Sunteți pe pagina 1din 1

Vânzarea mărfurilor în regim de consignaţie se face în baza înţelegerilor stabilite între

părţi, în cadrul contractelor de consignaţie.


Contractul de consignaţie reprezintă un contract prin care consignantul (unitatea de
consignaţie) se angajează să vândă mărfurile consignatarului (deponentul, persoană fizică sau
juridică) pentru ca acesta din urmă să găsească un cumpărător pentru aceste mărfuri.
Specific operaţiunilor de vânzare a mărfurilor în regim de consignaţie este data
livrării. Astfel, pentru mărfurile vândute în baza unui contract de consignaţie se consideră
că vânzarea mărfurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care mărfurile sunt
vândute de consignatar clienţilor săi. Consignatarul acţionează în nume propriu, dar în
contul consignantului, când livrează mărfurile către cumpărători.

Aspecte juridice în materia vânzării mărfurilor în magazine tip consignaţie


Începând cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi
independente prevăzute la art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare - drepturi de proprietate intelectuală; vânzarea
bunurilor în regim de consignaţie; activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent,
comision sau mandat comercial; activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor
civile încheiate potrivit Codului civil; activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară
şi extrajudiciară - au dreptul să opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%,
impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Codul fiscal.
Opţiunea pentru cota de 16% se exercită în scris în contractul încheiat între
persoanele fizice şi persoanele juridice plătitoare de venituri, contract care nu se
înregistrează la organul fiscal. Impozitele pe veniturile prezentate mai sus sunt calculate,
reţinute, virate şi declarate de plătitorii de astfel de venituri.
Obligații declarative ale plătitorilor de venituri:
Declararea acestor impozite se face de către plătitorii de venituri prin completarea
formularului 100 Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - lunar, la rândul
21 - Impozit pe alte venituri ale persoanelor fizice -, conform prevederilor OP ANAF nr.
1.709/2010 pentru modificarea şi completarea OPANAF nr. 101/2008 privind aprobarea
modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, formular care se
depune la organul fiscal în raza căruia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe. Plata
acestor impozite se face la bugetul de stat lunar.
De asemenea, plătitorii de venituri cu regim de reţinere au obligaţia să depună la
organul fiscal competent formularul 205 "Declaraţie informativă privind impozitul reţinut pe
veniturile cu regim de reţinere la sursă, pe beneficiari de venit" - formular privind calcularea
şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit -, până la data de 30 iunie 2011
pentru anul 2010.

S-ar putea să vă placă și