Aplicația 1

Analizați competențele generale și cele specifice pe care trebuie

să le dezvoltați la elevi în cadrul disciplinei pe care o predați. Faceți o
analiză SWOT a conținuturilor care trebuie predate și evaluate.

Care ar trebui să fie ritmicitatea evaluărilor pentru a influența

pozitiv învățarea la disciplina pe care o predați.

 Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română ( CLR )

jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar:

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competențele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învățământului primar (aceste

competențe vizează receptarea și producerea de mesaje în contexte la îndemâna copiilor);

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în

dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor

specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică

experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de

învăţare variate

Activitățile de învățare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă

competențele specifice;

Conținuturile sunt exprimate ca: funcții ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcțională),
tipologii ale textului și elemente intuitive privind regularitățile limbii; Conţinuturile învăţării

se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de

bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)

- Citire/ lectură

- Scriere/ redactare

- Elemente de construcţie a comunicării

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic

pentru a reuși să faciliteze dezvoltarea competențelor

Cadrele didactice asigură oferta de educaţie şi climatul şcolar de dezvoltare a curiozităţii

şi creativităţii copiilor, de educare a capacităţilor în acord cu exigenţele, potenţialul şi

aspiraţiile fiecăruia, conducând la formarea unui stil de muncă şi de învăţare care să faciliteze

integrarea socială, pregătirea pentru o profesie şi pentru viaţa de familie

 Elementele de bază ale curriculum- ului şcolar le constituie planul de învăţământ,

programele analitice, ghiduri, norme metodologice şi materiale suport, manuale alternative.

Prin urmare, analiza SWOT în cazul curriculum- ului face raportare la aceste componente:

PUNCTE TARI

 Transparenţa din punctul de vedere al tuturor agenţilor educaţionali implicaţi;

 Articularea optimă a fazelor procesului curricular în ansamblul său: proiectare,

elaborare, aplicare, revizuire permanentă;

 Definirea clară a finalităţilor ciclului primar şi la decizia şcolii (curriculum nucleu

aprofundat, curriculum extins, curriculum elaborat în şcoală)

 Orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini, prin folosirea strategiilor

participative în activitatea didactică

 Responsabilizarea tuturor agenţilor educaţionali în vederea proiectării, monitorizării

şi evaluării curriculum- ului;

 Prezentarea standardelor curriculare de performanţă, absolut necesare în condiţiile

introducerii unei oferte educaţionale diversificate;

 Utilizarea manualelor alternative

 Elaborarea proiectării didactice pe unități de învățare structurate logic, în concordanță

cu programa școlară;

 Aplicarea unor probe de evaluare corect concepute, care asigură șanse egale pentru toți

elevii (fiecare item are 3 niveluri: nivel minimal, mediu, maximal);

 Respectarea algoritmului specific proiectării evaluărilor de sinteză(sumative);

adecvarea itemilor la competențele vizate în evaluarea sumativă;

 Planificarea unor activităţi de reglare/dezvoltare, adecvate problemelor identificate

prin procesul de evaluare continuă;

 Abordarea intra-, inter-, pluridisciplinară a învățării;

 Valorificarea experienţei de viaţă a elevilor în procesul de învăţare, a achiziţiilor

dobândite de elevi în familie, în diverse activităţi informale;

 Competenţă în selectarea şi utilizarea metodelor activ – participative, calitatea

metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate, ponderea mare a metodelor activ –

participative utilizate în procesul de învăţare;

 Alternarea eficientă a formelor de organizare a activității(frontal/ grup /individual);

 Crearea unor situaţii de învăţare care încurajează interacţiunea cadru didactic – elev,

elev – elev, elev – cadru didactic;

 Preocupări pentru formarea la elevi a competențelor de interpretare a textului literar,

de realizare a unor conexiuni la clasele III-IV

PUNCTE SLABE

 Valorificarea la nivel de clase a experienţelor de învăţare care au loc în alte instituţii

  Răspândirea, uneori greoaie, a informaţiilor de actualitate;

 Implementarea sau experimentarea unor strategii, care nu au finalitate sau nu se

regăsesc în identitatea unui spaţiu;

 Frecvența slabă a secvențelor de învățare aferente învățării diferențiate

/individualizate;

 Ponderea scăzută a secvențelor de învățare care facilitează dezvoltarea creativității

elevilor, în favoarea celor care vizează doar formarea deprinderilor;

 Volum mare de sarcini de învățare, în raport cu ritmul de lucru al elevilor; teme pentru

acasă rareori diferențiate;

 Frecvența redusă a secvențelor de analiză a problemelor - ca prim pas în rezolvarea de

probleme;

 Slaba preocupare pentru reglarea imediată a problemelor identificate în timpul lecțiilor

ponderea mare a metodelor tradiționale de evaluare

OPORTUNITĂŢI

 Program de dezvoltare a capacităţilor şi, la un nivel mai înalt, a competenţelor;

 Posibilitatea atragerii de sponsori pentru bune desfăşurare a unor activităţi

extraşcolare;

 Posibilitatea de exprimare creativă a dascălilor în ceea ce priveşte modalităţi de

utilizarea sau abordare a conţinuturilor, în context dat, şi de valorificare a acestora,

folosind cunoştinţe de cercetare pedagogică;

 Accesul la informaţie a elevilor, mai ales în mediul urban;

 Derularea unor parteneriate cu comunităţile locale, care se încadrează cerinţelor

programei şcolare;

AMENINȚĂRI

 slaba implicare a comunității locale în dezvoltarea de curriculum la decizia școlii în

acord cu specificul local.

Condiţiile demografice nefavorabile

 Situaţia economică şi socială din ţară;

 Asimilarea, dar şi neutralizarea influenţelor negative din alte părți;