Sunteți pe pagina 1din 4
Izomorfism de structuri algebrice de Florin Antohe Exist ă patru probleme de izomorfism: 1. Dac

Izomorfism de structuri algebrice de Florin Antohe

Există patru probleme de izomorfism:

1. Dacă mulţimile suport sunt finite , se fac tabelele legilor de compoziţie şi se arată că prin suprapunere coincid, adică corespondenţa a două linii sau coloane omoloage se menţine pe întreg tabelul. Exemplul 1 : Fie grupurile G 1 =({0,1,2},) cu =adunarea modulo 3 şi

G 2 =({1,ξ,ξ 2 }) unde ξ=

−1± i
−1±
i

2

3 este o rădăcină cubică complexă a unităţii (ξ 3 =1).

Atunci G 1 G 2 . Soluţie : Tabelele legilor de compoziţie date sunt:

0

1

2

1

ξ

ξ 2

 

0 0

1

2

1

1

ξ

ξ 2

1 1

2

0

ξ

ξ

ξ 2

1

2 2

0

1

ξ 2

ξ 2

1

ξ

Structurile sunt izomorfe deoarece tabelele prin suprapunere coincid. Funcţia izomorfism este ƒ : G 1 G 2 definită prin ƒ(0)=1, ƒ(1)=ξ, ƒ(2)=ξ 2 sau ƒ(k)=ξ k ,

kG 1 .

2. Dacă mulţimile suport sunt infinite, dar cu structură specificată: perechi,

numere complexe, matrice, permutări, funcţii, numere iraţionale de formă particulară, etc. atunci funcţia izomorfism va fi aplicaţia ce asociază elementului general dintr-o mulţime, elementul general din cealaltă mulţime, scrise cu aceleaşi simboluri. Se arată că funcţia aleasă este bijecţie şi morfism.

Exemplul 2 : Fie grupurile G 1 =({a+b G 2 = ⎛ ⎧ ⎛ a

Exemplul 2 : Fie grupurile G 1 =({a+b

G

2 =

⎛ ⎧ ⎛ a b

⎝ ⎩

a,b

2b

a

b ⎞ ⎜ ⎜ ⎝ ⎩ ⎠ ⎨ ⎜ ⎜ ⎝ ⎟ a,b ⎟ 2b a

2 a,bQ},+)

Q +

,

.

Să se arate ca G 1 G 2

Soluţie : Fie funcţia ƒ:G 1 G 2 , ƒ(a+b

.ţ ie : Fie func ţ ia ƒ :G 1 → G 2 , ƒ (a+b

Injectivitate (ƒ(z 1 )= ƒ(z 2 ) z 1 =z 2 )

( ƒ (z 1 )= ƒ (z 2 ) ⇒ z 1 =z 2 ) ƒ
( ƒ (z 1 )= ƒ (z 2 ) ⇒ z 1 =z 2 ) ƒ

ƒ(a+b 2 )=ƒ(c+d 2 )

a

2b

b

a

=

⎟ ⎠

⎝ ⎜

c

2d

d ⎞ ⎟ ⇒

c

a

= c

b = d

a+b

⎞ ⎟ ⇒ c ⎟ ⎠ ⎧ a ⎨ ⎩ = c b = d ⇒

2 =c+d

2
2

Surjectivitate (yB , xA aşa încât y=ƒ(x))

MG 2 zG 1 aşa încât ƒ(z)=M.

Fie M =

α β ⎞

2 β α

G 2 ⇒∃ z=α+β

α β ⎞ ⎟ ⎠ ⎟ 2 β α ∈ G 2 ⇒∃ z= α+β 2

2 G 2

aşa încât ƒ(α+β

⎛ α 2 )= ⎜ β ⎞ ⎟ ⎜ ⎟ 2 β α ⎝ ⎠
⎛ α
2 )=
⎜ β ⎞
2 β α

⇔ ƒ(z)=M

⇒ ƒ este bijectivă

morfism ƒ(z 1 +z 2 )= ƒ(z 1 )+ ƒ(z 2 ), z 1 ,z 2 G 1

(z 1 )+ ƒ (z 2 ), ∀ z 1 ,z 2 ∈ G 1 ƒ
(z 1 )+ ƒ (z 2 ), ∀ z 1 ,z 2 ∈ G 1 ƒ
(z 1 )+ ƒ (z 2 ), ∀ z 1 ,z 2 ∈ G 1 ƒ

ƒ(z 1 +z 2 )=ƒ(a+b 2 +c+d 2 )=ƒ(a+c+ 2 (b+d))=

a

⎜ ⎜ ⎝ 2(b

+

c

+

d)

b

a

+ d

+

⎟ ⎠

c

a

= ⎜ ⎜ ⎝

2b

b

a

⎟ ⎟ ⎠ + ⎜ ⎜ ⎝

c

2d

d ⎞ ⎟ =ƒ( a+b 2 )+ƒ (c+d ⎟ c ⎠
d ⎞
=ƒ( a+b
2 )+ƒ (c+d
c
⎝ ⎛ c 2d d ⎞ ⎟ =ƒ( a+b 2 )+ƒ (c+d ⎟ c ⎠ 2

2 )=ƒ(z 1 )+ ƒ(z 2 ).

funcţia

izomorfism va fi aplicaţia cea mai simplă ce realizează bijecţia între cele două

intervale, învăţată până în clasa a-X-a inclusiv. Se arată că funcţia aleasă este

bijecţie şi morfism.

3.

Dacă

mulţimile suport sunt infinite, intervale ale lui R sau R *

Exemplul 3 : Fie grupurile G 1 =((0,),) şi G 2 =(R,+). Arătaţi că G 1 G 2 .

Soluţie Fie funcţia ƒ : (0,)R, ƒ(x) = log x , a>0, a1

2

Injectivitate ƒ(x)=ƒ(y)log

a

x = log

a

y

x=y

Surjectivitate: yR, x(0,) aşa încât log x = y x=a y ⇒ ƒ este bijectivă

a

Morfism: ƒ(xy)= ƒ(x)+ ƒ(y) x,y (0,)

ƒ(xy)= log xy = log x + log y = ƒ(x)+ ƒ(y) x,y (0,) ⇒ ƒ izomorfism.

a

a

a

Exemplul 4 : Fie grupurile G 2 =( R ,+). Ar ă ta ţ i

Exemplul

4 :

Fie

grupurile

G 2 =(R,+). Arătaţi că G 1 G 2 .

ππ ⎞ ⎞

⎠ ⎠

,

⎟∗ ,

G 1 = ⎜ ⎜ −

2

2

unde xy=arctg(tgx+tgy) şi

Soluţie : Fie ƒ=

⎜ −

Injectivitate: ƒ (x)=

1

cos

2

x

ππ ⎞ → R

2

,

2

, ƒ(x)=tgx

> 0

⇒ ƒ este strict crescătore pe

⎜ −

ππ ⎞

2

,

2

⇒ ƒ este

injectivă (orice funcţie strict monotonă este injectivă).

Surjectivitate ƒ este continuă, deci face proprietatea lui Darboux

lim tgx =∞

;

 

lim tgx

= −∞ ⇒ Imƒ=R ⇒ ƒ surjectivă ⇒ ƒ este

 

π

π

x

x

→−

2

2

π

π

x

<

x

>−

2

2

bijectivă.

π x < x >− 2 2 bijectiv ă . Morfism : S ă ar ă

Morfism : Să arătăm că ƒ(xy)= ƒ(x) + ƒ(y), x,y

⎜ −

ππ , ⎞ ⎟

2

2

ƒ(xy)=tg(xy)=

tg(arctg(tgx+tgy))= tgx+tgy= ƒ(x)+ ƒ(y) ⇒ ƒ izomorfism.

4. Se dă funcţia izomorfism, depinzând eventual de un parametru, şi se cere să

se demonstreze că este izomorfism. Parametrul se determină din condiţia

ƒ(e)=e , apoi se arată că ƒ este bijecţie şi morfism.

Exemplul 5 :

Fie grupurile G 1 =((0,),) şi G 2 =((-1,1),) unde xy= 1 x

+ y

+ xy

şi

funcţia ƒ : (0,)(-1,1), definită prin ƒ(x)= x

+

a , unde aR este un parametru ce

x +1

se va determina. Să se arate că ƒ este izomorfism de grupuri.

Soluţie : Parametrul a se determină din condiţia ƒ(e)=e .In cazul nostru

e

G

1

=

1

şi

e

G

2

=

0

⇒ ƒ(1)=0

1 + a

2

= 0

a= -1 ⇒ ƒ(x)=

x

1

x +1

Injectivitate : ƒ (x)= ƒ (y) ⇒ x − 1 x + 1 = y

Injectivitate : ƒ(x)= ƒ(y)

x

1

x

+ 1

=

y

1

y

+ 1

xy-y+x-1=xy-x+y-1 2x=2y x=y .

Surjectivitate : y(-1,1),x(0,) aşa încât ƒ(x)=y

x

1

x

+ 1

= y

⇔ − =

x

1

xy

+ ⇔

y

x

=

1

+

y

1

y

.

Cum y(-1,1)

− = x 1 xy + ⇔ y x = 1 + y 1 − y

y<1 y-10 ⇒∃x

 

ƒ este bijectivă .

1

+

y

>

0 ⇒ >

x

0

 

1

y

>

0

x

1

+

y

1

(x)

ƒ +ƒ

(y)

x

+ 1

y

+ 1

= =

1

+ƒ ƒ

(x) (y)

1

x

1

y

1

 

+

x

+ 1

y

+

1

-1<y<1

ƒ morfism : ⇔ ƒ(xy)= ƒ(x)∗ ƒ(y) x,y(0,)

ƒ(xy)=

xy 1

xy + 1

⇔ ƒ(x)∗ ƒ(y)=

=

xy

y

− +

x

1

− +

xy

x

− +

y

1

xy

+

x

+

y

1

+ +

xy

x

− −

y

+

1

=

2(xy 1)

xy 1

= ⇒ ƒ este izomorfism.

xy + 1

2(xy + 1)

Bibliografie :

[1]. C. Năstăsescu , C. Niţă , Bazele algebrei –E.D.P. 1986.

[2]. Gh. Andrei , C. Caragea , V. Ene- Culegere de probleme.

profesor , Şcoala Gimnazială “Nichita Stănescu

str. Costache Conachi nr 2,cod 800643

Galaţi, judetul Galaţi