Analiza Matematica Partea I

1.Definiti notiunile: relatie, reflexivitate, simetrie, antisimetrie, tranzivitate, relatie de ordine, relatie de echivalenta. Un triplet R=(A,B,GR) determina o relatie intre multimea A si B unde GR este o submultime a produsului cartezian AxB si se numeste graficul relatiei R. Un element a A este in relatia R cu un element b B si vom scrie aRb daca perechea (a,b) GR. Daca A=B vom spune ca avem relatie pe o multime si o vom nota R=(A,GR) sau (A,R). Relatia R se numeste: a.reflexiva daca oricare ar fi a A, aRa b.simetrica daca

o r i ac fraai rb,e A = bR a> aR b

d a co ar i c aa rfr ia b A e, c.antisimetrica: a R b = a = b> bR a o r i c a rfr iea b c, A , d.tranzitiva : a R b = a R >c bR c

O relatie R def pe A se numeste relatie de ordine daca e reflexiva, antisimetrica si tranzitiva. O relatie R definite pe multimea A se numeste relatie de echivalenta daca este reflexiva, simetrica si tranzitiva. 2.Definiti notiunile: sir convergent, sir fundamental (Cauchy) in R. Sirul ( X n ) nN se numeste convergent daca exista a R, a.i. oricare ar fi >0, si > exista n N, a.i. oricare ar fi n n = x n a < . Sirul ( X n ) nN se numeste fundamental (Cauchy) daca oricare ar fi >0 ,exista n N, a.i. oricare ar fi n, m n = x m x n < . > 3.Criteriul lui Stolz (limite).Consecinta. 1.Criteriul lui Stolz: Fie sirurile (an)n N si (bn)n N cu proprietatea ca bn este a n +1 a n a = l = > lim n = l crescator avem: lim b n = si exista lim b n +1 b n bn

a n +1 . an 4.Criterii de comparatie pentru serii cu termeni pozitivi. 1.Criteriul I de comparatie:

2.Consecinta criteriului lui Stolz: lim n a n = lim

Fie seriile cu termeni pozitivi no N, a.i. an bn oricare ar fi n 0 i) Daca ii)Daca

an , bn ,an, bn 0, cu proprietatea ca exista

n =0 n =0 n =0

a
n =0

n =0

convergenta atunci divergenta atunci

a
n

convergenta

b
n =0

divergenta

2.Criteriul II de comparatie Fie seriile cu termeni strict pozitivi an si

n =0

b
n =0

cu proprietatea ca exista no

N a.i.

a n +1 bn +1 oricare ar fi n n 0 an bn

i) Daca ii) Daca

bn convergenta atunci
n =0

a
b
n =0 n =0 n

convergenta divergenta
a n +1 =l an

a
n =0

divergenta atunci

5.Criteriul raportului (dAlembert). Criteriul Raabe-Duhamel. 1.Criteriul raportului: Fie an , a n 0, presupunem ca exista lim
n =0

i) Daca l<1 atunci ii) Daca l>1 atunci

a
n =0 n =0

convergenta divergenta

iii) Daca l=1 indecizie (in general se aplica criteriul Raabe-Duhamel) an 1 = l 2.Criteriul Raabe-Duhamel: Fie an , an>0, pp ca exista lim a n =0 n +1 i) Daca l<1, ii) Daca l>1,

a
n =0 n =0

divergenta convergenta

iii) Daca l=1, indecizie. 6.Criteriul general al lui Cauchy. Criteriul radical al lui Cauchy. 1.Criteriul general al lui Cauchy: Seria an este convergenta daca si numai daca oricare ar fi > 0, exista n N , a.i. orice n, m N, m > n n avem :
n =0

a n +a n +1 +... +a m < .

2.Criteriul radical al lui Cauchy: Fie an , a n 0, pp ca exista lim n a n = l

n =0

i) Daca l<1 atunci ii) Daca l>1 atunci

a
n =0 n =0

convergenta divergenta

iii) Daca l=1 indecizie (in general se aplica crt necesar de convergenta) 2.Criteriul necesar de convergenta: i) Daca an convergenta atunci lim an=0
n =0

ii) Daca lim an 0 atunci

a
n =0

divergenta.

Obs! Daca lim an=0 atunci nu putem decide natura seriei. 7.Criteriul lui Dirichlet. Criteriul lui Leibnitz (pt serii cu termeni oarecare). 1.Criteriul lui Dirichlet: Fie

( an bn ) , notam S n = ak
n =0 k =0

= a 0 + a1 + .. + a n , daca:

i) sirul (S n ) nN este marginit ii) sirul (b n ) nN este descrescat or cu limita 0 atunci : conv.

( a b )
n =0 n n

este

n 2.Criteriul lui Leibnitz: Fie seria ( 1) n , daca sirul ( n ) nN este descrescator cu limita 0 atunci seria data este convergenta. 8.Definiti notiunile: vecinatatea unui element, punct de acumulare(functii reale). 1.Vecinatatea unui punct: Fie a R. O multime V R se numeste vecinatate (la stanga sau la dreapta) a punctului a daca exista > 0 astfel incat ( a - , a + ) V (respectiv (a - , a] V, [a, a + ) V ) 2.Punct de acumulare: Fie D R. Un element a R se numeste punct de acumulare (la stanga sau la dreapta) a lui D daca pt orice vecinatate (la stanga sau la dreapta) V a lui a, exista x V, astfel incat x a. 9.Teorema lui Heine (functii reale). Teorema lui Weirstrass. 1.Teorema lui Heine: Fie D R, f:D->R, si a R un punct de acumulare a lui D. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente: i) lim f ( x) = l x >a

ii) pt orice sir ( x n ) nN cu limita a si cu termeni xn D, x n a avem

n >

lim f ( x n ) = l .

2.Teorema lui Weirstrass: Orice functie continua f:[a,b]->R este marginita si isi atinge marginile. Mai concret exista m,M R si exista xm, si xM [a,b] astfel incat: i) m f(x ) M, x [a, b] ii) f ( x m ) = m si f ( x M ) = M . 10.Teorema Fermat. Teorema Rolle (derivabilitatea functiilor).

1.Teorema Fermat: Fie f:D->R, D R, si un punct xo D, care este punct de acumulare la stanga si la dreapta a lui D. Daca: i)xo este punct de extrem local pt functia f si ii) f este derivabila in xo atunci f(xo)=0 2.Teorema Rolle: Fie functia f:[a,b]->R. Daca: i)f este continua pe [a,b] si ii) f este derivabila pe (a,b) si iii)f(a)=f(b) atunci exista c (a,b) astfel incat f(c)=0 11.Teorema Lagrange.Teorema Cauchy. 1.Teorema Lagrange: Fie functia f:[a,b]->R. Daca: i) f este continua pe [a,b] si ii) f este derivabila pe (a,b) atunci exista c (a,b) astfel incat: f(b)-f(a)=f(c)(b-a). 2.Teorema Cauchy: Fie functia f:[a,b]->R. Daca: i) f este continua pe [a,b] ii) f este derivabila pe (a,b) si iii) g(x) 0, pt orice x (a,b), atunci g(b) g(a) si exista c (a,b) a.i.:
f (b) f ( a ) f ' (c ) = g (b) g ( a ) g ' (c )

12.Polinomul Taylor definitie. Formula lui Taylor cu rest Lagrange. 1.Polinomul Taylor: Fie functia f:D->R, D R, derivabila de ordinul n N, in punctul a D. Se numeste polinomul lui Taylor de ordinul n al functiei f in punctul a, urmatorul polinom algebric:
f ' (a) f ( n ) (a) Ta ,n ( f )( x ) = f ( a ) + ( x a ) + ... + ( x a) n , x R 1! n!

1.Numim restul polinomului lui Taylor de ordinul n al functiei f in punctul a, Ra , n ( f )( x ) = f ( x ) Ta , n ( f )( x ) x D functia: 2.Formula lui Taylor cu rest Lagrange: Fie I un interval si f:I:->R o functie derivabila de ordinul n+1, n N pe I. Atunci pt orice doua puncte a si x din I, x a exista un punct c situat intre a si x astfel incat sa avem: n f ( k ) (a ) f ( n +1) (c) f ( x) = ( x a) k + ( x a ) n +1 k! ( n + 1)! k =0 13.Definiti notiunile:sir de functii convergent punctual, sir de functii convergent uniform (functii reale). 1.Sir de functii convergent punctual: Sirul de functii ( f n ) nN , fn:D->R, D R, se numeste convergent punctual sau convergent simplu daca exista o functie f:D->R lim astfel incat pt orice x D, fixat avem n > f n( x) = f ( x ). Functia f se numeste limita lim sirului ( f n ) nN si se noteaza prin n > f
n

2.Sir de functii convergent uniform: Sirul de functii ( f n ) nN , fn:D->R, D R, se

numeste convergent uniform pe D, daca exista o functie f:D->R, astfel incat pentru orice
> 0 , exista un indice n N astfel incat

orice x D.

f n ( x) f ( x) < , pt orice n N, n n

si

14.Definiti raza de convergenta a unei serii puteri. Teorema razei de convergenta a lui Abel. 1.Raza de convergenta a unei serii de puteri: Numim raza de convergenta a seriei

a
n 0

x n , numarul R [0, ) {} , definit astfel:

R :=

1
n >

lim sup n a n

1.Obs! Fie seria de puteri calcula si dupa formulele: R =

lim

a
n 0

x n . Raza de convergenta a seriei se mai poate

lim si R = n > an a n +1

1
n n >

an

2.Teorema razei de convergenta a lui Abel: Fie seria de puteri

a
n 0

x n avand

raza de convergenta R [0, ) {} . i) Daca R>0, atunci seria de puteri converge absolut pt orice x cu |x|<R ii) Daca R< , atunci seria de puteri este divergenta pt orice x cu |x|>R iii) Daca R>0 si 0<r<R, atunci seria de puteri este uniform convergenta pe intervalul [-r,r] 15.Teorema transferul limitei pt siruri de functii. f:D->R. Fie xo un punct de acumulare a lui D. Presupunem ca pt orice n N, exista
x > x0

1.Fie seria de functii f n ,fn:D->R, D R, convergenta uniform avand suna n 0

l lim f n ( x) = l n , l n R . Atunci seria n este convergenta iar functia f are limita in n 0 l

n 0 n

punctul xo egala cu

. Pe scurt avem: xlim0 f n ( x) = xlim0 f ( x). >x >x

n 0 n 0

Partea a II-a
1.Definiti notiunile: segment, dreapta, multime convexa in Rn 1.Segmentul: Daca a,b R n , se numeste segmentul de capete a si b, multimea [a,b]:={ ta + (1 - t )b | t [0,1] } 2.Dreapta: Daca a,v R n , v 0 se numeste dreapta ce trece prin a si de directie v, multimea: {a+ tv | t R }. 3.Multimea convexa: O multime C R n se numeste convexa daca pentru orice doua puncte a,b C , avem [a,b] C. 2.Definiti norma unui element din Rn.Proprietatiile normei. 1.Norma unui element din Rn: Se numeste norma unui element x R n , 2 x=(x1...xn), numarul real pozitiv: x = x12 +... + x n . 2Proprietatiile normei: a. ||x||=0, daca si numai daca x=0, cand x R n n x ogenitat e) b. x = x , R si R (prop de om n x c. x + y x + y , , y R (inegalitatea triunghiului) 3.Definiti distanta intre doua elemente in Rn.Proprietatiile distantei. 1.Distanta intre doua elemente in Rn: Pt orice x,y R n , numarul: d(x,y):=||x-y|| se numeste distanta intre punctul x si punctul y. 2.Proprietatiile distantei: a. d(x,y)=0, daca si numai daca x=y, x,y R n b. d(x,y)=d(y,x), pt orice x,y R n c. d(x,z) d(x,y)+d(y,z) 4.Definiti notiunile: sfera deschisa, multime marginita, multime deschisa, vecinatate in Rn. 1.Sfera deschisa:Daca a R n ,si r>0, se numeste sfera deschisa de centru a si raza r, multimea: B(a,r):={y R n | ||y-x||<r}. 2.Multime marginita: Multimea A R n se numeste marginita daca exista, R>0, astfel incat A B(0,R) 3.Multime deschisa: O multime A R n se numeste deschisa daca pt orice a A, exista r>0, astfel incat B(a,r) A. 4.Vecinatate: Se numeste vecinatate a unui punct a R n , orice multime V R n cu proprietatea ca exista un numar r>0 astfel incat B(a,r) V. Notam cu Va multimea vecinatatilor lui a. 5.Definiti notiunile: punct interior, punct de acumulare, punct aderent, punct izolat. 1.Punct interior: Se numeste punct interior al lui A, daca exista r>0 astfel incat B(a,r) A. 2.Punct de acumulare: Se numeste punct de acumulare al lui A, daca pentru orice r > 0, avem B(a, r) A \{a} . 3.Punct aderent: Se numeste punct aderent al lui A, daca pentru orice r > 0, avem

B ( ar ,) A

B(a, r) A ={a}.

4.Punct izolat: Se numeste punct izolat al lui A, daca exista r > 0 astfel incat

6.Criteriul Cauchy-Bolzano (functii vectoriale).

Fie functia f : D > R m , D R n , si a D ' . Sunt echivalente: i. exista lim f ( x ),

x >a

ii. pt orice > 0, exista astfel incat pt orice punctele

x y, D \ {a} ,

astfel incat x a < si y a < , avem f ( x) f ( y ) <. 7.Definiti continuitatea unei funtii vectoriale intr-un punct. Cont. partiala. 1.Continuitatea unei functii vect. intr-un punct: Spunem ca o functie f : D > R m , D R n este continua (global) in punctul a D daca pentru orice vecinatate V a lui f(a) exista o vecinatate U a lui a astfel incat f (U D ) V . 2.Continuitatea partiala: Fie o functie f : D > R m , D R n , si a=(a1...an) D , si fie un indice 1 i n .Spunem ca f este continua partial in punctul a D , in raport cu variabila de indice i, daca functia partiala ,i ( xi ) := f ( a1 ,...., xi ,...., a n ) , a xi {xi R | (a1 ,..., xi ,..., a n ) D} este continua in punctul a i . De asemenea, spunem simplu, ca f este continua partial in punctul a, daca ea este continua partial in a in raport cu toate variabilele. 8.Definiti: operatorul liniar, norma unui operator liniar. 1.Operatorul liniar: O aplicatie L : R m > R n , n, m 1, se numeste liniara daca x a indeplineste conditia: L( ax + by ) = aL ( x ) + bL ( y ), , y R n si , b R. O n aplicatie liniara se mai numeste si operator liniar. Notam cu L( R , R m ), multimea aplicatiilor liniare din R n in R m . 2.Norma unui operator liniar: Se numeste norma operatorului L numarul :
L :=im {M | f L( x ) M x , R n } x .

9.Definiti: derivata partiala in raport cu o variabila, derivata dupa directie a unei functii reale de variabila vectoriala. o 1.Derivata partiala in raport cu o variabila: Fie D R n , f : D > R, a D , a=(a1...an), Notam argumentii functiei f cu x1,...,xn .Spunem ca functia f este derivabila partial in raport cu variabila xi, 1 i n in punctul a daca exita numarul
f (a ) R , xi

astfel incat are loc urmatoarea limita (de functie reala si de variabila reala): f (a1 ,..., ai 1 , xi , ai +1 ,..., a n ) f (a1 ,..., a n ) f ( a) = lim x >a xi xi ai 2. Derivata dupa directie a unei functii reale de variabila vectoriala: Fie D o n R n , f : D > R, a D , v R , v 0 . Fie de asemenea functia vectoriala
i i

f : D > R m , f = ( f 1 ... f m ) , unde f i: : D > R , (1 i m ) . Spunem ca functia f admite derivata dupa directia v in punctul a, daca pentru orice indice (1 j n), exista df n df j df df ( a ) := 1 ( a ),..., . (a ) . In acest caz, definim: dv dv dv dv

10.Definiti: gradientul, rotorul si divergenta.

1.Gradientul: Fie D R n , f : D > R, a D . Daca f este derivabila partial in punctul a, numim gradientul lui f in punctul a vectorul:
f f ( a ) := f ( a ),..., ( a ) . xn x1

2.Rotorul/Divergenta: Fie D R 3 , a D si f : D > R 3 , f = ( P, Q, R ). Notam argumentii lui f cu x; y; z. Daca f este derivabila partial in punctul a, atunci definim: i. rotorul lui f in punctul a, ca find vectorul
R Q P R Q P rot f ( a ) = y ( a ) z ( a ) z ( a ) x ( a ) x ( a ) y ( a )

ii. divergenta lui f in punctul a, ca fiind numarul real:

div f ( a ) = P Q R (a) (a) (a ) . x y z

11.Scrieti ecuatia planului tangent la suprafata z=f(x,y) si respectiv vectorii normali la suprafata z=f(x,y) Fie D R 2 , fie (a, b) D si fie functia f : D > R , ai carei argumenti sunt notati cu x si y. Daca f este diferentiabila in punctul (a,b), atunci planul de ecuatie:
z f ( a , b) = f f ( a, b)( x a ) + ( a, b)( y b) se numeste planul tangent la x y
o

suprafata z=f(x,y) in punctul (a,b,f(a)), iar vectorii de norma 1, perpendiculari pe planul tangent adica:
1 f f ( a, b) + y ( a, b) +1 x
2 2

f f x ( a, b), y ( a, b), 1 se

numesc vectori normali la suprafata x=f(x,y) in punctul (a,b,f(a,b)). 12.Teorema lui Schwartz. Matricea lui Hesse. 1.Teorema lui Schwartz: Fie D R 2 , fie (a, b) D si fie functia f : D > R . Notam cu x si y argumentii lui f. Daca f admite derivatele partiale
2 f 2 f ( a , b) = ( a, b ) . x y y x
2 2 f f s i pe x y y x

o vecinatate a punctului (a, b) si daca acestea sunt continue in punctul (a, b), atunci avem:

2.Matricea lui Hesse: Daca functia f : D > R n , D R n admite derivate partiale o de ordinul al doilea in punctul a ( D ) atunci matricea:
2 f H ( f , a ) := (a) se numeste matricea lui Hesse a functiei f in punctul a. xi x j 1i , j n

13.Definiti forma patratica, forma patratica pozitiv respectiv negativ definita. Criteriul lu Jacobi. 1.Forma patratica: O aplicatie G : R n > R numeste forma patratica, daca ea este

 a1,1 de forma: G ( x ) = ( x1 ,..., x n ) ... a n ,1

... ... ...

a1,n x1 ... ... a n,n x n

x = ( x1 ,..., x n ) (1)

2. Forma patratica pozitiv definita: Forma patratica G se numeste pozitiv definita, (respectiv negativ definita), daca pentru orice x R n , x 0 avem G ( x) > 0, ( respectiv G ( x ) < 0) . 3.Criteriul lui Jacobi: Fie forma patratica definita prin (1). Presupunem ca matricea (a i , j )1i , j k este simetrica. Pt orice 1 k n, notam cu : det ( ai , j )1i , j k . k i. Daca k > 0, 1 k n , atunci G este o forma patratica pozitiv definita, k ii.Daca ( 1) k > 0, 1 k n atunci G este o forma patratica negativ definita. 14.Definiti notiunea de punct de extrem (minim , maxim) pt o functie reala de variabila vectoriala. Teorema: Conditia necesara de extrem. 1.Punct de extrem: Fie D R n , a D si f : D > R Spunem ca punctul a este un punct de maxim local, (respectiv de minim local) al functiei f, daca exista o vecinatate V a lui a astfel ca f ( x) f (a), () x V D, (respectiv f ( x ) f (a ), ( x V D ) . Punctul a se numeste de extrem local al lui f daca el este de maxim ) local sau este de minim local. o 2.Conditia necesara de extrem: Fie D R n , a D si f : D > R . Daca a este punct de extrem local pentru functia f si daca f este diferentiabila in punctul a, atunci d f (a) = 0 . 15.Conditia suficienta de extrem. o Fie D R n , a D si f : D > R de clasa C 2 pe o vecinatat e deschisa V D a pct a. Presupunem ca: i. d f ( a) = 0 si ii. forma patratica h d 2 f (a ) h 2 , h R n este pozitiv definita, (respectiv negativ definita). Atunci a este punct de minim local, (respectiv punct de maxim local) a lui f.

Partea a III-a
1.Teorema integrarii prin parti pentru integrale definite. Formula Leibnitz-Newton. 1.Teorema integrarii prin parti: Daca f , g C 1 [ a, b] ,atunci avem:
b

fg ' = f (b) g (b) f ( a ) g (a ) f ' g

a

f R[ a ,b ] si daca F admite o primitiva F pe [ a, b ]

2.Formula Leibnitz-Newton: Daca

atunci avem:

f
a

= F (b) F ( a ) .

2.Prima schimbare de variabila. A doua schimbare de variabila.

1.Prima schimbare de variabila: Fie C 1 [ a, b] si f : ( [ a, b]) > R o functie continua. Atunci avem:

2.A doua schimbare de variabila: Fie C 1 [ a, b] si f : ( [ a, b]) > R o functie continua. Presupune ca functia inversa lui , : ( [ a, b]) > [ a, b] are derivata continua pe intervalul ([ a, b ]) . Atunci avem:

( f )' = f
a (a)

( b )

f =
a

( b )

( a )

f' .

3.Teoremele de medie pentru integralele definite. Teorema I de medie: Daca f C [ a, b] atunci exista un punct c [a, b] astfel incat: f = f (c )( b a ) .
a b

Teorema II de medie: Daca f : [a, b] > R este monotona si g R [a, b] , atunci

fg R [a, b] si exista un punct c [ a, b] a.i.

fg = f ( a ) g + f (b) g .
a c

4.Definiti: integrala improprie, convergenta, divergenta, integrala improprie de speta I, de speta a II-a. 1.Integrala improprie: Fie f R[ a ,b ] unde a R, b R sau b = Spunem ca functia f este integrabila impropriu pe intervalul [a, b), daca exista si este finita limita:
B > b

lim

f
a
[ a ,b )

.Limita se numeste integrala improprie a lui f pe intervalul [a, b) si se noteaza

su a
[ a ,b )

prin

f ,

f ( x)dx

.
[ a ,b )

2.Convergenta/Divergenta: Vom spune ca

este convergenta daca functia f

este integrabila impropriu pe [a, b) si vom spune ca aceasta integrala este divergenta, in caz contrar. 3.Integrala improprie de speta I: In cazul b R , atunci integrala improprie
[ a ,b )

se numeste integrala improprie de prima speta si se mai noteaza si prin:

b 0

b 0

f sau
a

f ( x)dx
a

4.Integrala improprie de speta II: In cazul b = ,atunci integrala improprie

[ a ,b )

f
a

se numeste integrala improprie de de a doua speta si se mai noteaza si prin:

f
a

sau

f ( x)dx .

5.Criterii de convergenta pentru integrala improprie. 1.Daca f R[ a ,b ] unde a R sau a = , iar b R sau b = se numeste integrabila impropriu pe (a, b), daca exista un punct c ( a, b) b), astfel ca ambele integrale improprii
( a ,c ]

s i

[ c ,b )

sa fie convergente. In acest caz se defineste

( a ,b )

:=

( a ,c ]

[ c ,b )

. In caz contrar, integrala improprie

( a ,b )

se numeste

divergenta. 2.Criteriul absolutei convergente: Fie f R[ a ,b ] . Daca integrala improprie

[ a ,b )

f |

este convergenta, atunci integrala improprie

[ a ,b )

este convergenta.

3. Criteriul de comparatie cu inegalitati: Fie f , g R[ a ,b ] a.i. 0 f g . i. Daca integrala ii.Daca

[ a ,b ) [ a ,b )

g converge atunci si integrala f

[ a ,b )

converge.

atunci

[ a ,b )

g =. f
si

4. Criteriul de comparatie cu limita: Fie f R[ a ,b ] , astfel ca f > 0, g > 0 . Daca exista l (0, ) astfel ca: lim x b
f ( x) = l atunci integralele improprii g ( x)
[ a ,b ) [ a ,b )

au aceeasi natura. 6.Criteriul Cauchy-Bolzano. Criteriul integral a lui Cauchy. 1.Criteriul Cauchy-Bolzano: Fie f R[ a ,b ] . Sunt echivalente: i. integrala
b2
[ a ,b )

este convergenta si

ii. pentru orice > 0, exista b ( a, b), a.i. () b1 , b2 (b , b) avem :

b1

< .

2.Criteriul integral a lui Cauchy: Fie f : [a, ) > R o functie pozitiva si

monoton descrescatoare. Fie p N , p a . Integrala natura. 7.Functiile lui Euler: Beta si Gamma (definitii).

f si seria
a

f ( n )
n =p

au aceeasi

a 1 b 1 1. Functia Beta se defineste prin: (a, b) := t (1 t ) dt a > 0, b > 0 0

sau (a, b) :=
0

t a 1 dt (1 + t ) a +b

a 1 x a >0 2. Functia Gamma se defineste prin: (a ) := x e 0

8.Functiile lui Euler: Beta si Gamma (proprietati). a.Functia ( a, b) exista si este indefinit derivabila pe domeniul de definitie ).

D = (0, ) (0, ) (a b.Functia ) exista si este indefinit derivabila pe domeniul de definitie (0, )a, c. (a, b) = (b, a ) ( b > 0

d. (a, b) =

( a ) (b) ( a + b)

e. (a +1) = a(a ) , a > 0 f. ( n +1) = n! n N a (0,1) g. (a ) (1 a ) = sin a ( h. 1) =1 i. = . 9.Definiti notiunile: drum, drum inchis, drum simplu, drum neted. n 1.Drum:O functie continua = ( 1 , 2 ,..., n ) : [ a, b] > R se numeste drum din spatiul R n . 2.Drumul se numeste : i. inchis daca (a)= (b) ii. simplu daca este o functie injectiva pe [a,b) iii.neted daca este o functie de clasa C1(derivabila, cu derivata continua). 10.Integrala curbilinie de speta I (definitie si formula de calcul). Se numeste integrala curbilinie de prima speta pe curba ,cu parametrizarea , numarul real:
1 2

f dl = f dl = f ( (t ))dl (t ) definit printr-o integrala de tip

Stieltjes-Riemann. 11.Definiti notiunile: forma diferentiabila, exacta, inchisa. 1.Forma diferentiabila: Aplicatia continua : U L( R n , R), = P1 dx 1 + + P2 dx 2 +... + Pn dx n cu : (t ) = P (t ) dx 1 + P2 (t ) dx 2 +... + Pn (t ) dx n t U se 1 numeste forma diferentiabila de gradul I. 2.Forma se numeste: i.exacta daca exista o functie de clasa C1 f:U->R a.i. =df (deci
f = Pi , i =1, n) pe domeniul U. xi Pj xi = Pi ( i j . ) x j

ii. inchisa daca functiile P1 sunt de clasa C1 pe domeniul U si satisfac

relatiile:

12.Integrala curbilinie de speta a II-a (definitie si formula de calcul). Numim integrala curbilinie de speta a doua a formei diferentiabile
n de gradul I = Pi dx i : U > L( R , R) de-a lungul curbei rectificabile , cu i =1 n

parametrizarea : [a, b] > U , numarul real:

= = Pi ( (t ))d (t ) definit ca

i= a 1

o suma de integrale Stieltjes-Riemann. 13.Independenta de drum a integralei de speta a II-a. Formula de calcul.

n 1.Daca = ( i ) : [a, b] > U este un drum neted si = Pi dx i : U > L( R , R ) este o forma diferentiabila, atunci:

= ( P ( (t ))
1 a

(t ) + P2 ( (t )) 2 (t ) +... Pn ( (t )) n (t )) .

Un rezultat fundamental legat de "independenta de drum" a integralei curbilinii de speta a doua este dat de teorema urmatoare. 1.Fie U R n o multime conexa si deschisa si o forma diferentiabila de gradul I definita pe U. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente: i. pentru oricare doua drumuri rectificabile cu suportul in U, 1` , 2 avand acelasi "capat de plecare" si acelasi "capat de sosire" avem
1

=
2

iii. este o forma diferentiabila exacta. In acest caz, daca = df pe domeniul U, iar este un drum rectificabil cu suportul in U, ce uneste punctele x, y U, avem:

ii. pentru orice drum rectificabil inchis cu suportul in U avem : = 0

= = f ( x ) f ( y ) .

14.Formula lui Green-Riemann. Fie U R 2 o multime deschisa si convexa si fie P, Q : U > R doua functii de clasa C1 pe U. Fie de asemenea un drum simplu si inchis inU cu sens direct, cu imaginea notata { }. Notam cu D1 interiorul drumului si cu D= D1 { } . Presupunem ca D M ( R 2 ) .Are loc formula lui Green-Riemann:

P( x, y )dx +Q( x, y )dy

Q P = dx ( x, y ) ( x, y ) dy . x y D

15.Teorema schimbarii de variabile pentru integrale multiple. Coordonate polare (integrala dubla). 1. Teorema schimbarii de variabile: Fie :U->V un difeomorfism, intre multimile deschise U,V R n , = (1 , 2 ,..., n ). Daca A U , A M c ( R n ) si f : ( A) > R este o functie D ( ,..., n ) 1 dx 1 ... dx n continua, atunci avem: f ( y )dy = f (( x ))
( A )
A

D ( x1 ,..., x n )

2.Coordonate polare: