`ML-M' u

\~ 0 cãmhrh humomd.

`- ü" T" a
-. `
w I"
'JC „

"`14
` "~Î;
"c.'s't?'făî;î%*$î?âîiset55:53:?,
"Îjtiãiäîé'á@Kimi (I \1
›' *"'Ţ`~".'.<'l<':zeffâiáîspl
' `

\'
Q`
!lî'lx//
#sisata'caşşg5:5» o ` „

CŃ'ŞQESAM.
`
4 "' ' ` "
'4`
a
_,._'„ '
›--...._.„„-..

g2 k' 'l''
`

u. . ''
M`-„-„Î_M' „
i
.. ' ` \ ~ ›-

v`
_

'5. L* ?îi-A`
`
` -

,"1 ` _ `Y

0."W
422%' 5
"0.417%

l
.

`h
~

' a*** \ ` \« v \ -__.._“4**“,

«44%.
.o 9.211%`
„4% ;.
.. \~'“ . 1 M***

I'I

.a
â? un?"
g: *n
!Rh
!I

â
'L1

I.
.'
H"
,2
ü\ ..că
Au»
,2-

n !l A! l. l!
L .E
Wolüml
. hau-*n nu..
›numa MMO
._".~`.`.1› \ 4m

\\
KM
/.{'"""›'\ f mmm.
A'
in?” W)
“e

M
'5%.'
'I

_M
@ê;
...1.0.1
a

l
`

\v ,
›I
5+. ›

dr""'""'~ \.

*io @A

5%;
"y ›

?â `j>

5g” ”î
› l
Î
k_ -
i 7

55;&

m
©
\`4`
@®@
__._.._.____..-_A
..
"`
«n
„~.--..-...
3- Automobilele.

“z

--
0%? II.2.3)
"a-_b v
rr.. 3\
M.
7\ 50,/ /

'\o//l
„., w a

/I,. â

/ /
'Ela

® i_- îê
«lui

2;. â*
ant.,
â'
â
 4- O răscruce m pădure.

/
* 3.34..: x` .' /
"`*""* 4+,
"'
` / '.
di m
..A
`
q! 3','.„
"3;"
`

a',l
F l.” , .*

@',L
'
“n`y".
x
q v
v _ -
,
'/
`
I ›

\ l
47
1/
›

_E
H `
""4
`. `U
i"
\l A

'nl`
.t “Ţ/
'H
/ü' (ü. '4" 4

şi\
l l I /j Ă`

2,1." `Ă'
“WIM
â' `o'
"u navă\
`
"' ,' `-
te
~ V1_ _r

' E"4:),
'10.21:` „I`d __`__,...„.....-...W~°'
Q)

_Iii_
ü
~~---'~ ..-

" "-~ar`
rşvxţm
Ear-3414.5.:
` @5%
` `

"â-.v-
' .

0
„

Otv! ›A
U
` .
h ; u

O 'i'0.- /7 ,-~-_-"u-`_.~ _m- ah\-

`,
. ..I- lt .. _4.-._n..d~-~~-~---'
I(
*

/
Ih

`ţ / I.. `

/ ' `i '\" ,l .n

-______________________-_--
`
Io ` | ad.

/
u .U , „I,
v F,

â
a. ~' „

*f

E”! 53
â 4:53»
5'5'25
45)&

#`53
033%:
@D
I

625
“ă
:Î
#4
O
'â'
"4":

. 53+ . ._. A. -.` v „513

` AW»M
&J r,
-
5. Bîlciul.

au

IşuŞ
.2
©
:. / „ `- . «E-

> Nis'ésã
:J'Iil

@COD
©© © @3
 Dñ//`r
o(
.4
~

U o*
U o*

U tă Kg
U
U @a

AA:)
Aü
&CA-&714%
A&
 ` M
i
7. Animalele fermei.

` JL
4|
l/
\`

ll.

F.
f
u

.
'
,

l1/
l'
`
\_/
\/ \H
/

'
4,

_
.du
„.- ~

m
A

..45:
U
-
II

r
- _1,
'I

\h
1_

u.
I" i

\Ji

m
`

`h
.
'›~
t

dl

Il,
'A
1*”

11""

°
m
1|.

V'
A

'

x
\F

VI
l
›

" v "l
' "h.u
i
H

I'/

ih a'
`i
_
î”

4-
H
II
'

'
R
\l

I`

*am
II,
ă / m, ' "'

`'Ig-_- '- _ l
\z . ~ " \

I ai?? "
'I..a "' __ ,d
*' ''

\L v dl,
.H l ` V I`
,
A
›
I l
m
> l`-! of"
.r/
w
w , \ .\„.
" -F-f-
J'
W
\ln t u
u

`11,
ü
W
'-0
/ `
|

Ell:

@Ş
ch- ;;'“1

›1 .nl

\lu

Il
i .. i "î

v. ! \II-

...-

LI`
_N
g.
8. F|uturii

â&
`

.dc
r" *-

:vw/`Îl
m %`
?4:3 \

,
›Rs %ê
"w
@4% î î
4. ll(

ã
\h
\L

W
"
'1...
in

U,
I
'„J

.,

@e
'4

` 'I I I:

@gşg
ü m ` II,

II
` ü á O1 U
 mi
u. m WH(
m;”".ţ';„f:.._
,...„„ "W „m ,›

„g

Q.
@V4-
AM& N u

-Zj',@ZR/"EW
 `-
10. Pápuşilo.
In

:631,4

@î
S I&
/I*H x fil\ ,459.
a;
\9.21

!!_
l â.!
_ I\
/g\ !
'9

!! 15%\ "4m `
“mv- `î'

E*

j"..lâ`n-b`»
!l
34."~')ã`ujg`.
I\ 1\ j \` ,vx 1\

A
g
.4'\~&"Jâ`~
A
v2
"
v.. (în A
a î A
-v'
„Jl`,;.~,.J:`.
,Q_
,n 5%&
#Q 1n\ InQ
_ \ I\
yu A
#B3 :In
1\
 [j

in`
H
l a\

l\ q

_
"CN-`M-
12. Cadouri dc Ziua momolor.

â
ă
-
â -
.0069.
 _
`N`
g
13. Flori pentru

M .Illţn
1 Mai.

'îllîlllll`l
EZ]

If! â
fi& f* ›

fn "Şş||›A.
am

(wwe
i
1%, "3355"
0. Ţ
1\1
›l'- '5:'
\3%
`VJ
` 'I' <. Î

I
1
?31
\

â â; â
L\ o
N`-

M_
H. Să facem buchch.
4.

w â &â
ţa 50

ţ
m

&şi
3 3
3 Ş“ i`
 N`
h"
JM„Q-„ 5-441& e' -' "
f 15. La restaurant.

\“.
l , p'(9 Î î :
.w
49.'.

n `
'
` _

51k\ \
.

ţ
'-
, ~
›CV ›3. gxgo-
0

”1?-
V"

P"
'k u.: I "3'

'i o `ţ
'I
l
'41:
s: „
l
\

'
l `Î.
v
' o
'ră` 3:. J
J,
@y v:

EF
.

a& „

..14

că:) @o
% x\

_
Îi
V

â
f 2/
- M_-
*I
16. Distribuirea prâjiturilor.

fi" 6555
\ r
` ›\\\

`a

'l'
@ggâ
„ar
K/
®®®ê

,W
@ââââ
o'
$

E? *
l
 17. Oro gusldtii.

f\
„ţ, ş&

MM&a, .TK~-*`:›î;î„""*'r.~
m
w K

”1“”
Mg
g!

&7
V'

'»K»
\@K TH?
,-
.5/1

m
\"*
\IK M

__..---› „
K .»
«3"
»K

„13:13, îşiîîw
d:)~U\5:3~~ - „m
J. ,
ţ

@o
\h

"Î/Kb.
.. ul' Ku.
w .„

.L

7) .ÎD
31;,
`
e
J
.'30 o:
ma
Oâpr

â ® (9
â)
M
18. Proviziilo.

@AW
.
@E3
üä
l
ş;
â

e)
(D
M
t
19. Toto pleocñ cu avionul.

(1;,
55% @3331 Îi; L] '3%
„

3%
&3% ݔ
@2:9
V
sä % WR&
â

/
`__ 20. Pescéria.

l_ -
a

`|
C

A" Ă rl

Î
/l

W
-~
I 1:\
m
.

`F531 `H 'î'
Â& "i471 ..l-îi:) 1,'

- „_ r) „„ o* „

@Q
Îşămf
VK?

Pază”
&gb
â
 _„_,*„-„_m_-._`______-___-__-
21. Cumpărături pontm vară.

Q
,v..`„__„`›„7„„. 5

“1 7*? /'
/ â
â _Ă
a)
/ ` “if rşu
?Fa-_45522
*

°° M35! *

AMI

w
â
L_4

@3

@D MIL.)
â
fi m 4m
©
m
 22. Combina.

@mmîîm ?A
7*' „îämîîn
HHHHHHHHFHHU HHHHWWHHHHM

#ü
:3

f"
:'J D\
v v -

Clt:
DE gb.)
Q5
C3 D\
Q;
 23. Lo plajă.

Ş
K
g\
Q!
-J .Aj-`1.1:`
0%( 65%
â
›4.427 â
53 .

ms; ţ â
I*

07/
lv

\\ â
`te`

ţ\Z
- V

I
"w-
m`, `

m
IH

U
.
24. Trăiască vacanţa

I
,
\ \axa
ü
,
y

l \h
Il
-l,
\l-

'V
Il
t
I

\ \\
mpi/04m

U'.
'

›Q
""`\" \`o
o
`Q` \ 7\
o D@DE

`
t
Q .
`
.-

~` 'I` `\
Aâ
`

O`
`
'f

.\
/
/I'
.\~
l"

a"
M
\`\-
“

"1
l

ţ
"
"u
`

„
L

f
... I I m , /I

'41V 1/1
. "”““'"' "

/
„.__..._„...., u «` . . › ' 4 t

.""J / ' - K1/

'l
`

m f ~
›VB/5"?
`v 9 l» ` ›
'MM-""1”,
„,›v'

ţ \u wü `
.
o n.. „A" w a a.
a
`

v
o
..m .
„.
Ş
t
` `

C ,C
.
`44"` \ll
l'
\

"`“u ` "MHu `l' '

o \
ul MN\ w“ "I m

ă „vã-m
alu/tr

9\ .
OL
43 ° " v
o
`

An'a
"5

53%
0|o 10,939 ,à . O

Î"
 \

xercitiile propuse in acest al treilea set de fişe

ăspund. ca şi cele din primele două. preocupării
noastre primordiale : de a căuta în activităţile şi eve-
nimentele trăite de copii motivarea primelor lor de-
,_. mersuri matematice şi logice.
*H
De cele mai multe ori situatia sugerată de un to-
blou este valorificată intr-o o doua fişă. ceea ce con-
duce in mod progresiv pe copii să-şi pună probleme
pornind de la imaginile mai simple.
}
Este bine să facem o selecţie dintre exerciţiile pro-
puse. in funcţie de nivelul de dezvoltare a copiilor. ln
orice caz. să nu ne treacă prin gind să le facem pe
toate pe aceeaşi fişă şi nici in aceeaşi zi l
ln această o treia etapă. se pune accentul cu pre-
cădere pe proprietăţi ale mulţimilor observate sau con-
struite... O astfel de proprietate poate li denumirea
mulţimii (dacă este cunoscută) sau faptul de a fi o
parte a unei alte mulţimi. sau de a fi ordonată. De
asemenea poate fi numărul obiectelor. Acest număr
va fi denumit oral de cei mai mulţi copii, el va fi
scris numai de acei care o cer (0.1 . . . 9. zece).
Pe planul logic. accentul va cădea de asemenea.
în mod deosebit, asupra jocurilor care presupun re-
guli : a aplica în mod corect o regulă, a căuta ce re~
gulă se ascunde intr-un joc. a schimba regula, con-
stituie moduri de a pune in lucru primele demersuri
E O '
C J.

p El
r l
i
e. «jr LASÄ'I'UKIE FRUiviLMsá AI doilea exemplu: Se aleg trei băieţi şi cinci fetiţe.
Care sint toate modurile posibile de a alege cele trei
â
"` Din ce persoane se compune acest frumos cor
tegiu ? Cine merge inaintea mirilor? (Clara. Remi) fetite care pot avea un partener?
lată o reprezentare a celor 10 moduri posibile; co-
4

imediat după ei i' (Ana. Didier). şi după aceea 't' (pă

5

.
o

rinţii, bunicii). Bărbaţii şi băieţii sint tot atit de mult `i

piii vor încerca să le descopere'.

-
i ca şi fetele ? După ce se vede 't`

TTTÎÎ-_ÎTTTÎ
Să se arate persoanele care ou un buchet. i 1
geantă, o blană, o pălărie, o coroniţă (să se colorem L Clara x x x x x x -- ~ -'

ÎÎŢÎTÎÎTÎÎTTÎÎ
florile. blănurile...).
J Să se stabilească dacă sint tot atitea perechi dl e Sofia
copii cite perechi de părinţi şi perechi de bunici. S( i
l se prezinte toate aceste personaje pe o altã foaie gru

OMÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ
2

î pîndu-le in mod diferit. ţ

Fetitele şi băieţii din cortegiu, constituie to

›:-=.~

I'
talitatea copiilor invitaţi la această căsătorie. Să SI 2
E
coloreze cu roz rochiile lungi şi cu albastru pantaloni i
lungi. Pentru a dansa, fiecare băiat işi va alege o par
! teneră ; este posibil ? vor dansa astfel toate fetiţele? I
(să se arate prin săgeţi partenerele alese). .__________ E
Cine are o rochie scurtă 3 Cine are o coroniţă dir
g

In fiecare coloană cruciuliţele indică ce fetiţe sînt

|

flori roşii (sînt aceleaşi fetiţe).

E
'9`

Pe tema „formarea perechilor" se vor juca chiar co- alese, liniuţele simple indică ce fetiţe nu dansează.
piii din grupă. Pot interveni alte condiţii şi se poate complica această
Prlmul exemplu: Se aleg 4 băieţi şi 4 fetite. „Cine
danseaza cu mine 2 spun baietii. La fiecare oprire a mu-
21cii, fiecare trebuie sa schimbe partenera şi nu are drep-
problemă, de exemplu să presupunem că existã fraţi şi
surori şi convenim că ei nu dansează împreunã... f J

tul sa aleagă o fetiţa cu care a dansat deja.

.Acest tabel arata una din modalităţile de a schimba
2. BUCHETE ŞI PRAHÎURI PENTRU NUNTÄ
{
partenera. La sfirsitul celor patru dansuri, fiecare băiat
a dansat cu flGCâI'C din fetiţe. a?

d
Eric Didier Marcu Remi .-
i" Vrem să facem toate buchetele la fel. Unul din
ele este deja fãcut. Să se deseneze florile care trebuie
{
puse in celelalte. Cu florile detaşate să se mai alcă-
Clara Solid Laurentia Annick primul dans
tuiască şi alte buchete asemănătoare cu celelalte. Se
pot utiliza toate florile 7:' (mai rămîn două). f
Sofia Laurenţia Annick Clara al doilea dans
* Este vorba de o pregătire a noţiunii de combinări. De exemplu,
dacã avem 5 obiecte, a. b, c, d, e, gruplndu-le douã clte două ob~
ţinem zece grupe: ab, ac, ad, ae, bc, ba, be. cd, ce, de. Spunem:
f
Laurenţia Annick Clara Sofia al treilea dans
2 3
combinări de 5 cîte 2. prescurtat CŢ -10. Analog, C-ä-este numărul

Annick Clara Sofia Laurenţia al patrulea dans grupelor de cîte 3 pe care le vedem in tabloul din text. (Nota lrad.). !Î
J.
82 5
83
f Î

'-› ' z '"3"er

r
`x

P
.-.J- . _ „3 percetám pe rînd toate 1 'Î
'"" Sa se distribuie aceste prajituri cu cremă ast-
fel incit pe fiecare farfurie sa fie tot
una. apoi două. apoi trei...). atitea (|a început Să se reproducă în tabel diferitele posibilităţi (sche~
me cu săgeţi sau tablouri). Conducătorii (şoferii) şi
56 se arate cu ajutorul vehiculele sînt reprezentate prin mărcile lor, desenate
aceasta distribuire (se poate sageţilor, cum se face pe etichete (etichete albastre pentru conducător, verzr
bara fiecare prajitura
aleasa ; sa ne-o inchipuim pusă pentru vehicule)
pe farfuria unde ur-
meaza a fi aşezată desenind un
pun in acest fel pe fiecare
cerc) Cite prajituri se
farfurie (sa se scrie numă- Soferi i Automobile
I rul daca se ştie). Şofer:
Soferi ,AUIOmObIlE
Automobile-

In primul exerciţiu se caută sä se

cu tot atitea flori ca si formeze buchete
buchetul-modei. l
in cel de ai doilea exerciţiu, se
pune problema de
repartiza prăjiturile in farfurii. dar nu se
a
prajituri trebuie puse. Decr trebuie asezate ştie „cife”
una cite unar

\UTOMORILEII
@l
3**
!Î
i'm'
= 'l
i* Să se marcheze cu o cruce albastra automobi-
lele care se repara, cu o cruce roşie
în curs de spalare. cu a cruce verde acela care este

M
lê: pe cel caruia i se Fig. nr. 43
pune benzină.
Alte criter/i :automobilul care a pierdut o roată, al Exemple

!J
"Tg :
cărui port-bagaj este deschis, care este
,4 41

â; Să se organizeze jocul mai întîi cu copiii. Să se

pod, care se află in exteriorul garajulur plasat pe un compare diferitele modalităţi după care ei au plasat
conducătorii in vehicule
v

Cum pot fi recunoscuţi salariaţii garajului (dupa

Se obţin toate modalităţile?
1

şapca lor roşie).

a:
1

Sint tat atîţia mecanici cîte automobile 3 Tot atiţia Jocul se poate prelungi şi complica după dorinţă...
cite persoane 'ţ` Tot atitea automobile cite Dacă conducătorul nr. 4 vrea să imprumute vehi-
persoane?
(3. ”"1'
lata şoferii gata sa ia startul. Fiecare din colul său... şi chiar dacă este permis să se ia vehicu-
ei lul fără proprietar, care sint diferitele modalităţi de a
.i poartă pe spate marca vehiculului sau. Sa se dese-
\k neze drumul pe care-l va parcurge pentru a ajunge Ia
plasa conducătorii ? (problema este firească, dar există
Îi
g.

vehiculul sau. Toate vehiculele vor participa la cursa ? 24 opţiuni in primul caz şi 120 în cel de al doilea„.
(să se bareze vehiculul care n-are conducător). ceea ce exclude posibilitatea de a face inventarul
complet).
Pe foaie, se dă dreptul conducătorilor să se urce
in oricare din vehicule. cu excepţia aceluia care nu
este pentru nici unul din ei, Dar conducatorul a carui
E
am marca este steaua nu vrea să imprumute vehiculul
PÂSCRUCE IN PĂDURE
rîr
H Et? sãu. Să se ceara atunci copiilor să plaseze cum vor
k
ei conducătorii care acceptă să imprumute vehiculele Să se observe moşini|e. Sînt toate oprite 3 (să
lor se coloreze care e in mers). Să se stabilească care nu
ă (dar care nu sint obligaţi sa o faca).
ii sînt camioane. cele core ou aceeaşi formă (pentru

ii
34 E
85
I'
meu oto_m_t tt. momonm “6.00” donumtto
4` kt".
4m.
05. R4) So \v `-0'D'03' mult. vohnutu untul
încît u\ !to tdcntnttt'ut hmm. dm 0|» pun dcnunnwu
v mkmcm 'ul (2 &V now. 2 CV alb. 404 ullnutnt In
\patch 1m L` CV nlh. 4m vudu to\ Iutu lut 05) 'UM'
R4 sunt tmuwottutc \to uceluşt “urmau. cutu culmi
w“ mr\ nule pentru a le dttmuntm t (tut nlung. tlnm
se .www 'a ce otm w atit\ hemto vohtçul)
So ›o tompme nummul do vohiculo opnta pe “O-
cmo pmto a drumultu pum Iu ›dxcmce
unio m woman. nulIfW ca
I'nmm nrmlu
Iu [HIllgOllHl [In((luua Iinl la lol Lu !'an dl"
nu V
'"'l'
Im., unu \mumauta m Lelolulla douä) Cum se 000M
(lunile lmuuu pnm? (Iwbum spuse cum un! nula:
nl- dm mnuul :anului mit. al COICUlul muloclu, ul
(un ulm (num)
Su w lurmmu paru (mlnnulţirm) dupä dmml'“
\mm .u meul alb. ru (altul um: nagm (punlm ml.
pnuudnllln), cu can-.ul mulomu roşu. (Lu cenlyul ne'
„Iu ale Su pm mlmdlu'a Sagaţl \mm Cu 6690016 ŞI .

'o tom.: Su ›e "produca Imctuccu. Kub voht (,unllul Hagiu vu

cute Sh se ptmem mnşmalç dupa donntá Do cantam`
Nu, dam commnota u tmvwsm 'ésctuccu drept ina
ante unde este en Î daci) CV? cate o urmam& r-o in
to:: ?o dtwpto. unde m alla al î daca 404 vorde s-o
&mon In stinga unde &o mld el î ptc
' Rugam“ toate maşmnlo văzute deja V (in atom
cunuonuãuu male) SG se nocunonscü diferitele morct de
moş-.no (C'ttoen, Ronnun. Peugwt). SG se caute. dacă
pumn: mownn. in oford de comuonetü. se află tot
atîtea Renault ca ŞI Peugeot sau Citroen (să se uttlt›
:ne cubunle albastre pentu; Renault. cele Ioşii pom
!zu celetolte mmm.)
›1 w xewmluu\ moş! dmnr pe o \uprulata plana Ido
»hartia ne [mi ŞI \a \e „htdlwc uulnmulnlc in minia-
m _xx pe nnmqnm (fum .w poale sh nm' \u »lrãhale
~ acea puntul i lwbme \labllll ca un drum are prio-
› `mmm .ehntnn .' Se muma de aceasta nume pen-
Eluclţiumal grau sa mcmco construi-
. u
um lulwul \Imelm [lllarlle pmlbile Care oile regula 3
Im. culou ulb, roşu, nogru l in mod ullcmallv o cu~
luam dusclnm, o culcare inclusa ln mln de grupál lb
lau lusuu Lopm sa conte pun lncmcorh cu ajutorul
cmcunlm (ln culoare plegotile rlmamle pe care 56 le
uncrmww punuu a lormulo ţinlele
lam soluţia omture cu h Culoomo centrului, hr
cmc \until nu cuprinde decil doua culori inchise (ordl-
nea alb inclus. olb›inchvs, sau inchwolb ~ inchls-
alb) Aceste culon inchisa pot h alese ln palm leluri
(IOŞlII-roşu. roşu negru. negru-roşu, negru-negru). Sc
pot consum, plm urmele. patru ţlnle cu centrul de
culoare deschisa ş. patru \mie cu centrul de culoare
inchisa (si) se couîe acelea care lipsesc dm desen).
lixunple: Iulia wie palm lmlv cu „(pnlrul" all)
(llql ›Ml

uulnn xelalnlc de palm? “d dreapta. la stinga. ln

` m matei. .` .`73

'x '-I.
\ '.
~_: l_.

_d.f'
f
n.›
14”
`Trei feluri de pocuri - nr cu carabina. manejul -4 .

vapoareior. dopuri (a se vedea fişa nr, 6), Didier n-a

!ms inca ce „ma va viza el î' (sa fie marcata cu o
cruce) Sint tot atiiea carabine cite ţinte '4' Îot atîtea /,
î l
. ,

vapoare ciţi copii ? Tot atitea corabii cite vapoare ? ?"5

Tal atitea pasari cu Ş! peşti? Tot atiţia peşti cîte -, .

dopuri Z e::
.2r-

Pe foaie, sa se reprezinte aceste mulţimi diverse şi

!5
să fie ordonate de Ia acea care are cele mai puţine Fig. nr, 4|
obiecte pina la acea care are pe cele mai multe.
87
86

_ll
I' l'.

Mai multe metode: - sa cercetam De

rind _toate
fiecare cele_ trei intre-
-
!TEVA J'ţVŢUPI DE LA BILIJ
animalele turmei. punînd pentru "nd
poziţie) sa cercetam Pe
Sa se descopere regula „jocului cu dopuri" in- bari (marime, clopotel, exem~
;
'1
singură intrebare (de
toate animalele punind o
dicata prin sageti (landul acoperit de aceste dopuri acelea care au aceasta pro›
plu marimea) apoi printre care au şi una din ce-
este uneori pictat in roşu sau in negru Un dop roşu
prietate să căutăm pe acelea printre
duce la cistigarea unui peşte roşu, un dop negru duce şr în sfîrşit.
lelalte doua (de exemplu clopotel) proprietati
la cistigarea uner pasari). 56 se arate ce s›a cîştigat primele doua
acelea care au concomitent (In
pe cea de~a treia
-
cu toate aceste dopur: care are
sa cautam pe aceea o
Alte exerciţii acest caz poziţia) ; 56 cercetam pe
rind toate ani-
Pentru ca toate dopurile sa he ciştrgétoare. cum intrebare şr să reluam
pentru fiecare
malele punind o rezultatele deja
trebure colorate cele care nu sint 3 celelalte două. fară a ne ocupa de
Dacã. platrnd pentru 4 dopuri. se obtine in plus un obţinute.
peşte roşu. care dopuri sint Suhcrente pentru a cîştiga Să se reprezinte aceste metode
de cercetare prin
toti peştii Şl toate păsările desenate. schemele corespunzatoare.
Să se coloreze aceste vapoare pentru ca lie› lată animale şi d.ferite obiecte
(cirnat, un
care sa tie drlent de celelalte (sa facem pe copii sa ghem de lina, brinza de capra, lapte
de vaca in sticla,
gaseasca o regulă exrsta deja doua vele mari roşii, ou de gama). Ce se observa 2`
Fiecare din aceste ani-
trebuie alese doua CUlOfl pentru velele micu, de exem- (să se arate care
[Î male ne da unul dintre aceste lucruri
plu roşu. albastru) printr-o sageata).
lată descrierea vapoarelor care se obţin reprezinte
Pe foaie. pentru aceleaşi animale, să se
albastru albastru o noua mulţime de obiecte cuprinzind pe toate cele
velã mare rosu roşu de
velâ mic& rosu albastru roşu albastru precedente şi in plus şuncă. brinza şvaiţer, o turtiţa 1

unt, un pulovar de lina. animal.

aceasta nu dă decît patru vapoare diferite. Să cautam sa se arate prin noi sageţi ce ne da fiecare
o altă reguia (cu trei culori roşu( ga|ben. albastru_ se raiilã
Pl'llîll'P proprietatile care (aratterizeazä oile, se
>

vor obţine nouã vapoare dnferite, de pe desen lipseşte pozitia' sin cu spa-
(uri o proprietate in legătură LU ..a

-
unul). cu spatele“. Cu ima-
lelP" catre cioban sau de „a nu sta
(are se pot
Se pune problema (le a descoperi mai inlil n regula gini de 0| [sau numai cu siluetele derupnte
(Je ]()C (corespondenta dopuri peste sau pasarPL apoi fetei va realiza scena pentru n
plasa pe oricare din se
59 poate! Pentru vu- normal, actiu-
de n completa drenslã regulă, daca vedea cum isi organi7eazä copiii, în mod
lmare-I incă o culoare cu o regulă de inventa! nea de (ăutare a oii care Londuce turma.

HIMALELE FERÎ=`|E| Fl 'j

i
li' ii

GuiHot, ciobanul păzeşte oile sole

`î Pe care Exista doi lluturi exact Ia lel ? Ce se modifica 'â`
animal ce nu se oHă Io locul sãu. l-o lăsat el să intre descrieti
fie lego( de Cu ochii inchişi puneţi un deget pe foaie şi
in ocol ? Să i se pună un copãstru şi să
aratati degetul (culoarea aripilor
fluturele care il cu
stinghie (voco cu pete negre), mari. a aripilor mici, a corpului) Să se
pregateasca
Această turmã ore un conducătorî este o ooie dinainte imaginile ce reproduc aceşti diverşi
fluturi.
mare core poartă un clopotel şi care nu e cu spatele Copilul va alege printre aceste imagini fluturele pe
!o cioban. Cum s-o descoperim ?
89

I`
iâ
care Il nimerise cu
degetul' Colegii vor spune daca
el a ales bine.
Imperecheri. De exemplu. fiecărui fluture cu corpul
roşu i se da ca
pereche un fluture cu corpul alb ale
cărui aripi sint colorate la tel Sa se
arate perechiie
pe fişa unind fluturii unul cite unul
aceste împerechen poate fi schimbata
Regula pentru
de exemplu.
se schimba numai culoarea aripilor mari sau
aceea a
aripilor mici sau chiar ambele in acelaşr timp.
Fiecare din aceşti fluturi vrea sa se aşeze pe
o floare, Sâ se arate printr-o sageata floarea pe care
el o alege. Sâ se deseneze stratul din grădina unde
sint reunite aceste flori Să se coloreze acelea pe care
nu se aşază nici un fluture. Florile tara fluture nu sint
aceleaşi pentru toţi copiii. dar toţi trebure sa sesrzeze
ca ele sint tot atitea (doua).
9 I\ LUAFOR
Ce se poate spune despre fiecare persoana ? Cine
este? Un salariat (sau o salariata) a salonului, un
client.. Ce face ?.. coalează, se coafează. asteapta...
Care este poziţia ei' 2... in picioare. pe scaun etc.
" Să se coloreze cu albastru deschis biuzele sala-
g
riaţilor, cu roz halatele clienţilor.
Fiecare chem este copil ? Fiecare copil este client 2
(Multimea clienţilor este identica cu aceea a copiilor)
Aceeaşi problema : oare fiecare chem este aşezat pe
scaun ? etc.
A I î e e x e r c i ţ i i : sa se cerceteze mobilierul (fo-
tolii, scaunel jos, oglinzi. lămpi)' existã tot atitea to-
tolii ocupate cite fotolii goale, tot atitea fotolii cite
oglinzi, cite lampi etc. ?
Să se trieze dupa folosinta (a pieptana. a peria, a
tunde, a face bucle ). obiectele imprastiate pe masa.
Să se observe acelea care servesc numai femeilor
'1“'
Printre aceste obiecte sa se sesnzeze acelea
care se pot intilni intr-un salon de coafura. Care
obiecte sint folosite la pieptanat (sa lie incercuite).
Aceste obiecte au dinţi. Sa se încercuiasca obiectele
care au dinţi, Ce se observa ?
90
Exerciţiu asemănător: obiecte care tone părul.
obiecte core taie etc.
conside-
In legătura cu scena la coafor. proprietăţile
persoane '
rate caracterizedzã uneori aceeasi mulţime de
asezat.
De exemplu: a li un copil, a fi un client. a fi E
S-ar putea spune ca mulţimea copiilor este egală'
cu
asezate.
mulţimea clienţilor, ca şi cu cea a persoanelor
Ne gindim cã n-au mai fost intilnite de copii destule
exemple de o astfel de situaţie pentru a lua cunoştinţă
de aceasta „dedublare" a unei mulţimi.
-
Egalitatea pare naturală in cazul in care ea se referă Î]
la semne. Ar trebui aluncr sã se indice:
î
mulţimea copiilor printr-un semn (de exem-
plu Î |.
7multimea chenţilor pnntr-un all semn l pd-
rul uumlll al unen persoane care vine să se Lucien).
Atunci. s-ar putea spune cä aceste semne indica ace-
edsl mulţime. Sl cã aceasta se scne plasind semnul == în-
_ îl
tre cele douä (exemplnâ
l
Ezitdm sa' abordăm acestnobiect căci cere stapinirea
modulm de utilizare a simbolurilor si al semnelor pentru
(l reprezenta un „Obiect" oarecare.
In partea d 2-a, prezenta greblei si a turculrţei... atrag
atenţia asupra iaptului că proprietăţile „a avea dinti“ Şi
„d fi folosit Id pieptanal" nu sint echivalente. Orice obiect
(are este Iolosit la pieplanat are ru siguranţă dinti,- dar
.,reuproca“ nu este adevarată. Observaţie nesemnifica-
livã pentru moment dar viitorul ii va arăta importanta.
' Tou ropili ›Int ('liunu si 103i ›int aşezaţi, deci t: vorba (le aceeaşi
muhimo cart.- e egală cu ca insasi. (Nota Had.),
E
91
 f
, !BIO are 5' ca un
.
clucure L,
Dog“: tare 2 (tren SCM-'I'd
.
.

daca_ a ”mo
Pe toate.
rcporhzmt s-Cr PU (- '
'0511. ce Mimi
Dana \
Degetel rosu
YO u
. drăgutü . 3 Petru.
Clara cea nngru „959m rosu
Care este cca mov negru
Iutlwdlulsa
scurt Ş' !OŞU
. ,
papusa bruneta cu parul . rosu
mn: drăguté este aceasta roşu
cu o cruce
V

. «

cret Sa se caute ş:
se vnsemneze
pâpuîllt tuluçlrcam (msn „a no mul-
sa
. “udmr“ L”
1

Îl \Insyttê VIA' 'Jian' prolmdom

_4
'tRHI mm
__
I
păpuşă
~

scuvl, popusl'e
. . . t

ntmut (l(~t'1l
.
(tata . ' hlnnulu
4

-
~

,
papusile cu parul „rt
t
. . .
.

Sa se mccrcumscc
t
1mm! `mut sau . sl
„„.
L

. "u o J' blond scurt şu

pmutmlnit Hm“,„„|„„
14\\„„„|,`„1„511y„|[114|InltnPlllllllnl'lliñl
(th unu.:
[5| `t
'
popUŞA cu parul
LH tmzwlnrlmtrl In
_
' una sau max multe
Mţtc . w m „M11“ „ml ,ULUW Hr*
',
›

:mt „Muia L',t.»

FE)t t t

pot scurt sau blond,

blond ` . .
tmtw'.
\

' Daca eu vreau o Dopuşo Cu

multe decit arunc' cind
vrem o 3„.„l„;„ Ali
cm de ales dm man
blond 3
pdpusâ cu părul scurt şi ?WMV-"F
Alt exercitiu .'1""|M| 'Î'HI "'r*
acestor pâpuşu în funcţte de tor p›ese de
se dea nume sint făcute dm
1

Să d'"
C°'°*° care constntuue semnalmentele
he- Aceste tobloum dvégutc piese pentru
btoul ptopnetãtnlor Ilplle Rámîn destule

" pisic”: (fetru) IáIOîC 5| ortptlor

_

9'9 şn o
colorareo
aceeaşn moară 3 (dupä apoi pe
încercunoscc'z pe tabloul final,

Im, t' '

tace
totodcu să) se
,Kg ' pentru a tace c050 2 (sd se
pa'
"z "
I Scurl mn.!
bucata)
o Co hpseşte
dre buc a! un nete) din pîslé cu o colina,
,
r
Ana o compus un tablou
L/L/
r/r/
.
,. .
. , .
Non, soare, o moara, un
arbore. o fetiţă Aceste desene
sa încercăm să
desco›
MIM/
aan/c , , „
arata in ce ordme o lucrat ea.
petum această ordine
CAT'E
DANY ,o 9
o .
0
Se poate cauta ce tablou are
mente (cel cu colina), apoi cel
cele mau puţine ele-
care are un element
Fig nr. 15
nou (colina si soarele) etc.
Sa se decupeze sn sa se aranjeze
aceste tablourit
Bumco Clare: a trncorat aceste bonete dră-
in ordinea găsită, pe o svngură linie
Să se lipească pe
gute pentru Dancu Mimi ş: fratele lor Degeţel Boneto
Cu Ciucure negru este pentru Degeţel, aceea cu Clu- o loane alba
cure roşu pentru Dana şr cel olb pentru Mrmr. Dacã tpaliznren
Acesle PXCI'(ll|I sugerrdza In mod P\'I(anl
s~ar schimba distribuirea bonetelor 3 Să se pună
boneţele pe capetele celor [re: in diferite feluri (este
V

!U le [wa (le ttulrt-` (inpll to' mlevatal ll, tnt astfel (a

S› all;` ewrrtllt asemănătoare (am se
pnl mmqma tam
suficient de a colora ciucurii celor trei plosaţr in cele»
qr uutnle
lalte colţuri) Se pot epuIzo toate posibilităţile .2 (nu).
93
92

I'-
 MAl
!3 FLORlLE PENTRU l
MAMELUK florile care sî_cupãîão(r'éagu
(ŞADLMlRl DE ZlUA nebune ii' Sâ se denumeasca ghivecele_cu' acra e 2
l._'.
din aceste vase; Oare lacramioar tufele
decorat unul dafirii lacromioore)-
“`
Ana a toarta si o flfoarree numar de fire de .dafiri 2'
ghicit care. Ea ne
spune ca are o
decorate cu o 0 _) fiecare acelaşi fiecare acelaşiI numar de tron
lntre vasele cu toarta.
doua smt de trandafiri au se cunosc) e 6'
(printre vasele decorate cu o
floare, doua au o toarăo..
vaza e2 (sa se scrie
aceste numere daca recrpientgl plGSGt P p*
este
pentru a şti care
* sa ' se '
coloreze cu verde steloie
Exista suficiente date putea cere_.
indicatie s-ar mai calorate i_n
'` `
por tocaliu iardiniera cu 'era (m
corota de Ana 2 Nu. Ce 'fost mint linga Vitrina, cu lalele de Pe etaj
aceste llori ar fi vinzotoarei). Cu roşu
culoarea florii, daca (in spatele
coloreze cele trei flori. dupa`dlorinţsoá
prealabil, Să se pentru cele ate fata vinzatoarei) .
florilor, sadse
servr ca model mulţimea tuturor
pe o fişa care va cercetarea incepute. _
Alte exerciţii: Din florilor In
se termine descrierea şideseneze cea de a doua banda detaşeze acelea a
florilor taiate, apar aatitea .fire de H
Alt exerciţiu : Să se aceste o foaie tot
decorativă a vasului
neterminat. sa se clasrfice ghiveci, Sa se deseneze peghivecele care se vad.
lacramioore cite se afla in
vase
-- dupa forma lor (cudecorare
.
toarta, fara toarto);
_ _

(cu flori, 'cu benZI)

.
Sâ se planteze ponselele in jardiniereregula
numar in fiecare. Daca drep-
ast-
H
- dupa forma lor decorul floare, fel incit să fie acelaşr
g

dupa modelul de dã
lor (toarta- floare.. mai multe posibil, ea
nu cere să se puna cit
şr
şi fiecare (sau
- r]
tara toarta ŞI
singura floare in
-
toartü şi benzi_ fara toarta şi
cu de pune cite o aceste
tul
trei) Pentru a forma
a
cel mult
cu benzi).
spuna numarul vaselor
din doua .. sau cuburile (tot atitea cu- J

grupe de flori, sa se utilizeze

ţ

56 se compare şi sa se
fiecare tel. alcatuite aceste buri cite panseluţe),
Dupã care regula au fost printre cele patru cuburi sint use/.ate in
tablouri ? (sa se aleagă trei
obiecte Grupurile cu utelaşr numar' de aratã ('u ajutorul E
printr-o sageata care apropierea tiecárerjardinierempar se

-
obiecte propuse). Să se arate,
obiect n-a fost uti- mupa IOCUIAIG atestor
sagetilur ture SlltlllOl'tletdl'e vor sugerata pentru tllS-
pleacă de la fiecare tablou, care
lizat, Sc'i se compunã tabloul care
n-a fost inca inceput. tubut'l (sau se poate relua metoda
cu o lloare" iiu Sint liihuiiea pfãltllll'llOl jocul nr. 2; E
„A avea o toartä şi a li datorat determina un singur vas. exercitiu cu z sau 4 sau 5
iardiniore
proprietăţi suticiente pentru a Pe toate d(elâ$l sine inteles r'a
caracterizeze un Singur obiect Pentru a Ye70l\'d o problema. este de ln uneste metnrle.
Pentru ca o proprietate sa care au aceasta alta din
trebuie ca multimea tuturor obiectelor nu ne gindim sa impunem una sau
element. O multime copiii incerce prin propriile torte .sa re-
insusire sa nu aiba decit acest unic particular al multi- fãrã Cd insisi sa
minte. Dihui-
cu un element apare astfel ca un caz zolve aceste probleme, asc cum le Vine in
(le a tauta n
milor oarecare. şi aceasta trebuie sa ne
ajute sa facem să rile sint necesare, ele constituie modalitati metode.
si un element se metoda si favorizează descoperirea acestei
se vada ca diferenta intre o multime
decit un ele- D
mentine chiar dacã in multime nu exista complet
ment, [Reamintim inca odata Lu tarie cã este acestor
contraindicat sa incercam a forta constientizarea
14. SA FACEM BUCHETE
lucruri,- toate aceste exercitii au ca Singur tel de a ta-
\roriza patrunderea progresiva prin practică, a fiecărui Să se coloreze cu galben toate florile broşteşh
""
Copil, in acest domeniu al relatiilor matematice). Î
ş: cu roz toate păréluţele. Să se formeze che buchete
intre multimea tablourilor Şi tea a desenelor izolbte
_ 0 TGIdtle: „un anumit tablou nu contine uri anu'mit
lo fel cu modem!, să se tale cu o linie Honle de prisos.
Să se compare număru\ florilor galbene cu cel o\ Ho-
desen '. _

95

i"
5:`:I/|
mulţi copii? ă se mar-
La ce masă se văd cei mai celorlalte). La care ..
rilor roz. cu acela al florilor roşii care n-au fost baratte cheze cu o cruce (masa
dinaintea
puţini copii? (in spate. la â
şi cu cel al buchetelor. din mese se văd cei mai
L
I\
`

*“5“ Sâ se alcatuiasca un buchet din flori broIŞ- dreapta, nici un copil).

-
atenţia :
teşti apoi un buchet de garoafe, cuprinzînd tot atiteEC] Se poate, de asemenea indrepta
flori ca şi buchetul incercuit. spre mobilier (dacă sînt tot
atitea scaune .la
AI! exerciţiu : Sa se olcãtuiascé buchete di!in scaune cîte persoane la fle-
diferitele mese. tot atitea
`

i
flori diferite (4 flori) cu florile broşteşti şi cu garoafel le.
Să se descrie fiecare buchet (ex. 1 floare broşteosc:61.
3 garoafe). Eventual, sa se scrie numerele pe un tito-
K -
care masă ?) :
spre persoanele deja servite (se vede
ceva în
farfuria lor) :
bel, indicind buchetele corespunzătoare din punct de
J

~ spre poziţiile relative ale persoanelor (în faţa

M
a

ie-
j

inconjură
i

vedere al culorii prin curbe care le şi fi

N care fel de floore prin desenul unei flori. lui. alături de, intre).
(mese.
Pe foaie: să se redea planul acestei săli
scaune); să se marcheze locurile ocupate cu mobi-
' De exemplu :
lierul păpuşii. Să se instaleze mesele, scaunele şi pă-
puşile în acelaşi fel (sau să se execute chiar cu copiii,
unii vor fi adulţii, ceilalţi copiii).
5“* Să se facă o 'triere a acestor tacîmuri după
E
modul lor de intrebuintare, să se încercuiască cuţi-
tele, Iingurile, furculiţele. Să se în-conjoare de aseme-
I buchet roşu 2 ; 2 nea tacîmurile mici. Cite cuţite mari sînt 9. Cite cuţite
mici sînt ?
buchet albastru I 3
Se poate încerca să se clasifice numerele lor intr-un
3

buchet verde 3 I tabel cu dublă intrare natura i mărimea tacîmurilor).

l
1%“le rele în locul cru-
l

cuţit x x Ciuli elor.

lil-'I . -

Exerciţii de făcut în clasă cu flori adevărate sau (le furcuiiţă x x

hîrtie, du ă dorinţă.

mmm
lingură x x

Acest exerciţiu, cu utilizarea numerelor nu poate fi

Ce persoane sint in această sala? clienţii i şi
7*"
eahzat de toţi copiii. În orice caz, trebuie „clasate“ ta-
ospatarii. Se aflã acelaşi număr de persoane la ffie- c1murile în sertare“ înainte de a scri- 'f . .
ll
are masă? nu :acela i număr de adulţi ? (da, loi). I

i
 IRIBU|REA PKAJIÎURHUU / Frtfw. \ctr-Hrt'll
Sa se recunoască capul;
care dintre er sint
I |
l

Se poate pune o prépluré cu cremă o felie Care dintre ei au fost

aşezaţi 3 Care sint in picioare ?
9 şi "i

de (on in fiecare farfurie? Sâ se deseneze aceo care fară picror pentru g

deja servrtr? Sint destule pahare
ş

lipseşte. Sâ se reprezmte prin cercun şi triunghiuri prâ- pentru copti ? (56 se colo-
toate persoanele 2 Numai
1

jifurile aşezate in farfurii. rele aceste pahare cu culorr drferite)

prãjnlunle cîfe douã, dor fructele, bataav E g
1”' Vrem să împărţim
Aceeaşi problema in legatura cu
nu vrem să servim don copn in oceloşi fel. Cum si: olcip nele de cracolota. biscurţrr pe care ii ţine
mama .

!urm perechile de prâmun 3 cu o felie de tort s-o dot

dem o felie de tort, decr frebure daf ohcevo (o prăji-
caprrlor
l'e toate repreltnte copi”, paharele. sa sc
sa se
E ş `

anumita cu~ -
turd cu cremă, opoi o forte) atribare frecârur copil cite un pahar de o
A.

Să: se continue farfurii drferite, cite un mar

loare Sa se deseneze, in frecare baiat. `
lofc': tabefuf perecmlor formate :
pentru fiecare cop›l. a banana pentru
prãjnurá tonă doua Crreşe pentru frecare fetiţa E
lorl ton ton prémurd “` Care sint aceste fructe î' Au toate denumiri
cu cremă Îrei fructe au
ţ
cu cremă
:and prémuré land tonă drlerrte (grepurr. ananas. castana etc.),
tort prâjnurá (grepul. mărul. prunc) 5a se
cu cremă cu cremá aproape aceeaşr forma care nu se ' '
uscat, zemas,
caute proprretáţile' fruct
maninca pie»
(Colo jocul domnno, avem tren „duble“ Şl trei
şi maninca crud (castana). caruia nu r se creşte la
care
perechu dnfenle) Cite prémuri din hecare fel cu fost
unhzote ? Ce tdmine ?
lrţa (sau coaja), din care se face suc.
nor Sa se aleaga una din aceste
proprietati şi sa e f l .

poseda (incercuindu-
Sâ se refacă: dustnbuirec dupã regula : împărţirea arate toate fructele care o
.

préjnunior cite două (nu se spune nimuc in plus) Se sa se repete operatia cu alte proprietatru
pot (eloce lol oliteo perechn (se reflectcoxé mau puţm, (autumn este o ara/.re de corespondenta termende a
cu
dor este mon puţnn ›meresont I) errHIt'tt lri lugulura cu ateste trucle. este vorba
Daca sc [am tabelul carleman dl pere( hnlor de praji- s) lnft' rurttmtult: roprrlor pe acelea pe care el nu le
este
un. nu (ruhune \LHSv decil pcrechnlu dşe'lalu pe diago- rurimr. Puntru tlusblit'ari dupa insusrrrlo sugerate
reprezentind i
nala SI pe o 'unguru parle d muslex diagonala. pentru a (tu prutr-rat »ir se foloseasca rmogint mobile
nu avea dn: doua on «imensi pereche. .rr 01mm lru( tv t'u pe ltsa. -

Präjllul'llc desenate pe xmaqlm pot !1 aranjate in

acest (el.
\a Plt't .IVIÎHIVL E

I
Fig. m. 47
Care drntre aceste multimi, nu cuprinde lucrurr
Ich: de (on ptlgllud
cumul
lltli
de mincat sau de baut? (aceea a paharelar; să se I
termrne de colorat ca in jocul nr 17).

de g @a Ce se poate servi in plus celor patru copii pentru

-
ca er sa aiba '
frecare cel puţin un lucru (sa se incercuiosca cu ţ
~ I
i
-
l

@
verde) ;
ralllura-
:rară &5 8) l
"
frecare numai un singur lucru şi sa nu rămînă
cunoaşte, ţ
nrmrc (so se incercurasca cu 'oşu şr. daca se

®
Ptu

lt
i

sa se scrie numărul : acestea sint feliile de chec).

lana`
99
i I
î 56 se completeze celelalte mulţimi cstlel încît 56 se
Să se deseneze pe o
cel de pe
altă foaie tot atitia peşti
această tejghea, incercind să se
ca
respecte
poată servi liecc'irui copil o chillé, un baton de cioco-
şi
deosebirile. atîţia
lolá şi un lruct (copiii vor cere să li se precizeze ce li Să se deseneze
E Alt exercitiu : pe foaie, prezinte cele 6 persoane
se cere: numoi un singur lucru... Cel puţin un lucru crobi ca şi pe fişă şi să se
pentru fiecare copil). cumpăra cite un crab pentru
ale familiei. Se poate crab pentru două per-
Să se incercuioscã cu aceeaşi culoare mulţimile frecare persoană ? (nu); un
I core ou acelaşi număr de obiecte. Dacã se cunosc 56
se scrie numerele alãturi.
soane 2 (do).
altele poziţiile in spatele fie-
Să se sesizeze între
:

lungul cheiului ; mama ,şi

carui vinzător vapoare de-o
vînzătoarei. Să se coloreze pînza
I copiii in faţa tejghelei
cu o singură culoare Io fel
ca şi cealaltă,
Sardelele se află în fabrică şi cu ele vor li
Mama. Clara, Didier au venit să conducă pe
gruparea şi Săgeata
umplute cutiile, după cum indică
i

l
ii
cutiile desenate ln~
tata care pleacă cu avionul. Să se arate care este ta- ce se vede. Se pot umple toate
'<.` i

tăl (făcînd o cruce la picioarele sale). cap oare toate sardelele 2

|
Is

Toate persoanele plasate de aceeaşi parte cu avio- umplerea unei cutii cu

Pe foaie: să se imagineze deseneze zece sardele
„
i
nul (faţă de barieră) vor urca in acest avion. Să se un olt număr de sardele. Să se 1
vor trebui să pună sardelele
.
coloreze cu roşu rochiile stewardeselor (personalului Şi cinci cutii. Unii copii
din avion). cu albastru hainele aviatorilor. trer sau chiar şi cite
cite două intr-o cutie, alţii cite
3

„'l
compare numărul cutiilor
.v

Sînt tot atiţia călători cîţi insoţitori? (Nu) Mai potru sau cite cinci. Să se ›“5 t

echipajului 2 umplute după dileritele reguli stabilite.

7

i mulţi ?m Tot atiţia pasageri ciţi membri ai

(Da), singure
lată jucăriile copiilor care pot zbura
adevăratele vehicule
IM prin aer sau care se aseamănă cu
cu care se călătoreşte prin aer. Oare
vaporul merge Ce articole vinde doamna bruneta? Dar
vinzătoare la fie-
vinzătoarea blondă 3 Se vede cîte o
prin aer ? Nu` ll tăiem. care din tejghele ? Unde lipseşte
incer-
î?

Cum se numesc aceste vehicule? Să se Pe ce tejghea sint cele mai multe

obiecte de vin-
(avioane. elicop-
cuiască toate care au acelaşi nume zare 3 Dar cele mai puţine î imbrăcăminte care
ter, rachete. zmeu). Să se arate toate obiectele de
lansate sau
Să se recunoască jucăriile care pot fi pot fi purtate de fetiţe ', de băieţi.
avioanele cu elice fi duse la plajă ;
care se deplasează in aer (zmeul, incercuite Să se arate toate jucăriile care pot
la bot. racheta cu pătrate roşii). Să
fie cu
să se arate cele care pot fi
folosite pentru a pluti pe
o altă culoare. apă (să fie colorate). acelaşr
Toate aceste obiecte provin de la î
.i mare magazin. Le-aţi văzut pe
tejghele? (da, cu ex-
unde provine). Să
â

FESL "H cepţia pălăriei... se poate ghici de „raiori“

provin de la acelaşi
se arate toate acelea care
â

-
vinde alte următoare: a
D Cine vinde peştele ? (vînzătorul). Cine intr-una sau alta din modalităţile
(jucariile intre ele, im-
vopseasca în unindu-le una cîte una
produse ale mării ? (vinzãtoareo). Să se
roşu marginea forfuriei care conţine
crabi (roci) Să se
foarte mare,
-
brăcămintea de asemenea, sacul cu el
trasind o săgeată, de la obiect
însuşi) ;
spre tăbliţa care
D recunoască diferitele feluri de peşte : cel reaminteste raionul de unde provine ;

.i
lot.
douã feluri mijlocii. cei mici, peştele 101

I ICI)
l v
 . -
incercuind cu o sfoară toate obiectele care pro-
vtn de. la acelaşr raion şi ataşind la această sfoară
__W_____ V _
-.-..

23- LA
“m w
PLA-
. - “
a _
H
Slmbolica eticheta raionului, 'rintre aceste persoane. unele Sint in apa. al&
ţ"
Această ultimă formã (le redare este aceea care ne- tele pe plalja. Oare toţi aceicce
ceSIta cel mai mic număr (le linii. Se vor putea ţîţe srîlãflŞÎrl? gg: :good

"
decupa (nu: acei_ G
din cataloage imaginile asemănătoare ale
obiectelor si apa mã
Sämaltopil :Jocaei care inciatã'lJ sînt în
se vor tipi pe foi mări [pe spatele unor ă care nu înoată
î:
ino_<71ta.c„ne(r:11i.înţCJ
bucăţi de hîrtie

l
ae ta Jei entru a re rezent d'lVLI'SLle
-› › reiau." . .e GpGŃici
. :elimină
. de . pe pplojă . nu se v pregăteşte
. .să .

inoate... dar sunt oameni care nu inoata ŞI care nu Sint

i

l l p p a
""
i

. v* pe plaiă- ` -'
i '22 AMPiN'î Îţi-:fff "l Alt exercrţiu: să se compare numarul copiilor. al
l i t` ' adulţilor. al fetelor, al băieţilor. Să se coloreze quG~ r'
i`
`

w`
Drumul care duce la mare separă terenul in
›1.

'
'
riile. Sint tot atîtea păpuşi cîte fetiţe ?
~ - ' . '
`

'- - -
faca .un colier Sik" scorcrle care nufs lnt-
t
v
douau parţi
:„-:_<
: ce se vede l-a dreapta ?
v . .

5°
_
(corturi) ' la stinga
`

i
. . 5.8
3

(caravanele) . ' instrate. Exusta suficrente scorcr pentru ca sa se aca

5

- . . 2
Se ştie că patru persoane locuies c 'In fiecare doua ~ coliere ca m model '
›

' din
def? fOCUt . roş u, g'l
'
so- se reprezinte terenul şi Să
' - - .
coloreze colierul a ben '
~
remorcr.. Pe o altav foaie
.

SO se
. . .
.

.M
.
.. _ roşu... care este culoarea scorcrlor plasate de fiecare
FW cortul
5 l
„
l .
_

520%:îîîîieîî”âã°'éţrîel°'
i

CSGŞŢŢ
'4
'Să se coloreze celelalte coliere după o regulă dife-
i

mijlociu şi una sin ură icne OSHQ 'n

repre- .
rita : doua
zinte aceste persoaşre pe foc`ie. 'C' 0 se roşu. doua albastre sau una roşie, una
verde
~
SI t tot atitea persoane 'in remorcr- Cite
. _ - . una albastra... '
e
srnt in cor-
› J
So se repete confecţionarea
1

turi 2n acestor coliere cu

.

'„
Sa se continue colorarea gardului (o şipcă roşie. erle. flori medalii forme eometrice.
V' „
„ ,
p „ l g . . î
două verzi...). Se ooserva ca analog cu chestiuneaobiectelor care
Hi' Dacă
fiecare vehicul trebuie să transporte un servesc ia pieptanat sau care au dmläl (JOCUI nr.`9) ...„a
`

singur lucru (remorca sau cortul), sint destule vehi-,V ?l ”1 apa nu este echivalent C131 „a meta'. De“ „a nu
cule g „vinete" nu este echivalent cu „a fi pe plajă“.
:(13.1
sau: dacă unul din vehicule trage o remorcă şiÎwî'lñ'läli-'îv &şi „ -
, .
Se pot'd'a nume tuturor acestor persoane ŞI repre-
. `

poartă şi un cort, oare toate vehiculele vor merge cu H ƒz'enta Clãâlncarêa lor (1,138& ”Item complementare: „a
ş

'
o remorcă sau cu un cort g fi m apă , „a fi pe plaja , pe de o parte,- Şl „a inota“,
sau: dacav fiecare cort este transportat cu o re-
`

" u v
„a nu Inota pe de alta oarte.
~ .
'

i morcă, cite vehicule nu poartă nimic ?

Alt exerciţiu : să se observe poziţiile vehi<
.
l
ţ
culelor şr- ale remorcrlor. .
Cum trebure plasat un vehi-
.
lkAlASC \IA-CAN '5'A
) A Ă

ţl cul pentru a trage o remorcă ? Să se realizeze in clasă U =:- „

jocul cu maşini in miniatură care se vor plasa pe masă
_ _ _

t n _lungu Ş” de vehicule se Ome'e de „”820-

3
ca pe desenul dat. Pentru a ataşa o remorcă. unele toarea Dianei pe unde se strabate muntele. Care Sint
vehicule trebuie să facă o jumătate de intoarcere. acestle YeháCUl? ?'(u'n autocar, doua automobile, o mo-
tocugeta, °|u° b'ClClete' ° (“05an CU remorca).
j

:j Dacă vehiculele şi remorcile sint prezentate prin .

i imagini pe tablă, cum să se facă pentru a deplasa ve- (lbse co oreze automobjlele pentru a le deosebi
t hiculele şi a le aduce in poziţia corespunzătoare ? (cu a astru cel care se afla m urma outocarului, cu
ţ (Trebuie întoarsă imainea w* roşu urmatorul, cu verde ultimul .

f ' ll
.i
ii
Fl
H 4

Se poate do un număr
îiecéruln din aceste vehi- Aceste douã numerotárt ale aceluiaşşi şir de vehicu e Î

corespund la două relatii de ordine distitincte : a !I

~

înainte ~ :ş

cule. de exemplu : ntru este vorba

cbc.d.ef.g [în sensul deplasării) si a Ii mai sus (pen că ţ ţ

h. „g
A

de un drum ln pantă). Se lasă să se Intrevadă

l aici că
sau O 1 2 3 4 5 6
rangul (numărul atribuit fiecăruia este în
Îl legătură cu nu-
sau un semn distinctiv :
mărul obiectelor plasate înaintea lui (saau după. deoarece

V_ All-44m*** aici numărul obiectelor este finit l).

Flg. m. 48

Dacă autocarul primeşte numărul urmează 0 este firesc să

care imediat
se dea numărul `l automobilului dedesubtul fiecărui
etc. Să se scrie aceste numere
vehicul. motociclistului
Care sint numerele astfel atribuite maşinii cu re-
din cadrul poliţiei? bicicletei
Clarei? /
morcă ? primului automobil ? /
”“5 Acelaşi convoi coboară de cealaltă parte a /
construiască
EI muntelui. Dar drumul nu este trasat. Să se
colorate care să
drumul cu ajutorul unei panglici l). Se lipeşte
(atenţie la viraje
atinga rotile vehiculelor
la virajul de la
panglica din loc in loc. Cine se află bicicleta).
(băiatul cu
cea mai mare înălţime? respectind aceeaşi
Să se pună din nou numerele
ordine (O pentru autocar). să se atribuie
S-ar fi putut numerota in alt mod :sus (maşina c'
mai
numărul O vehiculului plasat cel numere de su„
remorcă). Să se scrie noua listă de
foii. Să se unească prin-
in jos, in coloană, in dreapta numere corespunză-
tr-o săgeată fiecare vehicul cu
toare.
i Să se observe numerele
cul : sint ele totdeauna
atribuite aceluiaşi vehi-
diferite '4 Ce reprezintă fiecare
numărul vehiculelor plasate
din ele? (primul indică numărul vehiculelor pla-
inaintea lui, al doilea indică
sint de asemenea nume-
sate deasupra lui.„ acestea
apoi după el. sau dede-
rele vehiculelor plasate inainte
subtul. apoi deasupra lui).
motociclistului sînt 3 apoi 4
De exemplu: numerele vehicule
(sau sub al lui) si 4
Sînt 3 vehicule înaintea lui maşinii
deasupra lui). Numerele
cu
in spatele lui (sau acestea?
'› *
l' :"'. `-..:i'
semnificatie au
:..V~-- '1631`
41; _!,t._-î_,_;,@P:J
4 `

remorcă sînt 7 apoi 0. Ce Q1?“

,=,
.,_z-.j ' ›„ z ›

?hui-„1 `In 7. 4,. fiii.:

:57 ' *1;: 5452
C Ş .”'F'ţ"
A ””kárlvşä'iäêä
"W '
104 &'12
z'
'5:#'›Îa:ţl"-îş`fq'
:...›'~5„'.~;.~›'~ş
şi" ţ` êu'î"
“',-"-›,.ê{:" :w ?1-54;
" > *- ' '.
.“2, ani.“ "3195“”!
4. .~

, 9a“. :E
15.3.
„îţi" r-
,A
ţ

' y 1.3.3.
. j „J. .