Aproximativ 10 % dintre lucrătorii din Uniunea Europeană își desfășoară activitatea în sectorul

asistenței medicale și al asistenței sociale, mulți dintre aceștialucrând în spitale. Acești lucrători
pot fi expuși unei mari varietăți de riscuri.
Legislația UE privind sănătatea și securitatea în muncă acoperă în prezent cea mai mare parte
dintre aceste riscuri, însă combinațiile create între diferitele categorii de riscuri, care apar
simultan, precum și faptul că acest sector este, fără îndoială, unul de mare risc, au dat naștere
unei dezbateri cu privire la necesitatea unei abordări specifice în vederea îmbunătățirii protecției
sănătății și securității personalului spitalicesc la nivelul Uniunii.Toate considerațiile și toate
măsurile luate în această direcție pot fi extinse, îngeneral, la lucrătorii din sectorul asistenței
medicale

pentru managementul riscului, selectarea si implimentarea

unei strategii specifice de management a riscului si monitorizarea si
evaluarea impactului acestei strategii. Acesti pasi pot fi luati si
dezvoltati la grade diferite, in dependenta de situatia si participantii
implicati.

Agentiile de protectie a sanatatii utilizeaza adesea o metoda

formala de evaluare si management a riscurilor de sanatate.

Planificare: se identifică și se evaluează riscurile care apar în

desfășurarea activităților la locul de muncă și modul în care acestea
pot fi controlate.
Activitățile procesului de planificare includ:
» evaluarea riscurilor și identificarea măsurilor de prevenire;
» identificarea modalităților de gestionare și organizarea necesară
pentru exercitarea controlului;
» identificarea nevoilor de formare;
» asigurarea disponibilității cunoștințelor, competențelor și
expertizei în materie de sănătate și securitate la locul de muncă. •

Punere în aplicare și funcționare: implică punerea planurilor în

practică. Aceasta poate să însemne:
introducerea unor schimbări în ceea ce privește procedurile
organizatorice și de lucru, mediul de lucru, echipamentele și
produsele utilizate; formarea conducerii și a personalului și
îmbunătățirea comunicării.
• Verificare și acțiuni corective: este necesară monitorizarea
performanțelor. Aceasta poate avea loc sub forma reacțiilor, de
exemplu utilizând evidențe privind accidentele, sau poate fi
proactivă, de exemplu prin feedbackul obținut în urma inspecțiilor,
auditurilor și sondajelor în rândul personalului. Investigațiile
privind accidentele ar trebui să identifice cauzele imediate și
principale, inclusiv deficiențele de gestionare. Scopul este de a
asigura funcționarea sistemelor și procedurilor și luarea imediată a
oricăror măsuri corective necesare. • Evaluare și audit cu privire la
gestionare: permit verificarea performanțelor generale ale sistemului
de gestionare. Este posibil ca circumstanțele externe să se fi
modificat, de exemplu să fi fost introduse noi legi. De asemenea,
este o ocazie de a prevedea, de exemplu, schimbări ale structurii
organizației, dezvoltarea de noi produse sau introducerea de noi
tehnologii. Examinarea accidentelor ar trebui să includă învățarea
unor lecții la nivelul conducerii. Auditul stabilește dacă politica,
organizarea și sistemele produc într-adevăr rezultatele așteptate.
Insusirea si respectarea legislatiei de securitate a muncii si normele de aplicare a acestora;

Desfasurarea activitatilor in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accide
n t a r e   s a u   i m b o l n a v i r e  profesionala atat propria persoana, cat si pe celelalte persoane
participante la procesul de munca;

Aducerea la cunostiinta a conducatorului locului de munca despre orice defectiune
tehnica sau altasituatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

Instiintarea conducatorului locului de munca despre accidentele de munca suferite de propria persoana
side alte persoane participante la procesul de munca;

Oprirea lucrului la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si
informarea de indata aconducatorul locului de munca;

Utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului
pentru care a fost acordat;

O abordare structurată a gestionării asigură evaluarea completă a  riscurilor și intro-

ducerea și respectarea unor metode de lucru sigure. Analizele periodice asigură
menținerea caracterului adecvat al acestor măsuri. În continuare este prezentat unmodel
tipic de gestionare (
5
).
•
Politici:
 se stabilesc un angajament clar și obiective, responsabilități și proceduri lanivelul organizației.
•
Planificare:
 se identifică și se evaluează riscurile care apar în desfășurarea activitățilorla locul de muncă și modul
în care acestea pot fi controlate. Activitățile procesuluide planificare includ: »evaluarea riscurilor
și identificarea măsurilor de prevenire; »identificarea modalităților de gestionare și organizarea
necesară pentru exercita-rea controlului; »identificarea nevoilor de formare;  »asigurarea
disponibilității cunoștințelor, competențelor și expertizei în materie desănătate și securitate la locul
de muncă.
•
Punere în aplicare și funcționare:
 implică punerea planurilor în practică. Aceastapoate să însemne: introducerea unor schimbări în ceea
ce privește procedurile orga-nizatorice și de lucru, mediul de lucru, echipamentele și produsele
utilizate; forma-rea conducerii și a personalului și îmbunătățirea comuninicării.
•
Verificare și acțiuni corective:
este necesară monitorizarea performanțelor. Aceastapoate avea loc sub forma reacțiilor, de exemplu
utilizând evidențe privind acciden-tele, sau poate fi proactivă, de exemplu prin feedbackul obținut în
urma inspecțiilor,auditurilor și sondajelor în rândul personalului. Investigațiile privind accidentele
artrebui să identifice cauzele imediate și principale, inclusiv deficiențele de gestionare.Scopul este de
a asigura funcționarea sistemelor și procedurilor și luarea imediată aoricăror măsuri corective necesare.
•
Evaluare și audit cu privire la gestionare:
permit verificarea performanțelorgenerale ale sistemului de gestionare. Este posibil ca circumstanțele
externe să sefi modificat, de exemplu să fi fost introduse noi legi. De asemenea, este o ocaziede a
prevedea, de exemplu, schimbări ale structurii organizației, dezvoltarea de noiproduse sau introducerea
de noi tehnologii. Examinarea accidentelor ar trebui săincludă învățarea unor lecții la nivelul
conducerii. Auditul stabilește dacă politica,organizarea și sistemele produc într-adevăr rezultatele
așteptate.
Sistemele de gestionare a sănătății și securității în muncă trebuiesă cuprindă următoarele
componente:
•
participareaconstantăalucrătorilorlastabilireaobiectivelorșiamăsurilorprivindsănă-tateașisecuritateaînmuncă–angajațiisuntadevărațiiexperțiînceeaceprivește
locu-rilelordemuncă;
•
consultăriînceeacepriveșteconfruntarealucrătorilorcuriscurilepentrusănătateexistente;
•
ideideîmbunătățirea alocăriisarcinilor,asecvențelorproceduraleșiacondițiilorcon-cretedemuncă,încadrulactivitățilorșilalocuriledemuncă.Obiectivele
privind sănătatea și securitatea în muncă trebuie să fie măsurabile și pla-nificate; de asemenea, acestea
trebuie să respecte principiile menționate mai sus.Organizația trebuie să asigure resursele necesare
pentru punerea în aplicare a aces-tor măsuri; este vorba, în special, de numirea persoanelor în funcții de
răspundere îndomeniul sănătății și securității în muncă (inclusiv eliberarea de alte sarcini).

 
17
1 MĂSURILE DE PREVENIRE ȘI DE PROMOVARE A SĂNĂTĂțII CA SARCINĂ
A CONDUCERII
Fiecare organizație trebuie să înregistreze, în scris, următoarele:a) factorii care declanșează
identificarea și stabilirea unui pericol;b) modul în care sunt stabilite pericolele și evaluate
riscurile;c) modul în care sunt evaluate rezultatele;d) modul în care sunt stabilite și puse în aplicare
măsurile necesare;e) modul în care se verifică eficacitatea măsurilor luate.Nu doar factorii interni
sunt importanți pentru sănătatea și securitatea în muncă; este,de asemenea, necesar să se asigure faptul
că produsele achiziționate și utilizate deorganizație îndeplinesc cerințele stabilite privind sănătatea și
securitatea în muncă.De asemenea, trebuie să se menționeze în scris modul în care trebuie
manipulatesubstanțele periculoase în activitatea zilnică desfășurată în cadrul organizației.Organizația
trebuie să colecteze, să înregistreze și să evalueze datele corespunzătoare,pentru a stabili caracterul
adecvat și eficacitatea măsurilor privind sănătatea și securi-tatea în muncă, și să poată iniția măsuri
de îmbunătățire, la momentul potrivit.
Sursă:
 Departamentul pentru Comer și IndustrieBaden-Württenberg, Centrul  de informare pentru
Măsurile privind sănătatea șisecuritatea se referă la toi factorii–– c h i m i c i , – b i o l o g i c i , –
c o r p o r a l i , – p s i h i c i ș i – s o c i a l i din cadrul procesului muncii.Măsurile privind
sănătatea și securitatea cuprind:–protec  ia împotriva vătămărilor și a bolilor profesionale–
p r o m o v a r e a   s ă n ă t ă  i i . Măsurile privind sănătatea și securitatea necesită:–proiectarea
sistemului de lucru (T-O-P) sub aspect tehnic, organizatoric, personal;–gestionarea integrată a
sănătă  ii și securită  ii  în muncă;–participarea tuturor angaja  ilor. Măsurile privind
sănătatea șisecuritatea vizează toi angajaii, în diferite moduri, în funcie de– s e x , –
v â r s t ă   ș i –poten  ial  de performan  ă/  handicap și permit desfășurareatuturor activităilor.
Orice evaluare a măsurilor privind sănătatea și securitatea în muncă trebuie să ținăseama de
următoarele informații:a) feedbackul obținut de la lucrători și de la partenerii externi din domeniul
sănătățiiși securității în muncă;b) rezultatele comunicării cu lucrătorii;c) modul de abordare a
schimbărilor care ar putea avea un impact asupra integrăriisănătății și securității în muncă
în managementul calității;d) rezultatele identificării și evaluării pericolelor;e) evaluările rapoartelor
privind accidentele, mențiunile introduse în registrul deevidență privind acordarea primului ajutor,
notificările privind suspiciunile și bolileprofesionale.

 
18
RISCURILE LA ADRESA SĂNĂTĂțII ȘI SECURITĂțII ÎN MUNCĂ P E N T R U
LUCRĂTORII DIN SECTORUL ASISTENțEI MEDICALE
(
6
)
The social situation inthe European Union2005-2006
 (Situațiasocială în UniuneaEuropeană 2005-2006),p. 114 (http://bookshop.europa.eu/en/the-social-
situationin-the-europeanunion-2005-2006-pbKEAG06001).(
7
) Analiza statisticăa costurilorsocioeconomice aleaccidentelor de muncă în Uniunea
Europeană(http://bookshop.europa.eu/en/the-social-situationin-the-europeanunion-2005-2006-
pbKEAG06001).
Avantajul economic și valoarea sănătății și securității în muncăpentru competitivitatea
organizației
 Îmbunătățirea sănătății și securității în muncă este importantă nu doar din punct devedere uman, pentru
reducerea afecțiunilor și suferinței lucrătorilor, ci și ca modalitatede asigurare a succesului și
durabilității întreprinderilor și a prosperității economiilorpe termen lung. Potrivit EU-OSHA, 142 400
de persoane mor anual în UE din cauzabolilor profesionale, iar 8 900 din cauza accidentelor de muncă.
Datele Eurostat din2000 arată că, în fiecare an, în statele membre UE-15, se pierd aproximativ 150 de
mili-oane de zile ca urmare a accidentelor de muncă și 350 de milioane de zile ca urmare aproblemelor
de sănătate legate de muncă (
6
). În sectorul asistenței medicale, numărul accidentelor de muncă este relativ ridicat,comparativ cu alte
sectoare de activitate:
Pescuit (estimare)ConstruciiAgricultură, vânătoare și silviculturăSănătate și afaceri
sociale (estimare) Transport, depozitare și comunicaiiComer cu ridicata și cu amănuntul;
reparaiiIndustrieHoteluri și restaurante
Sursă:
Eurostat:
European Statistics on Accidents at Work 
, ESAW (Statistici europeneprivind accidentele de muncă).
 
Nu sunt disponibile informații sistematice privind costurile accidentelor de muncăși ale altor probleme
de sănătate legate de muncă. Prin urmare, Eurostat a efectuatun studiu pentru a elabora un model-pilot
de estimare a costurilor accidentelor demuncă. S-a estimat că, în 2000, accidentele de muncă din UE-
15 au generat costuri de55 de miliarde de euro. Acestea sunt doar costurile raportate de întreprinderi și
celemai multe (88 %) au fost generate de timpul de muncă pierdut (costuri cu forța demuncă). Nu sunt
incluse costurile suportate în legătură cu victimele (
7
).

 
19
1 MĂSURILE DE PREVENIRE ȘI DE PROMOVARE A SĂNĂTĂțII CA SARCINĂ
A CONDUCERII
(
8
) Bödeker, W., Friedel,H., Röttger, Chr. șiSchröer, A.,
„KostenarbeitsbedingterErkrankungen in Deutschland”,
WirtschaftsverlagNW Verlag fürneue Wissenschaft  
,Bremerhaven, 2002(Seria de publicații aInstitutului Federalpentru Sănătate
șiSecuritate la Loculde Muncă: Raport decercetare, Fb 946),ISBN: 3-89701-806-3. (
9
) Kreis, J. și Bödeker,W.,
Gesundheitlicherund ökonomischerNutzen betrieblicherGesundheitsförderungund Prävention. Zusammenstellungder
wissenschaftlichenEvidenz 
, IGA- Report 3, în: Kramer, I.
et al.
 (2008).
Potrivit concluziilor unui studiu efectuat în Germania, costurile generate de bolile pro-fesionale ar putea fi estimate la cel puțin
28 de miliarde EUR pe an (estimare pe bazadatelor din 1998). Aceste costuri s-au situat la limita inferioară calculată pe baza
efor-tului fizic și au cuprins costuri directe de 15 miliarde EUR (tratamentul bolilor) și cos-turi indirecte de 13 miliarde EUR
(pierderea anilor de muncă din cauza incapacității demuncă). Cei mai importanți indici de sarcină sunt dificultatea de a
munci/ridica greutățiși libertatea de mișcare limitată. Cele mai ridicate costuri pot fi atribuite bolilor sistemu-lui musculo-
scheletic și ale organelor digestive, precum și accidentelor de muncă (
8
).Studiile disponibile ulterior, provenind în special din Statele Unite ale Americii, anali-zează eficiența
comercială a măsurilor de promovare a sănătății și a celor de prevenirela locul de muncă. Cele mai
importante economii pe care le înregistrează întreprinde-rile se referă la costurile aferente bolilor și
absenteismului legat de boală. În literaturade specialitate se indică un randament al investițiilor de 1:2,3
până la 1:5,9 pentru cos-turile legate de boli (adică pentru fiecare dolar investit în protecția sănătății la
nivelul întreprinderii, 2,3 până la 5,9 USD se întorc în întreprindere) (
9
).Studiile realizate de Chapman (
10
) au arătat că măsurile de promovare a sănătății lalocul de muncă au ca rezultat o reducere a costurilor
aferente concediilor de boală înmedie cu 26,1 %. Absenteismul din motive de boală se reduce, în
medie, cu 26,8 %.Nu toate măsurile de promovare a sănătății la locul de muncă se dovedesc a fi la felde
eficiente. Măsurile de prevenire care urmăresc doar comunicarea de cunoștințe șiinformații sub forma
instrucțiunilor au o contribuție nesemnificativă la reducerea pro-blemelor legate de sănătate și, prin
urmare, a absenteismului. Există dovezi solide căcele mai eficiente programe cu componente multiple
sunt cele care combină măsu-rile de prevenire de ordin comportamental (cursuri de instruire, programe
de exerciții)cu intervenția ergonomică (prevenire circumstanțială), de exemplu, mijloace
tehniceauxiliare de ridicare și transport sau modificări ale organizării muncii (
11
).De asemenea, programele speciale de interzicere a fumatului, de prevenire a consumu-lui de alcool și a riscurilor
psihosociale s-au dovedit deosebit de eficiente, din punctul devedere al costurilor, în reducerea absenteismului.Rezultatele unui
sondaj, efectuat în întreprinderi din Germania care au o experiență îndelungată în promovarea sănătății în muncă,
arată clar că „un sistem durabil de gestio-nare a sănătății în muncă la nivelul întreprinderii nu îmbunătățește doar
situația sănătățiilucrătorilor, ci are și un impact pozitiv asupra eficienței costurilor și asupra competitivitățiiunei întreprinderi. În
acest sens, cheia succesului […] o constituie îmbunătățirea, la nivelintern, a informării, participării și cooperării pe mai multe
niveluri, proces esențial al sis-temului de management al sănătății într-o întreprindere” (
12
).
(
10
) Chapman, L. S.,„Metaevaluationof worksite healthpromotion economicreturn studies: 2005update”
(Metaevaluareastudiilor privindrandamentul economical promovării sănătății în muncă: actualizare2005),
The Art of HealthPromotion
 6 (6): 1-10, în:Kramer, I.
et al.
 (2008).(
11
) A se vedea Kramer, I.(2008), pp. 70-72.(
12
) Lueck, P., Eberle, G. șiBonitz, D., „Der Nutzendes betrieblichenGesundheits-managementsaus der
Sicht vonUnternehmen”, înBadura, B.
et al.
, 2008,pp. 77-84.

The world’s largest digital library

 Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.
 
20
RISCURILE LA ADRESA SĂNĂTĂțII ȘI SECURITĂțII ÎN MUNCĂ P E N T R U
LUCRĂTORII DIN SECTORUL ASISTENțEI MEDICALE
 În concluzie: într-o întreprindere modernă, politica privind sănătatea în muncă esteindispensabilă nu
doar din motive legate de dreptul muncii, ci și sub aspectul concurenței, iaraceasta trebuie să devină un
element integrat în gestionarea unei întreprinderi.
Bibliografie
Badura, B., Schröder, H. și Vetter, C. (ed.),
Fehlzeiten-Report 2008 – BetrieblichesGesundheitsmanagement: Kosten und Nutzen
, Springer Medizin Verlag, Heidelberg,2008, pp. 65-76 (ISBN 978-3-540-69212-6).Comisia
Europeană,
The social situation in the European Union 2005-2006
 (Situația socială în Uniunea europeană, 2005-2006), Oficiul pentru Publicații Oficiale al
ComunitățilorEuropene, Luxemburg, 2007.Comisia Europeană,
Statistical analysis of socioeconomic costs of accidents at work inthe European Union
 (Analiza statistică a costurilor socio-economice ale accidentelorde muncă în Uniunea Europeană),
Oficiul pentru Publicații Oficiale al ComunitățilorEuropene, Luxemburg, 2004 (ISBN: 92-894-8168-
4).Comisia Europeană,
Work and health in the EU – A statistical portrait 
 (Munca și sănătatea în UE – un portret statistic), Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților
Europene,Luxemburg, 2004 (ISBN: 92-894-7006-2).Kramer, I., Sockell, I. și Boedeker, W.,
Die Evidenzbasis für betriebliche Gesundheitsförderungund Prävention – Eine Synopse des
wissenschaftlichen Kenntnisstandes
, în Badura, B.
et al.
, 2008, pp. 65-76.
Alte linkuri:
 Site internet privind securitatea și sănătatea în muncă și responsabilitatea socială cor-porativă
(trimiteri către numeroase site-uri și surse naționale):

DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCALOCUL DE MUNCA:

Medic dentist in cadrul S.C. DENTALSAV SRL ONESTI
PROCESUL DE MUNCA:
•
Sa acorde servicii medicale stomatologice si sa nu refuze acordarea asistentei medicale stomatologice
incazul urgentei medicale (durere, infectie sau hemoragie), ori de cate ori acestea se solicita. In schimb,
aredreptul de a refuza un pacient din motive personale sau profesionale;
•
Sa furnizeze tratamentul adecvat si sa respecte conditiile de prescriere a
medicamentelor prevazute in Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman conform
reglementarilor in vigoare;
•
Sa ofere relatii pacientilor despre serviciile acordate precum si despre modul in care
vor fi furnizate acestea si sa acorde consilierea in scopul prevenirii patologiei stomatologice;
•
Sa respecte confidentialitatea tuturor datelor si informatiilor privitoare la pacient, precum si intimitatea
sidemnitatea acestora;
•
Sa respecte normele de raportare a boliilor conform prevederilor legale in vigoare;
•
Sa respecte dreptul la libera alegere de catre pacient a medicului dentist si a unitatii sanitare, in limitele
de
 
calitate impuse de activitatea medicala;
•
Sa-si asume responsabilitatea tratamentelor efectuate, fara sa garanteze 
d i r e c t   s a u   i n d i r e c t   r e u s i t a tratamentelor efectuate;
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUATMIJLOACE DE
PRODUCTIE:
Echipamente de munca specifice cabinetelor 
calculoatoare, camera video intraorala, negatoscoape
•
frigider, compresoare
Documente: registre de evidenta, formulare etc.Instrumentar specific: seringi, aparat tensiune
SARCINA DE MUNCA:
MEDIUL DE MUNCA:
Executantul isi desfasoara activitatea in program de __ ore/zi, in majritatea timpului la interior.Pe
durata programului poate fi expus la:
•
variatii de temperatura mai mari de 15 grade, la deplasari interior-exterior 
•
iluminare slaba
•
zgomot in anumite zone
FACTORII DE RISC IDENTIFICATI:A.Factori de risc EXECUTANTActiuni gresite
•
Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare (F1)
•
Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari - injectii efectuate necorespunzator
(F2)
•
Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari – aparatura radiologica (F3)
•
Stationarea in zone periculoase, in care este posibila si normala purjarea de fluide la
presiuni si/sautemperaturi ridicate – compresoare, centrala termica etc. (F4)
 
•
Stationarea, deplasarea in zone periculoase – laborator radiologie (F5)
•
Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca – pornire echipamente de
munca – laborator radiologie.(F6)
•
Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie - dozimetre (F7)
•
Exploatarea echipamentelor de munca ( din cadrul laboratorului de radiologie) fara a avea autorizatie
saucalificarea necesara (F8)
•
Interventii la echipamentul electric, in cazul aparitiei defectiunilor sau blocajelor (F9)
•
Utilizarea unor cabluri si prelungitoare in dezordine, care traverseaza caile de acces sau care sunt
intinsein apropierea acestora (F10)
•
Prezentarea la program in stare de oboseala, ebrietate, sub influenta substantelor halucinogene (F11)
•
 Neatentie in manipularea seringilor, acelor, freze etc (F12)
•
Ingerare accidentala sau voluntara de substante toxice – medicamente, materiale din laboratorul e
tehnicadentara etc. (F13)
•
Depozitarea obiectelor pe traseul de deplasare pedestra (F14)
 
Omisiuni
•
 Nerespectarea regimului depozitarii deseurilor biologice – containere speciale – incinerarea lor (F15)
•
Ridicarea manuala a unor sarcini grele, in pozitii necorespunzatoare ale corpului (la asezarea in
pozitiecorecta si transportul pacientilor) (F16)
•
 Neutilizarea echipamentului individual de protectie – manusi de unica folosinta la consult, injectii, etc.
masca de unica folosinta pentru evitarea contaminarii cu virusi sau microorganisme din aerul respirabil
al pacientilor (F17)
•
Omiterea verificarilor periodice, autorizare, a echipamentelor de munca – aparat radiologie (F18)
B.Factori de risc SARCINA DE MUNCA Continut necorspunzator in rap. cu cerintele de
securitate
•
Agresare fizica si verbala a angajatului de catre pacienti (F19)
•
Metode de munca necorespunzatoare – utilizarea de instrumentar incorect, nesterilizat etc. (F20)
•
Opreratii, reguli, procedee gresite – intrarea in laborator de radiologie in timpul efectuarii
radiografiilor (F21)
 
Sarcina sub/supradimensionala in raport executantul
•
Stres psihic datorita lucrului cu regim strict de atentiei pentru acordarea primului
ajutor sau asistenteimedicale in cazul urgentelor medicale (F22)
•
Stres psihic datorita lucrului in mediul cu risc de contact cu virusi si microorganisme infectioase (F23)
•
Efort fizic prin lucru preponderent ortostatic, deplasari frecvente intre cabi
n e t u l   s t a o m a t o l o g i c   s i laboratoare etc. (F24)
•
Solicitare fizica prin pozitii fortate sau vicioase (F25)
•
Decizii dificile in timp scurt in cazul urgentelor medicale ale pacientilor (F26)
C.Factori de risc MEDIUL DE MUNCA Factori de risc Fizic
•
Umiditate ridicata sau scazuta a aerului functie de conditiile atmosferice (F27)
•
Efort vizual datorita iluminarii slabe si artificiale (F28)
•
Calamitati naturale: seisme, trasnete (F29)
•
Pericol de lezare fizica sau psihica – amenintari, violente, insulte din partea pacientilor (F30)
 
•
Zgomot continuu – in cazul unui numar mare de pacienti – adulti si copii dupa caz – alearga, tipa,
striga,discuta (F31)
•
Curenti de aer – aer conditionat – usi – geamuri deschise (F32)
•
Radiatii ionizante – cabinet radiologie (F33)
•
Pulberi pneumoconiogene in aer (F34)
Factori de risc Chimic
•
Depozitarea substantelor chimice toxice in recipiente nemarcate (F35)
•
Ingerarea acidentala de substante, medicamente – otravire (F36)
•
Gaze, vapori, aerosoli toxici in atmosfera – substante specifice utilizate in laboratorul de tehnica
dentara(F37)
Factori de risc Biologic
•
Contact cu microorganisme (virusi, bacterii) in suspensie in aer sau contact direct cu pacientii, pe
diferitemateriale ( seringi, vata, deseuri contaminate, sange etc.) (F38)
 
Factori de risc Termic
•
Variatii de temperatura mai mari de 15 grade, la deplasari interior-exterior pe timp de iarna (F39)
•
Contact direct cu suprafete fierbinti – etuva, cuptoare – materiale puse la sterilizat (F40)
D.Factori de risc MIJLOACE DE PRODUCTIE Factori de risc Mecanic
•
Alunecare, rostogolire, rasturnare, cadere libera a obiectelor in timpul manipularii lor (F41)
•
Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase - taietoare, intepatoare - cutite,
ace de seringa,cioburi, etc. (F42)
•
Caderea accidentala a obiectelor manipulate ( medicamente, fiole, seringi, etc.) datorita impiedicarii
saualunecarii (F43)
•
Zgomot generat numarul de pacienti (F44)
•
Proiectare de particule (bucati de sticla de la taierea fiolelor, material biologic de la
pacienti), jet desubstante – seringa, etc. in ochi. (F45)
 
•
Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor de
munca:unituri stomatologice, compresor aer, micromotoare, aparatura specifica activitatii desfasurate
(F46)
•
Vibratii ale echipamentelor de munca – compresoare aer, micromotoare, freze etc. (F47)
Factori de risc Chimic
•
Alergii manifestate la diferite substante aflate  in componenta
medicamentelor,  substantelor utilizate indesfasurarea activitatii, desinfectanti etc. (F48)
•
Substante radioactive – cabinet de radiologie (F49)
Factori de risc Termic
•
Contact direct cu suprafete si produse fierbinti la manipularea materialelor puse la sterilizat in etuva
(F50)
•
Varsarea accidentala de produse fierbinti – arsuri termice (F51)
Factori de risc Electric
•
Electrocutare prin atingere directa, in cazul deteriorarii izolatiei cablurilor aferente
aparaturii electrice (F52)
 
•
Curgere sau varsarea lichidelor pe aparatura electrica (F53)
•
Actionarea intrerupatoarelor/stecherelor cu mainile ude (F54)
•
Folosirea unor surse de alimentare electrica ce nu au impamantare, 
s a u   c a r e   a u   i m p a m a n t a r e necorespunzatoare (F55)
Factori de risc Biologic
•
Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii, virusuri etc. (F56)
Unitatea:Loc de munca:
Medic dentist
FISA DE EVALUAREA LOCULUI DE MUNCA
 Nr. persoane expuse:Durata expunerii: ___ ore/ziEchipa de evaluare:
Componentasistemuluide muncaFactori de riscidentificatiF o r m a
concreta de manifestare a factorilor de riscConsecin
t a maximaprevizibilaClasadegravitateClasadeprobabilitateNivelpartialde risc
EXECUTANTActiuni gresite
1 .   C a d e r e   l a   a c e l a s i   n i v e l   p r i n   i m p i e d i c a r e , dezechilibrare, alunecare
(F1)
ITM3-45 zile232
2. Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari - injectii efectuate
necorespunzator 
INV.Gr. III423

 
(F2)3. Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari – aparatura
radiologica (F3)
D E C E
S 7 1 3
4 .   S t a t i o n a r e a   i n   z o n e   p e r i c u l o a s e ,   i n   c a r e   e s t e  posibila si normala purjarea de fluide l
a presiunisi/sau temperaturi  ridicate – compresoare,  centralatermica etc. (F4)
ITM45-180 zile333
5 .   S t a t i o n a r e a ,   d e p l a s a r e a   i n   z o n e   p e r i c u l o a s e   –   laborator radiologie (F5)
D E C E
S 7 1 3
6. Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina demunca – pornire echipamente de munca –
laborator radiologie.(F6)
D E C E
S 7 1 3
7 .   U t i l i z a r e a   g r e s i t a   a   m i j l o a c e l o r   d e   p r o t e c t i e   - dozimetre (F7)
D E C E
S 7 2 4
8. Exploatarea echipamentelor de munca ( din cadrullaboratorului de radiologie) fara a avea
autorizatiesau calificarea necesara (F8)
D E C E
S 7 1 3
9 .   I n t e r v e n t i i   l a   e c h i p a m e n t u l   e l e c t r i c ,   i n   c a z u l aparitiei defectiunilor sau blocajelor
(F9)
D E C E
S 7 1 3
1 0 .   U t i l i z a r e a   u n o r   c a b l u r i   s i   p r e l u n g i t o a r e   i n dezordine, care traverseaza
caile de acces sau care sunt intinse in apropierea acestora (F10)
ITM45-180 zile333
Componentasistemuluide muncaFactori de riscidentificatiF o r m a
concreta de manifestare a factorilor de riscConsecin
t a maximaprevizibilaClasadegravitateClasadeprobabilitateNivelpartialde risc
EXECUTANTActiuni gresite
1 1 .   P r e z e n t a r e a   l a   p r o g r a m   i n   s t a r e   d e   o b o s e a l a , ebrietate, sub influenta substant
elor halucinogene(F11)
D E C E
S 7 1 3
12. Neatentie in manipularea seringilor, acelor, frezeetc (F12)
ITM45-180 zile322
13. Ingerare accidentala sau voluntara de substante
ITM3-45 zile222

 
toxice – medicamente, materiale din laboratorul etehnica dentara etc.
(F13)14. Depozitarea obiectelor pe traseul de deplasare pedestra (F14)
ITM3-45 zile222Omisiuni
15. Nerespectarea regimului depozitarii deseurilor  biologice – containere speciale – incinerar
ea lor (F15)
ITM45-180 zile322
16. Ridicarea manuala a unor sarcini grele, in pozitiinecorespunzatoare ale corpului (la asezarea in
pozitiecorecta si transportul pacientilor) (F16)
ITM3-45 zile222
1 7 .   N e u t i l i z a r e a   e c h i p a m e n t u l u i   i n d i v i d u a l   d e  protectie – manusi de unica fol
osinta la consult,injectii, etc. masca de unica folosinta pentru evitareacontaminarii cu virusi sau
microorganisme din aerulrespirabil al pacientilor (F17)
ITM45-180 zile322
18. Omiterea verificarilor periodice, autorizare, aechipamentelor de munca – aparat radiologie
(F18)
D E C E
S 7 2 4
S A R C I N A   D E MUNCAContinutnecorspunzator i n   r a p .   c u c e r i n t e l
e   d e securitate
19. Agresare fizica si verbala a angajatului de catre  pacienti (F19)
ITM3-45 zile242
20. Metode de munca necorespunzatoare – utilizareade instrumentar incorect, nesterilizat etc. (F20)
ITM45-180 zile333
Componentasistemuluide muncaFactori de riscidentificatiF o r m a
concreta de manifestare a factorilor de riscConsecin
t a maximaprevizibilaClasadegravitateClasadeprobabilitateNivelpartialde risc
S A R C I N A   D E MUNCAContinutnecorspunzator i n   r a p .   c u c e r i n t e l
e   d e securitate
21. Opreratii, reguli, procedee gresite – intrarea
inl a b o r a t o r   d e   r a d i o l o g i e   i n   t i m p u l   e f e c t u a r i i radiografiilor (F21)
D E C E
S 7 1 3
SARCINA DE Sarcina sub
22. Stres psihic datorita lucrului cu regim strict de
I T M
2 4 2

 
M U N C A / s u p r a d i m e n s i o n a l a   i n  
r a p o r t executantul
a t e n t i e i   p e n t r u   a c o r d a r e a   p r i m u l u i   a j u t o r   s a u asistentei medicale in ca
z u l   u r g e n t e l o r   m e d i c a l e (F22)
3-45 zile
23. Stres psihic datorita lucrului in mediul cu risc decontact cu virusi si microorganisme infectioase
(F23)
ITM3-45 zile242
24. Efort fizic prin lucru preponderent  ortostatic,deplasari  frecvente
intre cabinetul staomatologic silaboratoare etc. (F24)
ITM3-45 zile242
25. Solicitare fizica prin pozitii fortate sau vicioase (F25)
ITM3-45 zile242
26. Decizii dificile in timp scurt in cazul urgentelor medicale ale pacientilor (F26)
ITM3-45 zile222M E D I U L   D E MUNCAF a c t o r i   d e   r i s c Fizic
27. Umiditate ridicata sau scazuta a aerului functie deconditiile atmosferice (F27)
ITM45-180 zile333
28. Efort vizual datorita iluminarii slabe si artificiale(F28)
ITM3-45 zile222
29. Calamitati naturale: seisme, trasnete (F29)
D E C E
S 7 1 3
30. Pericol de lezare fizica sau psihica – amenintari,violente, insulte din partea pacientilor (F30)
ITM45-180 zile333
31. Zgomot continuu – in cazul unui numar mare
de pacienti – adulti si copii dupa caz – alearga, tipa,striga, discuta (F31)
ITM3-45 zile232
Componentasistemuluide muncaFactori de riscidentificatiF o r m a
concreta de manifestare a factorilor de riscConsecin
t a maximaprevizibilaClasadegravitateClasadeprobabilitateNivelpartialde risc
M E D I U L   D E MUNCAF a c t o r i   d e   r i s c Fizic
32. Curenti de aer – aer conditionat – usi – geamuri deschise (F32)
ITM3-45 zile211
33. Radiatii ionizante – cabinet radiologie (F33)
D E C E
S 7 2 4
34. Pulberi pneumoconiogene in aer (F34)
ITM3-45 zile211F a c t o r i   d e   r i s c Chimic
3 5 .   D e p o z i t a r e a   s u b s t a n t e l o r   c h i m i c e   t o x i c e   i n recipiente nemarcate (F35)
D E C E
S 7 1 3

 
36. Ingerarea acidentala de substante, medicamente – otravire (F36)
D E C E
S 7 1 3
37. Gaze, vapori, aerosoli toxici in atmosfera – substante specifice utilizate in laboratorul de
tehnicadentara (F37)
ITM45-180 zile333F a c t o r i   d e   r i s c Biologic
38. Contact cu microorganisme (virusi, bacterii)  insuspensie in aer sau contact direct
cu pacientii, pediferite materiale ( seringi, vata, deseuri contaminate,sange etc.) (F38)
ITM3-45 zile232F a c t o r i   d e   r i s c Termic
39. Variatii de temperatura mai mari de 15 grade, ladeplasari interior-exterior pe timp de iarna (F39)
ITM3-45 zile232
4 0 .   C o n t a c t   d i r e c t   c u   s u p r a f e t e   f i e r b i n t i   –   e t u v a , cuptoare – materiale puse la
sterilizat (F40)
ITM45-180 zile333MIJLOACE DEPRODUCTIEF a c t o r i   d e   r i s c Mecanic
41. Alunecare, rostogolire, rasturnare, cadere libera aobiectelor in timpul manipularii lor (F41)
ITM45-180 zile333
4 2 .   T a i e r e ,   i n t e p a r e   l a   c o n t a c t u l   c u   s u p r a f e t e  periculoase - taietoare, intepatoa
re - cutite, ace deseringa, cioburi, etc. (F42)
ITM3-45 zile232
43. Caderea accidentala a obiectelor manipulate(   m e d i c a m e n t e ,   f i o l e ,  
s e r i n g i ,   e t c . )   d a t o r i t a impiedicarii sau alunecarii (F43)
ITM3-45 zile211
44. Zgomot generat numarul de pacienti (F44)
ITM3-45 zile232
Componentasistemuluide muncaFactori de riscidentificatiF o r m a
concreta de manifestare a factorilor de riscConsecin
t a maximaprevizibilaClasadegravitateClasadeprobabilitateNivelpartialde risc
MIJLOACE DEPRODUCTIEF a c t o r i   d e   r i s c Mecanic
4 5 .   P r o i e c t a r e   d e   p a r t i c u l e   ( b u c a t i   d e   s t i c l a d e   l a taierea fiolelor, material biologic de
la pacienti), jetde substante – seringa, etc. in ochi. (F45)
INV.Gr. III423
46. Autodeclansari sau autoblocari contraindicate alemiscarilor functionale ale echipamentelor de
munca:unituri stomatologice, compresor aer, micromotoare,aparatura specifica activitatii desfasurate
(F46)
INV.Gr. III423

 
4 7 .   V i b r a t i i   a l e   e c h i p a m e n t e l o r   d e   m u n c a   –   compresoare aer,
micromotoare, freze etc. (F47)
ITM3-45 zile232F a c t o r i   d e   r i s c Chimic
48. Alergii manifestate la diferite substante aflate incomponenta medicamentelor, substantelor utilizate
indesfasurarea activitatii, desinfectanti etc. (F48)
ITM45-180 zile333
49. Substante radioactive – cabinet de radiologie(F49)
 D E C E
S 7 2 4
F a c t o r i   d e   r i s c Termic
50. Contact direct cu suprafete si produse fierbinti lamanipularea materialelor puse la sterilizat
in etuva(F50)
ITM3-45 zile232
51. Varsarea accidentala de produse fierbinti – arsuritermice (F51)
ITM45-180 zile333F a c t o r i   d e   r i s c Electric
5 2 .   E l e c t r o c u t a r e   p r i n   a t i n g e r e   d i r e c t a ,   i n   c a z u l deteriorarii  izolatiei cablurilor a
ferente aparaturii electrice (F52)
D E C E
S 7 2 4
5 3 .   C u r g e r e   s a u   v a r s a r e a   l i c h i d e l o r   p e   a p a r a t u r a electrica (F53)
D E C E
S 7 2 4
5 4 .   A c t i o n a r e a   i n t r e r u p a t o a r e l o r / s t e c h e r e l o r   c u mainile ude (F54)
D E C E
S 7 2 4
55. Folosirea unor surse de alimentare electrica ce
nua u   i m p a m a n t a r e ,   s a u   c a r e   a u   i m p a m a n t a r e necorespunzatoare (F55)
D E C E
S 7 2 4
Componentasistemuluide muncaFactori de riscidentificatiF o r m a
concreta de manifestare a factorilor de riscConsecin
t a maximaprevizibilaClasadegravitateClasadeprobabilitateNivelpartialde risc
MIJLOACE DEPRODUCTIEF a c t o r i   d e   r i s c Biologic
Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii, virusuri etc. (F56)
ITM45-180 zile333

 
Reprezentare grafică a nivelurilor parţiale de risc corespunzător factorilor de risc.
 
01234567F1F2F3F4F5F6F7F8F9F10F11F12F13F14F15F16F17F18F19F20F21F22F23F24F25F26F27F28F29F30F31F32F33F34F35F36F37F38
F39F40F41F42F43F44F45F46F47F48F49F50F51F52F53F54F55F56
FACTORI DE RISC
NIVELURIPARTIALEDERISC
 
REPREZENTAREA GRAFICA A PONDERII COMPONENTELOR