Casă părintească veche ca o lume,

Coborînd în vreme, sia intrat în hume,

Pînă la ferestre, pînă la poveste,
Pînă la măicuţa care nu mai este.

Pragul tău de piatră nu mai e de piatră,

Focul nu mai arde cum ardea în vatră.
Rod în lemnul uşii zi şi noapte carii,
Ca barbarii, sfinte Doamne, ca barbarii.
Rod în lemnul uşii zi şi noapte carii,
Ca barbarii, sfinte Doamne, ca barbarii.

REFREN :
Mamă nu mă ierta,
Tată nu mă ierta,
Moare nucul bătrîn
In pragul cel de piatra
Anii grei mi-au fost,
Viaţa grea mi-a fost,
zi de zi cautam un rost

Fire de păianjen năpădesc unghere,

E de plumb şi doare stropul de tăcere,
Hoarde de furnice năvălesc de-afară,
Eu ca să le mătur şi să vină iară.
Au crăpat martacii, podul se îndoaie,
Are ochi de iască Sfîntul Nicolae.
Scîrţîie podeaua cînd apeşi piciorul,
Clatină-se hornul, tremură pridvorul
Glas de cucuveauă asurzit mă ţipă,
Casă părintească care se risipă.

REFREN