Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLANUL STRATEGIC
DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ
A SATULUI CIOBURCIU
(r-nul Stefan Voda)
2021-2026
Executant:
Compania „Succes Consulting”SRL
Republica Moldova, mun. Chişinău,
IANUARIE 2021
CUPRINS
ABREVIERI............................................................................................................................................................................ 5
INTRODUCERE .................................................................................................................................................................... 6
1. CADRUL GENERAL AL PLANULUI STRATEGIC .................................................................................................. 9
OBIECTIV STRATEGIC 2. ASIGURAREA CONDIŢIILOR PENTRU CREAREA UNOR ACTIVITĂŢI ECONOMICE RENTABILE,
SPORIND NUMĂRUL LOCURILOR DE MUNCĂ ................................................................................................................................. 56
OBIECTIV STRATEGIC 3. MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE EDUCAŢIE, OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE
SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ ÎN SATUL CIOBURCIU, R-NUL STEFAN VODA .................................................................. 57
OBIECTIV STRATEGIC 4. REABILITAREA, MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII CULTURALE ŞI DE AGREMENT, PUNEREA
ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI CULTURAL AL LOCALITĂŢII ..................................................................................................... 59
OBIECTIV STRATEGIC 5. PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT, INFORMAREA ŞI IMPLICAREA POPULAŢIEI ÎN VEDEREA
UTILIZĂRII RAŢIONALE A RESURSELOR NATURALE .................................................................................................................... 60
OBIECTIV STRATEGIC 6. IMPLEMENTAREA ÎN ACTIVITATEA APL A UNUI SISTEM INSTITUŢIONAL MODERN ŞI
TRANSPARENT, IMPLICAREA CIVICĂ ÎN DEZVOLTAREA SATULUI ŞI ÎN PROCESUL DECIZIONAL.......................................... 61
Lista tabelelor
Tabelul 1. Obiective strategice............................................................................................................................................. 129
Tabelul 2. Structura suprafeţelor administrative a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda................….........14
Tabelul 3. Lista ONG-urilor din Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda...…………………..........….............................20
Tabelul 4. Proiecte implementate în s. Cioburciu, r-nul Stefan Voda în anii 2009-2020……………... ...... 20
Tabelul 5 Agenti Economici din s. Cioburciu, r-nul Stefan Voda…………………………….....…………...................21
Tabelul 6. Lista întreprinzătorilor ce activează pe teritoriul Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda...........22
Tabelul 7. Activitati economice nelicentiate…………………………………………………………………………………….22
Tabelul 8. Efectivul animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei……………………………………………...23
Tabelul 9. Componenţa echipei de planificare…………………………………………………………………..…….……….38
ABREVIERI
INTRODUCERE
„Un sistem de administrare este funcţional atunci când dezvoltarea socio-economică locală
înregistrează reuşite şi se asigură libertatea și bunăstarea populației.”
Pentru a avea certitudinea că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a
Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile şi
pentru accesarea fondurilor externe s-a impus elaborarea Planul Strategic de dezvoltare socio-
economică a Satului Cioburciu, R-nul Stefan Voda pentru perioada 2021-2026.
Planul Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda (în continuare
Plan Strategic) pentru perioada 2021-2026, cuprinde un orizont de planificare de 5 ani și este realizat
cu suportul Institutului de Dezvoltare şi Expertiză a Proiectelor (IDEP). Planul Strategic urmăreşte o
dezvoltare durabilă prin valorificarea potenţialului local și se înscrie în cadrul normativ existent la
nivel local și municipal.
Scopul Planului strategic – îmbunătăţirea condiţiilor social-economice de trai a populaţiei
Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, realizarea balanţei aspectelor economice, sociale,
ecologice şi culturale în dezvoltarea Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, ca bază a ridicării
calităţii vieţii şi asigurării dezvoltării ascendente durabile a comunităţii pentru o perioadă
îndelungată.
Elaborarea şi implementarea unui plan strategic de dezvoltare socio-economică a localităţii este
condiţionat de mai mulţi factori. Republica Moldova riscă să între într-o fază de instabilitate şi
stagnare economică dacă nu vor fi întreprinse acţiuni ce ar ridica standardele de dezvoltare umană.
Pentru stoparea fenomenului de migraţie a forţei de muncă şi ridicarea standardelor de dezvoltare
umană în mediul rural, se propune spre realizare proiecte conceptuale bazate pe viziuni noi despre
dezvoltarea satului, în contextul viitoarei aderări la Uniunea Europeană.
Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanților administrației locale din Satul
Cioburciu, r-nul Stefan Voda şi reflectă atitudinea Echipei de Planificare, a locuitorilor Satului şi a APL
cu privire la prioritatea de dezvoltare a Satului pe următorii 5 ani. Astfel, în ceea ce privește cercetarea
calitativă, operatorii au utilizat interviuri în profunzime, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin
utilizarea anchetelor. Instrumentul de colectare a datelor este chestionarul aplicat cetăţenilor satului
Cioburciu, r-nul Stefan Voda. În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la
necesităţile locale, care au fost împărţite pe domenii de interes cu scopul delimitării domeniilor de
cuprindere a strategiei care mai apoi să fie integrate în strategiile de dezvoltare a Raionului Stefan
Voda.
Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii
şi atingerea acestora în viitor.
Planul Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda reprezintă
instrumentul de lucru al administrației publice locale şi este agreat de întreaga comunitate locală. Prin
acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgenţelor, avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în
anumite momente. În aceste condiţii, toţi factorii interesaţi de progresul economico-social al Satului
vor beneficia de acest ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indică atât
direcțiile de dezvoltare specifice, cât şi acţiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale
administraţiei publice locale.
Planul strategic este corelat cu cele mai importante documente strategice naţionale, sectoriale și
regionale:
• Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2030;
• Strategia Naţională de Dezvoltare Regională;
• Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate;
• Strategia de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie a Republicii Moldova 2014 – 2028;
• Strategia de Gestionare a Deșeurilor în Republica Moldova, pentru anii 2013 – 2027;
• Strategia de dezvoltare a turismului "Turism 2025";
• Strategia de Dezvoltare Reginală Centru;
• Programul regional sectorial în domeniul alimentării cu apă şi canalizare din Regiunea de dezvoltare
Centru;
• Programul regional sectorial în domeniul Managementului deşeurilor solide din Regiunea de
dezvoltare centru;
• Programul regional sectorial în domeniul drumurilor regionale şi locale din Regiunea de dezvoltare
Centru;
• Strategia de Dezvoltare SocioEconomică a Raionului Stefan Vodă
1.1. Viziunea
1.2. Misiunea
Pentru realizarea Viziunii strategice a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, misiunea comunităţii şi a
autorităţilor publice locale este:
“DEZVOLTAREA DURABILĂ A SATULUI CIOBURCIU, R-NUL STEFAN VODA, ÎN SCOPUL CREŞTERII
CALITĂŢII VIEŢII PRIN CREAREA UNUI MEDIU ECONOMIC ŞI SOCIAL PROSPER, SĂNĂTOS ŞI
PARTICIPATIV, CAPABIL SĂ ASIGURE BUNĂSTAREA CETĂŢENILOR.”
Realizarea viziunii şi misiunii va fi asigurată de acceptarea de către fiecare cetăţean al Satului a unui
sistem de valori care vor deveni norme de conduită şi atitudine general acceptate în următorii cinci
ani. Acest sistem este compus din următoarele valori:
Profesionalism. Această valoare se va manifesta prin competenţă, rapiditate şi calitate în soluţionarea
problemelor stringente ale comunităţii.
Responsabilitate. Este valoarea care va asigura dezvoltarea în toate domeniile, care va fi asigurată
prin asumarea de către responsabilii de implementare a obligaţiilor de a efectua acţiunile până la
sfârşit cu asumarea răspunderii pentru consecinţe.
Transparenţă. Activitatea în privinţa implementării strategiei de dezvoltare se va desfăşura fiind
permanent îndreptată spre maximizarea căilor şi posibilităţilor de informare reciprocă a factorilor de
decizie şi a cetăţenilor pentru asigurarea clarităţii şi înţelegerii procesului în derulare.
Activism. Această valoare este cheia succesului misiunii şi trebuie să se manifeste prin simţul
răspunderii în îndeplinirea obligaţiilor asumate şi prin perseverenţa la toate etapele realizării planului
de acţiune.
Competenţă. Această valoare se va manifesta prin implicarea în rezolvarea problemelor Satului a unor
persoane care dispun de cunoştinţele şi abilităţile necesare, investiţi cu exercitarea acestor atribuţii şi
responsabili pentru acţiunile lor.
Cooperare. Strategia de dezvoltare va fi implementată doar lucrând împreună şi în interes reciproc
încercând să diminuăm divergenţele la maxim.
Consultare. Orice acţiune cu impact asupra unei mari părţi a Satului va fi discutată cu întreaga
comunitate şi implementată cu acordul majorităţii.
Respect reciproc. Atitudine de stimă reciprocă atât în relaţiile de serviciu, oficiale, cât şi cele cotidiene.
Toleranţă. Capacitatea de a te abţine în situaţii critice, în interesul cauzei, a majorităţii.
Patriotism (local, naţional). Sentiment de dragoste şi devotament față de patrie şi de popor, faţă de
locul de baştină, precum şi promovarea tradiţiilor şi valorilor în timp şi spaţiu.
Meritocraţie. Capacitatea de autoanaliză a activităţii ce se manifestă prin promovarea factorilor de
decizie, în funcţie de competenţă, profesionalism şi omenie.
Onestitate. Toate părţile implicate în procesul implementării planului strategic vor da dovadă de
onestitate pentru a realiza o conlucrare sinceră în vederea realizării cu succes a Planului Strategic.
În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare cu foarte mare atenție viitoarele
rezultate. Trebuie luat în calcul și faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut deoarece situațiile
neprevăzute pot și ele să exercite o influență importantă asupra lor.
Obiectivele de dezvoltare ale Satului Cioburciu se pot realiza numai în condițiile unei strategii care să
stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare a localității, în funcție de aceasta, să se stabilească și
structura cursurilor de calificare.
Durabilitate. Condiții mai bune de trai pentru toți locuitorii Satului dar în special pentru persoanele
defavorizate, precum și un minim de condiții necesare pentru un trai decent, sănătatea și bunăstarea
tuturor;
Competitivitate. Permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național și chiar
internațional, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;
Sprijin financiar. Să poată facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile
de investiții si dezvoltare;
O buna administrare. Reacția eficienta si efectivă la problemele comunității prin responsabilizarea
autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă.
10
Obiectivele strategice constituie produsul final rezultat din contopirea celor trei factori ai procesului
de planificare strategică pe termen lung la nivel local: Economia, Societatea, Mediul. Pentru realizarea
viziunii strategice activităţile tuturor factorilor implicaţi în procesul de dezvoltare locală vor fi
orientate spre atingerea a 6 obiective strategice:
I. Implementare, dezvoltarea şi eficientizarea infrastructurii de utilităţi publice de calitate;
II. Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi economice rentabile, sporind totodată
numărul locurilor de muncă în localitate:
III. Modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educaţie, optimizarea sistemului de
sănătate şi protecţie socială a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda;
IV. Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi de agrement, punerea în valoare a
patrimoniului cultural și turistic al localităţii;
V. Protecţia mediului ambiant, informarea şi implicarea populaţiei în vederea utilizării raţionale a
resurselor naturale;
VI. Implementarea în activitatea APL a unui sistem instituţional modern, transparent şi implicarea
localnicilor în procesul de luare a deciziilor;
Obiectivele de dezvoltare ale Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda se pot realiza numai în condiţiile
unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale Satului, în funcție de
aceasta, să se stabilească şi structura cursurilor de calificare a funcţionarilor din APL.
Realizarea obiectivelor de dezvoltare socio-economică durabilă va lua în considerare următoarele
criterii:
coeziunea și solidaritatea cetățenilor
puterea Satului
dezvoltarea durabilă
obiective de calitate globale locale – integrare
Pentru fiecare dintre acestea în domeniile de acțiune stabilite se formulează câte un obiectiv strategic
(proces), astfel:
11
12
În acest fel se acoperă complet aria de dezvoltare strategică a Satului Cioburciu pentru perioada 2021
– 2026.
Strategia de dezvoltare durabilă are cel puțin șapte trăsături caracteristice care se recomandă
managerilor locali responsabili de acest domeniu.
Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale Satului Cioburciu constau în:
dezvoltarea infrastructurii de bază a localității;
protecția mediului;
întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;
regenerare rurală.
Redactarea strategiei pornește de la următoarele premise:
îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației Satului;
ridicarea standardului calitativ al aspectului Satului, al construcțiilor, serviciilor și al imaginii
în general;
oferirea de oportunități pentru intervenția sectorului privat în proiectele Satului, fie sub forma
investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor
permanente între parteneri;
adaptarea la inevitabilele schimbări care au loc în sat.
13
Satul Cioburciu este o localitate in Raionul Ştefan Vodă situată la latitudinea 46.6022 grade,
longitudinea 29.7143 grade si altitudinea de 4 metri față de nivelul marii. Satul are o suprafaţă de circa
2.54 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 12.47 km.
Distanța directă pîna în or. Ştefan Vodă este de 10 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 103
km.
Într-o rază de până la 8 km se învecinează cu comunele comunele Talmaza și Răscăieţi din Raionul
Ştefan Vodă și Hlinaia, Crasnoe și Corotnoe din partea stângă a r. Nistru.
Activitatea de bază a sătenilor este agricultura. În sat activează biblioteca, biserica 2 grădinţe de copii,
Gimnaziul, OMF, oficiul poștal, farmacie, frizerie, un parc bine amenajat.
Sătenii sunt vorbitori de limba română, majoritatea fiind ortodoxi.
14
În satul Cioburciu au fost înregistrate 1040 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei
gospodării era de 2,66 persoane.
Compoziţia etnică a populaţiei satului este predominantă de moldoveni/ români, care constituie peste
92,3 % din populație, urmați de ruși – 0,8%, ucraineni – 0,5%, și reprezentanți ai altor națiuni.
Potenţialul uman. Circa 140 de persoane sunt plecate în străiătate mai mult de 1 an și încă peste 25
persoane sunt plecate temporar. Astfel, populaţia absentă din sat este de circa 6 % din numărul total al
locuitorilor Satului. Din totalul populaţiei 1578 (672 femei și 906 bărbați) persoane sunt în vârsta aptă
de muncă (cca. 62,22%). Dintre acestea doar 239 persoane sunt angajate la muncă pe teritoriul satului,
și încă 27 în afară, iar 8 persoane sunt înregistrate la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Pe
lângă locurile de muncă disponibile localnicilor în cadrul Satului, o parte a populaţiei se deplasează la
munci în or. Stefan Voda sau Chișinău. În concluzie constatăm o rată destul de înaltă a angajării
persoanelor active în câmpul muncii, ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra veniturilor populaţiei Satului
per ansamblu și contribuie la dezvoltarea durabilă a localității.
Conform datelor statistice copiii de vârstă 0-16 ani constituie 19,92% (490) din numărul total al
populaţiei, iar populaţia în vârstă pensionării (peste 62 ani – bărbaţi şi peste 57 ani - femei) – 18,45 %
(468 persoane).
În sat sunt 1105 familii, dintre care 12 au fost înregistrate în ultimul an.
Tendinţa la capitolul demografic în Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda este preponderent negativă.
Astfel, în ultimul an au fost înregistrați 21 de nounăscuți și 34 de decese.
15
Repere istorice. Satul Cioburciu a fost menționat documentar în anul 1528. În raza acestei localități se
află cele mai vechi atestări documentare din raion: în urma unor săpături arheologice au fost
descoperite plăci mari de piatră cu inscripții grecești datate cu sec. II, dar și 11 tumuli funerari scitici și
morminte lăsate mai târziu de triburile comănești de pe vremea Marilor migrații ale popoarelor.
În Moldova medievală, pe segmentul Nistrului inferior existau două centre de putere domnească:
Cetatea Palanca și Pârcălăbia Ciubărciului, aflate pe „drumul mare moldovenesc” între Tighina și
Cetatea Albă. În 1535, voievodul Petru Rareș îl numește pe Tomșa Pârcălab al Ciubărciului pentru
apărarea satelor de la Nistrul de Jos, inclusiv Chișinăul Mare (azi Cârnățeni), Talmaza, Răscăieți,
Purcari și Olănești. Denumirea Ciubărciului provine, probabil, de la cuvântul „ciubăr” – vas mare făcut
din doage de lemn, cu torți din care drumeții își potoleau setea. O altă semnificație a cuvântului este
„hățiș” sau „desiș”, precum erau odată aceste locuri.
Începând cu anul 1538, Ciubărciul, împreună cu celelalte localități din ocol (denumirea nativă
moldovenească pentru ceea ce Uniunea Sovietică a numit „raioane”), face parte din „Satele hănești”,
care nu i-au mai aparținut principatului Moldovei, ci Raialei Tighinei cârmuită de hanii tătari crimeeni
în numele Imperiului Otoman.
În anul 1812, „satele hănești” devin posesiuni ale Imperiului Rus până în 1917. Rușii schimbă
denumirea satului în rusă Чобручи, a cărui formă românizată, mai rar folosită, este „Ciobruciu”.
Timpurile s-au schimbat, dar satul a rămas la fel de pitoresc și îngrijit. Un loc deosebit de interesant în
sat este „palanca” din lunca Nistrului.
De asemenea, mai sus de sat, lângă pădurea ocolului silvic „Olănești” este amplasată Râpa lui Albu, o
arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.
La 1772 în sat era o biserică din lemn, rezidită apoi în piatră. Biserica a existat până la mijlocul sec. XX.
Biserica recentă „Sfântul Dumitru” este construită pe loc nou la începutul anilor 2000.
Suprafaţa administrativă, fondul funciar. Suprafaţa totală a teritoriului Satului Cioburciu, r-nul
Stefan Voda, constituie 5495,90 ha, dintre care suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă constituie
circa 56,20%, din total (cca. 3088,43 ha).
Suprafața destinată industriei și trasportului ocupă o parte destul de restrânsă – 40,55 ha (doar 1%).
Nemijlocit terenul localităţii se întinde pe o suprafaţă de cca. 426,40 ha (7,75%). Merită menționat
faptul că circa 18,33 % din terenurile satului (1007,38 ha) sunt destinate fondului silvic (detalii în
tabelul de mai jos).
16
Structura fondului funciar al Satului Cioburciu este favorabilă practicării intense a cultivării cerealelor,
viilor și a plantaţiilor pomicole.
Pe teritoriul satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, activează 30 gospodării țărănești.
Cota funciară per persoană în sat este de 1,9999 ha.
În s. Cioburciu se pune accent pe dezvoltarea agriculturii ecologice și pe protecția mediului
înconjurător, în special prin plantarea a 300 m de fîșii forestiere de protecție, a zonelor silvo-pastorale,
interzicerea alocării terenurilor lîngă r. Nistru, reabilitarea sistemelor de irigarea, și managementul
efectiv al deșeurilor etc.
Infrastructură. Satul Cioburciu este traversat de drumul republican R30 (Anenii Noi – Căuşeni –
Ştefan Vodă – frontiera cu Ucraina), și drumul regional G114 (G113 – Talmaza – Olănești – R31 ), care
conectează satul cu centrele raionale Anenii Noi, Căușeni și Ștefan-Vodă, cu capitala și cu satele vecine.
Teritoriul satului este traversat și de drumu local L 587, care asigură interconexiunea drumurilor
G114 și cu drumul R30 și drumul L588 care străbate teritoriul satului. În general infrastructura rutieră
este favorabilă, și deschide premise de dezvoltare economică a Satului, în deosebi prin dezvoltarea
17
activităților agricole. Un loc aparte îi revine sectorului turistic, tocmai prin infrastructura rutieră bine
dezvoltată.
Cadru natural. Localitatea Cioburciu este situată pe pantele domoale, confortabile de pe malul drept al
Nistrului. Relieful favorabil, cu terase al satului, permite soarelui să lumineze şi să încălzească aceste
povîrnişuri, iar faptul că se află în apropiere de Marea Neagră, creează un microclimat special, care
atenuează căldura verii şi gerurile iernii. Satul Cioburciu este situat în zona „Nistrului inferior”, care este
recunoscut de convenția Ramsar ca arie naturală internațională protejată
Relieful satului este accidentat, predominat de altitudini înalte (100 - 150 m), altitudinea medie este de 4
metri față de nivelul marii, cu o bonitate a solurilor (61p%) de nivel mediu național. Satul este localizată
pe malul râului Nistru.
Pe teritoriul satului există terenuri afectate de alunecări de teren, sau sunt supuse erodării, dintre care
198 ha sunt supuse unui grad avansat de erodare. Relieful satului este prielnic pentru cultivarea viilor
și a livezilor.
Resursele acvatice sunt prezentate de bazinul hidrografic a r.Nistru. Importante surse acvatice sunt
izvoarele și fântânile alimentate de apele subterane.
18
Pe raza Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda există rețea de linii electrice aeriene de tensiune medie şi
joasă. Satul este asigurat cu energie electrică de către intreprinderea RED Sud. Starea liniilor de
distribuţie este bună. Rețelele electrice au fost renovate în ultimii ani.
În prezent Satul dispune de iluminat stradal pe 7 din cele 43 de străzi de pe teritoriul satului, iar 96
piloni sunt funcționali. În prezent se indentifică sursele financiare pentru extinderea și renovarea
iluminatului stradal pe teritoriul întregii localității și identificarea posibilităților de a produce energie
electrică propre (similar exemplului s. Feștelița).
În prezent în Satul Cioburciu este implementat un sistem centralizat de alimentare cu apă a caselor de
locuit şi a edificiilor social-administrative. La momentul actual pe teritoriul satului sunt peste 32 km
de rețele de apeduct, la care sunt conectate 835 dintre gospodăriile satului Cioburciu. Rețelele sunt în
stare bună. Costul unui m3 de apă este de 12 lei. Apa livrată poate fi catalogată ca fiind potabilă, și este
de calitate bună.
Pe parcursul anului 2019, în cadrul proiectului “Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările
climatice și dezvoltare instituțională în Zona Ramsar ”Nistrul de Jos””, realizat cu sprijinul Agenției
Austriece pentru Dezvoltare au fost realizate mai multe lucrări de infrastructură. Pentru asigurarea
accesului la apă a femeilor, bărbaților și grupurilor vulnerabile din localitățile de la Nistrul de Jos, în s.
Cioburciu r. Ștefan Vodă a fost instalat un al doilea rezervor pentru apă, de 23m3 adițional celui
existent. Rezervorul vechi a fost renovat iar ulterior a fost consolidat împreună cu rezervorul nou,
unindu-le pe ambele la sistemul de aprovizionare cu apă. Lucrările au fost realizate în parteneriat și cu
cofinanțarea Gospodăriei Locativ-Comunale ”Cioburciu-Service”.
A fost construit un sector nou de apeduct în centrul localității cu o distanță de aproximativ 3300 m.
Datorită partenerilor externi, locuitorii s. Cioburciu din raionul Ștefan Vodă dispun nu doar de apă
potabilă de calitate la robinet, dar și de un sistem de epurare modern - o stație de epurare performantă
ce urmează a fi instalată în timpul apropiat.
Extinderea apeductului va încuraja cât mai multe familii să revină la vatra satului.
19
2.2.3. Canalizare
Satul Cioburciu nu dispune de sistem centralizat de canalizare, care ar asigura evacuarea apelor uzate
din locuinţe şi obiectele economice și social-administrative. În acest sens este întocmit deja planul
tehnic de realizare și extindere a rețelelor de canalizare.
Accesul cetățenilor la apă și canalizare reprezintă una dintre principalele priorități ale APL Cioburciu .
Sistemul de alimentare cu gaze naturale din Satul Cioburciu este în fază de extindere. La moment sunt
realizate lucrări de constructie și montaj a gazoductelor de presiune medie și joasă, cu o lungime de
43km, la care sunt conectate o mare parte din gospodăriile casnice.
În pofida numeroaselor eforturi de asigurare a locuitorilor cu gaze naturale necesar uzului casnic,
gospodarii realizează prepararea hranei la aragazuri aprovizionate din butelii de gaz lichefiat
/electrice, precum şi la cuptoare/sobe cu lemne/cărbune.
În edificiile sociale și marea majoritate a gospodăriilor Satului Cioburciu, își asigură căldura în sezonul
rece pe baza cazanelor autonome pe bază de gaz sau pe bază de biomasă, lemne şi/sau cărbune,
instalaţiilor termice improvizate.
Există suficiente premise de a implementa în majoritatea edificiilor social-administrative cazane
autonome pe bază de biomasă, care furnizează agent termic la un preţ mult mai jos comparativ cu
utilizarea gazului natural. Premisele respective sunt legate de existenţa în regiune a agenţilor
economici producători de bricheți/peleţi la preţuri rezonabile, precum şi abundenţa în regiune a
materiei prime pentru producerea biomasei.
20
În Satul Cioburciu telefonia fixă este asigurată de către operatorul naţional – SA Moldtelecom. De
telefonie fixă bineficiază 802 de gospodării casnice.
În raza satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, acoperirea cu telefonie mobilă este bună. Localitatea se
află în aria de acoperire a operatorilor de telefonie mobilă Orange, Moldcell şi Unite. Locuitorii satului
au acces la televiziunea prin cablu și Internet.
2.2.7. Reţeaua de drumuri
Satul Cioburciu este traversat de drumul republican R30 (Anenii Noi – Căuşeni – Ştefan Vodă –
frontiera cu Ucraina), și drumul regional G114 (G113 – Talmaza – Olănești – R31 ), care conectează
satul cu centrele raionale Anenii Noi, Căușeni și Ștefan-Vodă, cu capitala și cu satele vecine. Teritoriul
satului este traversat și de drumu local L 587, care asigură interconexiunea drumurilor G114 și cu
drumul R30 și drumul L588 care străbate teritoriul satului.
Deplasarea populaţiei satului spre centrul raional este asigurată zilnic de 2 rute și încă 2 rute spre
capitală. Satul dispune de 3 staţii auto amenajate.
21
Reţeaua de drumuri a satului Cioburciu este constituită din 43 de străzi şi se extinde pe o lungime
totală de cca. 10,3 km, dintre care 6,3 km sunt construite în variantă albă iar 4 km sunt asfaltați, restul
drumurilor sunt acoperite cu pietriș sau sunt drumuri de țară. Drumurile din localitate sunt în stare
satisfăcătoare, deși necesită reparații curente. Este necesară și repararea și amenajarea a noi porțiuni
de trotuar, în deosebi ale celor din centrul satului.
Câțiva producători din Cioburciu au reabilitat unica cale de acces către câmpurile agricole, cu suportul
UCIP IFAD Pentru producătorii din Cioburciu, Ștefan Vodă, lipsa unei infrastructuri integre îi încurca
să realizeze eficient procesul de producere. Accesul către terenurile agricole și depozitele frigorifice
era anevoios, iar, uneori, și comercializarea recoltelor era o problemă. Recent a fost inaugurat un drum
din beton asfaltic cu o lungime de 1,2 km. Costul total al lucrărilor este de peste 3 mln.lei.
O infrastructură rutieră adecvată este imperativă penru dezvoltarea economică a satului și pentru
atragerea turiștilor în zonă.
Pentru următorii ani se propune construcția și renovarea unor noi transoane de drumuri, orientarea
spre implicarea comunității la construcția pe străzi a drumurilor din beton similar exemplelor pozitive
din localitățile Republicii Moldova, ce va contribui la crearea unor comunități durabile, sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri în regiune și crearea locurilor de muncă; îmbunătățirea infrastructurii
de acces prin asigurarea unei infrastructuri de transport.
Populația com. Cioburciu număra 2768 persoane. Actualmente, satul Cioburciu are o suprafață de
54,9 km² și dispune de 1040 de locuințe individuale particulare, dintre care 133 sunt părăsite mai
mult de un an. Fondul locativ al Satului se ridică la 100364 m2. Densitatea populaţiei este de 47,47
locuitori/km²
La moment în satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda, sunt înregistrate 1105 familii, iar pe parcursul
ultimului an au fost înregistrate 12 căsătorii și 21 de nou-născuți.
22
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Instituţii sociale funcţionale Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii sociale
Existenţa reţelelor de electricitate funcționale în (aria de acoperire a apeductului, iluminatului
regim econom, precum și asigurarea cu agent stradal, canalizare șa)
termic a edificiilor social-culturale Deversarea apelor reziduale menajere în locuri
Asigurarea cu iluminat stradal și intenția de a neamenajate, fapt ce duce la poluarea apelor (de
extinde sistemul pe teritoriul satului suprafață și subterane) și solului
Existenţa reţelelor de cablu TV şi internet și fibră Starea precară a unor porțiuni de drum în unele
optică în localitate regiuni din sat
Racordarea la rețeaua de apeduct Lipsa mijloacelor de transport adecvate și a căilor
Existența rețelelor de distribuție a gazelor speciale de acces pentru persoanele cu handicap,
Existenţa drumului republican R30, a drumului în instituțiile social-cultural
regional G132 și a drumului local L587, care Asigurarea ineficientă cu agent termic a unor
asigură conexiunea cu satele vecine, centrele edificii social-administrative
raionale și capitala
Rețea de drumuri locale reabilitate și
modernizate/ restul fiind în curs de execuție
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Atragerea investiţiilor externe Cadrul legislativ instabil
Existența unor programe cu finanțare Costuri ridicate pentru conformarea la
nerambursabilă pentru reabilitarea termică standardele europene de calitate
Renovarea drumurilor locale şi amenajarea Incapacitatea financiară a locuitorilor satului de a
canalelor de scurgere a apelor pluviale acoperi desinestătător costurile de racordare la
Extinderea rețelelor de utilități publice în tot rețelele de apeduct, gazificare ș.a.
satul
Ridicarea nivelului de trai al populaţiei prin
aducerea la un nou nivel a calităţii întregii
infrastructuri sociale
Identificarea posibilităților de contectare a
tuturor consumatorilor casnici la sistemul de
apeduct și canalizare
23
Primăria satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda dispune de propriul sediu – clădire tipică. Starea tehnică
a clădirii este bună, deși necesită lucrări de reabilitare a fațadei. Sediul este conectat la electricitate și
telecomunicații, apeduct și gazoduct. Încălzirea clădirii Primăriei este asigurată la moment prin
intermediul agentului termic pe bază de gaze naturale.
Aparatul primăriei poate fi calificat drept competent cu o bogată experienţă în domeniu. Din
componenţa aparatul primăriei fac parte: primarul, secretarul consiliului local, inginerul cadastral, 3
contabili, perceptorul fiscal, 1 asistent social și 2 lucrători sociali, specialistul pe domeniul tineret și
sport, polițist de sector. Ar fi binevenit completarea aparatului Primăriei cu o persoana care să se
ocupe de atragerea proeictelor. Toţi specialiștii dispun de un stagiu de muncă de minim 1 an. Consiliul
primăriei este alcătuit din 13 consilieri. Activitatea aparatului Primăriei este foarte bine concepută.
Regulat se petrec şedinţe de lucru ale aparatului Primăriei, unde se discută
despre toate problemele Satului şi se precaută soluţiile de a le rezolva.
Conform Decretului Nr. DPRM468/2017 din 30.11.2017 Președintelui Republicii
Moldova în Armorialul General al Republicii Moldova au fost înregistrate stema
şi drapelul satului Cioburciu, raionul Ștefan-Vodă, aprobate prin Decizia
Consiliului Sătesc Cioburciu nr. 5/9 din 12 octombrie 2017
Stema satului Cioburciu, raionul Ștefan-Vodă: În cîmp roșu, o dextroșeră în
armură, de argint, ținînd o spadă în bară, de același metal, și însoțită în cantonul
liber al scutului de o cruce recruciată, de aur. Bordură de argint, încărcată cu
fructe de ciulini de baltă (Trapanatans L.), negre. Scutul timbrat de o coroană
murală roșie cu trei turnuri.
24
Satul Cioburciu este deschis către public, este prezentat activ în cadrul trusturilor media, posturilor de
televiziune, radiou, presă, fapt ce sporește notorietatea comunității locale.
În condiţiile actuale, când se necesită, în mod prioritar, atragerea surselor financiare externe pentru
demararea proiectelor de importanţă majoră pentru sat, funcţionarii primăriei/consilierii urmează a fi
instruiţi în domeniul atragerii fondurilor externe/investiţiilor, Managementului proiectelor. Primăria
împreună cu consiliul local și agenții economici din teritoriu depun eforturi pentru a atrage mai multe
investiții din exterior, prin colaborare strânsă cu Consiliul Raional.
Securitatea cetăţenilor în cadrul satului este asigurată de şeful de sector al sectorului de poliție
(Cioburciu ) al inspectoratului de poliție Stefan Voda. Sediul poliţiei locale se află în incinta Primăriei.
Starea criminogenă în cadrul Satului Cioburciu este bună.
În satul Cioburciu este amplasat Oficiul Poştal. Starea oficiului este satisfăcătoare, și este dotat cu
utilităţi sociale, precum electricitatea, telecomunicaţii, este conectat la apeduct. Încălzirea Oficiului
Poştal este asigurată prin intermediul cazangeriei pe bază de gaze naturale.
Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda nu dispune de surse media proprii. Populaţia Satului preponderent
se informează de pe panourile informative instalate în incinta şi în faţa primăriei, precum şi în locuri
special amenajate din perimetrul Satului. Cetăţenii mai sunt informaţi prin intermediul presei
republicane, TV, posturile de radio regionale și republicane, anunţuri şi avize informative.
Satul Cioburciu are o pagină oficială, dar are o pagină pe rețelele de socializare,
https://www.facebook.com/primaria.cioburciu.7, care conține informații relevante activității
Primăriei și vieții satului.
25
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Aparatul primăriei este calificat, cu o bogată experienţă în Nivel scăzut de implicare şi
domeniu informare a cetăţenilor cu privire la
Activitatea aparatului Primăriei este bine concepută şi problemele Satului şi în procesul de
organizată, luare a deciziilor
APL dispune de calculatoare conectate la Internet
Satul are o pagină proprie
Membrii APL dețin abilităţi și experiență în domeniul
dezvoltării proiectelor
Adunările cu localnicii sunt petrecute fregvent, în funcție
de necesitate
În viziunea sătenilor, dinamica din ultimii 10 ani este
pozitivă în soluţionarea problemelor cu care se confruntă
localitatea
Localnicii sunt gata să se implice în suportul administraţiei
publice locale în procesul de implementare a proiectelor
Societatea civilă este implicată în activităţile de ordin
social a localității
Securitatea cetăţenilor este asigurată de către sectorul de
poliție
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Atragerea investiţiilor externe Lipsa resurselor financiare la nivel
Implicarea mai activă a tineretului în dezvoltarea Satului local, insuficiente pentru sprijinirea
Actualizarea informativă a paginii electronice a satului şi/sau promovarea unor investiţii
Suplinirea paginilor de pe rețelele de socializare cu majore
informații irelevante activității APL Instabilitate legislativă
Stabilirea unor contacte durabile și colaborarea cu Salarizare nemotivantă a
localități din ţările vecine în vederea soluţionării unor persoanelor cu studii superioare şi
probleme comune (proiecte, măsuri culturale, schimb de de specialitate, care activează în
experienţă) domeniul administrării publice;
Promovarea unei imaginii pozitive a Satului Lipsa ONG care s-ar implica în
Participarea membrilor APL în cadrul proiectelor soluționarea problemelor Satului
internaţionale, cursuri de perfecţionare
Gestionarea eficientă a bugetului local
Optimizarea activităţii APL
26
Promovarea exemplelor de
conlucrare strategică dintre
principalii actori locali în
soluționarea problemelor de
Societatea Ecologică ”BIOTICA”, în
mediu în Zona Ramsar ”Nistrul
cadrul Programului de Granturi Mici
de Jos””, Regiunea de
GEF, implementat de PNUD
implementare a proiectului: 13
localități din Zona Ramsar
”Nistrul de Jos” din raionale
Ștefan-Vodă și Căușeni.
Asigurarea transparenței
realizat cu suportul Ambasadei
decizionale în procesul creării
Statelor Unite la Chișinău,
Parcului Național “Nistrul de implementat de Societatea Ecologică
Jos”, ”BIOTICA”;
28
Economia locală este reprezentată de 12 agenţi economici și 30 gospodării ţărăneşti. Conform datelor
Biroului de statistică activitățile econimice nelicențiate sunt orientate în special pe activități de
comerț, cultivarea legumelor și a cerealelor, creșterea animalelor (vezi tabelul de mai jos).
Tabelul 5. Agenti Economici mari din c. Cioburciu, r-nul Stefan Voda
№ Denumirea Anul Domeniul de activitate
întreprinderii înregistrării
1 Î.I. ,,Godină Elena,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
2 Î.I.,,Grati Nadejda,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare,băuturi, tutun
3 Î.I.,,Oxana Ștefan,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse nealimentare
4 Î.I. Ionel Popenco,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
5 Î.I.,,Elena Popenco,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
6 Î.I.,,Iacob Panfil,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
7 Î.I.,,Gorun Anatol,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
8 SRL,,Anca Grup,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse nealimentare
9 SRL,,Siviginimis,, Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun.
Sală de activități
10 SRL ,,Parfeni Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
Veaceslav,, predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
11 COOP Ștefan Vodă Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare
predominată de produse alimentare, băuturi, tutun
12 Î.I.,,Noroc,, Carieră de nisip
29
În satul Cioburciu se realizează diversificarea prin extinderea suprafețelor ocupate de vii, livezi, prin
cultivarea legumelor.
Deși, în general, agricultura în satul Cioburciu se axează pe culturi cu valoare înaltă, urmează de
acordat atenţie sectoarelor de producere a fructelor, pomușoarelor, nucilor și a mierii. Aceste produse
au acces la piețele UE și sunt exportate cu succes nu doar în UE, dar și pe alte piețe.
Sectorul agricol este dominat de producția vegetală, sectorul zootehnic având un rol mai mic în
producere. În ultimul deceniu dezvoltarea sectorului zootehnic a fost impulsionată de implementarea
unui șir de proiecte investiționale. Sectorul zootehnic se confruntă cu constrîngeri provocate de
resursele interne, precum și presiuni dure cauzate de importul de produse de import mai ieftine.
Furnizarea de furaje locale este limitată din cauza lipsei pășunilor de bună calitate, care este la rândul
său, cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile și a capacităților limitate de irigare. Pe de altă
parte, costurile interne de producţie relativ ridicate, productivitatea scăzută și rasele de animale
necompetitive reduce izbitor capacitatatea produselor animaliere. Numărul animalelor este prezentat
în tabelul de mai jos.
Tabelul 8. Efectivul animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei
Efectiv Nr. capete
Bovine 131
Porcine 106
Caprine 488
Cabaline (cai, măgari, etc.) 16
Păsări de toate speciile 2204
Sursa: Primăria Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda
În cadrul satului lipsesc fermele, punctele de colectare a laptelui sau abatoarele. La fel lipsesc și
întreprinderele de procesare a produselor agricole.
Structura ramurală a agenţilor economici este diversificată, fiind încadrată mai mult în activităţile
comerciale și agricultură, deși un număr considerabil de persoane merg la muncă în centrul raional
sau în capitală.
Sectorul servicii al Satului este reprezentat prin magazine, sală de evenimente, o agropensiune.
Sectorul servicii mai este prezentat de 2 Case de cultură (necesită intervenții capitale), biblioteca
publică, Centru de sănătate, farmacie, frizerie ș.a.
Economia locală oferă perspective reale pentru deschiderea întreprinderilor mici şi mijlocii în
domeniile comerciale precum și în deservirea turiștilor. Garant al succesului este potenţialul uman,
infrastructura rutieră favorabilă ș.a.
Un compartiment aparte la capitolul perspective revine proiectelor de implementare a parteneriatelor
publice private.
Satul Cioburciu, raionul Stefan Voda, cu o populaţie relativ stabilă, dispune şi de un însemnat potențial
turistic, fiind situat într-un cadru natural și antropic deosebit.
30
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Aşezarea geografică favorabilă dezvoltării Potențialul economic al Satului este slab
agriculturii și turismului valorificat în comparație cu posibilitățile de
Infrastructura de acces favorabilă pentru dezvoltare
dezvoltarea mediului economic Slaba valorificare a resurselor naturale şi a
Disponibilitatea resurselor umane materiilor prime din mediul rural
Costul relativ scăzut al forţei de muncă Lipsa specialiştilor calificați;
Terenuri agricole cu o bonitate medie a solului, cu Resurse financiare la nivel local, insuficiente
potenţial existent pentru obţinerea de produse pentru susţinerea /promovarea unor
agricole ecologice investiţii;
Terenuri agricole preponderent consolidate Slaba implementare a sistemului de asigurare
Prezența agenților economici (magazine etc.) a calității producției agricole conform
normelor europene
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Valorificarea potențialului legat de așezarea Insuficientă informare și educare a populației
geografică a Satului pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii,
Atragerea investiţiilor externe protecția mediului
Stimularea antreprenorilor locali şi potenţiali Nivelul scăzut al veniturilor majorităţii
(sectorul agricol: frigidere industriale, linii de populaţiei
sortare şi ambalare, prestări servicii populației, Capacitatea scăzută de atragere de investiţii
industria de producere şi prelucrătoare) Nivelul scăzut de receptivitate a populației
Stimularea producătorilor locali prin aplicarea locale la programele de finanțare
tehnicilor şi tehnologiilor moderne Autoritățile locale dispun de atribuții și pârghii
Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip extrem de reduse pentru susținerea financiară
public-privat; a micului business;
Atragerea turiştilor prin deschiderea zonelor de Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte
agrement, agropensiuni negative asupra pieței muncii, economiei
Investiții directe în târguri, festivaluri, piețe locale si asistenţei sociale în perspectivă
tradiționale și alte manifestări tradiționale locale Scăderea volumului transferurilor făcute de
Existența în raion a organizațiilor care oferă persoanele plecate la muncă peste hotarele
consultanță în sfera businessului. țării
Rata ridicată a dobânzii la credite
Instabilitatea cadrului legislativ național
Lipsa subvenţionării principalelor ramuri ale
economiei din partea statului
Migrarea populației apte de muncă
31
2.5.1. Educaţie
Pe teritoriul Satului activează IP Gimnaziul ,,Mihai Sîrghi" s.Cioburciu, și două Grădiniţe de copii.
Starea tehnică a instituţiilor educaţionale este bună, fiind efectuate în ultimii ani lucrări de
reparaţii/renovare. Regimul de lucru în instituţiile educaţionale este de 5 zile în săptămână.
Gimnaziul ,,Mihai Sîrghi" din s.Cioburciu dispune de un sediu aparte, standart. Blocul de studii fiind
constituit din 2 blocuri cu 2 și 3 etaje. La momentul actual în instituții își fac studiile 225 elevi. În
instruirea educațională a elevilor activează un total de 45 cadre didactice și 15 lucrători ai
personalului tehnic.
Gimnaziul Cioburciu dispune de 25 de săli de clasă spațioase, cu o suprafață totală de 1475 m2, bine
amenajate, sală de sport, teren sportiv modern, sală de festivități, cantină recent renovată datorită
proiectului „Fortificarea sănătății elevilor prin optimizarea condițiilor sanitare în blocul alimentar al IP
Gimnaziul „Mihai Sîrghi”. Acest proiect transfrontalier a fost finanţat din Programul activităţilor de
reintegrare a ţării implementat în anul 2019. Costul total al proiectului este de 673.407 lei, suma
alocată a constituit 658.407lei, 15.000 lei fiind contribuția Gimnaziului.
Clădirile Gimnaziului sunt conectate la apeduct şi sunt gazificate. Agentul termic este furnizat în
perioada rece a anului de la cazangerie pe bază de gaze naturale.
Deși la instituţia de învăţământ au fost petrecute lucrări de reparaţie, îÎn continuare este necesară
renovarea și modernizarea sistemul de încălzire, reparația capitală a acoperișului și termoizolarea
tavanelor, reparația capitală și dotarea cu echipament tehnic a sălii festive, renovarea rețelei de
iluminare a clădirii, amenajarea blocului sanitar separat pentru clasele primare și renovarea blocului
sanitar extern. Este necesară schimbarea ușilor din instituție (săli de clase, administrative, ș.a.) și
restaurarea fațadei.
Pe exterior este necesară construcția gardului și restaurarea porțiunilor lipsă, reabilitarea pavajului,
reparația capitală a terenului sportiv.
Pentru a asigira un învățământ modern este nevoie de perfecționarea continuă a cadrelor didactice
înnoirea continuă a materialelor didactice și dotarea cu mijloace TICe, modernizarea tehnică a sălilor
de studii, precum și dezvoltarea sistemului social de atragere în sat a cadrelor didactice tinere.
IET Grădinițele-creșă Nr.1 și Nr.2 din Cioburciu dispun de localuri, moderne și frumoase (deși
grădinița Nr.1 a fost deschisă mai mult de 50 de ani în urmă), cu încăperi spațioase, luminoase,
amenajate și dotate cu tot ce este necesar pentru o educație de calitate a copiilor.
IET Grădinițele-creșă Nr.1 și Nr.2 din Cioburciu sunt frecventate de 163 copii, educați și îngrijiți de 16
educători și 29,3 unități de personal auxiliar.
32
Desi Grădinițele sunt într-o stare foarte bună, la Grădinița Nr.1 este necesară schimbarea sistemului de
încălzire și instalarea unui cazan pe bază de gaze naturale, termoizolarea instituției, construcția
gardului pe perimetrul grădiniței și restaurarea porțiunilor lipsă, dotarea terenurilor de joacă și
amenajarea drumului de serviciu pentru accesul transportului de deservire.
La Grădinița Nr.2 este nevoie de a înlătura urgent fisurile formate în procesul realizării lucrărilor de
canalizare și scurgerii apei de la spălătorie. Mai este necesară termoizolarea blocului 2 (blocul 1 este
termoizolat), reparația capitală a acoperișului, renovarea blocului alimentar, construcția gardului pe
perimetrul grădiniței și restaurarea porțiunilor lipsă, construcția a încă 2 pavilioane.
Este necesară procurarea unor noi seturi de jucării şi accesorii auxiliare, dotarea cu tehnică de calcul și
proiector, cât şi ridicarea continuă a nivelului de calificare a educatorilor şi a personalului auxiliar.
Este absolut obligatoriu efectuarea unui studu de comas a instituțiilor de învățământ din lipsa totală a
eficienței funcționalității a 2 grădinițe și alocarea unui buget aproape dublu, când condițiile unei
instituții permit acoperirea deservirii întregului număr de copii. Cel puțin de inițiat examinarea
respectivului subiect, altfel localitatea va suporta și în continuare cheltuieli mari neraționale.
Mai mult ca atât, în contextul depopulării și survenirea în câțiva ani (maxim 3) a necesității comasării
se vor investi irațional mijloace bănești substanțiale în modernizarea grădiniței vechi care ar trebui
închisă.
La fel este important să se inițieze discuțiile privind spațiile libere din Gimnaziu, cum ele ar putea fi
valorificate correct pentru a preîntîmpina creșterea costurilor la întreținerea spațiilor nefolosite etc.
Domeniul medical al satului este reprezentat prin OMF din s. Cioburciu. Instituţia medicală dispune de
edificiu separat, recent renovat. Doar în 2020 din bugetul raional au fost alocați 24 546,0 lei pentru
reparații curente a OMF Cioburciu, care dispune de un nivel mediu de asigurare cu aparataj și utilaj
medical. Instituţia medicală este electrificată, conectată la rețelele de telecomunicaţii, inclusiv la
reţelele de utilităţi sociale, precum apeductul. Agentul termic este furnizat prin intermediul
cazangeriei pe bază de gaze naturale.
În cadrul OMF activează un medic
de familie, 5 asistente medicale de
profil general, și o persoană de
deservire.
Pentru viitor se impune lărgirea
spectrului de servicii medicale
prestate locuitorilor, modernizarea
serviciilor oferite și recalificarea
continuă a personalului medical. Ar
urma să fie valorificată clădirea
vechiului centru medical din
localitate.
În s.Cioburciu activează Complexul
medico - social multifuncţional
creştin „Emanuel”. Printre serviciile
33
2.5.3. Sport
Potențialul sportiv al satului este valorificat pe măsură. În temei tânăra generație, iubește și practică
sportul, iar competițiile sportive, meciurile de fotbal, volei, lupte libere sunt nelipsite din activitățile
localității. În ceea ce privește domeniul sportiv, satul dispune de 2 terenuri sportive: un teren de mini-
fotbal la Gimnaziul din Cioburciu (necesită reparații capitale), un teren sportiv cu gazon natural în sat,
aflat în stare satisfăcătoare și o sală sportivă la Gimnaziul din sat, aflată în stare bună.
Satul este reprezentată la competiții de către echipele de fotbal, volei, tenis de masă. În sat regulat se
petrec competiții sportive.
Pentru următorii ani se planifică diversificarea activităților sportive și petrecerea mai multor
competiții locale și naționale.
Cadrul natural predispune spre practicarea sporturilor extreme: mountain bike, kayaking ș.a, care se
practică, dar urmează a fi dezvoltate în continuare.
„Avântul” s. Cioburciu
34
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
În sat există un Gimanziu și 2 Grădinițe de copii Baza tehnico-materială a instituţiilor de
Instituțiile de învățământ au fost modernizate și învățământ preșcolar şi liceal insuficient extinsă
sunt asigurate cu toate comunicațiile necesare Satul nu dispune de un Centru comunitar de
Existența unor spaţii de agrement pentru copii asistență socială pentru persoanele în etate sau
(teren de joacă pentru copii) cu probleme de ordin social
Prezența cadrelor didactice cu experiență Dotarea insuficientă a centrului de sănătate
În sat există oficiu poştal, Fonduri insuficiente destinate asistenței
Locuitorii beneficiază de servicii medicale de medicale şi sociale
calitate la OMF, care a fost renovat, dispune de Domeniul sportiv în cadrul Satului cu rezerve de
personal medical calificat, este dotat la nivel diversificare
mediu cu aparataj tehnic O parte a populaţiei active a migrat în
Existența în sat a Complexul medico-social străinătate, copiii acestor persoane fiind lăsați în
multifuncţional creştin „Emanuel” grija bunicilor sau rudelor
Educația medicală la nivel Inexistența dispensarului veterinar;
Grupele de persoane social-vulnerabile sunt sub
supravegherea asistentului social
Satul dispune de teren sportiv, sală de sport la
Gimnaziu, și este reprezentat prin echipa de
fotbal, volei și tenis de masă.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Lărgirea gamei de servicii medicale prestate Scăderea interesului față de efectuarea studiilor
Implementarea unor programe complexe de în localitate
monitorizare a stării de sănătate a localnicilor Neglijarea tradiţiilor locale, odată cu trecerea
Suplinirea personalului medical rezident şi timpului
permanent Dificultăţi în susţinerea financiară a proiectelor
Deschiderea unui centru social comunitar de investiţii cu caracter social
Implementarea unor programe consistente de Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea
asistenţă socială si co-finanţarea proiectelor sociale
Crearea unui ONG axat pe probleme sociale, Nereceptivitatea față de posibilitatea efectuării
problemele tineretului unor lucrări concrete în teritoriu prin intermediul
granturilor străine și accesării fondurilor
europene
Nu există persoane care să reprezinte interesele
comunităţii în mod organizat şi pe o perioadă
lungă de timp
Reducerea ponderii populaţiei active şi
îmbătrânirea acesteia
35
Patrimoniul cultural al satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, constituie una din cele mai reprezentative
file din moştenirea valorică a localităţii, menită să conserveze tradiţiile şi datinile băştinaşe, care
urmează a fi transmise generaţiilor următoare.
În sat există două Case de cultură în s.Cioburciu, şi ambele se află în stare avariată
Casa de Cultură (mare) din satul Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, a fost inaugurată în 1986 și avea 600
de locuri, fiind a doua ca mărime Casă de Cultură din Republica Moldova. Reabilitarea acesteia se
consideră nerentabilă și se propune demolarea ei.
A doua Casă de cultură (mică) este localizată în clădirea vechii Biserici din sat, și la fel se află în stare
avariată, nu este conectată la nici una din utilitățile publice, dar ar putea fi reabilitată.
Pe viitor urmează de analizat în aspect practic și pragmatic oportunității reparației capital a Casei de
Cultură mici și anume de analizat mai întîi care ar fi costurile și raționalitea (eficiența utilizării
acesteia) ținînd cont de sala festivă chiar peste drum din Gimnaziu care după mărime sunt aproape
similar și ar necesita investiții mult mai mici, dar ar asigura o eficiență mult mai mare și o
funționalitate mai complexă. Desigur, urmează a fi calculate în cadrul studiului nu doar costurile de
construcție, dar în special cele de mentenanță Personal pentru deservirea Casei de Cultură (care la
gimnaziu deja este) și costurile de întreținere, infrastructură și servicii (construcție WC, etc) lumină,
apă, gaz – altfel la fel nu este rațional întrucît nu are comoditățile necesare și sunt investiții neraționale
sigure.
Casa de cultură la moment activează în cadrul Gimnaziului, unde activează Secția de coregrafie, filiala
Cioburciu a școlii de arte „Maria Bieșu”. Activează două grupe de dansatori, în total 34 de copii.
Primăria Cioburciu a creat cele mai bune condiții pentru tinerii dansatori amenajând o sală în
gimnaziul din localitate. Sala e spațioasă, este cald și sâmbăta când copiii au repetiții. Consiliul local a
alocat 50 mii lei pentru procurarea costumelor naționale.
36
În cadrul Casei de cultură mai activează cercuri pe interese, fanfara și doritorii pot lua lecții de pian.
Pe viitor ar fi binevenită diversificarea activităților artistice, crearea cercurilor tematice, activităților
extracurriculare și promovarea meșteșugurilor și tradițiilor locale și naționale.
Conform planlui de lucru şi Calendarul petrecerii măsurilor culturale, locuitorii satului participă la
toate sărbătorile Naţionale şi religioase: concerte tematice; sărbători în cadrul satului, măsuri
culturale de suflet, participă la festivalurile r-nale şi după posibilităţi republicane; etc…
În scopul utilizării potenţialului educativ al datinilor şi obiceiurilor populare, conducerea localităţii
insistă la organizarea a diferitor activităţi, cum ar fi șezători, serate în memoria scriitorilor şi poeţilor,
seminare pentru profesori, educatori, cu diferite genericuri, pentru calificarea cadrelor implicate în
educaţie.
În clădirea Gimnaziuluidin s.Cioburciu activează cu succes o Bibliotecă Publică. Biblioteca este în stare
bună, dispune de conectate la telecomunicații și internet, iar în urma participării în proiectul Novateca,
benificiază de tehnică de calcul și imprimantă. În Biblioteca Publică Cioburciu regulat în afară de
serviciul de bază se petrec diverse activității cu caracter cultural și educativ.
Sediul Bibliotecii publice are nevoie de reparații curente, în deosebi a întrării în bibliotecă (scări, ușa
căile de acces, ș.a.), dotarea cu mese pentru cititori. La fel este necesară suplinirea fondului de carte.
În cadrul Gimnaziului din s.Cioburciu activează Muzeul „PLAI NATAL”, care prezintă localitatea,
împrejurimile și istoria lor.
Pe teritoriul satului există câteva monumente de importanță locală și națională. În Registrul
monumentelor ocrotite de stat este inclus Monumentul eroilor căzuţi în cel de al II Război Mondial
(1941-1945).
37
38
În satul Cioburciu există un parc frumos amenajat, cu o suprafață de până laun ha. În rezultatul
implementării proiectului ”Crearea, restabilirea și protecția ecosistemelor seminaturale și spațiilor
verzi în Zona Umedă de Importanță Internațională Ramsar ”Nistrul Inferior””, finanţat de Fondul
Global de Mediu, parcul din s.Cioburciu a fost îngrădit, amenajat, dotat cu teren de joacă pentru copii,
bănci, coșuri de gunoi și este iluminat cu felinare, care funcționează în baza bateriilor solare.
Pentru satul Cioburciu turismul este un domeniu de perspectivă, care ar putea asigura creșterea
economică a satului, precum și deschiderea locurilor de muncă pentru localnici și ar asigura
bunăstarea lor. Premize pentru dezvoltarea turismului este interesul populației locale de a se implica
în prestarea serviciilor turistice, precum și faptul că com. Cioburciu dispune de un cadru natural
valoros, tradiții locale păstrate și o bucătărie locală ș.a.
Satul Cioburciu şi-a păstrat tradiţiile şi obiceiurile străbunilor. Astfel că, un posibil turist interesat de
focul din vatră, pîinea coaptă după vechile tradiții, gustarea, dar mai întîi participarea la împletirea
sarmalelor, de țesutul covoarelor tradiționale, ori participarea la culesul roadelor în toiul toamnei, încă
se mai poate bucura de o atmosferă patriarhală la care contribuie, ce-i drept, mai mult bătrînii satului.
Mediul rural constituie o sursă importantă pentru prestarea serviciilor de cazare tradițională de tip
rural, pentru oferirea unor posibilități vizitatorilor de a se încadra în activitățile și preocupările rurale,
pentru familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale, pentru prezentarea meșteșugurilor cu
posibilitatea de participare la procesul de lucru al acestuia și oferirea unor posibilități de procurare a
produselor meșteșugărești.
39
Satul Cioburciu dispune de un spectru larg de resurse turistice, atât naturale cât și antropice. Resurese
turistice naturale se caracterizează printrun peisaj specific de luncă a r.Nistru, terasele Nistrene,
mlaștine și păduri.
Turiștii veniți în zonă pot vizita popasuri în lunca Nistrului (Unghiul Neagului, Ambruşu, Palanca,
Potcoava ş.a.), Pădurea de la Deal, Lunca Ştiubeiului, Altiţa, Arpintea, Dealul Paşei, Drăgaica, Stânca,
Adanaua, la Trei Fântâni, Valea Târgului, Rădinegru, Rarău, Norocea, pe Locul Popii, Bahna-șes ş.a. La
intrarea în sat se află un monument natural geo-paleontologic, „Râpa lui Albu”, iar în sat pot fi văzute
case vechi reprezentative, beciuri bătrânești și fântâni seculare (Bulazir, Ciuntu, Chincheci, Cişmeaua
lui Zaharia).
„Râpa lui Albu” din s. Cioburciu este un monument de natură geologică și paleontologică, cu o
suprafață de 2 ha, amplasat la nord de sat pe malul drept al r. Nistru. Denumirea râpei este legată de
numele unui localnic care și-a construit casa aproape de aceasta. Aici au fost descoperite osemintele a
cca 24 specii de animale fosile, inclusiv Hipparionul (o specie de cal dispărută acum 22 mil. de ani) și
Deintherium giganteum. Astfel, datorită faunei fosile și solului fosil, este posibilă cunoașterea evoluției
faunei și condițiilor geografice din trecut pe Terra.
Satul Cioburciu face parte din traseul turistic naţional nr. 17 „Pe drumul vinului în Sud-estul
Moldovei” : Chişinău –Grădinița – Leuntea - Talmaza – Cioburciu - Crocmaz – Popeasca - Căușeni –
Chișinău. În s.Cioburciu turiștilor li se propune cazre la Pensiunea "Mester-Faur".
Turiștii veniți în zonă pot fi cazați la cele două pensiuni: Pensiunea „Popasul Drumețului” și Pensiunea
"Mester-Faur.
Pensiunea "Mester-Faur" este deschisa pentru toti iubitorii de natura si este solutia perfecta pentru a
uita de grijile cotidiene. Pensiunea dispune de 2 casuțe din lemn, acoperite cu stuf, la o inaltime de 6
metri de asupra apei, care au cîte 2 paturi duble, două camere amenajate în casa din deal cu cite 2
locuri de cazare în fiecare, 2 terase de luat masa in aer liber.
"Meste-Faur" oferă condiții pentru odihnă, distractii, conferinte, zile de nastere. Pentru odihna activa:
plimbari in aer liber, pescuitul cu undita, plimbari cu barca, cu barca cu motor, plimbari cu caruta prin
pădure.
Pentru cei interesati, stapinul casei petrece cursuri de 6 ore la impletitul din lozie.
40
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Tradițiile populare bine păstrate În sat sunt 2 Case de cultură, care se află în
Existența colectivelor artistice stare avariată
Interes pentru turism ca potențial pentru afaceri Potenţialul cultural-turistic al Satului este slab
şi pentru crearea de noi locuri de muncă valorificat, comparativ cu potențialul existent
Existența unei bucătării locale specifice Satul nu dispune de centru pentru copii și
Existenţa manifestărilor cu valoare folclorică; tineret
Pe parcursul anului se petrec activităţi etno- Lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului
culturale, sportive şi de agrement local
Monumente de importanță locală
În sat există biserica creștin- ortodoxă,
Cimitirul local este îngrădit și dispune de drum de
acces
Satul dispune de bibliotecă publică modernă
Aşezarea geografică este favorabilă dezvoltării
turismului rural şi de tranzit
În sat există prestatori de servicii: pensiuni, sală
de evenimentei ș.a.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Identificarea surselor alternative de susţinere Infrastructura de transport slab dezvoltată şi
financiară a activităţii colectivelor folclorice nemodernizată poate avea ca efect ocolirea zonei
Dezvoltarea şi stimularea activității echipelor turistice a satului;
sportive locale existente și înființarea a noi echipe Resurse financiare insuficiente pentru
Valorificarea potenţialului local ( turistic, cultural, contribuţiile proprii la proiectele finanţate, în
istoric, natural) special în mediul rural.
Existenţa potenţialului de dezvoltare a
agroturismului.
41
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul satului este situat pe Podişul Nistrului şi Câmpia
Moldovei de Sud. Altitudinea teritoriului balansează între 0 și 125 m. Altitudinea medie este 4m, iar
cea maximală se atestă pe Movila din Deal și constituie 145,7m.
42
Roza vânturilor ale acestui teritoriu se caracterizează prin predominarea direcţiei Nord – Vest şi Sud -
Est. În perioada caldă a anului predomină vânturile cu direcţia Nord - Vest, iar în perioada de iarnă –
cele de Sud - Est. Pe teritoriu predomină vânturi slabe, în medie având viteza de 2,5 - 4,5 m / s.
Precipitaţiile. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 638 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii de
la 0,1mm şi mai mult este de 132,7. Umiditatea relativă a aerului este de cca. 70%. Variaţia anuală a
temperaturii şi cantităţii de precipitaţii pe luni sunt de 20-40 mm (în dependență de sezon).
Umiditatea aerului are o importanţă mare pentru gospodăriile agricole. Umiditatea relativă, se
caracterizează prin valori medii anuale de 71-76 %. Pe parcursul anului valorile umidităţii relative
variază cu valori mai înalte în luna decembrie (84 - 90 %) şi mai mici în luna mai (60 – 65 %). Se
remarcă o frecvenţă înaltă a ceţurilor, mai ales în perioada rece a anului, din luna octombrie pînă în
luna martie (20 - 45 zile). În perioada caldă a anului, din luna aprilie până în luna septembrie, ceţurile
se observă mai rar, de la 2 zile la 10 zile. Regiunea respectivă se încadrează în zona cu umiditate
insuficientă. Cantitatea medie anuală de precipitaţii nu depăşeşte 618 mm.
Apele de suprafaţă şi apele subterane. Satul dispune de surse acvatice importante. Rețeaua
hidrografică a satului este reprezentară de apele râului Nistru și a afluienților săi, a iazurilor și
izvoarelor.
Sursele de aprovizionare cu apă sunt: primăvara, topirea zăpăzii, în perioada mai – octombrie,
precipitaţiile şi pânză freatică.
Apele freatice sunt la adâncimi diferite din care cauză au o influenţă diversă. În general sunt situate la
adîncimea de 5 m, iar pe cumpene şi platouri la 10-12 m. După compoziţia chimică, apele freatice sunt
predominant carbonato-calcice, slab mineralizate. Conform datelor STAS, apele subterane sunt de
calitate satisfăcătoare și sunt caracterizate ca fiind apă potabilă.
Localitatea este asigurată cu apă potabilă prin intermediul apeductului, dar și din cele circa 22 fântâni
de mină. O sursă alternativă de apă sunt și izvoarele.
Problema legată de inundațiile provocate de creșterea nivelului r.Nistru a fost soluționată în urma
reconstrucției sistemului anti-viituri în s. Cioburciu, care protejază o parte a satului de inundații.
43
Vegetaţia. Vegetația raionului Stefan Voda este reprezentată prin păduri, pajişti, vegetaţie acvatică şi
alte formaţiuni vegetale. Pădurile se întâlnesc în masive compacte în partea de Nord-Vest a raionului.
Pădurile sunt reprezentate prin specii de foioase de tip central-european, cum ar fi stejarul-
pedunculat, carpenul, gorunul, teiul, frasinul, ulmul ş.a. Sunt răspîndite şi pădurile de luncă sau
zăvoaiele sub formă de fâşii de-a lungul văilor Nistrului şi, mai puţin, ale altor râuri. Aceste păduri sunt
dominate de specii de arbori şi arbuşti de esenţă moale, precum sunt plopul alb, plopul negru, salcia
albă ş.a.
Fauna. Pădurile găzduiesc un bogat regn animal. Dintre mamifere se întâlnesc: mistreţul, căprioara,
vulpea, bursucul, veveriţa, hermelina şi jderul.
În cîmpiile deschise valorificate de om se întâlnesc: iepurele, ţiştarul, dihorul, orbetele, hîrciogul,
cîrtiţa. Păsările mai des întîlnite sunt: ciocîrlia, pitpalacul, prepeliţa, potîrnichea.
Fauna bazinelor acvatice, în ultimele decenii, a fost distrusă aproape complet, cauza fiind desecarea
intensivă a mlaştinilor situate în lunca Răutului. Pe alocuri se mai întîlneşte raţa sălbatică pestriţă,
gîscă sălbatică, uliul de baltă. Un reprezentant rar întîlnit în Republica Moldova este gîsca cu gît roşu,
întîlnită în perioada migraţiei sezoniere prin văile rîurilor.
În surpăturile pantelor abrupte şi stîncoase ale depresiunilor şi rîpelor, vieţuiesc şi îşi găsesc
adăpostul un grup specific de animale: pietrosul, cucuveaua, prigoria. De asemenea, se mai întîlneşte o
varietate de reptile rare: şarpele lui Esculap (pe malurile stîncoase ale Răutului), şarpele cu abdomen
galben, broasca ţestoasă de baltă (în valea Răutului).
Fondul forestier. Suprafaţa fondului forestier a c. Cioburciu constitue 1007,38 ha, dintre care 864,6
ha sunt administrate de Gospodăria silvică Ștefan Vodă, restul 142,78 ha fiind administrate de
Primărie.
Solurile şi subsolurile. Solurile sunt principala bogăție a localității. De prelucrarea și utilizarea
eficientă a acestora depinde atât economia satului, raionului, cât și cea națională. Capitalul funciar al
c.Cioburciu, r-nul. Stefan Voda ocupă o suprafaţă de circa 5495,90 ha, dintre care 3088,43ha sunt
terenuri cu destinaţie agricolă. Semnificativ este faptul că, calitatea solurilor din care este constituit
capitalul funciar este înaltă. Circa 80% din teritoriul satului este acoperit cu cernoziomuri. Bonitatea
medie a solurilor este apreciată cu 61 gr/ha. Analiza denotă, că majoritatea din terenurile capitalului
funciar pot fi folosite în scopuri agricole oferind posibilitatea atingerii unor randamente înalte de
utilizare a acestora, excepție fiind terenuri degradate.
Datele analizate ne demonstrează că în c.Cioburciu acest capital natural de calitate este utilizat la
maximum. Deși 1309 ha sunt supuse erodării, doar 198 ha sunt puternic erodate.
Subsolul localității Cioburciu dispune de resurse naturale specifice: calcaluri, lut, nisip. Pe teritoriul
satului activează Cariera de nisip Î.I.,,Noroc,, cu suprafața de 1,1002 ha.
Starea mediului ambiant al Satului este satisfăcătoare. Satul dispune de o gunoişte autorizată, dar
necătând la existența gunoiștii autorizate în preajma satului periodic apar gunoiști stihiinice. O soluție
al acestei probleme ar putea fi organizarea sistemului de colectare centralizată a deșeurilor, precum și
colectarea separată și procesarea deșeurilor.
Este necesară creşterea gradului de conştientizare a populației locale despre importanţa gestionării
eficiente a deşeurilor, inclusiv prin reducerea volumului de deşeuri depozitate odată cu creşterea
cantităţii materialelor reciclabile, scăderea nivelului de poluare a solului şi a apelor subterane,
creşterea calităţii vieţii populaţiei prin reducerea riscurilor de îmbolnăvire.
La fel este absolut necesară plantarea unei fâșii forestiere în jurul gunoiștii, pentru a evita răspândirea
deșeurilor de către vânt, precum și împădurirea terenurilor degradate.
45
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Resurse acvatice disponibile r.Nistru, iazuri, Existența gunoiștilor stihiinice
izvoare, prezența unui număr mare de fântâni de Existența sistemului de colectare și transportare
tip mină (22) centralizată a deșeurilor menajere
Existența gunoiștii autorizate Lipsa sistemului de canalizare
Existența apeductului Fântânile de mină nu sunt marcate cu plăcuţe de
Respectarea, în general, de către populație a informare privind calitatea apei
normelor de depozitare de deșeurilor la gunoiște Educația ecologică la nivel superficial
Interesul sporit al APL în vederea îmbunătăţirii Expunerea la hazardurile naturale sezoniere, în
stării mediului ambiant din localitate special la secetă și inundații
Utilizarea redusă a pesticidelor Insuficienta preocupare a agenților economici în
Suprafețe împădurite, 1007,38ha recuperarea și refolosirea ambalajelor
Solurile sunt afectate de factori de degradare
precum eroziune, sărăturare;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Implimentarea proiectului de colectare selectivă a Impactul negativ al schimbărilor climatice
deșeurilor asupra sectorului agricol (secete, grindină)
Amenajarea şi curăţarea tuturor fântânilor de tip Dificultăţi în susţinerea financiară a proiectelor
mină de investiţii de mediu
Curăţirea zonelor din preajma saului Sărăcia, lipsa surselor de existență sau alte
Menţinerea străzilor satului într-o stare curată necesități vitale îi constrînge pe cetățeni să
Informarea populației privind necesitatea încalce legea, inclusiv la capitolul tăieri ilicite.
protecţiei mediului ambiant şi utilizării raţionale Costuri ridicate pentru conformarea cu
a resurselor naturale standardele europene de calitate în materie de
Promovarea educației ecologice a tinerei generații mediu
pentru a proteja mediul și a folosi raţional Neglijarea tradiţiilor locale în domeniul protecţiei
resursele naturale mediului
Creşterea interesului autorităţilor locale pentru Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea
promovarea de parteneriate în vederea protecţiei și co-finanţarea proiectelor legate de mediu
mediului;
Disponibilitatea finanţărilor proiectelor de mediu
prin intermediul fondurilor europene
nerambursabile.
Crearea unui ONG axat pe probleme ecologice
46
Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda, trebuie să-îşi însușească şi să promoveze o viziune strategică în
ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativă dezorganizată, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se pot consuma irațional
resurse preţioase. Experienţa internațională a arătat că proiectele şi programele operaţionale
funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru închegat şi când există o coordonare la
nivel strategic.
Procesul de planificare strategică are ca scop definirea reperelor strategice de dezvoltare a Satului pe o
perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale procesul de planificare strategică au fost
următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a
Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea
documentului strategic propriu-zis.
Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategică au fost:
implicarea comunităţii,
transparenţa,
obiectivitatea,
coerenţa şi
continuitatea proceselor.
Elementul-cheie în inițierea procesului de planificare strategică este identificarea resurselor locale,
care pot fi văzute ca principalele oportunități de dezvoltare pe viitor a satului.
Iniţierea procesului de planificare strategică a început, după semnarea contractului de prestare a
serviciilor de consultanţă, urmată cu înființarea Echipei de Planificare (EP), desemnată de „Succes
Consulting” SRL.
În urma dezbaterilor interne Echipa de Planificare a beneficiat de instruire din partea Institutului de
Dezvoltare şi Expertiză a Proiectelor (IDEP) prin facilitarea procesului de planificare. Facilitatorul a
explicat importanţa elaborării planului, paşii de urmat, metode şi tehnici de abordare a comunităţilor,
metode de analiză a comunităţii în vederea identificării necesităţilor pentru stabilirea domeniilor de
cuprindere a strategiei pentru elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio-economică a satului
Cioburciu, r-nul Stefan Voda. Au fost expuse metodele de consultare a comunităţii: workshopuri,
metoda discuţiei, ședință de analiză, chestionare. Membrii EP au decis să utilizeze metoda
chestionarelor. Procesul de consultare a comunității, intervievarea, a durat 3 săptămâni, după care a
urmat şedinţa de analiză şi interpretare a cercetărilor efectuate.
Pentru a da rezultate, planificarea strategică trebuie însoţită de promovare la nivelul administraţiei
publice locale a unui Management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să
speculeze oportunităţile apărute în beneficiul Satului.
47
Echipa de planificare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Vodaa fost constituită pe baza
propunerilor: IDEP, SCT şi APL care au nominalizat persoanele investite cu încrederea pentru a-i
reprezenta şi a transmite problemele pe care aceștia le resimt şi doresc a fi rezolvate în vederea
îmbunătăţirii vieţii şi dezvoltării durabile a localității Cioburciu, r-nul Stefan Voda(vezi tabelul de mai
jos). Membrii EP au fost selectaţi astfel încât sa fie acoperite toate domeniile de cuprindere a planului
strategic. La înfiinţare EP s-a ţinut cont de voinţa fiecărui membru propus de a se implica în procesul
de planificare strategică a satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda.
Tabelul 9. Componenţa echipei de planificare
№ Numele şi prenumele
1. Calestru Iurie – expert APL, SCT, IDEP
2. Nicolau Leonid – primar, Satul Cioburciu, R-nul Stefan Voda
3. Fulga Valentina - Secretar al Consiliului local, Primăria Cioburciu, R-nul Stefan Voda
4. Moiseenco Ana - Contabil – şef, Primăria Cioburciu, R-nul Stefan Voda
5. Blidari Nina – inginer cadastral Primăria Cioburciu, R-nul Stefan Voda
6. Zamfir Vera - Perceptor fiscal, Primăria Cioburciu, R-nul Stefan Voda
7. Decenco Liliana - Asistent social, Primăria Cioburciu, R-nul Stefan Voda
8. Habravan Serghei - Poliţist de sector, Primăria Cioburciu, R-nul Stefan Voda
9. Gorun Oleg – consilier, s.Cioburciu
10. Gortolomei Andrei – consilier, s.Cioburciu
11. Wissotzky Dmitrii - consilier, s.Cioburciu
12. Popenco Andrei – consilier, s.Cioburciu
13. Ştefan Andrei – consilier, s.Cioburciu
14. Orlov Diana – consilier, s.Cioburciu
15. Jigailo Ghenadie – consilier, s.Cioburciu
16. Ştefan Natalia – consilier, s.Cioburciu
17. Teajco Aliona - consilier, s.Cioburciu
18. Ştefan Victor - consilier, s.Cioburciu
19. Paraschiv Marcela - consilier, s.Cioburciu
20. Şavga Valeriu – consilier, s.Cioburciu
21. Delevschi Aurel – consilier, s.Cioburciu
22. Orlov Diana - directorul Gimnaziului , Satul Cioburciu, R-nul Stefan Voda
23. Sandu Nadejda - directorul grădiniței – creșă nr.1 din s. Cioburciu, R-nul Stefan Voda
24. Toderica Galina - directorul grădiniței – creșă nr.2 din s. Cioburciu,, R-nul Stefan Voda
25. Ploşniţa Aliona - Medic de familie, OMF Cioburciu, R-nul Stefan Voda
26. Gorun Anatoli - director Casa de cultură, s.Cioburciu, R-nul Stefan Voda
27. Agachi Dina - Bibliotecar principal, Biblioteca Publică s. Cioburciu, R-nul Stefan Voda
28. Durguz Natalia – oficiul postal
48
Procesul de planificare strategică a fost precedat de un sondaj sociologic de opinii, conceput de către
Institutul de Dezvoltare şi Expertiză a Proiectelor şi realizat de Echipa de Planificare în colaborare cu
Primăria Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda. Au fost anchetate 110 persoane de diferite categorii sociale şi
de vârstă, inclusiv 45 bărbaţi şi 65 femei. În baza datelor acumulate au fost stabilite problemele de ordin
economic, social şi ecologic cu care se confruntă populaţia satului. În funcţie de vârstă, structura
eșantionului rezultat este prezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 20-30, 30-40 ani, urmată de
categoriile de vârstă 40-60 ani și 60+.
În urma prelucrării datelor chestionării au rezultat următoarele concluzii:
Structura eşantionului intervievat după vârstă
49
Viitorul APL
O bună parte din cei intervievaţi privesc cu optimism viitorul acestei instituţii, prin prisma elaborării de
proiecte, cooperării şi relansării economice. Dispariţia acestei instituţii în viitorul apropiat nu este văzută
de nici unul dintre respondenţi.
50
51
52
La elaborarea Planul Strategic de Dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu s-a ţinut cont de
prevederile din Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2030”, Programul de dezvoltare a
Raionului Stefan Voda 2016-2021, Programul Sectorial în Eficiența Energetică pentru Regiunea de
Dezvoltare Nord, Strategia reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător (2016-
2021), Programul Regional Sectorial de Management al Deșeurilor Solide pentru Regiunea de
Dezvoltare Nord și alte documente de politici relevante.
APL a participat la toate întrunirile ce au vizat stabilirea priorităţilor, obiectivelor pe termen mediu şi
lung în vederea definirii planului strategic de acţiuni de dezvoltare socio-economică durabilă a
Raionului Stefan Voda. Nemijlocit Satul Cioburciu este identificat în programele de dezvoltare ale
Raionului Stefan Voda la aşa compartimente precum: creşterea competitivităţii producţiei locale,
diversificarea producției agricole, dezvoltarea turismului, renovarea reţelelor de drumuri locale și
salubrizarea teritoriului.
Avantajele concordanţei Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a Satului Cioburciu, r-nul
Stefan Voda cu strategiile sus menţionate se vor materializa în posibilitatea accesării mai multor
surse de finanţare pentru infrastructura publică de utilităţi (apă potabilă, sistemul de canalizare,
infrastructura drumurilor, etc.), creşterea suportului financiar din partea donatorilor externi (BERD,
BL, BEI, Comisiile UE).
53
La stabilirea obiectivelor strategice au servit informaţiile din sondajul sociologic, analiza punctelor
slabe şi tari, oportunităţilor şi riscurilor mediului extern, viziunile EP şi a APL asupra viitorului Satului.
După analiza pe baza unui set de criterii şi după ierarhizarea problemelor, au fost stabilite drept
prioritare 6 obiective strategice și realizată Harta dezvoltării locale pentru a.2021 – 2026.
54
55
Obiectiv Strategic 2. Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi economice rentabile,
sporind numărul locurilor de muncă
№ Programe Acţiuni/Proiecte
2.1. Accesarea unor surse de finanţare sub formă de grant sau
investiţionale pentru dezvoltarea business-ului rural
2.2. Stimularea dezvoltării sectorului servicii (desrvirea
socială a populației: frezerie, reparația încălțămintei atelier de
croitorie ș.a., ecoturism, agroturism, confecţii, ş.a.)
2.3. Stimularea dezvoltării sectorului de crteștere, păstrare și
prelucrare a producției agricole(mini-întreprinderi de
procesare a producției agricole, cultura în spații protejate,
Diversificarea şi susţinerea acvacultura, crearea asociațiilor (holdingurilor) agricole etc.)
1
micului business 2.4. Atragerea investițiilor prin programele PARE 1+1 și
PNAET.
2.5. Promovarea organizării lanțului alimentar compet,
inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole.
2.6. Încurajarea transferului de cunoștințe, a instruirii și a
inovării în business.
2.7. Cultivarea spiritului antreprenorial în deosebi în rândul
tinerilor
2.8. Amenajarea pieții agricole locale
2.9. Crearea lanțului complet de producere, care va finaliza
cu exportul produsului finit
Dezvoltarea infrastructurii 2.10. Construcţia sistemelor de irigare la scară mică a
2
agricole terenurilor agricole
2.11. Stimularea lansării de noi afaceri în domeniul agricol şi
activităţilor conexe
2.12. Facilitarea procesului de consolidare a terenurilor
Valorificarea terenurilor
agricole, înfiinţarea de noi asociaţii agricole
3 agricole şi a producţiei
2.13. Promovarea tehnologiilor de cultivare a culturilor cu
agricole
potențial înalt
2.14. Valorificarea atracțiilor turistice din perimetrul satului.
2.15. Elaborarea și implimentarea planului local de măsuri în
vederea dezvoltării turismului în com.Cioburciu
2.16. Integrarea dezvoltării domeniului turismului potrivit
Valorificarea potenţialului
4 strategiei de dezvoltare a turismului din r. Ștefan Vodă.
turistic al Satului
2.17. Promovarea s. Cioburciu ca destinație turistică
2.18. Promovarea rutelor turistice locale.
2.19. Dezvoltarea infrastructurii de deservire a turiștilor
56
58
59
60
61
Succesul realizării Planului Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan
Voda depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi
monitorizare a acestuia, de prezenţa unei coaliţii încheiate în societate. În procesul realizării Planului
Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda vor fi implicaţi mai
mulţi actori, fiecare urmând un scop personal, îndeplinind rolul de implementator al acţiunilor
planificate. Aceştia sunt :
1. Administraţia publică locală (Consiliul Local , Primarul, Primăria)
2. Comunitatea Locală - locuitorii Satului şi instituţiile publice locale
3. Societatea civilă (ONG, femeile, tineretul, pensionarii, organizaţiile confesionale şi profesionale)
4. Agenţii economici
5. Structuri externe (Consiliul Raional Stefan Voda, Organizaţiile internaţionale, Guvernul).
Implementarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan
Voda poate fi divizată convenţional în 3 etape:
Adoptarea Planului Strategic de Dezvoltare. În cadrul acestei etape, Planul Strategic de Dezvoltare va
fi supus dezbaterilor publice la Adunarea Satului. După dezbatere, scopul căreia este ajustarea
propunerilor şi recomandărilor făcute, Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a Satului
Cioburciu, r-nul Stefan Voda va fi înaintat Consiliului Local spre aprobare. După aprobarea strategiei,
Primăria va coordona elaborarea planurilor de acţiuni trimestriale şi anuale privind realizarea
strategiei în conformitate cu Planul Strategic de Acţiuni.
Implementarea Planului Strategic de dezvoltare se va efectua prin realizarea acţiunilor, activităţilor,
măsurilor şi proiectelor concrete de implementare. Pentru fiecare acţiune, proiect vor fi stabilite
obiective, planul activităţilor necesare, perioada de desfăşurare (durata), responsabilii şi partenerii
care vor realiza proiectul. De asemenea, vor fi identificate/concretizate şi asigurate sursele de
finanţare a proiectelor propuse spre implementare.
Monitorizarea Planului Strategic de dezvoltare. În perioada de implementare responsabilii de
realizarea planului de acţiuni vor raporta îndeplinirea activităţilor, proiectelor şi atingerea
obiectivelor specifice. Monitorizarea proiectelor, acţiunilor şi strategiilor se va efectua prin
intermediul Indicatorilor de implementare stabiliţi. În cazul în care se vor identifica devieri de la
Planul de acţiuni se vor iniţia măsuri de corectare sau ajustare a acestui plan.
62
63
La fel au fost identificate pericolele majore ce pot sta în faţa implementării activităţilor planificate şi
posibilităţile de aplanare a acestora.
Tabelul 1. Metode de preîntâmpinare a riscurilor legate de implementarea proiectelor
Riscuri Metode de micşorare/preîntâmpinare
- organizarea adunărilor generale
- organizarea audierilor publice
Indiferenţa membrilor
- organizarea meselor rotunde şi a şedinţelor tematice
comunităţii
- prezentarea exemplelor de succes
- desfăşurarea concursurilor tematice
- participare la concursuri de proiecte
- iniţiative ale agenţilor economici prin crearea şi dezvoltarea
Insuficienţa resurselor parteneriatelor
financiare - crearea ONG-lor
- contribuţia populaţiei
- aportul donatorilor
- pregătirea specialiştilor
- motivarea specialiştilor
Lipsa specialiştilor - colaborarea cu organizaţiile specializate
- colaborare cu instituţiile de învăţământ
- pregătirea în teritoriu
- utilizarea mijloacelor mass-media
- plasarea avizelor
Informarea redusă a - organizarea adunărilor, seminarelor
populaţiei - publicarea buletinelor informative
- plasarea informaţiilor pe pagina electronică a localităţii
- montarea panourilor de informare
- crearea noilor locuri de muncă
Migrarea populaţiei
- îmbunătăţirea sferei sociale
- informare privind programele politice
Instabilitate politică - colaborare cu partidele politice
- prezentarea propunerilor în cadrul întrunirilor
64
Procesul de monitorizare a strategiei constă în: (a) evaluarea atingerii obiectivelor strategice şi
obiectivelor specifice care va fi realizată prin intermediul indicatorilor de implementare şi (b)
raportarea rezultatelor evaluării.
În scopul asigurării transparenţei procesului de implementare, precum şi a participării locuitorilor în
implementarea Planului Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan
Voda, va fi creat Comitetul sătesc, în care vor intra săteni de diferite vârste, din toate părțile satului
(circa 15 gospodării). Comitetul va contribui la antrenarea cât mai activă a tuturor locuitorilor în
rezolvarea obiectivelor Strategiei, cât şi în procesul de luare a deciziilor privind implementarea
proiectelor din cadrul Planului Strategic, astfel consolidându-se societatea civilă din sat.
Atribuţiile Comitetului Sătesc vor consta în:
1) Planificarea şi realizarea activităţilor de implementare în sector a Strategiei
2) Coordonarea activităţilor de implementare în sector
3) Stabilirea legăturii directe între sector şi Comisia de Implementare.
Monitorizarea implementării planului strategiei se va efectua de Comisia pentru Implementarea
Planului Strategic (în continuare CIPS). CIPS va fi creată cu statut de Comisie obştească pe lângă
Consiliul Local şi Primărie în componenţa căreia va fi asigurată reprezentarea tuturor factorilor
implicaţi în dezvoltarea Satului, inclusiv membrii Consiliului Participativ Local:
Consiliul local (preşedinţii comisiilor consultative de specialitate şi secretarul Consiliului)
Primărie (Primarul, specialistul în domeniul regimului funciar şi contabilul şef)
Comunitatea oamenilor de afaceri (directorii sau reprezentanţii principalilor structuri
economice din localitate)
Instituţiile educaţionale (directorii gimnaziului şi al grădiniţei de copii)
Organizaţiile non-guvernamentale (reprezentanţi ai ONG-lor ce activează în localitate).
În implementarea strategiei responsabilităţile de bază ale CIPS vor fi:
Planificarea implementării acţiunilor
Elaborarea şi promovarea adoptării deciziilor privind acţiunile de implementare
Coordonarea activităţilor de implementarea acţiunilor şi proiectelor de dezvoltare
Coordonarea activităţilor de atragere a surselor financiare alternative în scopul realizării
problemelor identificate
Monitorizarea implementării planului de acţiuni
Elaborarea rapoartelor şi prezentarea lor către Consiliul Local
Acordarea asistenţei tehnice şi consultative în toate domeniile
Elaborarea şi dezbaterea proiectelor prioritare de dezvoltare
Analiza deciziilor privind diverse probleme ale Satului
Elaborarea şi iniţierea modificărilor în planul strategic
CIPS îşi va desfăşura activitatea în şedinţe care se vor desfăşura cel puţin o dată în lună.
Un rol important în procesul de implementare a Planului Strategic îl are Consiliul Local, care se va
ocupa nemijlocit de monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a Planului Strategic de
65
dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda. Competenţele Consiliului local se
vor axa pe :
Coordonarea activităţilor de antrenare a populaţiei în acţiunile de realizare a proiectelor
Promovarea dialogului permanent cu locuitorii, asigurarea transparenţei în activitatea APL
Încurajarea Voluntarilor în diverse activităţi publice
Stimularea şi coordonarea conlucrării actorilor comunităţii în realizarea obiectivelor comune
ale Strategiei
Parteneriatul cu APL, ONG, agenţii economici în cea ce priveşte implementarea, monitorizarea
şi evaluarea Planului Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan
Voda.
66
67
68
69
71
72
Consideraţii generale.
Planul Acțiune (PA) este un instrument de planificare şi implementare şi conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen
determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie.
Periodic, PA va fi revizuit, astfel încât obiectivele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local,
precum şi de opiniile comunității locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privința
evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că, pe măsură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o
prognoză economică se multiplică.
Planul de Acțiune pentru implementarea Planului Strategic de dezvoltare socio-economică a Satului Cioburciu, r-nul Stefan Voda, reprezintă un pachet de măsuri
şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca durabilitatea sa devină punctul forte al
acesteia.
Dimensiunile dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice ale Satului Cioburciu, r-nul Stefan Vodaau fost analizate în cadrul procesului de
analiză-diagnostic din cadrul Planului Strategic de Dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru
dezvoltările ulterioare.
Scopul Planului de Acţiune îl reprezintă prezentarea principalelor acţiuni şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării economico –
sociale a Satului, astfel încât procesul să poată fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionaţi ca relevanţi pentru Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda.
Conectarea la
Contribuţia populaţiei,
reţelele inginereşti 1.12. Extinderea rețelei de distribuție a gazelor Primar, CL, Grup de
3 2021-2026 Se identifică BR, SA ”Moldovagaz” ,
de aprovizionare cu naturale în com. Cioburciu lucru
alte surse
gaze naturale
Asigurarea cu agent
BL, BR, BS, Agenţia de
termic a edificiilor
1.13. Reducerea consumului de agent termic Eficienţă Energetică, Primar, CL, Grup de
4 sociale, 2022-2025 Se identifică
prin reabilitarea termică a clădirilor publice Ambasadele din RM, lucru
diversificarea
alte surse
surselor energetice
1.14. Procurarea unui tractor multifuncțional
Primar
Dezvoltarea pentru curățirea zăpezii, întreținerea spațiilor 2021-2026 Se identifică BL,BR, alte surse
infrastructurii verzi și transportarea deșeurilor
instituțiilor publice 1.15. Demolarea Casei de cultură Primar
2021-2026 Se identifică BL,BR, alte surse
5
1.16. Reparația sediului Primăriei din Primar
2021-2026 Se identifică BL,BR, alte surse
s.Ciobruciu
1.17. Dotarea cu mobilier a instituțiilor de Primar
2021-2026 Se identifică BL,BR, alte surse
învățământ și a edificiilor publice
75
Obiectiv Strategic 2. Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi economice rentabile, sporind totodată numărul locurilor de muncă în
localitate
77
78
Obiectiv Strategic 3. Modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educaţie, optimizarea sistemului de sănătate şi protecţie socială în
Satul Cioburciu, r-nul Stefan Voda
79
80
81
82
Obiectiv Strategic 4. Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi de agrement, punerea în valoare a patrimoniului cultural al
localităţii
83
84
Obiectiv Strategic 5. Protecţia mediului ambiant, informarea şi implicarea populaţiei în vederea utilizării raţionale a resurselor naturale
85
86
Obiectiv Strategic 6. Implementarea în activitatea APL a unui sistem instituţional modern şi transparent, implicarea civică în dezvoltarea Satului şi
în procesul decizional
87
88