Sunteți pe pagina 1din 68

A

rhitectura

L O
ocuire

ras

cursul 8

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DEZVOLTAREA SI APLICAREA MODELELOR

ne amintim:

GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE se manifesta pe doua directii: o1. politica: politicile de locuire o2. profesionala: cautari de solutii arhitectural-urbanistice adecvate noii problematicii

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE gandirea arhitectural-urbanistica


PRINDE CONTUR TEORETIC IN AFARA PROFESIUNI: MODELELE IDEOLOGICE linii de gandire care contureaza / propun directii de rezolvare a problemelor locuirii si orasului PROFESIONISTII LE VOR APLICA: MODELE FORMALE : modelele arhitectural-urbanistice: ansamblu de cunostinte si experiente specifice care se interpun intre cerintele societatii si transpunerea lor in forme

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE modelele ideologice

DUPA FR. CHOAY:


toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a dat nastere, dar se deosebesc prin accentul pus pe diferitele aspecte considerate ca fiind cele mai importante.

modelul ideologic progresist modelul ideologic culturalist

in centrul criticii: degradarea individului in centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare

(modelul naturalist american)


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

in centrul criticii: orasul (industrial) insusi

prof. ana maria ZAHARIADE

APLICAREA MODELELOR IN PRACTICA modelele arhitectural-urbanistice


MODELELE IDEOLOGICE SUNT PUSE IN PRACTICA DE PROFESIONISTI AI ARHITECTURII SI ORASULUI APAR PROPUNERI COERENTE URMAND IDEILE VEHICULATE DE CELE DOUA LINII DE GANDIRE, CARE SE TRANSPUN IN PRACTICA UNELE DINTRE ACESTE APLICATII SE TRANSFORMA IN MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE (teorie + modele formale , ), CARE CIRCULA, SUNT INTERPRETATEAPAR TIPOLOGII LOCALE
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Modelul ideologic culturalist: ORASUL GRADINA ENGLEZ Modelul ideologic progresist: CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI si ORASUL FUNCTIONALIST Modelul naturalist - BROADACRE CITY

FORMELE TIPICE ALE MODELELOR


pentru fiecare am discutat:

dezvoltarea ideilor precursorilor si forma de aplicare: cum s-a ajuns la o numita aplicare si de ce? locuirea din perspectiva domestica : relatia cu perspectiva monumentala , cu conceptia urbana in general relatia cu natura nivelul domestic : formula de grupare tipul de locuinta, modul de locuire mijloacele puse in opera

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

FORMA MODELULUI CULTURALIST


ORASUL-GRADINA ENGLEZ Ebenezer Howard Raymond Unwin
IDEEA SE RASPANDESTE IN TOATA LUMEA, dar in forme urbane si de locuire adaptate, modificate

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Bauhaus, Le Corbusier, CIAM, Carta de la Atena

FORMA MODELULUI PROGRESIST


CULTURA RATIONALISTA A LOCUIRII


(masina de locuit ; locuinta minimala; unitatea de locuit de marime conforma)

tipologia apartamentului modern standardele moderne de locuire rationalizarea constructiei: industrializarea

ORASUL FUNCTIONALIST

la ville radieuse - urbanismul liber


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

FORMA MODELULUI PROGRESIST



O mutatie imensa, totala, cuprinde lumea: civilizatia masinista se instaleaza peste dezordine, improvizatie, ruine... Dureaza de un secol!... Dar e un secol in care urca si o noua seva... Un secol in care clarvazatorii au adus idei, notiuni, si au facut propuneri... Poate va veni o zi...

NU SE POATE VORBI DESPRE APLICAREA PURA A IDEILOR RADICALE ALE IDEOLOGIEI PROGRESISTE INAINTE DE CEL DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL; EXPERIENTELE SUNT MAI DEGRABA HIBRIDATE SAU IN FORMA MAI BLANDA ORASUL FUNCTIONALIST NU ESTE PUS IN PRACTICA SI RAMANE NEEXPERIMENTAT, LA NIVELUL IDEILOR CARTEI DE LA ATENA
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

RASPANDIREA IDEILOR SI FORMELOR



o realitate mult mai diversa

PRELUAREA MODELELOR (IDEOLOGICE SI FORMALE), PUNEREA LOR IN PRACTICA IN DIVERSE LOCURI SI TRADITII, VOR CREA O IMAGINE MAI COMPLEXA, IN CARE: IDEILE ORIGINARE SI FORMELE TIPICE SE AMESTECA IN DIVERSE MASURI, CAPATA INTERPRETARI LOCALE SI FORME ALTELE, CU O ANUMITA ORIGINALITATE..
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

CONTRFUNTAREA CU REALITATEA :
constructia de locuinte este rezultatul:
- cautarii de solutii arhitectural-urbanistice, - al deciziilor politice, - in circumstante economice, culturale, politice diferite.

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

DEZVOLTAREA SI ADAPTAREA MODELELOR

vom discuta cateva exemple:

pentru perioada interbelica:

HIBRIDARI ALE MODELELOR IN TIPOLOGII LOCALE: MODELE ATIPICE (Siedlung-urile germane, orasele-gradina franceze, Hof-urile vieneze, cazul Romniei)

pentru perioada postbelica:

TRIUMFUL MODELULUI PROGRESIST

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA INTERBELICA

HIBRIDARI ALE MODELELOR: TIPOLOGII LOCALE

SIEDLUNG-URILE GERMANE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

siedlung-urile germane
A SE REVEDEA CURSUL ANTERIOR:
Atat urbanistic cat si arhitectural, constructia acestor cartiere muncitoresti este un vehicul care poarta idei venite dinspre ambele modele: - unele se pliaza pitorescului domestic al orasului-gradina, in locuinte individuale, cu plastica traditionala; - altele propun si locuire colectiva, - altele sustin si experimenteaza ideile/cautarile modelului progresist, in locuinte colective si individuale de factura modernista:

Siedlung-urile din jurul Frankfurt (anii 1930 - arh. Ernst May) Cartierele model/manifest : Weissenhof Siedlung - Stuttgart (1927, arh. Mies van der Rohe + arhitectii modernisti ai perioadei); Wroclaw, Praga, Budapesta

REPREZINTA UN LOC PREDILECT DE EXPERIMENT


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA INTERBELICA

HIBRIDARI ALE MODELELOR: TIPOLOGII LOCALE

ORASELE-GRADINA FRANCEZE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasele-gradina franceze
Cartea lui Howard se traduce in 1902 Georges Benot-Lvy popularizeaza ideile si le transforma. Ideile sunt adaptate de deputatul socialist Henri Sellier, care socoteste nepotrivita constructia de orase complete autosuficiente si independente (potrivite modelului englezesc), in timp ce ansambluri de locuinte care sa asigure descongestionarea Parisului si a periferiilor sale ... prezinta maximum de confort material si de igiena. Sub impulsul dat de Sellier, Oficiile HBM (Habitations Bon March) ale Departamentului Seine-ei vor construi, in anii 1930, cincisprezece orase-gradina (cca. 20 000 de locuinte): Plessis-Robinson, Chatenay-Malabry, Suresnes, Stains, Drancy, Pr-Saint-Gervais etc. Pe de alta parte, sub influenta ideilor CIAM-urilor, si mai ales a constrangerilor financiare si spatiale, ele vor face din ce in ce mai mult loc locuintelor colective: blocuri turn amplasate in masa de vegetatie, asa cum se vor construi si dupa razboi (Cite de La Muette, la Drancy, arh. Beaudouin si Lods, inceput in 1933 si daramat in 1976).

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

orasele-gradina franceze Plessis-Robinson



unele dintre orasele-gradina franceze sunt, de fapt, hibridari cu modelul progresist: amenajare peisagera, care, desi foarte diversificata spatial, mizeaza pe spatiului liber fluid (uneori controlat si prin perspective mai inchise), si care folosesc atat locuinte individuale cat si locuinte colective de dimensiuni variabile, precum si o plastica de factura modernista.

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

orasele-gradina franceze La Butte Rouge Chatenay-Malabry



1931-1940: arh Joseph Bassompierre, de Rutt si Andr Arfvidson (inlocuit de Sirvin si peisagistul Andr Riousse). 4000 locuinte; 74 ha; model de locuinta sociala cu mare varietate tipologica si calitati spatiale si peisagere Marit in 1949-1965 cu imobile colective de tip mare ansamblu

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

La Butte Rouge Chatenay-Malabry

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

La Butte Rouge Chatenay-Malabry

http;//fr.topic-topos.com/cite-jardin-de-la-butte-rouge-chatenay-malabry

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

La Butte Rouge Chatenay-Malabry

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

La Butte Rouge Chatenay-Malabry


Operatie initiata de Consiliul local: reabilitare termica; reunirea orasului de sus cu cel de jos, (a locuintelor colective de dupa razboi in jurul nucleului format de orasulgradina initial); mare pol cultural in vechea uzina

1984 - 1995: IMPORTANTA OPERATIE DE RENOVARE URBANA

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA INTERBELICA

APLICATII ATIPICE: TIPOLOGII LOCALE

HOF-URILE VIENEZE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

APLICATII ATIPICE

Politica de locuire vieneza: 1919-1933


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

politica de locuire vieneza: 1919-1933


VIENA ROSIE
REPREZINTA UN MOMENT EXCEPTIONAL IDEOLOGIC: austromarxismul - teorie socialista in care locuinta joaca un rol foarte important ECONOMIC: o politica al carui scop unic pare constructia de locuinte (in medie peste 75% din investitie se aloca constructiei de locuinte) VOLUMUL CONSTRUIT: 60.000 de locuinte in hofuri + 6.000 in siedlung-uri TIPOLOGIC: da nastere unei tipologii specifice, hoful, care nu pleaca din interpretarea experientelor derivate din circulatia modelelor DEZBATEREA TEORETICA SI ESTETICA

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933] 60.000 de locuinte in hofuri

locuinte sociale, cetati muncitoresti pentru cca 1000-1500 locuitori, inscrise in tesutul urban se intrevede ideea de palat pentru popor, cu dotari pentru comunitate cautari estetice variate: monumentalitate, expresia reprezentativitatii clasei muncitoare; noua perceptie urbana din viteza (automobilul);

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933] Reumannhof 1924-27 arh. Hubert Gessner

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Reumannhof 1924-27

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933] 1827-30 - Karl Marx Hof arh. Karl Ehn

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof 1927-30


teren: 1.000 x 156-m; 18,5% construit 1.382 apartamente (3060 m2); aprox 5000 locuitori a fost numit si Ringstrae des Proletariats

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof 1927-30

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof 1927-30

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof 1927-30

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof 1927-30

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Karl Marx Hof 1927-30

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933] George Washington Hof - 1927-30 arh. K. Krist si R. Oerley

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

George Washington Hof - 1927-30

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933]


inscrierea in tesutul urban + rolul esteticii (cautari expresive cu sensul de a potenta sentimentul comunitar)

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933] importanta si sensul cautarilor estetice

terenul unor cautari expresive indreptate spre intarirea sentimentelor comunitare si afirmarea demnitatii clasei muncitoare noua estetica legata de perceptia in viteaza masinii, fara afilierea la estetica/dogma modernista
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Hof-urile vieneze [1919-1933] importanta si sensul cautarilor estetice

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Siedlung-urile vieneze [1919-1933] 6000 de locuinte

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA INTERBELICA

TOT UN CAZ ATIPIC, CU CARACTER LOCAL

CAZUL ROMANIEI (despre care vom discuta separat in alt curs)

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Razboiul devine bunul prieten al urbanistilor.


(Martin Pawley, Architecture vs. Housing)

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

RECONSTRUCTIA

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

PERIOADA POSTBELICA
APLICAREA PREDONINANTA A MODELULUI PROGRESIST:

URGENTA RECONSTRUCTIEI LA SCARA MARE


CARACTERIZATA IN GENERAL PRIN:

URBANISMUL LIBER SI MARILE ANSAMBLURI RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI INDUSTRIALIZAREA SI PREFABRICAREA


DAR SI PRIN REFLECTII IN CARE MODELE FUZIONEAZA:

TEORIA UNITATII DE VECINATATE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

modelul ideologic progresist TRIUMFUL POST BELIC


SE IMPUNE PE CRITERII DIVERSE: economice, politice si culturale IA FORME DIVERSE: dupa particularitatile culturale locale, dupa tipul de promotor (capitalist privat, capitalism de stat), stat producator (statele comuniste); dupa rezistenta intampinata A INSPIRAT: atat dezvoltarea suburbiilor in foarte multe parti ale lumii, cat si construirea de orase noi (programul New Towns,Anglia, orase sovietice, Brasilia, Chandigarh)
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Carta de la Atena
DEVINE BIBLIA ARHITECTILOR
95 articole:
ORASUL SI REGIUNEA SA STAREA ACTUALA CRITICA A ORASELOR o1. Locuinta o2. Orele libere o3. Munca o4. Circulatia o5. Patrimoniul istoric CONCLUZII: PUNCTE DE DOCTRINA

CUM A FOST CITITA SI APLICATA ?


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Carta de la Atena
CUM A FOST SCRISA CITITA SI APLICATA ?

S-AR PUTEA DISCUTA MULTE:


SPERANTA POSTBELICA SI RETORICA NOULUI INTERESUL ECONOMIC MAI PRESUS INTERESUL POLITIC INCA O REVOLUTIE CONFISCATA STILIZAREA MISCARII MODERNE VINA ARHITECTILOR AVATARURI: MARILE ANSAMBLURI PRETUTINDENI, TIPIZARE, MODULARE, INDUSTRIALIZARE, PREFABRICARE
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

citiri diferite cazul celor doua Germanii

In pofida conditiilor diferite ale tramelor economice respective, paradigmele planificarii urbane au fost relativ asemanatoare in ambele: ex. Berlin
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

citiri diferite cazul celor doua Germanii


In pofida conditiilor diferite ale tramelor economice respective, paradigmele planificarii urbane au fost relativ asemanatoare in ambele: - in DDR: noile arii urbane modelate de promotorii comunali (statul) + de industria de stat; locuintele = construite si proiectate de marile trusturi ale statului centralizat - in RFG: achizitia de terenuri in orase + operatiile de housing la periferiile marilor orase finantate mai ales de societati publice (ex Neue Heimat) La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in perioada 1920-30. Pentru prima oara, in ambele se implementau cu adevarat, pe scara larga, locuinte muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal.

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

citiri diferite cazul celor doua Germanii

Leninsplatz, Berlin-Friedrichshain, 1868-1970 (RDG)


La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in perioada 20-30. Destul de devreme s-au diferentiat doua cai distincte, ca rezultat al celor doua moduri diferite de productie, dar si a paradigmei arhitecturale divergente: - in E: modelul dominant = complexul urban compactat - in V: ansambluri de blocuri lineare in compozitie libera + puncte ca repere urbane si case insiruite in cartiere inafara oraselor Ambele au favorizat constructia multietajata
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

citiri diferite cazul celor doua Germanii

La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in perioada 20-30. Destul de devreme s-au diferentiat doua cai distincte, ca rezultat al celor doua moduri diferite de productie, dar si a paradigme arhitecturale divergente: - in E: modelul dominant = complexul urban compactat - in V: ansambluri de blocuri lineare in compozitie libera + puncte ca repere urbane si case insiruite in cartiere inafara oraselor Ambele au favorizat constructia multietajata
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Pentru prima oara se implementau cu adevarat locuinte muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal - in ambele Germanii a predominat un set redus de tipologii de planuri de etaj - au devenit de mare interes pentru atentia publica, mai ales cand se refereau la locuri de mare importanta urbana: - in E: reconstructia (mai ales Berlinul) a folosit ca mijloc de propaganda pentru a demonstra succesul si viteza reconstructiei in DDR si a devenit model pentru arhitectura originala a tarii

citiri diferite cazul celor doua Germanii

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

citiri diferite cazul celor doua Germanii

Pentru prima oara se puneau cu adevarat in practica - la scara mare - locuinte muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal - in ambele Germanii a predominat un set redus de tipologii de planuri de etaj - in V: s-au facut mai multe experimente de locuire colectiva si individuala
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

relative similitudini formale


Dupa cel de al doilea razboi mondial, blocurile, urmnd cu precadere noua regula urbana n marile ansambluri, reprezinta cel mai vizibil si mai uniform raspndit produs al urbanismului european si cea mai frecventa tipologie europeana de locuire construita vreodata, cu un maxim n anii 1960-70, dupa care descreste in urma unei critici sistematice. Ca regula generala, n spatele acestui boom stau:
criza de locuinte, nevoia de a imbunatati conditiile de locuire, dezvoltarea unor tehnologii inovatoare, increderea in posibilitatile reformatoare ale MM, dorinta de a controla peisajul periferiilor, competitia dintre municipalitati (uneori chiar tari), suportul guvirnamental pentru solutii radicale in rezolvarea problemei locuintei ocupnd desigur ponderi inegale n diversele tari si regimuri politice.

Cu exceptia notabila a URSS (unde constructia stalinista a blocurilor nalte pentru clasele muncitoare este n avans si chiar da un impuls teoriilor si cautarilor moderniste), n unele tari foste comuniste (printre care si Romnia), acest maxim se situeaza putin mai trziu si se ntinde si n anii 1980.
(de citit AM.Zahariade, Blocuri trecute, blocuri viitoare in Simptome de tranzitie, 2009)
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

reflectii comune cautarea unitatii elementare urbane


Critica orasului traditional, a tesutului urban traditional, inlocuirea insulei urbane, face necesara reflectia asupra unitatii urbanistice elementare pe baza careia sa se poata construi sistematic noua formula de oras. Reflectia se construieste plecand de la ideea, de factura culturalista, a UNITATII DE VECINATATE, dezvoltata de Clarence Perry in SUA

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Ideea de cartier apare si in schemele de oras-gradina ale lui Howard, sub denumirea de Ward: cca. 5000 de locuitori in jurul scolii. 1920 - Clarence Perry dezvolta conceptul de neighbourhood unit (unitate de vecinatate) in cadrul New York Regional Plan Association (1929), care va fi aplicat aproape sistematic in strategia si conceptia New Towns (Anglia de dupa razboi). Chestiunea se situeaza in cadrul dezbaterii despre cum trebuie sa fie si ce sa contina unitatea elementara a orasului si despre cartier, ca unitate de coeziune urbana. Perry sintetizeaza observatia empirica a unor operatii urbanistice in curs cu anumite chestiuni sociale si educative, pentru a stabili, daca nu un standard in sensul propriu (asa cum se va incerca mai tarziu in Europa), cel putin o serie de indicatii calitative, utile pentru agentiile publice de housing, pentru patronii filantropi sau chiar pentru marketingul publicitar in domeniul speculatiei imobiliare.

Clarence Perry

teoria unitatii de vecinatate

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

teoria unitatii de vecinatate


Unitatea de vecinatate descrie o arie bazata cu o raza de 5 minute de mers pe jos si cuprinde 2000-4000 de locuinte, un centru comercial (o duzina de pravalii de folosinta curenta, o gradinita si o scoala elementara, un centru comunitar, o biserica si un pub -carciuma). Gandita la nivelul pietonului, unitatea de vecinatate este despartita de celelalte prin circulatii/drumuri principale si zone verzi. In general unitatea de vecinatate este definita de aria de influenta a scolii si a comertului cotidian.

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Interpretare contemporana a unitatii de vecinatate apartinand lui Doug Farr


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

teoria unitatii de vecinatate


Mai multe unitati pot compune o asezare sau un nivel intermediar, grupat in jurul unui centru mai echipat (comert mai important, biblioteca sau centru cultural, echipamente sportive etc.).

ACEASTA IDEE SE INSCRIE PE ACEEASI LINIE DE GANDIRE PRIN CARE S-A DEDUS SI LOCUINTA: DE LA NEVOILE ELEMENTARE, LA OBIECTE, CAMERE, APARTAMENT, IMOBIL LA FEL SE POATE PROIECTA SI ORASUL

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

preluarea teoriei unitatii de vecinatate


Principiul se regaseste, prelucrat si cu oarecari diferente, in: - cartierele noi suedeze si olandeze (ceva mai mari si mai dense, cu locuinte plurifamiliale, dar tot la scara pietonului); - satele new communities americane; - cartierele oraselor noi unguresti; -microraioanele urbanismului sovietic .

1956-58 cartier la Hengelo, Olanda - Bakema & Van den Broek


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

preluarea teoriei unitatii de vecinatate


Mai multe unitati pot compune - o asezare - sau un nivel intermediar, grupat in jurul unui centru mai echipat (comert mai important, biblioteca sau centru cultural, echipamente sportive etc.) Ex.: - raioanele sovietice (40 000 de locuitori in orasele noi, mai mari in orasele vechi); - cartierele din Harlow (New Towns, Anglia); - noile urbanizari olandeze (cca. 100000 de locuitori in Amsterdam Vest, Sud, Nord si Sud-Est).

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

preluarea teoriei unitatii de vecinatate

1958 proiect extindere Leeuwarden, Olanda - Bakema & Van den Broek

1959 - dezvoltare Noord-Kennemerland, Olanda - Bakema & Van den Broek


prof. ana maria ZAHARIADE

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

preluarea teoriei unitatii de vecinatate


SUPERQUADRAS - Brasilia - unitatile de locuit din superquadras Fiecare cuprinde 2500 - 3000 de locuitori, 4 superquadras formeaza o unitate mai complexa de 10 000 - 12 000 de locuitori

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

preluarea teoriei unitatii de vecinatate


Aceasta ORGANIZARE IERARHIZATA SI SISTEMATICA A SPATIULUI, CU MECANICA EI RIGIDA, a fost criticata de Christopher Alexander, care sustine ca aceasta structura urbana arborescenta limiteaza relatiile si contactele sociale si se opune celei in semiretea a oraselor vechi.

Christopher Alexander (A City is not a Tree, in Architectural Design, febr./1966)

Comparatie intre un cartier traditional din Amsterdan-V de cca 30000 de locuitori si trei unitati de locuit de 10000 de locuitori fiecare.(L.Benevolo, Histoire de la ville)
anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

preluarea teoriei unitatii de vecinatate


IDEOLOGIA DEVINE O MASCA A CARENTELOR PROFESIONALE!
Acest demers sistematic si, finalmente, normativ ajunge sa confunde nivelul de echipare cu gradul de organizare sociala a unui cartier. Mai intai este vorba despre o colectie de lucruri: locuinte, blocuri si case, strazi si cartiere, teritorii si zone de activitate; apoi, printr-o operatie magica si cu ajutorul vocabulelor comunitate sau colectivitate, se reintroduce constiinta si viata in aceasta colectie de lucruri. (Jean Lefebvre)

anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

REACTIA CRITICA DE DUPA ANII 1960-70 despre care vom vorbi in alt curs

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA


anul III / ALO 2010-11/ catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE