Mihaela Augustina DUMITRASCU Dreptul Uniunii Europene I Curs universitar Universul Juridic Bucuresti -2021-Buitat de Universul Juridie SRL, edinut cu prestigiurecunoseat, Eulitura Universul Suridic ese creitati CNATDICU (lista A2), Copyright © 2021, Editura Universul Juridic. Toate drepturle asupra prezentei ediii epar{in Editurii Universul Juridie, \Nicio parte (fragment sau component graied) din aceasta Inerate nu poate Fi reprodusi firh acordul seri { poco ronnie rerenaaj nt ya comerinit et pl sentra ar ‘au, dupaeny «Autorun Respect pentru autorii nostri, respect pentru profesia aleasi Prezenta luctere, in tt sau In parte, ete prttoare de drepoc de autor, aflate sub protein Lei mx, #1996 4 privinddrepul de attri ceptsileeonexe. fred, in contemporaneite,acestedrepus sunt ignorae gi focaleate 4 ‘nto mlsurlalrmant, tp pofida sistemula valoilr gi conventilrsoclalenesrist, x devenitneseses eprareh, Joe prin fori sab sareunes lg. LUNIVERSUL JURIDIC SRL, tara deep de aur nigra preeni eri rsina penta ctor A conve a. 196 din Legen ns. 8/1996, consitneinactiune se pedepseste ca Tneisoare de a oka fat tm an sou amend reproduceres fr astoriare sau consimyarndntl tara drepturlr secunoscute ‘e lege, @ opereiorpurttoare de drepur de autor sa a produseor putea de dept eonexes, A conform at 14 din Legen nt. 8/196, prin reprodocere sc infelege reaiars, integral sa paral «unela or me multor cop ale une! oper, eect stu indict, temporar ox permanent, prin orice moe sub ‘orice fort, incur realzares ovicireinegisti sonore sas audiovizule n sine oper, preci stocrea permanent ori traporraaeeeseia cu milloceeletonice Eaitura fel rezervi dreptul de » actions, pri stort iloace legal prin impliceren nr competent, in vederea protejirildrepturilor patrimonlate de autor sl ebror ‘efindtorestotn haza contractelor de dita. Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanics DUMITRASCU, MIHAELA AUGUSTINA Dreptul Uniunii Europene I: curs universitar / Mihaela Augustina Datmittageu. - Bucuresti: Universul Juridic, 2021 ‘Conjine bibliografie ‘SBN oreo .on002 4 Tetroredacior: Tait Nila Cones Rutan ost Reda ex ky ae vensites |MOTU MAgro Distributies Portal: ete Etsanse |umatiew onl dsttuiedniesisticro fanivewaiery | OT3672555; lantern learnt - eal onesie Besar vvivestserite | Eb sive st | mage - Pegs ctitersaniveretjaitic Tg EB tseAELS Alin, Art. AELS APEC ASEAN ASEM BCE BEI AUE BENELUX CAER Cc CE CECO CEDO (CEEA/EURATOM CEFTA cd CICE CJUE CN COM Abrevieri Asociatia Europeani a Liberului Schimb_ (EFTA —cngl.: European Free Trade Association; AELE ~ fi.: Association Européenne de Libre- Echange) Alineat Articol Asociatia Europeana a Liberului-Schimb Asia Pacific Economic Co-operation Asociafia Natiunilor Asiei de Sud-Est (The Association of Southeast Asian Nations) Asia-Europe Meeting Banca Central European Banca Europeana de Investitii ‘Actul Unic European Belgium, Netherlands, Luxembourg (Belgia, Olanda, Luxemburg) Consiliu! pentru Ajutor Economic Reciproc Hotirére a Curtii de Justitie ‘Comunitatea European’ (fosta CEE - Comunitatea Economica Europeana) Comunitatea Europeand a Carbunelui si Ofelului (fr: La Communauté du Charbon et de I’ Acier — CECA) ‘Curtea Europeana a Drepturilor Omului Comunitatea Europeana a Energiei Atomice Central European Free Trade Agreement Curtea de Justitie Curtea de Justitie a Comunititilor Europene Curtea de Justitie a Uniunii Europene Consiliul Nordic ‘Comunicare (a Comisiei Europene)JO JOCE JOUE lat. lit. MERCOSUR MNE NAFTA. NATO nn. mr. OCEMN Cooperarea Politieneasc& si Judiciari in Materie Penal Confetinfa pentru Securitate si Cooperare in Europa (devenité OSCE — Organizatia pentru Securitate $i Cooperare in Europa) Comunitatea Statelor Independente Departamentul pentru Afaceri Europene Declatatia Universala a Drepturilor Omului Editura Editia Etcetera Francezi General Agreements on Tariffs and Trade Hotirdre de Guvern hotirare judectitoreasca Institutul European din Romania ustitie gi Afaceri Inteme (Pilonul al Ili-lea at Uniunii Buropene, devenit ,Cooperare politie- neasci si judiciard in materie penal” - CPIMP) Jurnalul Oficial Jurnalul Oficial al Comunitiilor Europene Jumnalul Oficial al Uniunii Europene Latina Litera Mercado Comun del Sur (Piata Comuni a Sudului) Masuri nafionale de executare (Mesures nationales d’execution) North Free Trade Organization (ff. ALENA — Accord de Libre-échange Nord Américain) NorthAtlantic Treaty Organization (OTAN = Organisation du Traité de P’ Atlantique Nord) nota noastra_ Numeral Organizafia Cooperarii Economie a Marii NegreTCE TCECO TCEE TCEEA TDO TFUE Organizafia Europeand pentru Cooperare Economica (devenita OCDE ~ Organizatia pentru Cooperare gi Dezvoltare Economica) Ordonanta de Guvern Ordonanti de Urgenti a Guvernului Organizatia Mondialé a Comerfului Organizatia Natiunilor Unite Opera citati ‘The Organization of the Petroleum Exporting Countries (Organizatia statelor exportatoare de petrol) Pagina. Politica agricoli comuna Paragraful Politica comercial comuna punctul Parlamentul European Politica Externa si de Securitate Comuna Recueil (Culegere de jurispruden}a) sublinierea noastra sialtele Spatiul Economic European South - Est European Cooperation Spatiul de libertate, securitate si justitie Stat(e) Membru(e) Hotirare a Tribunaiului de Prima Instanfa/Tribunalului ‘Tratatul instituind Comunitatea Europeana ‘Tratatul instituind CECO. ‘Tratatul instituind CEE Tratatul instituind CEEA ‘Tratate in materia drepturilor omului Tribunalul Funefiei Publice Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona‘TPL TUE TVC UE UEM UEO Dreptul Uniunli Europene | ‘Tribunalul de Prima Instant Tratatul privind Uniunea European (de la Maastricht — 1992) si Tratatul privind Uniunea Europeand (de la Lisabona, 2007) Tarif vamal comun (sau TEC = Tarif extern comun sau TVEC = Tarif vamal/exter comun) Uniunea European’ Uniunea Economica si Monetara Uniumea Europei OccidentaleDREPTUL UNIUNII EUROPENE I L Europe se fera par étapes, ou elle ne se fera pas! Robert Schuman Aspecte prealabile? »Constructia comunitari a oscilat mult timp intre integrare si coope- rare, intre aprofundare si ctapizare/esalonare a progreselor ce trebuiau realizate in cadrul colaborarii dintre state. Ambifiile federaliste, prezente inc din Declaratia Schuman din 9 mai 1950°, au avut si momente de stag nate, in special dup Tratatul de ia Maastricht, semnat in anul 1992 i intrat in vigoare in anul 1993, Odata, ins’, cu Tratatul de la Lisabona, semnat in anul 2007 si intrat in vigoare la 1 decembrie 2009, putem identifica 0 revigorare a elementelor federaliste, inclusiv din perspectiva ordinii juri- dice, chiar daca pot fi totusi observate si uncle reculuri. »O mare parte a doctrinei trateazA acest sistem politic al UE ca pe ceva atit de unic, incét scapi unei analize comparative de succes”, afirmé autoarea Katherine Dirks, continuind: ,mediul academic pune accentul in mod repetat pe caracterul sui generis al UE si pe introducerea unei forme complet noi de adoptare a legii la nivel interajional; desi este corect Europa se va face fn etape sau nu se va face deloc”, 2 Sectiune preluata din M.A. Dumitrageu, Dreptul Untunii si specifiitatea acestuia, ed. a 2-a, revazutd si addugiti, Ed. Universul Juridie, Bucuresti, 2015, pp. 13-16. ® ,Guvemnul trancez propune ca productia franco-germana de clrbune si ofel si fie plasaté sub incidenta unei Inalte Autortit, in cadrul unei organizatii deschise $i allor state europene. Controlul productiei de cérbune si ofe! ar trebui si conducd imediat la construirea lunei baze comune pentru dezvoltarea economic’, ca un prim pas in realizarea unei federayil europene (s.n.), schimband, in acelagi timp, destinele acelor regiuni care s-au dedicat tn lwecut fabricdrii de munifie de rizboi, ale cdrui vietime au dovedit in mod constant, (...) Prin controlul productiei de baz’ si prin instituirea unei fnalte Autoritifi, ale cdrei decizii vor uni Franta, Germania si alte state membre, aceast propunere va conduce fa creagea unci prime baze concrete a federayiet ewopene (sn), indispensabile pentru menginerea pécii", “ L, Garat, Le fédéralisme dans le Traité de Lishonne, 7 mai 2008, disponibil online pe Intp:lireenat univiite2 fefileacimin/Articles fond / 2008007, L.Garat le Federalisme dans le Traite_de Lisbonne pdf, p. |.10 Dreptul Uniur Europene | ca acesti autori sii puna accentul pe singularitatea unui sistem juridic care ‘nu este niciunul international, niciun stat-natiune in curs de formare, o abordare dintr-un singur unghi (one-sided) a exceptionalismului european, totusi, slibeste abilitatea de a identifica acele aspecte ale federalismului comparativ gi integra politice, care pot face mai clard experienta euro- peana.”" Potrivit autoarei Katherine Dirks’, utilizarea cuvantului ,,federal” in orice document oficial al UE continua sa fie controversata. ,,Statele membre au ajuns si interpreteze cuvantul ca o metaford pentru un proiect de construire a unui stat (state-building project) coordonat de la Bruxelles”. Potrivit lui W. Riker’, ,,federalismul este o organizare in care activititile de guvernare sunt impiirjite intre guvernele regionale gi guvernul central, astfel incat fiecare tip de guvemare are anumite activitaji cu privire Ia care ia decizia finali”. Aceasta definitie face referire la doud aspecte fundamentale ale sistemului federal: 1. ierathia guvemnelor, fiecare cu o intindere a autoritifii deja trasat’ gi 2. autonomic institutionalizata la fiecare nivel de guvernare, astfel incAt aceasta autonomic devine self-reinforcing”. in acest sens, potrivit autoarei, relafia structural intre statele membre i institutiile centrale de guvernare ale UE se calific& drept sistem federal. ~Degi discufiile cu privire la federalismul european au in vedere, deseori, transformarea UE intr-un stat federal, federalismul, ca principiu de organizare a autoritifii si puterii politice, nu este, in mod necesar, legat de ideea de stat™ spune un autor. Cu siguranfa, fondatorii Comunitigii 2K, Ditks, The Market Citizen: Economic Integration and Cittenship in the European Union, Columbia University, Graduate Student Conference, 14 April 2005, disponibil online pe worw.columbia.edu/ew/polisei/pdffles/dirks pdf, pp. 6-7 2 Bhidem. 3 W. Riker, Federalism, in Handbook of Political Science, vol. 5: Governmental Institutions and Processes", Ed. Greenstein and Polsby (Reading: Addison — Wesley, 1975), p. 101, citat de K. Ditks, ap. cit, pp. 7-8. “ Thidem. 5D. Elazar, Federal Systems of the World: A Handbook of Federal, Confederal and Autonomy Arrangements. Second E&ition, New York: Grove's Dietionaries, 1994, p. 12, citat de T. Bérzel, What Can Federalism Teach Us About the European Union? The German Experience, publicat de The Federal Trust for Education and Research, 2003, p. 2.Europene nu au anticipat o structura cu adevarat federal. Initial, Comu- nitatea European a fost creat si conceptualizata, in primul rand, ca find citcumscrisi functional unei organizafii de integrare economict, bazata nici pe granite teritoriale fixe, nici pe o legiiturd direct& dintre cet&teni i institutiile sale', afirma H.D. Ipsen, Cu toate acestea, institufiile euro- pene” au confinut dintotdeauna elemente federale, Astfel, UE a devenit o comunitate politica cu puteri de reglementare si cu un mecanism adecvat, definit teritorial, de excludere si includere (cetiifenia europeana). in prezent, Potrivit autorilor Herman Bakvis, William M. Chandler, UE are, agadar, destul de multe trasituri specifice sistemului federal: cel pufin dowd nive- luri de guvemare; competenfe partajate si principiul subsidiaritatii; pri cipiul prioritatii ordinii juridice a UE asupra ordinilor juridice nationale; adoptarea deciziilor cu votul majorititii; revizuirea tratatelor nu poate fi unilateral; alegerea direct a Parlamentului European; Curtea de Justitic 4 Uniunii Europene (CJUE), in calitate de ,arbitru”. Una dintre primele manifestixj ale modelului statului federal (ameri~ can) pentru construirea Europei este prezenti in discursul lui W. Churchill, finut la Zirich, la 19 septembrie 1946, discurs in care susfinea c& trebuie create jun fel de State Unite ale Europei”'. Aceasti declaratie politica este urmatd, la 9 mai 1950, de Declaratia ministrului de externe al Frantei, Robert Schuman, Aceasta din urma prevede c4, ,prin controlul productiei de baz si prin instituirea unei fnalte Autoritii, ale clirei decizii vor uni Franta, Germ si alte state membre, ,,aceasté propunere va conduce Ja crearea unei prime baze concrete a federatiei europene, indispensabile H.P. Ipsen, Europdisches Gemeinschaftsrecht. Titbingen, Mohr, 1972, p. 196, citat de T. Borzel, What Cam Federalism Teach Us About the European Union? The German Experience, publicat de The Federal Trust for Education and Research, 2003, p. 2 ? De exemplu, Inalta Autoritate a CECO nu era o institutie interguvernamentela executiva, ci definea puteri autonome si era responsabil in fata Adundrii Comune. * H. Bakvis, WM. Chandler, eds. 1987, Federalism and the Role of the State, Toronto: University of Toronto Press si Wheate, Kenneth C, 1963; Federal Government, 4th ed. London, New York: Oxford University Press, citayi de T. Borzel, What Can Federalism Teach Us About the European Union? The German Experience, publicat de ‘The Federal Trust for Education and Research, 2003, pp. 23. 4 ittp:thwwn.ena luladdress_given_winston_churchill zurich_19_september_1946 -2-8992.a2 Dreptul Uniunii Europene | pentru menfinerea picii” (s.n.)'. Construetia Europei pe metoda functio- nalisti a constituit ins’ un impediment important in dezvoltarea unei concepfii federale a Europei. Astfel, potrivit doctrinei de specialitate, integrarea pe sectoare economice, apoi pe-domenii de competenfi se indepirteazA de actul politic si juridic federal necesar pentru constituirea unui stat federal. in consecint&, evolutia CE si, ulterior, a UE nu au fost supuse in mod direct modelului statului federal, chiar daca referiri la acesta au aprut in doctrina de specialitate”, Cu toate acestea, vointa in acest sens a celor care au gandit Comunitatea European’ nu a dispirut, Jacques Robert, constitutionalist francez, subliniind, in anul 1998, faptul cd: ,ne indreptim, fie cd vrom, fie ci nu, cétre o structur’ care va fi din ce in ce mai mult una federala”., [deca federal este, asadar, inci prezent’, chiar dacd riméne, deocamdatd, in fazi de proiecte pe termen lung, dar este afirmatd din ce in ce mai des de doctrina‘, fn ceea ce priveste dezbaterile institutionale, potrivit lui Gilles Andréani, acestea opun dou’ curente, pe de o parte, cel al federalistilor, partizanilor unei Europe supranafionale gi, pe de alt parte, cel al apiiri- torilor unei Europe a statelor sau pur gi simplu ai unor institufii intergu- vernamentale. Sustinatorii primului curent’ pun accentul pe aspecte, precum: integrarea, extinderea competentelor UE, metoda Monnet, rolul ‘Comisiei si al Parlamentului European; adepfii celuilalt curent® vid Europa actionand sub mandatul si controlul statelor, acestea din urma limitand competenfele si domindndu-i institutiile, prin intermediul Consiliului R, Tiniére, L aceeIération de la consttutionnalisation de I'Burope: prémices de ta création d'un Etat fédéral européen ou structuration accrue de lespace européen? pe ‘tp:/twwrn.droitconstitutionnel org/congresmip/textes3/TINIERE pdf, p. 4. 2 Ibidem, p.5. 2 R, Jacques, Perspectives pour demain, La Constitution face & l'Europe, actes du colloque du 16.12.1998, La documentation francaise, 2000, p. 67, citat de R. Tiniére, op. cit. p.5. *R. Tinie, op. cit, p. 5. $ De-exemplu, Schuman, Monnet, Hallstein, Lams, Delors (G. Andréani, Le édGrafisme et Ja reforme des institutions européennes, publicat’ pe http:/Ayww.diplomatie.gouv f/f! TMG/papFD001353.paf, p. 1). © de Gaulle, M. Thatcher si succesorii lor, eurosceptici englezi sau. suveranisti framcezi, fr a uita electoratul danez (potrivt hui G. Andréani, op. cit, p. |).Dreptul Uniunii Europene | 13 $i Consiliului European, iar Comisiei oferindu-i doar un rol tebnic si Parlamentul European fiind perceput ca un ru necesar’, Apreciem c& analiza lui Robert Schtitze referitoare la natura federala a Uniunii si modul de distribuire a competenfelor in cadrul su este una convingatoare, motiv pentru care, in continuare, vom face unele trimiteri la aceasta. Astfel, potrivit autorului, natura Uniunii Europene a reprezentat © problema pentru ultima jumatate de secol si nu va putea fi rezolvata printr-un mod de gandire care ar reduce Jumea la state suverane.” fn isto- ria SUA au devenit proeminente doud filozofii ale federalismului, si anume: federalismul dualist gi cel cooperativ. Federalismul dualist este bazat pe ideea suveranitiii duale: guvernul federal si guvernele statale sunt co-egali ,,suverani” gi fiecare actioneazi independent, intr-o sfer separati. Federalismul cooperativ se bazeazi pe ideea ci ambele guyerne Jucreazi impreund: sunt parti complementare intr-o sferd juridica pe care © impart. Schiitze oferd si o imagine grafica in acest sens’, Diferenta dintre cele douk este una structurala $i tine de modul de impirfite a puterii si nu de centralizare sau descentralizare‘, Federalism dualist Federalism cooperativ UE State UE State {n opinia autorului, Uniumea European’ a evoluat de Ia federalismul dualist la cel cooperativ’. Trei elemente au determinat trecerea mentio- nat’, Primul se referd Ja faptul ci tot mai multe domenii aflate in compe- tena exclusiva a statelor au trecut in competenta Uniunii. Al doilea aspect este in legituri cu declinul exclusivitatii legislative; astfel, potrivit 1G. Andréani, op. cit, p. 1. 2 R. Schiitze, From Dual to Cooperative Federalism. The Changing Structure of European Law, Ed. Oxtord Studies in European Law, 2009, p. 345. 3. Schiltze, op. cit, p. 348, 4 Ibidem, p. 352. 5 Ibidem, p. 346,14 Dreptul Uniunii Europene | sistemului dualist, federafia si statele sale nu legifereaz’ niciodata in acelagi domeniu in acelasi timp, ins, conform functionarii federalismului cooperativ, cele doug niveluri guvernamentale coopereaza prin stabilirea unor reguli juridice complementare in cadrul fiecirui domeniu. in acest context, armonizarea permi tenfa legilor nationale complementare, standardul comunitar nemaifiind perceput ca excluziind invariabil statcle membre in cadrul domeniului siu de aplicare. Ultima dovada a trecerii etre federalisnmal cooperativ este consacrarea, la nivel constitutional, a principiului subsidiaritdfii, care este esenta acestui tip de federalism!. Po- trivit subsidiaritatii, competentele trebuie alocate in functic de capacitatea de rezolvare a problemelor: problemele curopene au nevoie de o solufie europeand, cele nationale — de una nationali. Astfel, prezenta ,,competen- telor complementare”, alituri de principiul subsidiaritatii?, reprezint& tn sine, potrivit ui R. Schiitze, o optiune substantial’ constitutional’ in favoarea filozofici federalismului cooperativ’. Autorul concluzioneaza in sensul ci, in contextul in care principiile federale se presupune c& au rolul dea gisi unitatea in diversitate, federalismul cooperativ este , varianta cea mai adeevati de federalism”, care exprima cel mai bine ideea umitdfii in diversitate, In acest context, trebuie precizat ci cele mai multe legi euro- pene creeazi un cadru normativ uniform care permite manifestarea diversitétii nationale’. " Spre deosebire de cel dualist, in care de esenfa sa este si regisim prineipiul enune- i atea UE este salvgardati prin rezervarea pentru statele membre a uot sarcini functionale tn cadral domeniilor respective (op. ct, p. 351). 3. Schitze, op. cit, pp. 347-348. * Tbidem, p. 351.CAPITOLUL I DE LA COMUNITATI EUROPENE LA UNIUNE EUROPEANA - ASPECTE EVOLUTIVE SI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA APARITIA IDEII DE UNITATE, LA NIVEL EUROPEAN! ‘SecfiuneaT Noutatea conceptului de integrare propus de Comunitiiile Euro- pene si specificitatea ordinii juridice a Comunitiilor Europene ca 0 consecin{d a sistemului de integrare 1.1. Globalizare/Mondializare-Regionalizare 1.2, Cooperare-Integrare 1.3. Integrarea in cadrul Comunititilor Europene 14, Specificitatea ordinii juridice a Comunititilor Europene cao consecinté a sistemului de integrate Secfiunea a 2-a Evolutia constructiei comunitare de la integrare economica la integrare politic’ — efecte asupra ordinii juridice Sectiunea a 3-a Istoricul aparitiei constructici comunitare Ayand in vedere faptul cé instrumentele juridice ale Uniunii Europene au fost create pentru a rispunde unor nevoi concrete si adaptate unui anumit sistem de functionare a Comunitatilor Europene gi, apoi, a Uniunii Europene, vom incepe analiza prin a prezenta contextul politic si economic ' Sectiune preluata din M.A. Dumitrascu, Dreptul Uniuni si specificitatea acestuia, ed. a2-a, revézutt si addugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015, pp. 17-44,16 Dreptul Uniunil Europene | care a condus la constituirea Comunitiilor Europene gi, odaté cu acestea, a unei ordini juridice cu un continut specific. in acest scop, prezentarea debuteazi cu precizarea realitafilor legate de conceptele de globalizare- regionalizare, pe de o parte, si cooperare-integrare, pe de alt§ parte, Sectiunea 1 Noutatea conceptului de integrare propus de Comunitdatile Europene si specificitatea ordinti juridice a Comunitafilor Europene ca o consecinté a sistemului de integrare La sfarsitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, pe continental euro- pean, toate eforturile au fost indreptate catre realizarea pacii, existand convingerea c& numai unificarea europeand poate conduce la sfarsitul unei istorii marcate de distrugere umani, economic& $i politics. Apare, astfel, un putemnic curent in sensul crearii in Europa a unor otganizatii internationale ca metode sigure de colaborare intre state, in domeniul economic, politic sau militar. Aga cum vom vedea, statele aveau de ales, in principal, intre dowd forme de functionare a organizafiei interguvernamentale, si anume: coo- perarea si integrarea, ca metode de colaborare intre state in cadrul orga- nizafiilor intemationale interguvernamentale, fiecare avand caracteristici si consecinte proprii. 1.1. Globalizare/Mondializare-Regionalizare inca de la inceput, precizim faptul cA analiza celor dou’ concepte trebuie s& aiba in vedere contextul in care au ap&rut, si anume fenomenul de globalizare existent la nivel mondial'. Astfel, ,globalizarea reflects * Pentru unele considerati privind termenii si fenomenele globalizare si mondializare, a se vedea Jup:/(f-wikipedia.org/wiki/Mondialisation [,Din punct de vedere etimologie, umes (universul), (monde —univers — in i.) si global sunt destul de aproape pentru ca izarea si globalizarea si fio sinonime in folosirea lor initial fn limba franceza (1964 pentru primul, 1965 pentru al doiles), Cu toate acestea, apropierea termenului «globalizarenDe la Comunitati Europene la Uniune Europeana Ww procesul de crestere a interdependentelor dintre economiile si societatile nafionale, prin tendinfa acestora de a se insera intr-un ansamblu carac- terizat de unitate prin diversitate’”. ,,Globalizarea reprezinta 0 realitate, prezentand cele mai diverse aspecte si avand consecinfe de Ia libera cir. culafic a bunurilor gi a persoanelor pana la aceea a ideilor gi informatiilor. Globalizarea a devenit 0 realitate in momentul in care a fost constientizati existenfa unor ,bunuri comune” si necesitatea gestionatii acestora la nivel slobal™. Astfel, au fost tnflinfate organizatii internationale cu vocatie universal care s& poati rezolva problemele giobale ale omenirii3. in plus, momentul caderii Cortinei de Fier a marcat, practic, inceputul unui proces nou, de redefinire a scenei intemationale, in care se afirma, con- comitent gi la fel de puternic, dowd tendinfe contrare: globalizarea si Tegionalizarea‘. Regionalizarea este un fenomen care nu caracterizeazi numai con- tinentul european, ci si alte regiuni, de exemplu, America si Asia. lati cateva exemple: in anul 1994, se constituie zona de liber-schimb NAFTA (SUA, Canada $i Mexic); in anul 1995 sunt puse bazele uniunii vamale MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Chile); in 1996 — uniunea vamala Grupul Andin (existent inc din 1969) (Bolivia, Columbia, Peru, Ecuador, Venezuela); in 1967 — zona de liber-schimb ASEAN si APEC ~ forma de colaborare alcituiti din: statele membre NAFTA si ASEAN, precum si Chile, China gi Hong Kong. Se de Limba englez& si specifcitatea termenului «mondializare» au condus la o diferenfa se- mantica, in limba tranceza, termenul de «globalizare» inseamna extinderea presupusi 2 rationamentului economic la toate activitiile umane si evocd limitarea acesteia la globul {erestru, Termenul de «amondializare» inscamna extinderea la nivel planetar a schimburilor, fle ele culturale, politice, economice sau de alts naturé.(..) Unii vad in termenul de «eloba lizare» simpla traducere a termenului din limba engleza in limba francezi, globalizacea find sinonima cu mondializarea, Alsi vad 0 diferentd in naturi fntre cei doi termeni si considera globalizarea cao etapi dupii mondializare, care 0 depageste ituie 0 dizolvare a identitatilor nationale gi eliminarea frontierelor in cadrul rejelelor de sehim la nivel mondial.” = s.n.), 'M, Cosea, Economia integrérit etropene, Ed. Tribuna Economic’, Bucuresti, 2004, p17, 2 Ibidem, p21. * Instituyile specializate ale ONU, GATT, OMG, institusilefinanciat-bancare interna- fionale ete. *Abidem, pp. 21-22.18 Dreptul Uni Europene | Concluzia care se impune, potrivit lui M. Cosea, este aceea ci intre globalizare si regionalizare exist un raport de cauzalitate reciproca, cea din urma find, in acelasi timp, premisi gi consecinfi a primei, De asc~ menea, regionalizarea reprezinté un stimulent pentru consolidarea forte’ concurentiale Ia nivel local, dar si o trambulind pentru lansarea pe piata mondial’ globalizati. 1.2, Cooperare-Integrare Potrivit autorilor francezi D. Carreau gi P. Juillard?, ,,frontiera repre- zint& o manifestare concreti a exclusivitstii teritoriale a unui stat si, prin urmare, reprezinti un obstacol natural, care ingreuneazi sau chiar impiedicé schimburile economice internationale. Frontiera constituie o realitate din punct de vedere istoric, juridic si politic, ins, pe plan eco- nomie, aceasta apare, adesea (si cu atat mai mult astizi), ca find artificiala”’, Potrivit lui J. Pelkmans, nu exist motive a priori pentru a considera ci frontierele economice coincid cu cele teritoriale: .,statele sunt demarcate de frontiere teritoriale, in timp ce economiile — de fron- tiere economice™. Astfel, Comunitatea European s-a transformat progresiv intr-o piafd unica, caracterizata prin ,,inliturarea, intre statele membre, a obstacoletor din calea liberei circulafii a marfurilor, persoanelor, serViciilor si capitalurilor”® Aléturi de argumentul economic in favoarea regrup&rii statelor aflate in apropiere din punct de vedere geografic, exist si argumente politice® importante, potrivit autorilor D. Carreau gi P, Juillard, care militeazii in acelasi sens. in acest fel, apar o serie de intrebari, precum: cel mai sigur factor de pace intre respectivele state nu-l constituie, oare, integrarea economiilor nationale? Ar mai avea sens, deci, declararea razboiului " Pbidem, p. 110. 2D, Carreau, P. huillard, Droit international économique, ed, a 4-8, LGDI, 1998, pp. 282-283. ?'D, Carreau, P,Juillard, ap. cit, pp. 282-283. * J. Pelkmans, Integrare european, Metode si analiza economicd, ed. a 2-2, IER, 2003, p.3. S ast. 3¢ TUE. ©D, Carreau, P. Juillard, op. cit, pp. 283-284,De la Comunitati Europene la Uniune European’ 19 unuia dintre cei mai buni clienti?”. Astfel, potrivit autorilor francezi menfiona(i', ,,integratea economicd se sprijina, intotdeauna, pe o anumiti forma de integrare politica si apare ca find cel mai important garant al pacifiste”. ,,Pacea prin intermediul integririi economice a fost scopul esenfial al intregii filozofii a Iui Jean Monnet, aflandu-se la baza construcfiei europene de dupa rizboi”?, Prin urmare, considerim c& logica integratii europene este federa- lismul economic’, in care realizarea unei piete unice intre statele membre Presupune o veritabila armonizare a ansamblului conditiilor productiei si circulatici persoanelor, bunurilor $i serviciilor. O asemenea armonizare nu se poate realiza decat daci statele membre sunt de acord si recurga la transferurile necesare de competenti/suveranitate in favoarea organiza- fiei de integrare. Uniunea economica are, prin urmare, implicatii politice. Din acest punct de vedere, exemplul Uniunii Europene este cel mai valoros: de la simpla piafa comuni, potrivit Tratatului de la Roma din anul 1957, Comunitatea Europeand s-a orientat, prin Tratatul de la Maastricht, catre instituirea unei uniuni economice si monetare, prin crearea monedei unice; conotatia federal este $i aici evident, Integrarea diferi, deci, potrivit autorilor Claude-Albert Colliard si Louis Dubouis, de simpla cooperare', prin faptul ci ,prima reprezint& un proces de unificare; consecinfa imediati este aceea ci integrarea nu se poate realiza prin recurgerea la metodele clasice ale cooperitii intre state, metode care se intemeiaza, in principal, pe acordul unanim al statelor (consens); trebuie si se recurgi Ia procedee mult mai energice si mai constrangatoare pentru state, in cadrul unei organizatii pe care 0 putem califica ca fiind 0 organizafie supranafionals”. in legiturd cu acest tip de organizatie, remaredm unele elemente specifice organizatiei de integrare, precum: unele competenfe (dintre care unele strdns legate de ceea ce ‘inseamna suveranitatea unui stat, precum domeniul monetar sau fiscal) sunt atribuite organizatiei internationale; autonomia organclor de decizie “idem. 24, Pelkmans, op. cit, p.3. 2 entnu detalii, a se vedea “CA. Collard, L. Dubouis, pT Pelkmans, op. cit, pp. 12-13. Institutions internationales, ed. a 10-2, Ed. Dalloz, 1995,20 in raport cu guvernele statelor membre; competenta institufiilor de a adopta acte juridice ce pot fi impuse gi statelor care au votat impotriva si efectul direct al normelor juridice ale organizatiei in dreptul inte al statelor membre. In general, organizafiile de integrare beneficiazd de mijloace de acfiune mult mai eficiente decat cele de care dispun orga- nizatiile de cooperare', considera autorii, Cu toate acestea, trebuic si menfionam, potrivit acelorasi autori, si faptul cd intre cele dou’ tipuri de organizafii? exist si asem&ndri, cum ar fi: ambele sunt constituite in temeiul unui tratat international; anumite clemente caracteristice organizatiei de integrare se pot regasi in cadrul celeilalte si, in plus, de exemplu, Tratatul privind Uniunea European’, (TUE), in vechea form si partial gi in cea de dupa Lisabona, este dovada faptului ci UE folosea/foloseste si proceduri proprii simplei cooperiii: in cadrul PESC si JAI/CPJMP (acest din urma domeniu fiind ,,comuni- tarizat” dupa Lisabona). De-a lungul timpului, integrarea a primit mai multe definifii, dintre care o amintim pe aceea potrivit céreia ,,integrarea presupune eliminarea frontierelor economice intre dowd sau mai multe economii, frontiera economica fiind orice demarcatie peste care mobilitatea efectiv’ sau potential4 a bunurilor, serviciilor gi factorilor de productie, precum gi a fluxurilor de comunicafii este relativ scdzuti*”, Potrivit Iui J. Pelkmans, integrarea economic presupune eforturi de reducere sau eliminare a ro- lului de frontiere economice al fronticrelor teritoriale intre statele Europei. Totusi, spune autorul, demarcatiile intre economiile nationale pot exista sub forma barierelor naturale care determina costuri mari legate de infrastructur’, comunicafii si transport, a disparitatilor in ceea ce pri- veste gradul de dezvoltare sau a comportamentului anticoncurential*. Unificarea europeand graviteazi in jurul celor dowd concepte: inte- grare-cooperare. Din punct de vedere etimologic, nofiunea de ,,integrare” provine din limba latin’: integro, integrare, care are sensul de a constitui “ Pbidem, p. 171 2 Ihidem, p.AT2. 3, Pelkznans, op. cit, pp. 2-3. “ Tider, p.3.wropene la Uniune European 24 un intreg, de a restabili, a intregi, a pune la un loc parti componente intr-un tot unitar. Istoria integrarii europene este marcati de infiuntarea dintre doud concepfii fundamentale'. Astfel, potrivit lui Draus Franciszek, ,,pentru unii, a gandi despre Europa inseamna a gindi, inainte de toate, Ia inde- pendenfi, autonomie gi putere a acestui continent si, din aceasta perspectiva, Europa devine subiect, personalitate si identitate. Pentru altii, dimpotriva, aceasta constituie, in primul rind, un spatiu geografic in care organizarea trebuie si fie surs& de buniistare pentru cettieni; aceasti a doud viziune a dominat idea de integrare. Tarile din Europa Central si de Est oferd acestei idei o semnificatie deosebiti istorica, politic’ si morala, Intr-o abordare polonezi”, de exemplu, integrarea europeana este consideraté un proces care a inceput la inceputul anilor ’50 ai secolului al XX-lea in numele solidaritafii curopene gi care, ulterior, s-a dezvoltat pana la formele sale politice gi institutionale actuale, gratie solidaritatii. Potrivit acestei abordari, solidaritatea apare ca fiind un principiu fondator al integrarii sau un principiu cu valoare suprema al politicii europene, care va trebui s& otienteze si in viitor politica UE”. 1.3, Integrarea in cadrul Comunitatilor Europene in anul 1945, Winston Churchill descria Europa ca find ,,un morman de ruine, un osuat, un teren de propagare a ciumei si utii”®, ,.Pacea si prosperitatea Uniunii Europene de astizi nu trebuie si ne determine si uitim ce a fost Europa in urma a dou’ conflicte mondiale”, spune autorul Nicolas Moussis*. Aga cum sustinea Jean Monnet, pregedintele planificarii din Franja in anii °50, citat de N. Moussis, ,Uniunea intre persoane si colectivitati D, Franciszek, L Europe élargie peut-elle étre wn acteur international influent? Les PECO et les finalités politiques de l"intégration européenne, Etudes ct Recherches a0. 32, februarie 2004, Groupement d’études et de recherches ,Notre Europe”, pp. I-4. 2D, Hucbner, ministrul polonez al afacerilor europene, Confrontations, august-sep- tembrie 2003, Paris, p. 14. 3 un amas de décombres, wn charnier, un terrain de propagation de la peste et de la haine”, N. Moussis, Guide des politiques de I'Europe, ed. a 5-2, Ed. Pedone, 2001, p. 5. “A se vedeaN, Moussis, op. cit pp. 5-6.22 Dreptul Uniunil Europene | ‘nu este naturala; ea nu poate fi decat rezultatul unui demers intelectual . avind ca punct de plecare constatarea necesititii de schimbare ... Esential este sa existe, intre persoane gi colectivitifi, interese comune”. wl Declaratia istoricd din 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Frantei, spunea: «Europa nu se va face dintr-o daté si nici printr-o constructie de ansamblu. Ea se va face prin realizri con- crete, creand in primul rand o solidaritate de fapt.» Schuman a optat, deci, pentru metoda functionalist’ de integrare european’ si nu cea consti- tutionalist’, bazat& pe crearea unei federafii, Aceasta insemna cA statele europene, care tocmai igi recdstigasera suveranitatea national nu tre- ‘buiau si o abandoneze imediat gi in intregime in favoarea unui stat federal curopean. Ele trebuiau doar si renunfe la dogma indivizibilitiyii suveranititii, Fra vorba, asadar, de reducerea progresiva a contradictiei existente intre imtegrarea europeand si independena nafionala. Robert Schuman propunea, prin urmare, crearea unei piete comune in dowd sec- toare economice importante, folosite pana atunci in scopuri militare: c&rbune gi ofel. Se preconiza un anumit transfer de competente catre 0 {nalts Autoritate independent’, deci cooperarea dintre statele membre in aceste sectoare trebuia si aiba o naturi complet diferitd de cea existenta in cadrul organizatiilor internationale clasice”?, Analizind etapele prin care a trecut Comunitatea Europeand gi pe care si le propune pentru viitor, in ceea ce priveste procesul de integrate, nu putem s& nu remarcdm existenta in doctrind a mai multor teorii, con- cepfii, etapiziri si denumiri date momentelor succesive ale integririi economice curopene. Dinire toate aceste variante, 0 vom analiza pe aceea care pomeste de la definifia oferit’ de Curtea de Justitie a Comuniti- tilor Europene (CJCE). Asa cum se stic, aceasté institutie jurisdictionala are un rol extrem de important prin faptul c& are drept misiune pe aceea ca dreptul comunitar/unional s& fie interpretat si aplicat in conformitate cu Tratatele, astfel incat solutia data de Curte s& fie singura valabild si obligatorie pentru toate institufiile comunitare/ale Uniunii Europene, statele membre si resortisantii acestora. Acesta este motivul pentru care consi- derim c&, inci de la inceput, trebuie sii precizim faptul c& instanta de la ''N, Moussis, op. cit, p. 6, 2N. Moussis, op. elt, p.7.De la Comunitati Europene la Uniune European’ 23 SER Comunity Furopene ja UniuneEuropeana 8 Luxemburg a definit piata comuna astfel: ,piafa comund vizeazi elimi narea tuturor obstacolelor din calea schimburilor comunitare, in vederea fuzionarii piefelor nationale intr-o piafi unicd, realizindu-se conditii apropiate pe cat posibil de cele ale unei veritabile piefe interne”!. La o atenti analizé a definitiei, observim ci aceasta confine, Pari echivoc, etapele integririi economice: s-a pornit de la zona de liber schimb (1958), evoluandu-se prin acumulari constante catre urmatoarele etape: uniune vamali (julie 1968), piafa comuna (1973), piafa unica (decembrie 1992), uniune economica si monetar’/piaf’ interna (ianuarie 2002). Remarc faptul c& fiecare nou’ etapa aduce realiziri noi, iar otice progres se bazeazA pe acumularile anterioare. in opinia autorului Nicolas Moussis, ,,integrarea economica tepre- zint’, pentru state, 0 experienfi unica; unicd prin obiectivele sale — stabilitea fundamentului unei wniuni din ce in ce mai stranse intre po- poarele europene, prin institufiile sale, firi cgal in alte organizatii internationale si, in fine, prin realizarile sale — niciodata in istoria umani- tafii natiuni diferite nu au colaborat atat de intens, nu au pus in aplicare atitea politic comune gi nu au apropiat, in atét de scurt timp, moduri de viafii si situafii economice atit de diverse la inceput™, Potrivit aceluiagi autor, ,specificul edificiului comunitar const, asadar, in originalitatea si simplitatea sa”. Metoda de realizare aleasi — integrarea voluntara a state- lor — reprezenta o noutate, Daca ea pare simpla in teorie, este totusi destul de dificil’ punerea sa in practic’. ,,Simplitatea metodei de integrare garanteazi soliditatea edificiului comunitar”, adaug’ autorul: ,legiturile deja realizate intre state sunt att de solide, incat nu pot fi rupte decat cu costuri economice si politice enorme, statele in cauzA devenind izolate’®, Cu toate acestea, asa cum stim, tratatele prevad, dup’ Lisabona, posibi- Titatea statelor de a se retrage din Uniunea European’, ‘Trebuie s4 menfionam inst faptul ci edificiul comunitar are si im- perfectiunile sale, care rezida, in special, in dificultatea de a concilia Hotiréres CICE, Gaston Schul Dowane Expediteur BV c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen, Roosendoal, 15/81, 1982, pct. 33, menjionatd si de N. Moussis, op. itn p. 64. 2N, Moussis, op. cit, p.3 > Ibidem, p. 4,24 Dreptul Uniunii Europene | diferitele interese nationale. Constructia european se confrunti, de asemenea, cu o problema delicat’: concilierea intre suveranitatea natio- nal si integrarea supranafionalé, cele doud realititi regisindu-se in cadrul Uniunii Europene cu cei trei piloni, existente in aceastA forma and la 1 decembrie 2009 gi care continua, din anumite puncte de vedere, si dupa aceast& data. Dupa mai bine de cinci decenii de integrare euro- peani, trecdnd prin elaborarea de tratate, modificarea acestora, critici, compromisuri, incertitudini, crize si esecuri, in UE exist’, fara indoiala, potrivit hui O. Bibere, si multe realiziri: libertatea de circulatie, politicile comune, moneda unica, institufiile, bugetul constituit din resurse proprii, ordinea juridica, imnul, drapelul, deviza comuni, cetfenia curopeand, initiativele europene, ajutoarele economice, ajutoarele umanitare ¢.a.'. Potrivit aceluiasi autor, Europa nu este simplé, iar integrarea i-a creat multe fete”: Europa cu mai multe viteze, Europa a [a carte, Europa cu geometrie variabila, Europa cu nucleu dur. Si atunci, spune autorul Octay Bibere, este firesc s& ne intrebam: ,,Ce fel de Europa?”. Trebuie s& avem ineredere in generozitatea principiilor, incercéirilor si succeselor curopene; dar, in acelasi timp, trebuie s4 nu uitim c& ..schimbirile la scar mare igi au, insé, i hazardul si alchimia lor greu deslusibile™, Prin compararea Comunititilor Europene/JE cu alte organizajii internationale, observiim c& diferitele stadii in evolufia constructiei co- munitare coincid cu nivelurile de integrare/cooperare ale altor organizatii. Esecurile comunitare au fost depisite, intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu. Analizdnd, in timp, solutiile aplicate si rezultatul lor, se poate acumula o experienfi bogata doar prin simpla observare a unei organizafii care a avut inifiativa si ating& un nivel de integrare avansat, degi, este adevarat, inc imperfect, de aici gi provocarea acestui proces complex. Organizatii din Africa, America ori Asia, care recurg la modelul comunitar, au avantajul c4, inci de la inceput, cunose consecinjele alegerii unei cai sau a alteia, invatnd din istoria UE, cu atat mai mult cu cAt istoria, se stie, este una ciclic’, aceleagi crize putand reaparea la un 0. Bibere, Uniunea Buropeandt intre real si virtual, Ed. All, Bucuresti, 1999, p. 260 2 Fbidem, p. 261 si urm. > Thidem, p.267, 4 Tbidem, p. 266.De la Comunitati Europene la Uniune European’ 25 SR uropene ta Unlune European interval de timp; folosind experienta gi istoria Comunitafilor Europene, celelalte organizafii nu mai pot fi luate prin surprindere. 1.4, Specificitatea ordinif juridice a Comunitatilor Europene ca © consecinta a sistemului de integrare Dreptul comunitar/dreptul Uniunii Europene reprezint un sistem juridic autonom, integrat (automat) dreptului intern al statelor membre, acest principiu antrenind consecinje practice extrem de importante!, potrivit lui P. Manin. Pentru a infelege rafionamentul care a condus Ia realizarea sistemului de integrare, precum si modul in care functioneazi acest sistem gi se roflecta asupra modului de adoptare, dar mai ales de aplicare a actelor normative, trebuic si privim retrospectiv, pentru a observa ce se dorea prin crearea unei Comunitifi Europene si care era modelul disponibil la acea vreme in materie de organizatii internationale, Astfel, in anul 1950, cand Robert Schuman primeste de la omologii sai din Marea Britanie si SUA misiunea de a identifica o solufie pentru a readuce Germania in concertul occidental, deoarece lisat& izolati ar fi Teprezentat un potential pericol impotriva pacii, in realitate, se dorea crearea unui cadru capabil si controleze, intr-un mod rezonabil, Germania, control pe care ea insisi si il accepte. Modelul de organizatie internajionala avut la dispozitie, deoarece s-a pornit de Ja premisa cd viitoarea colaborare cu Germania va lua accast forma, era acela al cooperarii, sistem care functioneaza, sintetic prezen- tat, astfel: statele membre trimit proprii reprezentanti in organismele organizatiei respective, care au rolul de a adopta decizii, acte normative. Principala problemi insti era aceea a aplicarii acestor decizii internatio- nale Ia nivel inten, in dreptul statelor membre. in cazul cooperitii, este necesar ca legislafia internafionala (in forma negociata de reprezentanfii statelor) sa fie ratificaté potrivit procedurilor constitutionale interne, existind, evident, posibilitatea si fie refuzati ratificarea. Altfel spus, 1 P. Manin, Les Communauté européennes. L’Union européenne, ed. a 4-0, Etudes internationales no, 6, Ed. Pedone, 1998, pp. 309313,26 Dreptul Uniunii Europene | sistemul cooperarii ofer statului posibilitatea ca, la nivel intern, prin parlament, s& hotdrasc& daca aplica sau nu actul international negociat gi semnat de guvern in cadrul organizafiei. Revenind la contextul anului 1950, trebuie spus ci acest sistem (al cooperirii) nu era cel adecvat scopului urmarit, si anume controlul Germaniei, pentru ci i se didea acesteia posibilitatea ca, prin parla- mentul propriu, si refuze o decizie luata in cadrul organizatiei. Era deci imperativ si se giseasci o solutie care si nu cunoascd acest obstacol. Jean Monnet a gisit varianta cea mai potriviti: eliminarea neces’ ratificarii interne a instrumentului juridic intemafional. Apare astfel cea ce numim integrare, sistem care presupune, din punctul de vedere al tehnicit normative, faptul ci dreptul Uniunii Europene, in domeniile precizate, face parte automat, din momeniul intrarii sale in vigoare, din ordinea juridica interna a statului membru, caruia fi este interzis’, practic, ratificarea. Tata, deci, ca, pentru a servi unui anumit scop, a fost gandité o metoda, care, la prima vedere, pare o solutie evident, simpla, dar care a avut ne- voie de acceptul politic al statelor, pentru c4, alaturi de acest mecanism tehnico-normativ, regisim un transfer de suveranitate la nivel supra- national, aspect destul de delicat, in special intr-o perioada in care statele tocmai igi cAstigaserd, ou greu si in wma a doud conflicte mondiale, suveranitatea. Totul a inceput cu un domeniu limitat, dar sensibil din punct de vedere strategic, gi anume: cirbunele $i ofelul, ins4, de-a lungul timpului, © dati cu infiintarea Comunitatii Economice Europene, aceasta si-a afirmat puternic vocatia c&tre o integrare cvasi-generala, adicd in tot mai multe domenii decizia se {ua la nivel supranational, Iegislafia comunitard fiind integrat’ automat in dreptul intern al statelor membre. Astfel, in teoria dreptului comunitar/dreptului Uniunii Europene regisim trei principii esentiale, toate fiind efectele sistemului de inte- grare ce ii confers trisitura autonomici, si anume: principiul aplicabilitatii imediate, directe si prioritare a dreptului comunitar/dreptului UE in ordinea juridic& interna statala. Aceste principii au fost afirmate in juris- prudenta CJCE, care a pornit de la urmatorul rationament: ,,instituind 0 Comunitate (...) cu puteri reale provenite din limitarea competentelor