin care se introduce in vezica instrumente speciale pentru biopsie, prindere, electrocoagulare etc.; fibroscopul: sistemul optiv este format dintr-un manunchi de fibre lungi de sticla, flexibile, care transmit o lumina puternica, alba, ce evidentiaza foarte bine toate detaliile; nu modifica aspectele leziunilor si nuincalzeste. Materiale necesare: - casolete cu campuri sterile si manusi de cauciuc sterile; - costum steril pentru medic (halat, masca); - seringa Guyon cu oliva uretrala, sterilizata; - solutie de novocaina 0,5% 40-50ml; - seringa record de 20ml sterilizata; - pense sterile; - tampoane de vata sterile; - cistoscop de irigatie, de cateterism sau cistoscopul operator (in functie de scopul urmarit) sterilizate; - solutie de oxicianura de mercur 1/5000 2-3 l; - doua sonde ureterale, radioopace, lungi de 60-70 cm si groase de 4-8 (scara Charier); - sonde uretrovezicale sterile; - solutii dezinfectante; - eprubete pentru recoltarea urinei; - doua tavite renale. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare Se pregatesc instrumentele si materialele necesare, asezandu-le separate pe doua masute (separate materialele sterile de cele nesterile). Tubul cistoscopului se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare. Sistemul optic al cistoscopului se sterilizeaza prin pastrare in vapori de formaldehida cel putin doua ore. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului Se anunta bolnavul, explicandu-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie, cu o jumatate de ora inainte de explorare, I se administreaza un sedativ. Se suprima micul dejun si bolnavul va ingera 500 ml lichid cu o ora inainte de examen (sa se asigure fluxul urinar necesar). Bolnavul isi va goli vezica urinara. Bolnavul este condus in sala de examinare si ajutat sa se dezbrace (in regiunea inferioara a trunchiului). Bolnavul este ajutat sa se urce pe masa speciala 9de cistoscopie sau ginecologica) sis a se aseze in pozitie ginecologica.. Se fixeaza picioarele bolnavului pe suporturile mesei. Se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului cu apa si sapun. Se acopera membrele inferioare cu campuri sterile, lasandu-se accesibila regiunea perineului. Se dezinfecteaza meatul urinar si apoi se introduce in uretra 20 ml solutie novocaina 0,5% sau 30 ml borat de procaina 2% sau procaina hidroclorhidrica 4%. Participarea la cistoscopie Se verifica functionalitatea sistemului de iluminat, starea de curatenie a lentilelor, etanseitatea asamblarilor. Se asigura semiobscuritate in camera prin stingerea luminilor. Se ofera aparatul medicului (va introduce in vezica tubul cu canula de irigatie). Se spala vezica cu o solutie de oxicianura de mercur 1/5.000 pana cand lichidul de spalare devine perfect limpede. Medicul umple vezica cu 150ml apa sterilizata sau solutie dezinfectanta slaba (la barbat) sau 250 ml (la femeie) si inlocuieste canula de irigatie cu sistemul optic. Se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica (medical efectueaza inspectia peretilor vezicali). Se ofera medicului succesiv la cerere cateterele de dimensiuni diferite (daca examinarea se continua cu cateterismul ureterelor). Se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare, pentru urocultura sau examene biochimice. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica Bolnavul va fi ajutat sa coboare dupa masa de examinare, sa se imbrace. Bolnavul este condus in salon si asezat comod in pat, unde va sta in repaus cateva ore. Se administreaza la nevoie bolnavului calmante, antiseptice (aplicatii umede calde pe regiunea hipogastrica). Bolnavul nu necesita in continuare ingrijiri deosebite. Pregatirea produselor pentru laborator Se arunca deseurile, iar instrumentele se spala bine cu o perie moale, cu apa si sapun si se clatesc sub jet la robinet. Lentilele se sterg cu apa si sapun, depozitele se indeparteaza cu o perie moale. Interiorul tubului se curate minutios cu tampoane de vata montate pe porttampoane. Toate instrumentele se asaza in cutiile in care se pastreaza dupa dezinfectie si sterilizare. Incidente si accidente: Accese febrile trecatoare, dureri lombare asemanatoare cu colica renala; Mici hemoragii ce se produc spontan sau in urma spalarii vezicale cu apa calda la care s-a adaugat o fiola de adrenalina.

ATENTIE! Cistoscopia se executa in conditii de asepsie caracteristice unei interventii chirurgicale. Sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare; se deterioreaza. Se sterilizeaza in solutie apoasa de glutaraldehida 2% (cidex), vapori de formol sau etilenoxid. Inainte de intrebuintare, se spala bine cu apa sterile, pentru a se indeparta substantele sterilizante care sunt iritante, hemolitice etc.

IV. EXPLORARI FUNCTIONALE RENALE: 1.proba de dilutie si de concentratie a urinei 2.probele eliminarilor provocate. Rinichii realizeaz multiple funcii, prin unitatea lor morfofuncional nefronul Funciile rinichilor : elaborarea urinei, funcie de baz a rinichilor; prin aceasta rinichiul contribuie la pstrarea nlimite normale a diferitelor constante fiziologice ale mediului intern adic la meninerea homeostaziei eliminarea deeurilor metabolice i toxice [a cataboliilor]; meninerea homeostaziei volemice si osmolaritatea lichidelor organismului reglarea tensiunii arteriale reglarea eritropoiezei reglarea metabolismului fosfocalcic Pe lng funciile artate mai sus, rinichii mai au funcie endocrin i antitoxic. Pentru a putea satisface aceste funcii n condiii normale, trebuie s existe o perfuzie sangvin renal adecvat i o integritate morfofuncional a glomerulului, a sistemului tubular i a interstiiului. Scopul explorrii funciei renale: stabilete dac rinichiul satisface funciile n mod normal sau nu; s se obin relaii asupra mecanismului perturbant calitativ i cantitativ METODE I MIJLOACE DE EXPLORARE A FUNCIILOR RENALE

A. Analiza urinii
1. examen macroscopic- volum - culoare - miros - aspect - densitate 2. examen microscopic sediment= elemente figurate,cilindri, celule epiteliale 3.examen bacteriologic 4.examen fizico-chimic - ph-ul - uree - creatinina - clorurie - proteinurie Examenului sangelui 1. studiul functiei renale de depurare a catabolitilor proteici -ureea sangvina -acid uric -creatinina 2. studiul functiei renale de mentinere constanta a concentratiei ionilor ionograma serica( Na, K, Ca, Cl ) 3. studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acido-bazic -ph-ul sangvin -determinarea rezervei alcaline(R.A.) 4. studiul functiei renale de mentinerea izotoniei plasmei

B.

C. Explorarea mecanismelor functionale renale propriu-zise A. Analiza urinei Examenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinichiului i asupra homeostaziei organismului. Studiul cantitativ al elementelor figurate i al cilindrilor din urin se face prin testul Addis - Hamburger : 1. Pregtirea bolnavului. La femei nu se recolteaz n perioada menstrual. 1.1. Se anunt bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei; se recomand regim fr lichide cu 24 ore nainte. 1.2. Dimineaa, bolnavul este rugat s urineze, se noteaz ora exact; aceast urin se arunc.

1.3. Din acest moment bolnlavuI este rugat s rmn culcat timp de 100 sau 180 de minute. 1.4. Bolnavul nu mnnc, nu bea nimic n tot acest timp [sau, bolnavul poate bea 200 mI ap sau ceai fr zahr, imediat dup golirea vezicii urinare pentru asigurarea debitului urinar minim] 2. Pregtirea materialului pentru recoltarea urinei. 2.1. Se pregtete materialuil steril pentru recoltare, acelai ca i pentru examenul bacteriologic al urinei. 2.2. Se pregtete materialul necesar pentru toaleta organelor genitale. 3. RecoItarea urinei 3.1. Dup 100 sau 180 de min se face toaleta organelor genito-urinare cu ap i spun. 3.2. Se recolteaz ntreaga cantitate i se msoar volumul [recoltarea se face din jet prin emisiune spontan sau prin cateterism vezical]. 3.3. Se trimite la laborator, notndu-se exact intervalul de timp ntre cele dou miciuni i volumul urinei la a doua miciune]. Interpretare: normal se elimin prin urin 1000 hematii/minut i 1000-2000 leucocite/min. B. Examenul sngelui Explorarea modului n care rinichiul i ndeplinete funciile sale se poate face urmarind concentraia n snge a produselor de catabolism azotat, urmrind izoionia, izohidria, izotonia etc. 1. Studiul funciei renale de depurare a cataboliilor proteici. Pentru aceasta se determin: -ureea sangvin - valoare normal = 20-40 mg%; - acidul uric - valoare normal = 3-5 mg%; - creatinina - valoare normal = 0,6-1,3 mg %: [indicator mai fidel al funciei renale]. 2. Studiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor. Aceast funcie renal se apreciaz prin modificrile ionogramei serice [Na, K, Ca, CI]: Na+ = 135 -150 mEg/I [sau 300-335 mg%]; K+ = 3,5- 5 mEg/I [sau 15- 21 mg%]; Ca+ = 4,5- 5,5 mEg/l [sau 9- 11 mg%]; CI+ = 95 -110 mEg/l [sau 350-390 mg%]. . 3. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului aeidobazic se face prin: determinarea pH-ului sangvin: se recolteaz snge fr garou, pe heparin, n conditii de strict anaerobioz, n seringi perfect etane, aduse cu uleI de parafina. Valoare normal = 7,30-7,40; determinarea rezervei alcaline [RA]: se recoIteaz 10mI snge pe 50 mg oxalat de potasiu; eprubeta va fi foarte bine nchis pentru a se evita degajarea dioxidului de carbon dizolvat n plasm. Valoare normal = 53-75 vol CO 2/10 ml snge sau 27 mEg/l; scderea sub 50 vol % arat o stare de acidoz; creterea peste 75 vol% reprezint o alcaloz. Astzi pH-ul i RA se determin mai exact la aparatul Astrup - n acest caz se recoIteaz snge capilar n condiii de anaerobioz, n tuburi heparinizate livrate o dat cu aparatul. 4. Studiul funciei renale de meninere a izotoniei plasmei se face prin determinarea punctului crioscopic al plasmei cu ajutorul unui termometru-criometru. n condiii normale plasma are punctul crioscopic ntre 0,56- 0,58C. C. 1. Exploatarea mecanismelor funcionale renale propriu-zise. [probe directe]

Explorarea capacitatii de dilutie si concentratie Metodele utilizate n acest scop au la baz faptul c un rinichi sntos are capacitatea de a produce o urin mai diluat sau mai concentrat n funcie de gradul de hidratare a organismului. Capacitatea de diluie i concentraie a rinichiului poate fi determinat prin mai multe probe: 1.1. Proba de dilutie si concentratie Volhard Are dou etape: diluia i concentraia. Practic este mai comod s se fac ntai concentraia i apoi diluia; dac concentraia este mai bun, evident c i diluia este satisfctoare. Proba de concentratie 1. Pregtirea bolnavului. 1.1. La ora 12 bolnavul primete alimentaie solid [ou, unc, pine, carne] fr lichide 2. Recoltarea urinei. 2.1. Din dou n dou ore [la orele 14, 16, 18 i 20] se colecteaz 4 eantioane de urin. 2.2. De la orele 20 pn la orele 8 urina se colecteaz ntr-o singur prob. 2.3. Se noteaz la toate eantioanele de urin volumul i densitatea. Interpretare rezultatelor: n cursul dup-amiezii i noaptea, ca rspuns la proba de concentratie diureza scade mult, iar densitatea trebuie s creasc, depind 1028 cel puin ntr-o prob. Se consider patologic cnd, predominnd diureza nocturn, lichidul ingerat se elimin cu ntrziere. De asemenea, cnd capacitatea de concentraie este redus sau disprut [densitatea maxim sub 1028]. In insuficiena renal sever, densitatea variaz puin n jurul valorii de 1010 [izostenurie].

10

La bolnavii la care ncrcarea cu lichid este contraindicat [edem, insuficien carciac] se face numai proba de concentraie, apreciindu-se c un rinichi care concentreaz bine, are capacitatea de diluie normal.

Proba de dilutie 1. Pregtirea bolnavului 1.1. Cu dou zile nainte, bolnavul este supus la un regim mixt alimentar; are voie s bea lichide 1500-2000ml 1.2. In ziua examinrii, bolnavul va sta n repaus la pat 2. Golirea vezicii si ingerarea lichidului. 2.1. La ora 7,30 i evacueaz vezica urinar [urina se arunc]. 2.2. Bolnavul va ingera 1500 .ml ceai foarte diluat sau ap timp de 1/2 h. 3. Recoltarea urinei 3.1. ntre orele 8-12, timp de 4 ore, se recolteaz 8 probe de urin, din 30 n 30 min. 3.2. Se noteaz cantitatea i densitatea urinei din fiecare prob. Interpretarea rezultatelor: In mod normal, n primele 4 ore, ca rspuns la hidratare, se elimin ntreaga cantitate de lichid ingerat. n primele 2 ore se elimin mai mult de jumtate din cantitatea total. In cel puin una din probele de dimineat volumul urinar depete 300 mI, iar densitatea urinei trebuie s fie sub 1005 n cel puin una din probe. Proba Zimniki Este o prob simpl. 1. Pregtirea bolnavului 1.1. Bolnavul este meninut n pat. 1.2. Se administreaz regim alimentar si hidric normal. 2. RecoItarea urinei. 2.1. Se recolteaz din 3 n 3 ore timp de 24 h. 2.2. Se noteaz volumul i densitatea fiecrei probe. Interpretarea rezultatelor. Normal, cu cat cifrele obtinute snt mai ndeprtate ntre ele, cu att capacitatea de adaptare a rinichiului este mai bun. 2.Probele eliminarilor provocate. . (explorarea secretiei tubulare) Se bazeaz pe capacitatea tubului renal de a excreta anumite substane introduse n organism. Desi exist mai multe substante utilizate ca test explorator ail.secreiei tubulare, n practic se folosete n special fenolsulfonftaleina [P.S.P.] i acidul paraaminobenzoic (PAH-uI). 2.1. Proba cu P.S.P. [fenolsulfonftaleina, denumit i roul fenol] 1. Pregtirea bolnavului 1.1. Se anun bolnavul s nu mnince n ziua examinrii. 2. Administrarea substanei 2.1. Dimineaa pe nemncate i se injecteaz bolnavului intravenos, 1 mI P.S.P. din soluie 0,6% [nu este obligatoriu ca nainte de prob s fie golit vezica urinar]. 3. Recoltarea urinei 3.1. Bolnavul este rugat s urineze la 15 i la 70 de min de la administrarea substanei. 3.2. Urina se trimite la laborator; printr-un procedeuI colorimetric se determin nivelul P.S.P. Interpretarea rezultatelor: urina acida - culoare portocalie +Na(OH)2 - rosie persoan sntoas elimin 20% n primele 15 min i 55-70% n 70 min, din cantitatea de colorant injectat Metoda este contraindicata in insuficienta cardiaca. 2.2 Proba cu indigo-carmin cromocistoscopie Aceast prob apreciaz capacitatea de eliminare a fiecrui rinichi n parte. Se injecteaz intravenos 20 mI soluie 0,4% indigo-carmin steril. Apariia colorantului n urin se urmrete prin cistoscop. Interpretarea rezultatelor n mod normal colorantul apare n vezica urinar la 5-7 minute de la administrare.

11

3.

Probele de Clearance Clearance-ul = volumul de plasm [n mI] epurat de rinichi de o anumita substan n unitatea de timp [1 minut]. Se calculeaz dup formula: UxV C= -----P

n care: U=concentraia urinar [mg/ml]; V=volumul urinar [ml/minut]; P=concentraia plasmatic a substanei [mg/ml]. Fluxul plasmatic renal Fluxul plasmatic renal = volumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinichi n decurs de 1 minut. Se determin cu ajutorul Clearance-ului acidul paraaminohipuric [P.A.H.] care este eliminat integral de ctre glomeruli i de tubi la o singur trecere prin rinichi. Clearance-ul P.A.H. se efectueaz prin perfuzarea P.A.H. n mod continuu. Determinarea concentratiei se face fotometric. Valori normale: 500 - 700 ml/mm. Explorarea filtratului glomerular Se face prin msurarea unor substane ca: creatinina (endogen) sau insulina [exogen] care se elimin prin filtrarea glomerular. Clearance-ul creatininei endogene Creatinina se elimin prin urin prin filtrarea glomerular fr s fie reabsorbit sau secretat de tubi. 1 Pregtirea bolnavului 1.1. Se anun bolnavul cu o zi nainte ca: s nu mnince n dimineaa examinrii s stea culcat n pat 12 ore peste noapte i n tot timpul examenului [2 ore]; timp de 20-30 min naintea probei se dau bolnavului 400-500 ml ap [pentru asigurarea unei diureze suficiente]. 2. Efectuarea recoltrii: la ora 7 2.1. Dup ce a terminat de but apa, bolnavul va urina, ridicat n picioare. 2.2. Urina aceasta se arunc. 2.3. Bolnavul bea 300 mI ceai fr zahr sau ap. 2.4. Bolnavul se culc din nou. la ora 8 2.5. Bolnavul urineaz din nou. 2.6. Aceast urin se pstreaz. 2.7. Se msoar volumul acesteia. 2.8. Se recolteaz 5 mI snge prin puncie venoas. 2.9. Bolnavul se va culca din nou. la ora 9 2.10. Bolnavul urineaz din nou. 2.11. Urina se pstreaz. 2.12. Se msoar volumul urinei. 2.13. Se consemneaz greutatea i nlimea bolnavului. 2.14. Din cele dou emisiuni de urin se trimit 10 mI la laborator mpreun cu sngele recoltat pentru determinarea creatininei. Interpretarea rezultatelor : valoarea normal =140 ml/min 30. Valorile scad sub 70 mI n insuficien renal. Reabsorbia tubular Una din probele care se bucur de larg utilizare n testarea acestei funcii renale este: Clearance-ul ureei Ureea trece prin filtrarea glomerular, fiind parial reabsorbit la nivelul tubilor proximali. 1. Pregtirea bolnavului. 1.1. Bolnavul este anunat cu o zi naintea probei ca: sa nu manance in dimineata probei sa stea culcat peste noapte , in dimineata probei si in tot timpul probei 3. Efectuarea recoltrii: la ora 7 2.1. Bolnavul este rugat s urineze. 2.2. Urina se arunc. 2.3. Se d bolnavului apoi s ingereze 250 mI ap. la ora 8 2.4. Bolnavul va urina ntr-un vas.

12

2.5. Se msoar volumul urinei. 2.6. Se recolteaz 5 mI snge prin puncie venoas. 2.7. Se d bolnavului s ingereze nc 250 mI ap. la ora 9 2.8. Bolnavul urineaz ntr-un alt vas. 2.9. Se msoar volumul urinei emise. 2.10. Din cele dou emisiuni de urin se trimit la laborator 10 mil. [notndu-se exact volumul de urin din cele dou emisiuni] mpreun cu sngele recoltat. Interpretare rezultatelor: valoarea normal = 75ml/min leziune glomerular sau tubular scade capacitatea de epurare a ureei din plasm. V. EXPLORAREA RENALA CU IZOTOPI RADIOACTIVI Izotopii radioactivi snt utilizai n clinic penru diagnostic i tratament. Izotopii radioactivi, introdui n organism, emit radiaii , , , la locul lor de trecere sau de depozitare, care pot fi evideniate calitativ i cantitativ prin procedeele obinuite de detectare (contoarele Geiger-Muller, contoare cu scintilaie, fotodozimetrie i detectare cu cristale semiconductoare). Tehnicile de investigaie cu radioizotopi snt relativ simple, iar aplicarea lor n doze mici nu constituie un pericol (dac se respect normele de securitate). Izotopii utilizai cel mai frecvent snt: radiosodiul, radiocuprul, radioiodul i radiofosforul. Izotopii radioactivi se utilizeaz cu succes n explorarea hepatobiliar, renal, a sngelui i organelor hematopoietice, a aparatului cardiovascular. n diagnosticul proceselor parenchimatoase joac rol important metoda scintigrafiei = folosirea izotopilor radioactivi care se fixeaz n organul exammat determin o hart a organului. Scintigrama organelur detectate (tiroida, ficatul, rinichiul, creierul etc.:.) arat zonele hiper-, normo- sau hipofuncionale, evideniind modificrile de form sau structur. Aciunea nociv a izotopilor radioactivi asupra organismului necesit respectarea unor msuri de protecie mpotriva radiatiilor. 1. Mnuile i halatul obinuit protejeaz individul fa de radiaiile (au for deptrundere mic). 2. Stocul de izotopi radioactivi se pstreaz n rezervoare de plumb, speciale, n ncperi situate departe desaloanele bolnavilor i laboratoare. 3: Se luvreaz numai sub protecie de paravane de plumb, n nie speciale cu telemanipulatoare. 4. Aspirarea soluiilor radioactive se face numai cu pipete automate; mirosirea trebuie evitat; dac unele manopere determin formarea de praf, se utilizeaz msti cu filtre speciale. 5. Poluarea pielii se evit prin folosirea mnuilor de cauciuc mbrcate i dezbrcate corect. 6. Nu se lucreaz cu izotopi radio activi dac exist rni, zgrieturi etc. 7. Hainele de protecie snt obligatoriu de purtat. 8. Nu se consum alimenie si nu se fumeaz la locul de munc. 9. Este strict interzis ptrunderea n saloanele de bolnavi sau alte ncaperi cu mbrcmintea de protecie din laboratorul cu izotopi radioactivi. . 10. Bolnavul investigat cu izotopi radioactivi va fi izolat de restul bolnavilor, fiind surs de iradiaii. . 11. Produsele biologice i patologice ale bolnavului vor fi manipulate cu aceleai msuri de protecie ca i cu izotopii. 12. Personalul care lucreaz cu izotopi radioactivi va purta dozimetre cu filtre de metal care periodic se controleaz pentru stabilirea gradului de iradiere a persoanei. Nefrograma izotopica [renograma izotopic] Urmrete capacitatea fiecrui rinichi n parte, de a capta, secreta i excreta o substan marcat cu radioizotopi, substana avnd tranzit renal exclusiv i rapid [se utilizeaz de obicei Hippuran marcat cu 131I sau 99mTc. Proba se execut numai n laborator de medicin nuclear. Proba pune n eviden capacitatea tubului proximal de a secreta substana radioactiv administrat i capacitatea tubului distal de a o excreta. Tehnica Proba se execut dimineaa i nu cere condiii de pregtire prealabil, bolnavul putind mnca nainte de prob Se delimiteaza precis proiectia rinichilor pe regiunea lombara prin urografie sau cu ajutorul hipuranului marcatcu 131I sau 99mTc ( 5 micro Curie incorporat in hipuran si administrat pe cale i.v.) Se aplica pe regiunile delimitate cele doua sonde de scintilatie colimate si blindate cu Pb ptr a evita influenta reciproca a celor doi rinichi. Bolnavului i se administreaza i.v izotopul(2-3 microCurie pe 10 kg/corp) Injectarea se face rapid si se incepe imediat inregistrarea radioactivitatiicu sondele de scintilatie timp de 20-30min. Nefrograma permite depistarea tulburrilor funcionale separate a functiilor fiecarui rinichisi contribuie la diagnosticul bolilor renale unilaterale, fr a da, ns, informaii cu privire la cauza acestora. Proba nu se execut la femei gravide sau n lactaie. Interpretarea rezultatelor: Se obtine o curba nefrograma izotopica- formata din 3 segmente: 1- ascendent, aproape vertical -fluxul plasmatic renal

13

2-ascendent, dar mai lent-secretia tubulara 3- progresiv descendent- permeabilitatea tubilor Scintigrafia renal Bolnavului i se injecteaz intravenos o cantitate de substan radioactiv, cu tropism renal, dup care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaz repartizarea radiotrasorului n parenchimul renal

14