PROIECT DE LECȚIE

Data: 7.04.2018
Școala: Liceul Simion Stolnicu -Comarnic
Clasa: a VI-a A
Profesor: Monica Arion
Obiectul: Limba română
Subiectul: Adverbul
Scopul: consolidarea deprinderilor de a analiza adverbul și extinderea cunoștințelor legate
de această categorie gramaticală
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
să clasifice adverbele după alcătuire, sens și proveniență;
să recunoască elementele constitutive ale adverbelor compuse;
să scrie corect anumite forme adverbiale dificile;
să cunoască /să recunoască gradele de comparație ale adverbelor.
Tipul lecției: de sistematizare și consolidare a cunoștințelor

COMPETENȚE GENERALE:

Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare

Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.3. sesizarea corectitudinii / incorectitudinii gramaticale a unor forme lexicale;
2.3. alcătuirea unor propoziții sau fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

A. Cognitive – la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

OC1 - să identifice adverbele din diferite contexte recunoscând felul lor;
OC2 - să construiască prin derivare cu sufix adverbe pornind de la cuvintele date;
OC3 - să recunoască gradele de comparație ale adverbului
OC4 - să stabilească funcția sintactică a adverbelor din enunțurile date ;
OC5 - să analizeze morfologic și sintactic adverbele din enunțurile date;
OC6 - să redacteze un text folosind adverbe diferite.

B. Afective – elevii trebuie:

OA1 - să participe cu interes și atenție la lecție;
OA2 - să conștientizeze importanța studierii limbii române.
RESURSELE ȘI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A. Resurse materiale: Limba și literatura română – manual clasa a VI-a, Editura

Didactică și Pedagogică
- fișe de lucru pe echipe

B. Resurse de timp - timpul de desfășurare: 50 minute

C. Umane - 25 elevi, clasă neomogenă, cu ritmuri diferite de învățare

METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, explicația, observația, analiza

gramaticală, exercițiul, problematizarea, trenulețul adverbelor, învățarea prin descoperire;

MIJLOACE DIDACTICE: manualul, tabla, creta, caietele elevilor, fișe de lucru pe echipe,
fișe de lucru individuale

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂRII: activitatea pe echipe în alternanță cu activitatea

individuală și activitatea frontală.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:
Evaluare frontală
Evaluare orală

BIBLIOGRAFIE:
1. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii în școală, Ed. Polirom, Iași,
2001
2. Crăciun, Corneliu, Metodica studierii limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu,
Editura EMIA, Deva, 2007;
3. Pamfil, Alina, Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești 2003
4. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid
teoretico-aplicativ, Iași, Editura POLIROM, 1999;
5. DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura UNIVERS
ENCICLOPEDIC, București, 2005
 Desfășurarea activității instructiv-educative

I. Moment organizatoric – 1 minut

Se organizeză clasa și se asigură climatul necesar bunei desfășurări a activității.

II. Verificarea temei – 5 minute

Se verifică modul în care elevii au efectuat tema pentru acasă.
Prin sondaj, se solicită elevilor să citească răspunsurile. Se corectează eventualele
greșeli.
Elevii sunt solicitați să clasifice părțile de vorbire și să le enumere pentru fiecare clasă.

III. Captarea atenției:

Profesorul anunță elevii că astăzi vor studia o parte de vorbire neflexibilă.

Pentru a afla despre ce parte de vorbire este vorba, se va rezolva un rebus.

Răspundeți întrebărilor pentru a afla subiectul lecției noastre!

Cum se numește modul personal care indică o acțiune reală, sigură?
Care este funcția sintactică a verbelor predicative?
La ce timp verbul exprimă o acțiune realizată după momentul vorbirii?
La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn?
Cum se numește timpul care indică desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii?
Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”?
Care din modurile nepersonale se recunoaște după terminația „-ând” /
„-ind”?
Care este forma verbului „iau” la infinitiv?

IV. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale:

Vom afla împreună ce este ADVERBUL. Va trebui ca, la sfârșitul orei, să: (se anunță
obiectivele operaționale).
Scrie titlul pe tablă.

V. Dirijarea învățării:

Se va lucra pe grupe.

Grupa I se gândește la enunțuri în care apar, deodată, cuvintele: niciodată și acum.

Grupa II se gândește la enunțuri cu termenii: dincolo și aici.

Grupa III se gândește la enunțuri cu termenii: altfel și bine.

Se formulează mai multe enunțuri de către fiecare grupă. Enunțul cel mai reușit al fiecărei
grupe se scrie pe tablă și în caiete.
Ce parte de vorbire determină aceste cuvinte?

Profesorul definește adverbul și explică titlul ( lat. adverbium – lângă verb, care determină
un verb)
Dictează definiția.
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb.
Totuși adverbul poate să determine și un adjectiv sau alte adverbe.
Pentru a exemplifica profesorul scrie pe tablă enunțurile:

El este destul de bun la matematică.

Cânta aproape bine.

Profesorul face o schemă pe tablă, clasificând adverbele după:

Clasificarea adverbelor după înțeles:
 adverbe de loc;
 de timp;
 de mod.

Se solicită exemplificarea fiecărei grupe sau încadrarea exemplelor de pe tablă în fiecare

grupă.

Clasificarea adverbelor după alcătuire:

 adverbele simple: des, azi, abia
 adverbele compuse: oarecum, vreodată, după-masă.

Se discută despre diferențele dintre adverbe, apoi se competează capetele de tabel cu:
simple și compuse.

Se atrage atenția asupra ortografiei adverbelor compuse:

“Compunerea se poate realiza prin sudare perfectă : deasupra, rareori, oarecum,
niciodată, undeva, iarăși, niciodată sau prin alăturare: azi-noapte, mâine-seară, după-
masă, dintr-adins etc.”

Clasificarea adverbelor după origine:

Se prezintă elevilor un tabel cu adverbe obținute:
 propriu-zise: abia, alene, apoi, azi
 prin derivare cu sufixe: -ește, -mente, -iș, -âș: târâș, bărbătește, furiș, vulturește,
realmente.
 prin schimbarea valorii gramaticale, explicându-se exemplele alese:
adj.-adv.: Este frumos. Cântă frumos.
subst.- adv.: În iarna aceasta am fost la schi. Iarna ninge.
Funcțiile sintactice ale adverbului:
Solicită elevii să scrie niște propoziții la tablă și să pună întrebările potrivite pentru a afla
funcția sintactică a adverbelor existente:

Să stăm strâmb și să judecăm drept.

Bunica vine mâine în vizită.

Aici locuiește prietena mea.

Nu am citit cartea de sus.

Fratele lui este altfel.

Se anunță continuarea studierii adverbului, notându-se pe tablă subtitlul:

Gradele de comparație ale adverbului

Se alege unul dintre adverbele notate pe tablă și se trece prin toate gradele de
comparație.

Profesorul atrage atenția că unele adverbe, ca și adjectivele, nu pot avea grade de

comparație. Le cere elevilor să aleagă din următoarea listă adverbele care pot avea grade
de comparație, respectiv adverbele care nu pot avea grade de comparație: așa, când,
departe, repede, frățește, întruna, altădată, devreme, ieri, niciodată, fățiș, împrejur, acolo,
acasă, anevoie, odinioară, unde, târziu.

V. ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI:

Se distribuie elevilor câte o fișă de lucru pentru fiecare grupă, solicitându-re rezolvarea
câtorva sarcini de muncă.
Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat lecția, se notează elevii care s-au
remarcat.
Se comunică tema pentru acasă.
 Anexa 1
Rebus

1. Cum se numește modul personal care indică o acțiune reală, sigură?

2. Care este funcția sintactică a verbelor predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o acțiune realizată după momentul vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn?
5. Cum se numește timpul care indică desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii?
6. Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se recunoaște după terminația „-ând” /„-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la infinitiv?
 FIȘĂ DE LUCRU (Anexa 2)
GRUPA I:

1. Analizați, după model, adverbele din enunțurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?

ieri – adverb de timp, simplu, funcție sintactică de complement circumstanțial de timp.

Maria vorbește prietenește cu toată

lumea. Gherasim luase cizmele și căciula de
.................................................................. altădată.
..................................................................
A pus deasupra cărțile împrumutate.
.................................................................. Întotdeauna reușește să facă bine
lucrurile grele.
Atunci am așezat acolo lucrurile care nu- ..................................................................
mi aparțineau. Mereu se comportă așa.
.................................................................. ..................................................................

Aici va avea loc petrecerea.

GRUPA II:

2. Alcătuiți, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

femeie - __________________
tânăr - ____________________
viteaz - ___________________
țăran - ____________________
prieten - __________________
bătrân - ____________________
francez - ___________________
voinic - ____________________
cruce- _____________________
școlar - _____________________
real - ______________________
chior - ____________________
orb - _____________________
piept - _____________________

GRUPA III:

Treceți următoarele adverbe la toate gradele de comparație: târziu, repede, încet, sus,
bine.